REVISTA PRESEI 19.12.

2018
Contents
CCR discută sesizarea Guvernului legată de amânarea de către preşedintele Iohannis a numirii a doi
miniştri .................................................................................................................................................... 2
Sindicatul Tinerilor Profesori din România protestează, miercuri, la sediul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti ............................................................................................................................ 2
Pintea: Spitalele regionale, tot mai aproape de certitudine; sursa de finanţare este foarte clară în
acest moment ......................................................................................................................................... 3
Vasilescu (BNR): Nu înţeleg taxa pe lăcomie; e nevoie de o reflecţie filosofică mai adâncă, pentru că
nu ştiu a cui lăcomie este ........................................................................................................................ 4
Ştirbu va solicita audit al Curţii de Conturi la SRR dacă nu i se comunică ce salarii au consilierii din
instituţie .................................................................................................................................................. 6
Iohannis: Nu cred că mă refuză prim-ministrul dacă merg să discutăm în Guvern chestiuni care ţin de
România .................................................................................................................................................. 7
Premierul către preşedinte: Salut faptul că aţi răspuns apelului meu de colaborare politică ............... 8
Iohannis: Suntem pregătiţi şi vom arăta că putem să exercităm o preşedinţie bună a Consiliului UE .. 9
Teodorovici: Cum spune legea salarizării aşa se vor acorda şi creşterile salariale în 2019 .................... 9
Ministrul Finanţelor: Propunem limitarea preţului gazelor din producţia internă la 68 lei/MWh, până
în februarie 2022................................................................................................................................... 10
Chiriţoiu: CFR Marfă şi Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi salvate după modelul Oltchim .. 12
Vodafone, OMV Petrom şi Banca Transilvania, pe primele locuri în topul celor mai buni angajatori din
România ................................................................................................................................................ 14
ACUE: Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri în energie ar duce la falimentul multor companii
.............................................................................................................................................................. 15
Preţul final al energiei va fi mai mare cu 40% în 2019, iar produsele se vor scumpi (furnizor) ........... 16
RETROSPECTIVĂ 2018 România intră cu datorii în 2019, bugetul nu a fost aprobat de Parlament;
Declaraţia unică şi reducerea fiscalităţii în turism, principalele măsuri în 2018 .................................. 18
România este pe locul 63 din 149 de ţări în clasamentul WEF referitor la inegalităţile dintre femei şi
bărbaţi ................................................................................................................................................... 27
ZF: Guvernul PSD/ALDE aruncă în aer sistemul bancar. Ce efecte ar avea TAXA pe lăcomie. Situaţia
complicată este la CEC Bank, care este o bancă a statului ................................................................... 28
Camera Deputaţilor votează astăzi, în calitate de for decizional, Legea pensiilor ............................... 29
Condiţiile în care participanţii la Pilonul II se vor putea retrage, începând din 2019 ........................... 32
DOCUMENT Principalele 11 modificări din Ordonanța de Urgență anunțată de Teodorovici: de la
"taxa pe lăcomie", plafonarea prețului la gaze și Pilonul II de pensii, la jocuri de noroc și orele
suplimentare ale bugetarilor ................................................................................................................ 32
Cum mărește Guvernul povara fiscală de pe o zi pe alta, după ce Dăncilă, Teodorovici și Dragnea au
promis că nu vor crește nicio taxă și nu vor introduce niciun impozit nou în mandatul lor ................ 37
Cel mai așteptat anunț de la Guvern: Noile surse de venit pentru Bugetele 2019 .............................. 38

CCR discută sesizarea Guvernului legată de amânarea de

către preşedintele Iohannis a numirii a doi miniştri
Sursa: Agerpres

Curtea Constituţională a României discută miercuri sesizarea Guvernului în legătură cu un posibil conflict
juridic de natură constituţională după ce preşedintele Klaus Iohannis a amânat numirea miniştrilor
Transporturilor şi Dezvoltării Regionale.

Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a anunţa că Guvernul a sesizat la Curtea Constituţională faptul că
preşedintele Klaus Iohannis nu a luat o decizie cu privire la numirea noilor miniştri la Transporturi - Mircea
Drăghici şi Dezvoltare Regională - Lia Olguţa Vasilescu.

Dăncilă a vorbit, în deschiderea şedinţei de Guvern de acea dată, despre discuţiile pe care membrii
Executivului le-au avut recent la Bruxelles cu oficiali europeni pe tema preluării Preşedinţiei Consiliului
Uniunii Europene. În acest context, ea a subliniat că ''singura situaţie incertă'' existentă în acest moment este
creată de preşedintele Klaus Iohannis ''prin blocajul numirii miniştrilor în două domenii importante".

În 21 noiembrie, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis să o propună pe Lia Olguţa Vasilescu pentru
portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar pe Mircea Drăghici pentru funcţia de ministru
al Transporturilor.

Decizia a venit după ce şeful statului a respins propunerile făcute anterior pentru cele două ministere: Ilan
Laufer - Dezvoltare Regională şi Lia Olguţa Vasilescu - Transporturi. Iohannis a motivat atunci că cele două
propuneri sunt nepotrivite.

Sindicatul Tinerilor Profesori din România protestează,

miercuri, la sediul Inspectoratului Şcolar al Municipiului
Bucureşti
Sursa: Agerpres

Sindicatul Tinerilor Profesori din România (STPR) organizează, miercuri, la sediul Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti (ISMB) un protest faţă de violenţa, tratamentele degradante şi discriminatorii,
ilegalităţile şi impostura din şcolile bucureştene.

"Urmare a lipsei de receptivitate a ISMB cu privire la aspectele abuzive semnalate în mod reiterativ, precum
şi a acţiunilor de intimidare şi hărţuire îndreptate împotriva protestatarilor STPR, vă informăm că miercuri,
19.12.2018, între orele 10:30 - 13:00, va avea loc un miting de protest (autorizat) la sediul ISMB", se arată
în informarea de presă transmisă AGERPRES.

Mitingul este îndreptat împotriva violenţei, corupţiei, abuzurilor şi practicilor discriminatorii din ISMB,
Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi şcolile bucureştene, practici abuzive şi discriminatorii promovate
atât în raport cu drepturile şi interesele legitime ale cadrelor didactice, cât şi ale elevilor, notează
organizatorii.

Pintea: Spitalele regionale, tot mai aproape de certitudine;

sursa de finanţare este foarte clară în acest moment
Sursa: Agerpres

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, marţi, că spitalele regionale ar urma să fie construite pe
exerciţiul financiar 2021 - 2027 cu o majorare a procentului de co-finanţare a Uniunii Europene de la 50% la
85%.

Sorina Pintea a afirmat într-o conferinţă de presă că realizarea spitalelor a fost întârziată pentru că există nişte
proceduri care trebuie respectate, nu pentru că nu a vrut Guvernul sau Ministerul Sănătăţii.

"Pe mine mă mâhneşte că anumite comunităţi locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul
Sănătăţii şi Guvernul nu vor. Vrem, o să atragem aceste fonduri şi vom construi aceste spitale, dar cred că
trebuie să le construim cu costuri cât mai mici pentru România, dacă există aceste fonduri europene. Eu sper
că s-a înţeles exact şi că nu există niciun exerciţiu de imagine", a spus ministrul.

Ea a susţinut că au fost multe discuţii în spaţiul public potrivit cărora România nu este în stare să facă un
spital nou, că România nu accesează fonduri europene.

"Un subiect sensibil, care a fost comentat în presă în ultima perioadă, legat de spitalele regionale. Au fost
foarte multe discuţii, că România nu este în stare să facă un spital nou, că România nu accesează fonduri
europene. Au fost multe discuţii pe baza declaraţiilor pe care le-am făcut şi le susţin. Efectiv, totul a început
în august 2017, când Banca Europeană de Investiţii şi-a desemnat consultanţii pentru aceste studii de
fezabilitate - trei spitale, Iaşi, Craiova, Cluj. În octombrie 2017, Iaşul este primul care transmite terenul
Ministerului Sănătăţii. Pentru că, ştiţi foarte bine, un studiu de fezabilitate nu se poate face dacă nu ai toate
elementele. Craiova a fost ultimul, în 2018, în mai. Dar nu pentru că nu ar fi vrut să o facă, ci pentru că s-a
decis schimbarea terenului de către consultanţi, sunt consultanţi angajaţi de Banca Europeană de Investiţii,
pe banii băncii, nu sunt consultanţi români. Pentru că s-a spus că s-au făcut studii de fezabilitate cu sume
mari de către cei din Guvern. Nici vorbă, consultanţii străini au făcut aceste studii de fezabilitate şi estimări",
a spus Sorina Pintea.
Potrivit ministrului Sănătăţii, valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro, construcţie plus dotare.

"Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcţie - co-
finanţarea României fiind de 50% şi co-finanţarea Europei de 50%. De aceea sumele alocate erau mai mici.
Aşa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o
mare diferenţă şi cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă. În
momentul în care am avut ultimele discuţii, la Bruxelles, cu consultanţii Băncii Europene de Investiţii,
Ministerul Sănătăţii a fost la Bruxelles să solicite fonduri suplimentare în 27 septembrie, iar răspunsul a fost:
'Nu avem' - în momentul în care consultanţii au spus : 'Vom preda studiul de fezabilitate', am luat legislaţia
şi am verificat care sunt termenele. Ajungeam cu începutul construcţiei efectiv 2020-2021. Şi atunci, după o
discuţie cu doamna prim ministru şi ulterior cu doamna comisar Corina Creţu, s-a decis că fazarea ar fi o
soluţie foarte bună. Adică să începem construcţia pe exerciţiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a
procentului de co-finanţare a Uniunii Europene de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun şi că
aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine, pentru că şi sursa de finanţare este foarte clară în acest
moment", a punctat Pintea.

Vasilescu (BNR): Nu înţeleg taxa pe lăcomie; e nevoie de o

reflecţie filosofică mai adâncă, pentru că nu ştiu a cui lăcomie
este
Sursa: Agerpres

Play
Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări, el depinde de realităţile din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei
şi atunci nu se poate spune că băncile sunt lacome deoarece cresc acest indice din cauza unor dereglări ale
sistemului economic, a declarat marţi seara, la Digi 24, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca
Naţională a României (BNR).

El a subliniat că nu înţelege taxa pe lăcomie anunţată de ministrul Finanţelor printre măsurile fiscal-bugetare
ce ar putea fi aplicate de anul viitor.

"Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări. ROBOR este o dobândă medie la care băncile se împrumută
între ele. Sigur că această dobândă odată stabilită, este stabilită pe mai multe termene, dar de obicei ROBOR
la 3 luni şi 6 luni, unul dintre ele este luat în calcul la rata lunară a creditelor. Fiecare debitor care a luat un
credit de la bancă are de returnat lunar o rată care este de bază şi la care se adaugă un nivel al ROBOR. (...)
Dar nu înţeleg taxa pe lăcomie. Cred că aici este nevoie de o reflecţie filosofică ceva mai adâncă pentru că
nu ştiu a cui lăcomie este. Băncile, dacă ar stabili singure ROBOR, statul ar putea să spună aşa: ţi-ai stabilit
un ROBOR foarte sus, tu banca cutare, iată, eşti lacomă şi pentru această lăcomie eu stat sunt îndreptăţit prin
Constituţie şi prin legile ţării să te taxez. Dar nu e aşa. Rata ROBOR este în funcţie de nişte realităţi din ţară
şi în primul rând de rata inflaţiei. Când inflaţia a fost timp de doi ani şi jumătate la niveluri foarte joase, un
an şi jumătate a fost chiar sub inflaţia medie, adică sub nivel zero, în toată acea perioadă rata ROBOR a fost
zero şi ceva. Când rata inflaţiei a început să urce, în octombrie anul trecut, şi nu a urcat din alt motiv decât
din unul: şocul creat de anumite autorităţi de reglementare care au scumpit rând pe rând şi periodic timp de
mai multe ori, din octombrie anul trecut şi până în vara acestui an, energia electrică, energia termică, gazele
naturale, produse ale căror scumpiri se reflecta în întregul tablou al preţurilor.(...) Astea fac inflaţie şi
ROBOR se umflă şi el, pentru că ROBOR e o dobândă şi sunt două surori siameze în economia unei ţări,
dobânda şi inflaţia", a explicat Vasilescu.
În opinia sa, statul ar trebui să spună că taxează băncile deoarece inflaţia este mare şi ROBOR urcă.

"Se aplică taxa pe activele băncilor, dar atunci statul ar trebui să spună: pentru că, iată, eu stat sunt în situaţia
de a avea inflaţie mare şi ROBOR urcă, în condiţiile astea taxez băncile. Şi atunci este în regulă. Apare o
chestiune clară. Nu poţi să spui că băncile sunt lacome pentru că majorează ROBOR din cauza unor dereglări
ale sistemului economic, prin inflaţie în primul rând", a adăugat oficialul BNR.

Vasilescu afirmă că statul are dreptul prin constituţie de a impune taxe, în condiţiile în care România are cel
mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, însă totul trebuie să fie făcut transparent.

"Eu nu pot să fac un comentariu cu privire la responsabilitatea statului de a taxa, din două motive. În primul
rând statul are dreptul prin Constituţie şi prin legile ţării de a stabili, de a taxa, de a impune anumite taxe. Pe
de altă parte, în situaţia în care România în momentul de faţă are un buget aşa cum este el, adică la nivel de
venituri are cel mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, era neîndoielnic faptul că trebuia
să vină o creştere de taxe, pentru că nu putem rămâne la nivelul ţării cu un buget care să aibă în partea de
venituri cel mai mic cuantum raportat la PIB-ul României. Şi atunci trebuia făcut ceva. Dar să facem
transparent. De ce pun această problemă? N-aş pune-o, e o chestiune de filosofie care poate să treacă
neobservată, dar în condiţiile în care ochii societăţii sunt aruncaţi pe bănci, în condiţiile în care prin Parlament
trec legi care îngreunează situaţia băncilor şi până la urma vor îngreuna situaţia celor care se împrumută la
bănci, pentru că, vrând nevrând, creşterea costurilor se va reflecta în ce au de plătit debitorii băncilor, şi
atunci să nu mai vii tu stat încă o dată şi să mai arunci povara asta a lăcomiei pe spatele băncilor, pentru că
statul e primul care pierde", a mai afirmat Adrian Vasilescu.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat marţi că Executivul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să
se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la
3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de le.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită
taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se
aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală.
Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită
valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă", a explicat Teodorovici,
precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid
ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.

Astfel, conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, pentru ROBOR la 3 şi 6 luni între 1,51 şi 1,7%
taxa va fi de 0,2%, pentru ROBOR între 1,71 şi 2,5% de 0,4%, ROBOR între 2,51 şi 3% de 0,6%, iar dacă
media trimestrială a ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă taxa va fi de 0,9% şi se
majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5%.

Teodorovici a afirmat că este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită "taxă pe lăcomie", ea fiind
menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.

"Este pe deplin argumentat dacă denumim această taxă ca taxă pe lăcomie, pentru că, dacă ne uităm la zona
bancară din România şi pot da câteva elemente pentru a vedea de ce această propunere este făcută de Guvern
şi este o propunere care să protejeze românul, pentru că obligaţia noastră ca şi guvernanţi este să protejăm
interesele cetăţeanului din România. În România, expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea
 mai mare din Uniunea Europeană. Deci, băncile preferă în cele mai multe cazuri să vină către stat, să cumpere
titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia reală", a spus şeful MFP.

El a adăugat, de asemenea, că profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel
european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ
mult mai mare decât cel plătit pentru ele.

Ştirbu va solicita audit al Curţii de Conturi la SRR dacă nu i se

comunică ce salarii au consilierii din instituţie
Sursa: Agerpres

Play
Preşedintele Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, Gigel Ştirbu, îi va solicita, în baza legii 544,
preşedintelui - director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Georgică Severin, să îi comunice ce
salarii au consilierii şi diverse persoane cu funcţii de conducere de la radio, iar în cazul în care nu le primeşte
va cere un audit al Curţii de Conturi la această instituţie.

"Vă voi solicita în baza legii 544 aceste date vizavi de aceste salarii ale consilierilor şi ale diverselor funcţii
de conducere din instituţia dumneavoastră şi, în situaţia în care nu mi le veţi pune la dispoziţie, voi solicita un
audit al Curţii de Conturi, luându-mi totodată şi libertatea, în calitatea mea de parlamentar, să mă adresez şi
pe cale judecătorească împotriva instituţiei dumneavoastră, pentru că aţi fost atâţia ani de zile pe acest scaun,
ştiţi destul de bine ce întrebări i-aţi adresat şi predecesorului dumneavoastră şi celorlalţi care au condus
instituţia. (...) Trebuie să fim în cunoştinţă de cauză atunci când ne vom exprima votul pe bugetul instituţiei
pe care o reprezentaţi", a spus Ştirbu la finalul audierilor preşedintelui - director general al Societăţii Române
de Radiodifuziune, Georgică Severin, la Comisia pentru cultură.

El a adăugat că nu are probleme cu cei care au competenţe extraordinare, care pot ridica radioul public în
audienţă, dar nu este de acord cu consilierii plătiţi cu 16.000 - 17.000 de lei.

"Salariile nu sunt mari pentru oameni cu anumite competenţe extraordinare care ar putea să ducă această
instituţie mai departe, să o ridice în audienţă şi să o aducă acolo unde vrem fiecare dintre noi să fie, dar în
situaţia în care ai un consilier plătit cu 16.000-17.000 de lei pe lună (...) aceste lucruri au început să devină o
obişnuinţă în toate instituţiile din România sub umbrela acestei instituţii pe care noi o reprezentăm. Pe baza
voturilor noastre, în majoritatea instituţiilor statului există această faună de consilieri, consiliere, prieteni ai
prietenilor şi de secretare care au salarii exorbitante, iar parlamentarii României, marea lor majoritate oameni
de bună calitate şi de bună factură, oameni care au în spate zeci de mii de voturi, sunt terfeliţi cum că au
indemnizaţii de 10.000 de lei, indemnizaţia pe care o au se vede clar în declaraţia de avere", a susţinut Ştirbu.

La rândul său, Georgică Severin a menţionat că pe legea 544 nu poate face aceste date publice pentru că sunt
confidenţiale, iar publicarea lor poate duce la o amendă de până la 20 de milioane de lei.

"În mod sigur, aveţi dreptul printr-o interpelare şi printr-un acord de confidenţialitate să vă punem la dispoziţie
datele pe care le doriţi, pe legea 544 nu am cum, pentru că aş pierde orice proces în instanţă", a subliniat
Severin.
Gigel Ştirbu a mai precizat că a făcut aceeaşi solicitare şi către preşedintele - director general al Societăţii
Române de Radiodifuziune, Doina Gradea.

Iohannis: Nu cred că mă refuză prim-ministrul dacă merg să

discutăm în Guvern chestiuni care ţin de România
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi seară, că nu crede că premierul Viorica Dăncilă îi va refuza
prezenţa la şedinţele Executivului, dacă merge să discute "chestiuni care ţin de România, care ţin de Guvern".

"Da, o să merg. Vedeţi că doamna prim-ministru la trei sau patru discursuri publice a avut mesaje de pace.
M-a invitat să colaborăm şi acum sunt dispus să colaborăm, fiindcă este o chestiune extrem de importantă.
Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene este o chestiune foarte complicată, foarte grea şi vreau
să facem faţă şi am declarat că suntem pregătiţi, dar ca să rămânem pregătiţi şi să avem şi rezultate trebuie
să discutăm aceste lucruri. De exemplu, o speţă care acum arde, acum este urgentă şi am cerut să fie introdusă
urgent pe ordinea de zi este Brexit-ul. Există un risc real să avem un Brexit fără acord şi în acel caz câteva
sute de mii de români rămân cumva cu un statut incert. Aceste lucruri trebuie discutate. Nu putem să stăm să
le discutăm după sărbătorile de iarnă. Iată că sunt atâtea argumente şi, sincer, nu cred că mă refuză doamna
prim-ministru dacă merg să discutăm împreună în Guvern chestiuni care ţin de România, care ţin de Guvern",
a declarat Iohannis.

El a adăugat că intenţionează să participe la toate şedinţele Guvernului din perioada următoare şi pentru că
doreşte să le prezinte personal miniştrilor concluziile discuţiilor pe care le-a avut la Consiliul European.

"O să merg la şedinţele de guvern, fiindcă preşedinţia nu se termină nici după Crăciun, nici după Anul Nou...
Abia începe, şi probleme vor fi tot timpul de rezolvat şi de discutat. După cum am văzut şi ultima dată la
Consiliul European la care am participat joi şi vineri, problemele şi acolo apar foarte repede, trebuie discutate
foarte repede. Şi chiar îmi imaginez că se bucură şi membrii Guvernului dacă merg eu personal să le explic
ce s-a discutat acum trei zile la Consiliul European, cum s-au discutat problemele legate de Brexit, şi cred că
în final o să înţeleagă toată lumea că fac acest gest pentru a permite rezolvarea unor probleme urgente pentru
România şi evitarea unor erori grave care ar induce o situaţie total nedorită şi o criză politică fără precedent",
a precizat preşedintele.

El a cerut, totodată, respectarea principiului transparenţei actului decizional.

"Una la mână, legislaţia în vigoare, şi sunt mai multe acte normative care statuează clar, fără echivoc, că este
nevoie de transparenţă în actul decizional, deci lucrurile trebuie publicate nu cu 24 de ore înainte, cum se
spune acolo, ci cu mult înainte, pentru a fi luat act de ele. Există însă - şi aici este o problemă - acea agendă
ocultă a guvernului, ei spun ordinea de zi suplimentară, care este foarte discutabilă. Acea agendă, cu
siguranţă, nu respectă rigorile legii, fiindcă nu poţi să vii în şedinţa de guvern cu un act care nu a fost supus
în niciun fel dezbaterii, deci într-o procedură total netransparentă. Şi, în fine, există a treia categorie de acte
care pot fi pe agenda guvernului, acte care figurează la capitolul 'confidenţial', din varii motive nu pot fi
făcute publice. Or, pe site-ul Guvernului acestea evident că nu vor putea să apară. Deci, e clar, guvernul este
obligat să-mi trimită întreaga agendă mie, preşedintelui României; nu mă trimite doamna prim-ministru să
citesc eu site-ul Guvernului", a mai spus Klaus Iohannis.

În opinia sa, discuţiile din spaţiul public privind iminenţa unei ordonanţe de urgenţă privind amnistia şi
graţierea nu pot fi ignorate, având în vedere impactul social pe care l-ar avea.

"Iar dacă ne uităm în urmă, ce s-a mai întâmplat cu aceste guverne pesediste, pot să vă spun că nu putem să
ne facem că suntem autişti şi că nu se discută despre ordonanţă pe amnistie şi graţiere. Se discută despre ea!
Ultima dată când s-a dat o astfel de ordonanţă, am avut aproape o revoluţie - deci o problemă majoră de
ordine publică. Or, nu poate doamna prim-ministru sau cineva din Guvern să-mi spună că nu pot să particip,
dacă se discută amnistia şi graţierea, dacă după aceea este posibil să avem chestiuni de ordine publică", a
afirmat preşedintele.

Premierul către preşedinte: Salut faptul că aţi răspuns

apelului meu de colaborare politică
Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a transmis, marţi, preşedintelui Klaus Iohannis, o scrisoare în care salută faptul că
a răspuns apelului său de colaborare politică şi a anunţat că îi va adresa cu celeritate, invitaţia de a participa
la şedinţa de Guvern, dacă va considera necesară participarea acestuia.

"Am luat notă cu satisfacţie de declaraţiile dumneavoastră recente prin care admiteţi, în sfârşit, că este necesar
să colaborăm pentru România. De asemenea, salut faptul că aţi răspuns apelului meu de colaborare politică
pentru asigurarea, de către România, a unei bune preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene. Referitor la
solicitarea dumneavoastră, prin care invocaţi prerogativele conferite de art. 87 din Constituţia României,
privind primirea agendei de lucru a fiecărei şedinţe a Guvernului, vă informez că Guvernul României
transmite, de fiecare dată, pe site-ul propriu, agenda de lucru a şedinţelor Guvernului, împreună cu proiectele
de documente de politici publice, proiectele de acte normative sau alte documente, precum şi documentele
însoţitoare respective, documente ce pot fi consultate de orice persoană. În cazul în care pe agenda şedinţei
Guvernului vor fi proiecte de acte normative referitoare la 'probleme de interes naţional privind politica
externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice', în conformitate cu textul constituţional invocat, vă vom
semnala acest lucru şi vă asigur de toată deschiderea în situaţia în care veţi decide să participaţi la şedinţa de
Guvern", se arată în scrisoarea premierului.

Premierul a anunţat că îi va adresa preşedintelui cu celeritate, invitaţia de a participa la şedinţa de Guvern,

dacă va considera necesară participarea sa.

"În cazurile subsumate de textul constituţional sintagmei 'alte situaţii', caz în care este la latitudinea prim-
ministrului invitarea Preşedintelui României ('Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului
(...) la cererea primului ministru, în alte situaţii'), voi adresa, cu celeritate, invitaţia de a participa la şedinţa
de Guvern, dacă voi considera necesară participarea dumneavoastră. În încheiere, vă asigur, domnule
preşedinte, de cunoaşterea, de către Guvernul României, a obligaţiei de loialitate constituţională care impune,
deopotrivă Guvernului şi Preşedintelui României, precum şi oricărei autorităţi publice, respectarea
competenţelor constituţionale, fără asumarea unor prerogative care excedează cadrului constituţional şi
legal", a arătat şeful executivului.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că va merge la şedinţele de Guvern, după ce a constatat "o
dorinţă de colaborare" din partea prim-ministrului Viorica Dăncilă.

"Am solicitat agenda (şedinţei de Guvern - n.r.). Cred că trebuie să vedem lucrurile un pic în perspectivă. Ne
pregătim pentru preşedinţie (a Consiliului UE - n.r.) şi, chiar dacă suntem pregătiţi, lucrurile nu vor fi absolut
deloc simple. Pe de altă parte, am constatat din partea doamnei premier o dorinţă de colaborare, ca să zic aşa,
în repetate rânduri m-a invitat să colaborăm. Iată că voi colabora. Voi merge la şedinţele de Guvern", a
precizat Klaus Iohannis, la Viena, unde participă la Forumul la nivel înalt Europa - Africa.

Iohannis: Suntem pregătiţi şi vom arăta că putem să exercităm

o preşedinţie bună a Consiliului UE
Sursa: Agerpres

Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: România este pregătită să exercite preşedinţia
Consiliului Uniunii Europene, a dat asigurări marţi preşedintele Klaus Iohannis.

"Suntem pregătiţi şi vom arăta că putem să exercităm o preşedinţie bună", a spus Iohannis, întrebat dacă
România este pregătită să exercite preşedinţia Consiliului UE.

Şeful statului participă la Viena la Forumul la nivel înalt Europa - Africa.

"Acest forum este extrem de important şi vine la momentul potrivit, se termină preşedinţia austriacă a
Consiliului Uniunii Europene, practic deja intrăm în preşedinţia românească a Consiliului Uniunii Europene.
Relaţia între Europa şi Africa este o relaţie în creştere şi vrem să o transformăm dintr-o relaţie în care Europa
a oferit ajutor pentru dezvoltare într-o relaţie care se desfăşoară între parteneri egali, dispuşi să colaboreze şi
dispuşi să se dezvolte împreună", a precizat preşedintele Iohannis.

Teodorovici: Cum spune legea salarizării aşa se vor acorda şi

creşterile salariale în 2019
Sursa: Agerpres

Anul viitor urmează a se acorda creşteri salariale aşa cum prevede Legea salarizării, iar punctul de pensie
urmează să fie majorat cu 15% de la 1 septembrie, a afirmat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Eugen
Teodorovici, la Guvern.

"Această ordonanţă de urgenţă prevede o serie de măsuri care se referă în special, în primul rând la asigurarea
de la 1 ianuarie 2019 a obligaţiilor, de fapt, o dovadă în plus vizavi de respectarea Legii salarizării, Legii
153, care prevede că şi în anul 2019 şi în anii care urmează până în 2022 se vor acorda creşteri în sectorul
bugetar de o pătrime din diferenţa dintre salariile din 2022 şi decembrie 2018. Deci exact aşa cum spune
legea salarizării aşa se vor acorda şi creşterile salariale în 2019", a spus Eugen Teodorovici.
El a precizat că ordonanţa prevede o creştere de 15% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, de la
1.100 de lei la 1.265 de lei.

"De asemenea, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari urmează să fie menţinut la 640 de lei de la 1
ianuarie, iar de la 1 septembrie 2019 să se majoreze cu 10% astfel încât noul cuantum al indemnizaţiei sociale
pentru pensionari să fie de 704 lei", a declarat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a afirmat că în 2019 va continua acordarea de vouchere de vacanţă deoarece fost o
iniţiativă foarte bună. Voucherele se vor acorda pentru întreg sectorul bugetar la un nivel 1.450 de lei.

El a mai spus că în sectorul de educaţie salariul va creşte de la 1 septembrie 2020 cu ce era obligatoriu prin
legea salarizării în 2022 şi astfel devansează măsura din 2022 în 2020. Conform ministrului Finanţelor, există
un protocol semnat cu sindicatele din domeniu pentru a creşte cu 15% bugetul alocat educaţiei faţă de cel din
anului anterior.

Ministrul Finanţelor: Propunem limitarea preţului gazelor din

producţia internă la 68 lei/MWh, până în februarie 2022
Sursa: Agerpres

Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o
perioadă de trei ani, până în februarie 2022, a anunţat marţi, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor Publice,
Eugen Teodorovici.

"Stabilirea unui plafon privind preţul la gaze este altă măsură avută în vedere pentru a proteja atât
consumatorii casnici cât şi mediul economic. Din păcate, comportamentul unor companii în diferite sectoare
de activitate arată foarte clar un dispreţ, putem spune, faţă de ce înseamnă economia din România, un
comportament desigur în baza unor legi existente, un comportament incorect faţă de ce înseamnă economia
din România, unde aceste companii şi-au găsit proiecte, dezvoltă proiecte, dar care prin diferite metode, cum
e cazul sectorului de gaze să spunem, aplică preţuri, sau sunt diferenţe foarte mari între ce înseamnă preţul
de producţie şi preţul pe care consumatorul final îl plăteşte. Aşa că se propune o limitare de 68 lei pe Mwh
pe o perioadă de trei ani, până în 28 februarie 2022, astfel încât preţul de achiziţie plătit de furnizori pentru
gazele din producţia internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienţilor finali, şi consumatorilor
casnici din industrie nu poate depăşi valoarea de 68 lei pe MWh, indiferent de vânzător", a explicat
Teodorovici.

El a subliniat că necesitatea adoptării unei astfel de măsuri a rezultat din comportamentul "incorect" aplicat
de producătorii care vând gaz natural extras la un preţ de trei ori mai mare faţă de preţul de producţie.
Ministrul Finanţelor a lansat ideea plafonării preţului la gaze naturale în vara acestui an arătând că, deşi
comunistă până la un punct, această măsură este necesară întrucât pe piaţa nu există concurenţă.

La momentul respectiv, în luna iulie, Finanţele propuneau plafonarea preţului de producţie internă al gazelor
la 55 de lei pe MWh până la 30 iunie 2021.

"Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în
piaţă, aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul
câte unul preţurile, iar celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără
o justificare pe fond, iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca
ar fi din alta ţară, că este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul", a spus
Teodorovici în iulie la lansarea Cărţii Albe a IMM-urilor.

Întrebat atunci dacă există vreun studiu din care să reiasă că această măsură va avea efectul scontat, respectiv
reducerea preţului final la consumatori, el a răspuns: "Evident că vor fi reduceri. Vă dau un exemplu: la
consumatorii casnici se dau foarte multe subvenţii. Dacă va fi scăzut preţul, şi subvenţia va scădea. Deci vor
avea de câştigat şi clienţii casnici, şi cei industriali".

În nota de fundamentare a proiectului iniţiat în vară se arăta că proiectul are impact pozitiv prin stoparea
creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor
doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de
48,88% şi OMV Petrom - 46,08% din total producţie).

Începând cu 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare a gazelor naturale din producţie internă,
acesta stabilindu-se în cadrul pieţei concurenţiale prin contracte liber negociate cu furnizorii şi clienţii finali
pe baza cererii şi a ofertei.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG publicat în iulie, preţul mediu de vânzare al gazelor
naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată, în perioada aprilie 2017 - august 2018, a evoluat
de la 70,93 lei la 77,72 lei. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni
pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.

Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori
şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la
31 martie 2019 va fi de 94,58 lei/MWh.

Pe piaţa de gaze naturale activează, în prezent, un operator al Sistemului Naţional de Transport - Transgaz
SA, 7 producători (Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde, Stratum Energy
şi HUNT OIL Company), 5 furnizori externi care aduc gaze naturale din surse externe în România (Engie
Energy Management, Imex Oil, MET Internaţional AG, Alpiq Energy SE şi Wiee AG Elveţia), 2 operatori
de înmagazinare (Romgaz şi Depomureş), 36 de operatori de distribuţie (cei mai mari fiind Distrigaz Sud
Reţele şi E.ON Gaz Distribuţie), 87 de furnizori activi prezenţi pe piaţă şi 3 operatori ai pieţelor centralizate.
Pe piaţa de gaze naturale sunt aproximativ 3,7 milioane clienţi finali, din care 3,4 milioane clienţi casnici
reglementaţi.
Chiriţoiu: CFR Marfă şi Complexul Energetic Hunedoara ar
putea fi salvate după modelul Oltchim
Sursa: Agerpres

Salvarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea prin metoda intrării în insolvenţă şi a
privatizării pe bucăţi poate fi aplicată şi în cazul altor companii care au aceleaşi probleme, precum CFR
Marfă şi Complexul Energetic Hunedoara, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului
Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În toate cele trei cazuri, Comisia Europeană a declanşat investigaţii privind acordarea unor posibile ajutoare
de stat ilegale prin ştergerea datoriilor istorice.

Decizia în cazul Oltchim a venit luni, după finalizarea tranzacţiei prin care Chimcomplex Borzeşti a
achiziţionat majoritatea activelor. Comisia Europeană a concluzionat că statul român trebuie să recupereze
335 milioane de euro, însă nu de la noii proprietari, ci de la acea parte a combinatului care a rămas
neprivatizată.

"Din discuţiile noastre cu cei de la Comisia Europeană, erau şanse foarte mari ca datoriile necolectate de-a
lungul timpului să fie considerate ajutoare de stat necompatibile cu legislaţia, astfel că ne aşteptam la o
decizie de acest gen", a spus Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, pentru continuarea producţiei în combinatul petrochimic, Comisia Europeană a sugerat
împărţirea acestuia pe bucăţi şi privatizarea cu mai mulţi ofertanţi, care să nu preia şi datoriile istorice.

"Am convenit cu Comisia Europeană ca decizia să vină după ce este finalizată preluarea de active de către
noii proprietari. A fost un mecanism care a mers aşa cum l-am planificat şi aşa am reuşit să salvăm o companie
care era pe moarte şi care acum se poate redresa şi poate creşte. Acesta este posibil să devină un precedent şi
pentru salvarea altor companii care sunt în aceeaşi situaţie, precum CFR Marfă şi CE Hunedoara, unde să
aplicăm aceeaşi metodă", a adăugat preşedintele Concurenţei.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că Oltchim a beneficiat de ajutoare de stat incompatibile cu legislaţia
europeană în valoare de 335 milioane de euro, pe care trebuie să le returneze.

De asemenea, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care
le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că
răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim (părţile neprivatizate - n. r.).

"De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma
investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând
normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi
timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru
activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar", a declarat comisarul
responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.
În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de
România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special:
neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru
Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din
septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către
diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat
(CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.

"Comisia a constatat că, în cazul de faţă, niciun creditor operând în economia de piaţă nu ar fi fost de acord
să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condiţiile în
care AAAS şi alţi creditori aflaţi în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin
public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE", subliniază Executivul comunitar.

Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile ajutoarelor de stat, şi
anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare. Orientările îi permit
statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice
şi impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie
la costurile aferente restructurării sale şi ca orice eventuale denaturări ale concurenţei să fie limitate.

În cazul de faţă, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a
constatat că nu a existat nicio contribuţie vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale
societăţii.

"Comisia a concluzionat că finanţarea publică acordată de România societăţii Oltchim, de aproximativ 335
de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat şi trebuie să fie
recuperată de România", informează Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte vânzarea activelor Oltchim, pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor
proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat dacă există continuitate economică între noul şi
fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacţiei (activele, pasivele şi
resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, preţul de vânzare şi procesul
de vânzare, precum şi identitatea cumpărătorului.

După iniţierea procedurii oficiale de către Comisie, autorităţile române au modificat însă condiţiile de
vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesaţi li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai
multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării şi a veniturilor astfel
obţinute. Pe parcursul procedurii, diverşi investitori de pe piaţă şi-au manifestat interesul şi au achiziţionat
majoritatea activelor Oltchim.

"Având în vedere condiţiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societăţii Oltchim şi rezultatul
acestuia, Comisia a concluzionat că societăţile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de
ajutoarele anterioare acordate societăţii Oltchim şi, prin urmare, nu sunt ţinute să le ramburseze", subliniază
Comisia Europeană.

Reprezentanţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au anunţat săptămâna trecută că au finalizat contractul de vânzare
încheiat cu Chimcomplex Borzeşti.
Chimcomplex a cumpărat cu 127 de milioane de euro pachetele de active 1-5 şi parţial 7, din cele nouă în
care a fost împărţit combinatul Oltchim pentru a fi scos la vânzare: pachetul Clorosodice, pachetul
Oxoalcooli, pachetul PO/Polioli, pachetul Servicii pe Teren, pachetul Vagoane şi parţial pachetul VCM/PVC.

Activele includ: terenuri, clădiri, investiţii în curs de execuţie, drepturi de proprietate intelectuală şi alte
bunuri mobile reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii şi orice alte bunuri similare necesare
procesului de producţie.

Tot luni, preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Daniel Geantă, a declarat,
pentru AGERPRES, că preluarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea de către Chimcomplex
nu este afectată de decizia Comisiei Europene.

"Decizia Comisiei Europene se referă la Oltchim SA, însemnând pachetele de acţiuni care nu au fost
achiziţionate de Chimcomplex. AAAS este principalul creditor şi în următoarea perioadă vom avea o şedinţă
pe această temă, inclusiv cu avocaţii şi cu reprezentanţii firmelor care gestionează procedura de insolvenţă,
să vedem cum vom recupera aceşti bani. Este o decizie grea", a spus Geantă.

Vodafone, OMV Petrom şi Banca Transilvania, pe primele

locuri în topul celor mai buni angajatori din România
Sursa:Agerpres

Vodafone România, OMV Petrom şi Banca Transilvania ocupă primele trei poziţii în topul celor mai buni
angajatori din România, fiind printre cele mai apreciate companii de către angajaţi.

Vodafone a urcat 9 poziţii în clasament, ajungând astfel pe primul loc în topul celor mai apreciaţi angajatori
din România. Faţă de 2017, IT-ul a pierdut teren în faţa companiilor financiare, care au ajuns din nou în topul
preferinţelor angajaţilor. Banca Transilvania a cunoscut o ascensiune remarcabilă ajungând pe locul trei în
topul angajatorilor, poziţie ocupată anul de trecut de Orange România, conform clasamentului realizat de
BestJobs.

Pe următoarele locuri se situează Auchan, Emag, Arvato Services, ING Bank, MAPN, Altex, INCAS,
Kromberg & Schubert România, Carrefour România, BRD Societe Generale, Nestle, Schaeffler Romania,
Michelin Romania, British American Tobacco, IBM, Robert Bosch Romania şi Orange Romania.

Topul a fost realizat în baza evaluărilor a peste 100.000 de angajaţi ai companiilor listate pe portalul de
recrutare. Topul BestJobs clasează angajatorii în funcţie de evaluările propriilor angajaţi. Astfel, angajaţii
români au acordat note de la 1 (nivel minim de satisfacţie) la 5 (nivel maxim de satisfacţie) companiilor
pentru care lucrează, iar criteriile de votare au luat în calcul gradul de satisfacţie la locul de munca,
posibilitatea ca angajatul să recomande unui apropiat să se angajeze în cadrul companiei, precum şi dorinţa
angajatului de a-şi schimba jobul în viitorul apropiat (6 luni - 1 an).

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experienţă de
peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea şi inovarea industriei de recrutare online
şi integrează astăzi tehnologii digitale de ultima generaţie pentru a oferi cele mai eficiente soluţii de angajare.
ACUE: Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri în
energie ar duce la falimentul multor companii
Sursa: Agerpres

Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri ar duce la falimentul multor companii energetice, ceea ce va
afecta securitatea energetică şi economia României, potrivit unui comunicat al Federaţiei Asociaţiilor
Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), remis, marţi, AGERPRES.

ACUE îşi exprimă profunda îngrijorare privind recentele declaraţii politice care stigmatizează companiile
energetice şi zvonurile asociate referitoare la introducerea unui impozit pe cifra de afaceri.

"Dacă aceste informaţii 'pe surse' s-ar materializa, consecinţele ar fi devastatoare, nu numai pentru sectorul
energetic, ci şi pentru întreaga economie românească şi pentru români. De asemenea, este de aşteptat să apară
numeroase falimente şi nici o companie să nu fie în măsură să îşi asume rolul de furnizor de ultimă instanţă",
au spus oficialii ACUE.

Întrucât furnizarea de energie este o activitate bazată pe marje mici de profitabilitate, introducerea unui
impozit pe cifra de afaceri ar însemna ca furnizorii şi traderii de energie să fie expuşi riscului de a rămâne
fără lichidităţi, ceea ce i-ar obliga să îşi întrerupă activitatea de vânzare a energiei electrice, a gazelor naturale
şi a agentului termic.

Această situaţie va determina, la rândul ei, probleme semnificative de siguranţă a aprovizionării cu energie,
în special în perioada de iarnă, putând genera un risc pentru securitatea naţională.

Totodată, capacitatea investiţională a companiilor energetice ar fi grav afectată, iar investitorii ar fi nevoiţi
să sisteze programele de investiţii, deşi există un consens larg că sunt absolut necesare investiţii de mai multe
miliarde de euro pentru continuarea modernizării sistemului energetic şi pentru dezvoltarea de noi capacităţi
şi a unor noi resurse.

"Dată fiind importanţa strategică a sectorului energetic şi rolul acestuia pentru Bursa de Valori Bucureşti,
introducerea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri ar avea consecinţe foarte grave asupra preţului
acţiunilor şi ar crea pagube colaterale, pe scară largă, companiilor româneşti listate, pieţei de capital, dar şi
zecilor de mii de români care au investit în acţiunile acestor companii", au mai spus reprezentanţii
companiilor din energie.

De asemenea, semnalul transmis comunităţii de afaceri ar fi dezastruos, percepţia despre România în

străinătate fiind afectată pe termen lung.

ACUE subliniază că membrii săi respectă legislaţia românescă şi sunt buni plătitori de taxe şi impozite,
contribuind împreună, în ultimii ani, cu circa un miliard de euro/an la bugetul de stat.
"ACUE face apel la responsabilitatea liderilor politici şi solicită consultări adecvate, precum şi o evaluare
detaliată a impactului înainte de luarea oricărei decizii majore care poate afecta sectorul energetic şi economia
României", se mai arată în comunicat.

Înfiinţată în mai 2012, Federaţia ACUE are 30 de membri, printre care se numără grupuri importante din
domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, respectiv E.ON România, ENGIE România, ENEL România,
CEZ România, C.N.T.E.E. Transelectrica SA, Societatea Energetică Electrica SA, WIEE, WIROM GAS,
GAZ EST, cu un număr total de circa 27.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde
de euro.

Valoarea totală a investiţiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2005-2017 depăşeşte 10 miliarde de
euro. Impactul activităţii companiilor membre în economie este unul semnificativ, susţinând indirect alte
câteva zeci de mii de locuri de muncă.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică seară, că este nevoie de un Guvern şi de o coaliţie
PSD-ALDE care să le spună băncilor şi multinaţionalelor că "din profiturile uriaşe pe care le fac aici, taxele
să le plătească aici".

"E nevoie de un guvern şi de un partid şi de o coaliţie - că este colegul şi prietenul meu aici - care să le spună
atât băncilor, cât şi multinaţionalelor din România, că şi această ţară are dreptul să ceară ca din profiturile
uriaşe pe care le fac aici, taxele să le plătească aici. Nu în paradisuri fiscale sau în ţările de origine. Pentru că
banii îi fac aici, în România, cu români", a declarat Liviu Dragnea, duminică, la Consiliul Naţional al PSD.

Liderul social-democraţilor a dat câteva exemple pentru a-şi susţine afirmaţiile.

"Cum să crezi, de exemplu, în onestitatea unui mare lanţ de hypermarketuri care, cu afaceri de miliarde,
declară profit de 0,5%. Păi, te gândeşti, chiar îi plângi de milă, domne' se chinuie chiar atât în ţara asta de ani
zile şi doar 0,5% profit ? Şi după aia, sigur că afli o informaţie că, de exemplu, cumpără sticla de suc, nu-i
dau numele, e un suc pe care-l bem mulţi dintre noi, nu cumpără din România, pentru că se produce şi în
România, cu 0,9 lei, îl cumpără dintr-un paradis fiscal cu 2,20 lei şi-l vinde cu 2,70 lei. Dacă l-ar cumpăra cu
0,9 lei, adică 90 de bani, din România şi l-ar vinde cu 2,70 lei, profitul între 0,9 lei şi 2,70 lei s-ar impozita
aici. Pe când aşa se impozitează, nu, adică nu se impozitează într-un paradis fiscal. (...) De exemplu, o
multinaţională din energie, afaceri grele, are profit de 0,8 la mie, nu mai e la sută, e la mie. Deci, gândiţi-vă
cum se chinuie aceşti oameni la afaceri de miliarde de euro, profit de 0,8 la mie. (...) O firmă mare de
telefonie, cu epoleţi, afaceri între 3 şi 4 miliarde, profitul raportat uriaş, 1500 de lei. (...) Eu le spun de aici
de la tribuna Consiliului Naţional tuturor acestora că România nu e sat fără câini. De mâine, să finanţeze
toate atacurile împotriva mea, a premierului şi a Guvernului şi a partidului, să le finanţeze, dar România nu
e sat fără câini. Noi nu putem sta ca momâile să vedem cum ni se iau resursele", a mai spus Dragnea.

Preţul final al energiei va fi mai mare cu 40% în 2019, iar

produsele se vor scumpi (furnizor)
Sursa: Agerpres

Energia electrică va fi mai scumpă cu 40% anul viitor faţă de 2018, ceea ce se va reflecta şi în preţurile
produselor, a declarat, marţi, Petre Stroe, CEO al furnizorului de energie şi gaze MET Energy România, într-
o conferinţă de presă.
"Este foarte greu să le explicăm consumatorilor noştri că au crescut preţurile atât de mult. Unii efectiv nu
înţeleg de ce şi nici eu nu înţeleg total de ce. Este vorba despre o diferenţă de 25 de euro între preţul din 2018
şi cel din 2019, adică 40%. Explicaţiile sunt interne şi externe, dar nu prea contează în bugetul
consumatorilor. Efectele le vom vedea în preţul produselor anul viitor", a spus Stroe.

Potrivit acestuia, între 1% şi 5% din preţul final reprezintă comisionul pe care îl primesc agenţii care încheie
contractele.

"Aceştia sunt noii băieţi deştepţi din energie. De regulă, ei câştigă 1% din preţul final, dar se ajunge şi la
5%", a adăugat reprezentantul MET.

El a arătat că reglementările din acest sector nu sunt foarte bine puse la punct, astfel că unii traderi pot denunţa
unilaterial contractele, preferând să plătească penalităţi.

"Tocmai am păţit acest lucru. Un furnizor de la care achiziţionam energie, respectiv EFT, a reziliat în luna
noiembrie contractul cu noi pentru 2019, pentru o cantitate de 5 MW, astfel că am fost nevoiţi să achiziţionăm
energie la preţ mai mare acum, din piaţă. S-au plătit penalităţi, însă plata acestora a fost mai convenabilă
decât livrarea energiei. Ei au respectat reglementarea, însă nu este moral", a spus Stroe.

În opinia sa, Autoritatea de Reglementare ar trebui să modifice reglementările astfel încât fie să fie imposibilă
denunţarea unilaterală a contractelor, fie ca penalităţile să fie mult mai mari.

Pentru clienţi, el recomandă să fie atenţi la modul de consum, mai ales în perioadele cu preţuri mari.

"Acum faci saving-uri nu pe preţul energiei, ci pe modul de consum. Este foarte importantă instalarea unui
contor inteligent, care să arate exact când şi unde se consumă mai mult, adică un raport complet care va
obliga consumatorii să aibă o persoană specializată pe consumul de energie", a continuat Stroe.

Potrivit acestuia, clienţii au devenit foarte sofisticaţi, iar furnizorul nu mai este doar cel care mută energia
dintr-o parte în alta.

"Clienţii ne evaluează şi ne dau note. De exemplu, marii noştri consumatori, precum Dacia Renault. Parcă
am fi la şcoală cu cel mai drastic profesor. Nu mai suntem cei care iau dintr-o parte şi dau în alta", a arătat
Stroe.

Întrebat dacă este posibil un black-out în această iarnă, reprezentantul MET a răspuns negativ.

"Nu mai sunt iernile care au fost. În plus, s-au speriat de iernile trecute şi acum sunt resurse, combustibili. În
plus, suntem interconectaţi. Aşa cum exportăm energie, putem şi importa", a mai spus el.

El a admis totuşi că România are nevoie de capacităţi flexibile de producţie pentru întărirea securităţii.
Întrebat ce factori ar putea determina scăderea preţurilor, Stroe a răspuns: "Concurenţa. Când s-a desfăcut
CONEL-ul, producţia s-a împărţit în hidro şi termo, care nu pot concura unele cu altele. Dacă rămâneam
vertical, era ok, cu modificările de rigoare", a arătat el.

Referitor la faptul că MET Ungaria a rezervat capacitate de transport pe conducta de gaze BRUA,
reprezentantul MET România nu a putut da detalii, însă a afirmat că în această lună trebuie să fie luată o
decizie dacă rezervarea rămâne valabilă sau nu.

"La fel, şi producătorii de gaze din Marea Neagră trebuie să ia o decizie. Oricum, cu toată această lege
offshore care a fost tăvălită, impactul producţiei din Marea Neagră asupra pieţei va fi major, adică preţurile
vor scădea", a mai spus Stroe.

MET România este unul dintre primii cinci furnizori de energie de pe piaţa concurenţială, cu o cotă de 9%
în acest an, în creştere de la 0,8% în 2016. Printre clienţii mari se află Dacia Renault şi uzinele Pirelli.

RETROSPECTIVĂ 2018 România intră cu datorii în 2019,

bugetul nu a fost aprobat de Parlament; Declaraţia unică şi
reducerea fiscalităţii în turism, principalele măsuri în 2018
Sursa: Agerpres

România intră cu datorii în 2019, anul în care ţara va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii
Europene, în condiţiile în care bugetul pentru anul viitor nu a fost deocamdată aprobat de Parlament.

Din 2008 şi până în prezent, astfel de situaţii s-au mai întâlnit de patru ori, în perioade de criză economică
(2008) sau politică (anul 2009 când Guvernul Boc a fost demis prin moţiune de cenzură) şi în an electoral
(2016).

Ministrul Finanţelor vorbeşte, însă, despre un PIB care va creşte, în 2019, cu 5,5% urmând să depăşească,
pentru prima dată, 1.000 de miliarde de lei. De asemenea, şeful de la Finanţe promite o scădere a deficitului
bugetar anul viitor, în condiţiile în care anul în curs se va încheia, probabil, cu un deficit care "forţează"
limita Tratatului de la Maastricht (de maximum 3% din PIB). Comisia Europeană atenţionează chiar că soldul
negativ va ajunge la 3,3% din PIB în acest an, urmând ca anul viitor să urce la 3,4% din PIB, iar în 2020 să
atingă cel mai ridicat nivel din rândul statelor UE: 4,7% din PIB. Pe primele zece luni din acest an, bugetul
general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 2,2% din PIB (20,1 miliarde de lei), cel mai mare din ultimii
şapte ani.

Cum se va potrivi socoteala de acasă cu cea de la târg rămâne de văzut peste alte 12 luni. Până atunci, o
scurtă radiografie a anului fiscal 2018.

* Declaraţia unică şi reducerea fiscalităţii în turism, principalele măsuri

Transferul contribuţiilor sociale la angajat şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, decise la
sfârşitul lui 2017 şi aplicate din ianuarie 2018, rămân, probabil, cele mai importante măsuri în ceea ce priveşte
taxarea muncii.

În încercarea de a evita scăderea veniturilor personale în urma transferului contribuţiilor, în luna februarie a
acestui an, Guvernul adoptă o Ordonanţă pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi. Astfel, statul
promite să suporte o parte din contribuţia de sănătate pentru 4 categorii de persoane fizice (angajaţi din IT,
cercetare-dezvoltare şi inovare, sezonieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii
part-time), dacă angajatorii cresc salariile cu 20%.

În cazul persoanelor fizice, a fost modificat şi mecanismul de declarare şi plată a impozitelor şi contribuţiilor,
prin introducerea unei Declaraţii unice care a înlocuit cele şapte formulare care trebuiau depuse de către
această categorie de contribuabili.

Declaraţia unică se poate depune online iar persoanele fizice care optează pentru mijloacele electronice în
vederea declarării veniturilor beneficiază de o reducere de 5% a impozitului datorat. Formularul electronic
inteligent al Declaraţiei Unice disponibil în Spaţiul Privat Virtual (SPV) calculează automat cuantumul
impozitelor şi contribuţiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat şi poate fi accesat pe portalul
ANAF în secţiunea ''Spaţiul Privat Virtual'' (pfinternet.anaf.ro), rubrica Descărcare declaraţii.

În ceea ce priveşte taxarea companiilor, în primăvară au fost aduse modificări la regimul de impozitare a
microîntreprinderilor, care vor putea opta pentru impozitarea la profit dacă au un capital minim de 45.000 lei
şi cel puţin 2 salariaţi.

Ultima lună de toamnă aduce o scădere a fiscalităţii pe zona de turism în condiţiile în care taxa pe valoarea
adăugată a fost redusă la 5% pentru serviciile de restaurant şi catering, cazare şi activităţi sportive, recreative
şi distractive.

Ministerul Finanţelor subliniază că reducerea TVA pentru serviciile de restaurant şi de catering, cazare şi
activităţi sportive, recreative şi distractive reprezintă o pârghie deosebit de importantă din perspectiva
dezvoltării economiei naţionale, prin susţinerea consumului intern, ca urmare a creării premiselor necesare
pentru scăderea preţurilor bunurilor şi serviciilor. Un alt considerent avut în vedere pentru stimularea creşterii
economice îl constituie impactul unui astfel de demers prin prisma reducerii evaziunii fiscale şi, implicit,
prin crearea unui mediu concurenţial adecvat, cu efecte benefice asupra mediului de afaceri, generând
totodată creşterea consumului intern şi stimularea creşterii economice.

Consultanţii solicită, însă, clarificări în ceea ce priveşte această iniţiativă despre care afirmă că ar trebui să
producă efecte pozitive cel puţin din perspectiva creşterii gradului de colectare a impozitului.

Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România, vorbeşte despre discriminări
care ar putea apărea între unităţi de alimentaţie publică. El oferă exemplul serviciilor de restaurant şi catering,
unde numai agenţii care demonstrează că prestează o gamă mai largă de servicii, nu doar furnizează mâncare
şi băutură, vor putea să aplice cota redusă de TVA de 5%. Astfel, unităţile de alimentaţie care livrează
mâncare la domiciliu, dar nu pun la dispoziţie un spaţiu pentru consum şi nu oferă servicii conexe (de
exemplu, servire la masă) nu pot beneficia de scăderea TVA.
* Declaraţii şi controverse

Anul 2018 a fost marcat, mai ales în cea de-a doua jumătate, de o serie de declaraţii sau proiecte controversate
ale ministrului Finanţelor. Propuneri precum suspendarea Pilonului II de pensii, limitarea permiselor de
muncă sau plafonarea permiselor de muncă sau a preţurilor la gaze naturale şi carburanţi au stârnit numeroase
reacţii în piaţă la fel ca şi controversa cu preşedintele Iohannis pe marginea rectificării bugetare din toamnă.

Programul legislativ 2018 pentru perioada mai - decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relaţia cu
Parlamentul în 28 aprilie, anunţă existenţa unui proiect de lege potrivit căruia contribuţiile la Pilonul II ar
urma să fie suspendate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018.

Reacţia mediului de afaceri nu a întârziat, mai multe organizaţii importante solicitând menţinerea legislaţiei
şi arhitecturii actuale a Pilonului II de pensii într-un document intitulat "Apel pentru păstrarea arhitecturii
sistemului de pensii private din România".

Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane susţin că un sistem de pensii bazat pe

economisire cum este Pilonul II reprezintă o necesitate, dacă avem în vedere evoluţia demografică a
României, confirmată de prognozele realizate de organisme internaţionale.

Mai mult, organizaţia Romanian Business Leaders (RBL) a cerut, în context, creşterea la 6% a contribuţiilor
pe Pilonul II arătând că 7 milioane de angajaţi români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de
pensii din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor.

Reacţiile vin şi de la Bruxelles, reprezentanţii Comisiei Europene arătând, în Raportul privind recomandările
specifice de ţară pentru 2018, că reducerea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% din
salariile brute începând cu anul 2018 diminuează, pe termen scurt, îngrijorările fiscale, însă ar putea avea
implicaţii negative pentru dezvoltarea pieţelor de capital. Cota de contribuţie virată Pilonului II trebuia să
crească treptat la 6% din salariul brut.

La Bucureşti, oficialii români încearcă să calmeze spiritele arătând fie că proiectul privind suspendarea
Pilonului II nu aparţine Guvernului ci Comisiei Naţionale de Prognoză fie că declaraţiile unor oameni care
habar nu au ce lucrează Executivul produc efecte negative în costurile de împrumut.

"Transferul de contribuţii (contribuţiile sociale care au trecut, din 2018 în sarcina angajatului, n.r.) a dus, în
acest an, la o reducere a deficitului pe fondul de pensii între 7 şi 8 miliarde de lei, de la sume care au ajuns şi
la 18 miliarde de lei în anii trecuţi. Aceasta arată un trend corect. Orice scenarii cu privire la sistemul de
pensii susţinute de oameni care habar nu au despre ceea e normal, corect şi despre ce lucrează Guvernul
produc efecte negative în costurile de împrumut pe care Ministerul Finanţelor trebuie să le plătească în piaţă.
Trebuie să ne gândim dacă astfel de afirmaţii făcute de politicieni, care mai de care mai nejustificate, nu ar
trebui să fie taxate conform legii", a afirmat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la Parlament, în luna
mai.

Şeful de la Finanţe a precizat, totodată, că banii din Pilonul I şi II au aceeaşi sursă numai că unii sunt
administraţi în mod public, de către stat, iar ceilalţi în mod privat, de cei 7 administratori de pensii private.
"Pentru a analiza putem pleca de la foarte multe întrebări pe care nimeni nu le poate contesta: a fost cel mai
bun mod de administrare a Pilonului II până astăzi? au fost cele mai bune randamentele pe care astăzi le avem
la Pilonul II? costul pe care statul îl plăteşte celor 7 administratori, de peste 1,5 miliarde, costul pe care statul
îl plăteşte ca dobânzi la titlurile de stat pe care le cumpără cei 7 administratori de pensii, costul de finanţare
pe care statul îl plăteşte pentru a se împrumuta...este un lung şir de dacă", a arătat ministrul Finanţelor.

Contactat de AGERPRES, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), Ion Ghizdeanu,
a precizat că informaţiile legate de suspendarea plăţilor la Pilonul II de pensii au fost doar scenarii de discuţii
publicate din greşeală.

În final, ministrul Finanţelor promite că autorităţile nu intenţionează să facă o surpriză "neplăcută", iar
Guvernul va realiza o analiză cu privire la acest subiect, urmând ca noul concept referitor la pensii să fie
prezentat până la începutul lunii iulie. De atunci, nicio vorbă despre Pilonul II.

* În vară apare ideea plafonării preţului la gazele naturale

Vacanţa de vară aduce, pe lângă o extrem de ploioasă lună iulie, şi o nouă inţiativă greu de digerat de la
Finanţe: plafonarea preţului la gazele naturale.

Într-un proiect de hotărâre postat pa propria pagină de Internet, Finanţele propun o plafonare la 55 de lei/
Mwh a preţului maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători. Această măsură ar
urma să se aplice până la 30 iunie 2021.

"Pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din România şi stoparea
creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, reprezentanţii Ministerului
Finanţelor Publice şi Ministerului Energiei s-au întâlnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza
posibilitatea instituirii unor forme de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii
interni, până la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având
în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de
creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se
estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor
naturale", se preciza în nota de fundamentare care însoţea proiectul de act normativ.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor
naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de
piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom - 46,08% din
total producţie).

Recunoscând că plafonarea preţului gazelor este o măsură comunistă până la un punct, şeful de la Finanţe
pledează însă pentru necesitatea ei în condiţiile în care nu există concurenţă pe piaţă. "Unii spun că este o
practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă, aşa este, până la
un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul câte unul preţurile, iar
celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără o justificare pe fond,
iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca ar fi din alta ţară, că
este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul", a spus Teodorovici.

Reprezentantul companiilor mici şi mijlocii, Florin Jianu, arată, în aceste condiţii, că plafonarea preţului
gazelor este o măsură bună dacă se va adresa consumatorilor casnici şi firmelor mici şi mijlocii.
Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea contestă vehement o eventuală măsură de acest fel,
arătând că aceasta este ilegală şi pune în pericol independenţa energetică a României

Puţin mai târziu, în toamna acestui an, dinspre Consiliul Concurenţei vine anunţul că instituţia analizează,
împreună cu Ministerul Finanţelor, posibilitatea de a plafona preţul carburanţilor, în contextul intenţiei
Guvernului de a elimina supraacciza.

Potrivit şefului autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a analizat până acum mai
multe situaţii în care taxele aplicate unor produse au scăzut sau au crescut, precum reducerea TVA la pâine,
iar analizele au arătat că aceste scăderi sau creşteri se reflectă şi în preţurile finale. "Vom analiza dacă de
această dată este cazul să luăm măsura plafonării. Legislaţia naţională prevede situaţii în care preţurile pot fi
plafonate sau îngheţate, iar o astfel de măsură este compatibilă cu legislaţia europeană", a arătat Chiriţoiu.

El a adăugat că măsura plafonării preţurilor s-a mai aplicat de două ori până acum în România, cel mai recent
în cazul poliţelor RCA, iar Comisia Europeană nu a considerat că această măsură ar fi fost ilegală.

Potrivit Legii concurenţei, în sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau
substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate,
prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult trei
ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat
adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.

În context, Alexey Golovin, vicepreşedinte al KMGI (noua denumire a Rompetrol Group), a arătat că
intervenţia statului pe piaţa carburanţilor pentru a plafona preţurile va avea efecte negative pe termen lung,
întrucât companiile îşi vor reduce semnificativ planurile.

* Rectificarea rectificării

Despre prima rectificare din acest an se vorbeşte pentru prima dată în luna august a acestui an, când Finanţele
publică un proiect care prevede tăieri de fonduri la instituţii precum SRI, SPP, Ministerul Cercetării,
Ministerul Energiei sau Administraţia Prezidenţială, dar şi creşteri la Finanţe, Interne şi Sănătate.

Administraţia Prezidenţială reacţionează imediat prin intermediul purtătorului de cuvânt Mădălina

Dobrovolschi care anunţă că reducerea, de către Guvern, a bugetului Administraţiei Prezidenţiale este de
natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfăşura Summitul Iniţiativei celor 3 Mări (care s-a desfăşurat
în septembrie la Bucureşti). Potrivit lui Dobrovolschi, bugetul Administraţiei Prezidenţiale pe 2018 a fost
stabilit în cuantum de 57,558 de milioane de lei, tocmai pentru că aceasta este suma necesară susţinerii în
mod corespunzător a activităţii preşedintelui.

Totodată, Administraţia Prezidenţială precizează că a adus la cunoştinţă Ministerului Finanţelor Publice şi

Guvernului situaţia gravă în care s-ar putea ajunge dacă vor fi efectuate reducerile masive de buget.

"Azi (marţi, 7 august, n.r.) la două şi un pic a intrat la noi în minister o adresă de la Administraţia
Prezidenţială. Adresa conţine o încercare de argumentare pe fiecare titlu al bugetului vizavi de sumele pe
care dânşii le doresc a fi lăsate la rectificare. La noi poziţia este aceeaşi pentru că, repet, argumentele acestea
au fost şi la început de an, iar execuţia la 7 luni arată că nu s-a respectat ceea ce dânşii au promis la început
de an. Azi (răspunsul n.r.) e nu. Pentru că nu avem niciun fel de argument să fie altfel, astăzi răspunsul este
nu", a venit imediat replica ministrului Finanţelor.

Teodorovici a explicat că, în urma analizei făcute pe execuţia la 7 luni, a fost identificată la nivelul întregii
administraţii centrale o sumă necheltuită de 16 miliarde lei şi este obligaţia Ministerului Finanţelor să aloce
sumele respective acolo unde este nevoie.

La sfârşit de august, preşedintele Iohannis acuză, de la Sibiu, Guvernul de minciună punctând că Executivul
putea să facă rectificare bugetară în orice domeniu fără niciun aviz de la CSAT, cu excepţia zonei de
securitate naţională. "Iată o nouă minciună marca PSD şi o nouă minciună a Guvernului incompetent Dăncilă.
Nu-mi place să repet aceste lucruri, dar nu pot să găsesc alte calificative. Guvernul îi minte pe români şi
guvernează într-un mod pe care pot să îl explic doar ca şi cinism, altceva decât cinism nu este. (...) Guvernul
poată să facă orice rectificare bugetară fără niciun aviz de la CSAT, fără să îmi ceară părerea, cu excepţia
zonei de securitate naţională. Citesc astăzi în gazetă că Guvernul nu poate să dea pensii sau salarii, bani la
şcoli, la spitale fiindcă eu nu am dat aviz în CSAT - este o mare, mare minciună. Guvernul poate să facă
rectificări pe sănătate, educaţie, pensii, salarii, pe agricultură, aici se prefigurează o catastrofă naţională cu
pesta porcină, însă văd că pe dumnealor nu îi preocupă aceste chestiuni, îi preocupă ce fac eu cu CSAT. Am
convocat CSAT, însă Guvernul putea să facă orice rectificare dacă asta se dorea", a afirmat Iohannis.

Ministrul Finanţelor Publice afirmă însă că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să fie foarte responsabil când
face declaraţii referitoare la faptul că nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi pensiilor. Potrivit ministrului
Finanţelor, în cazul rectificării bugetare, aceasta se face "per ansamblu, nu parţial", cum a sugerat şeful
statului. În legătură cu bugetul Preşedinţiei, Teodorovici a punctat faptul că acesta nu va merge pe datorie,
iar evenimentul din luna septembrie la care vor fi prezenţi 12 şefi de stat va fi organizat.

La începutul lunii septembrie, ministrul Finanţelor anunţă că va merge în Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării (CSAT) cu o variantă modificată a rectificării bugetare, în sensul că Serviciul de Informaţii Externe,
Serviciul de Pază şi Protecţie şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale vor avea alocări în plus, dar vor rămâne
în continuare pe minus la rectificare. Acesta a subliniat că la Preşedinţie rămâne nemodificat, respectiv o
diminuare cu peste 11 milioane lei a bugetului. El afirmă, în context, că avizul Consiliului Suprem de Apărare
a Ţării (CSAT) pe proiectul privind rectificarea bugetară este consultativ, nu obligatoriu, iar Executivul "va
rămâne" pe forma publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor. Acesta a precizat că banii tăiaţi de la unii
ordonatori de credite se duc acolo unde este nevoie, precum pensii, salarii, pesta porcină şi a acuzat, totodată,
o întârziere nejustificată a adoptării proiectului de rectificare bugetară.

La a doua rectificare din acest an, aprobată la sfârşitul lunii noiembrie, Ministerul Transporturilor, Ministerul
Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale au fost instituţiile care au pierdut cei mai mulţi bani în urma celei
de-a doua rectificări bugetare din acest an, în timp ce Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul
Sănătăţii au primit cele mai importante suplimentări de fonduri. Finanţele explică faptul că reducerile de
fonduri au fost operate având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanţate
din fonduri europene.

Ambele rectificări au păstrat ţinta de deficit bugetar de 2,97% din PIB pentru 2018.

Momentul ales însă pentru a doua rectificare s-a suprapus cu solicitarea Comisiei Europeană pentru o ajustare
structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni
din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar
pe termen mediu (MTO).

* Tensiunea creşte din nou: apar primele discuţii despre îngheţarea salariilor

Îngheţarea salariilor şi a angajărilor în sectorul bugetar sunt variante de lucru oferite în toamnă drept răspuns
la solicitările Comisiei Europene. Şeful de la Finanţe explică, însă, că acesta este modul de lucru în relaţia cu
Executivul comunitar: se trimit Comisiei Europene discuţii, scenarii, calcule, pentru ca într-un final să fie
luată o decizie. În contrapartidă, el avansează ideea aplicării în avans a legii salarizării, în 2020 faţă de 2022.

Sindicatele reacţionează imediat, iar liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, arată că îngheţarea salariilor, anul
viitor, şi aplicarea Legii salarizării în 2020, în loc de 2022 sunt în contradicţie, întrucât această devansare ar
presupune o creştere salarială de 50%, în 2019 şi 2020. În opinia sa, aceasta ar fi o promisiune cu caracter
electoral, imposibil de realizat, similară cu cea din 2008, când s-a dorit o creştere salarială în sectorul
învăţământ, de 50%.

La începutul lunii decembrie, chestiunea îngheţării salariilor este readusă în discuţie de preşedintele
Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu, potrivit căruia în
şedinţă de Guvern ar urma să fie aprobat un proiect de Ordonanţă prin care salariile bugetarilor vor fi
îngheţate anul viitor, la nivelul lunii decembrie.

Ministrul Finanţelor declară, însă, pentru AGERPRES, că majorarea salariilor de bază ale bugetarilor se va
aplica şi anul viitor la fel ca şi majorarea punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie 2019, iar voucherele
de vacanţă se vor da pentru toţi bugetarii la fel ca în 2018. "Chestia cu îngheţatul salariilor nu este nici corectă,
nici reală", subliniază Teodorovici.

* Idei precum pachetele de servicii de sănătate diferenţiate şi limitarea permiselor de muncă tulbură din nou
apele

O altă declaraţie a şefului de la Finanţe care nu a trecut neobservată în acest an este cea referitoare la pachetele
de servicii de sănătate diferenţiate în condiţiile în care sunt 17 milioane de beneficiari şi peste 5 milioane de
plătitori.

"Sunt multe schimbări care pe zona de Sănătate trebuie să se întâmple. Că vorbim de tipul de asigurare.
Plătim, ştiţi foarte bine, cu toţii, indiferent de venit, mai mult sau mai puţin, dar tipul de servicii pe care le
primim în schimb este acelaşi. Că vorbim de zona de asigurare medicală, acolo unde avem structuri care pe
de o parte eliberează acele asigurări, abonamente medicale, dar şi prestează serviciu medical. Ceea ce trebuie
să se oprească. Acest lucru nu este posibil. Nu este corect faţă de dumneavoastră, în primul rând, faţă de
dumneavoastră ca şi contribuabil, faţă de români. Se face un calcul normal, logic, eficient şi legal. Nu pot să
înţeleg că avem 7-8 miliarde de euro pe an pe Casa de Sănătate, nu pot să înţeleg cum banii se duc în
continuare, am dat exemplul diabetului, pe un tip de activităţi rudimentare, care nu aduc nimic în plus unui
copil, sau unui părinte, să fie un copil injectat de 8 ori pe zi, iar un părinte să stea cu grija dacă îi doarme
copilul şi nu ştie dacă se mai trezeşte, 3-4 copii mor......În funcţie de cât plăteşti CASS să ai mai multe
variante: un prim tachet de bază, ai un alt venit la care îţi creşte CASS-ul şi implicit contribuţia mai mare
atunci ai un al doilea pachet cu alt tip de servicii. Acesta este sistemul, cred, logic", a declarat Eugen
Teodorovici în luna septembrie a acestui an.
Ulterior, ministrul şi-a nuanţat declaraţiile arătând că fiecărui cetăţean trebuie să-i fie respectat dreptul
constituţional de a-i fi ocrotită sănătatea, iar un sistem de servicii funcţional trebuie să se bazeze pe principiile
echităţii, universalităţii şi solidarităţii. Teodorovici a subliniat, totodată, că afirmaţia sa privind pachetele de
servicii medicale a avut în vedere posibilitatea ca fiecare asigurat să-şi poată adăuga servicii medicale
suplimentare.

Cartel ALFA a solicitat, însă, demisia imediată a ministrului arătând totodată că declaraţiile şi iniţiativele
acestuia sunt contrare obiectivelor de a promova politici care să aducă bunăstare cetăţenilor şi să elimine
discrepanţele uriaşe din societate.

Într-un moment în care tot românul se pregătea pentru perioada Sărbătorilor de iarnă, ministrul Finanţelor
lansează ideea limitării permiselor de muncă la cinci ani. Declaraţia catalogată imediat anti-europeană vine
cu numai câteva zile înainte de Ziua Naţională a României.

"Eu am ridicat problema asta şi la nivelul colegilor mei, miniştri de Finanţe din Europa, şi am spus, poate
sună aşa mai restrictivă, mai nu ştiu, de altă factură, (...) dar asta este, trebuie să învăţăm la nivel european
că, cu cât o zonă devine mai săracă, cu atât o zonă devine mai bogată, dar, undeva, lucrurile se rup. Interesul
Uniunii Europene, dacă suntem cu adevărat lideri, vorbesc de toţi liderii europeni, la nivel european, trebuie
să fie acea coeziune, cu adevărat coeziune politică socială. Nu încarci şi întăreşti partea de Vest şi laşi restul
de Europă prin fel de fel de condiţii, o laşi în afară. Deci, limitarea dreptului de a lucra. În ce sens că iar o să
văd ştiri că Teodorovici vrea să reformeze Europa. Permisul de muncă să fie acelaşi ca şi timp în toate statele.
Nu mai ai voie după primul permis să îţi reînnoieşti dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa.
Că aşa dacă stă în Germania şi tot primeşte drept de muncă, păi nu o să se întoarcă cel din Germania care
lucrează în veci în Croaţia, România, adică ţările de unde, poate, forţa de muncă a plecat. Deci, trebuie să fie
o astfel de măsură discutată. Maxim 5 ani şi, după 5 ani, la revedere, te duci în altă ţară şi îţi cauţi loc de
muncă", a susţinut Teodorovici într-o dezbatere la Parlament în 27 noiembrie.

Declaraţiile ministrului Finanţelor au atras critici din partea sindicatelor, reprezentanţii Blocului Naţional
Sindical catalogând drept anti-europeană propunerea lui Teodorovici, venită cu puţin timp înainte de
preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România.

Totodată, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, lider al ALDE, a declarat că dreptul de a munci
în interiorul Uniunii Europene este câştigat de toţi românii, iar problema deficitului de forţă de muncă în
România, o problemă reală, nu se rezolvă prin limitarea unui drept câştigat prin obţinerea calităţii de membru
al UE.

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, la rîndul său, că în orice ară normală un ministru care face astfel de
declaraţii şi nu are acoperire politică a doua zi pleacă.

Ulterior, într-o postare pe pagina de Facebook, şeful de la Finanţe a precizat că România se confruntă cu o
criză acută de forţă de muncă, iar o eventuală funcţie de stabilizare macroeconomică trebuie să aibă ca
principal scop sprijinul financiar pentru acţiuni de încurajare a întoarcerii forţei de muncă în ţările de origine.

În context, Eugen Teodorovici a făcut apel la calm şi la consens politic.

* Despre amnistie şi la Finanţe

În toamna acestui an, Eugen Teodorovici anunţă că nu a renunţat la amnistia fiscală, numai că aceasta nu va
fi efectiv o amnistie fiscală, ci un cadru prin intermediul căruia vor fi oferite şi beneficii celor care s-au
conformat voluntar.

"S-a discutat foarte mult de acea amnistie. Are acelaşi obiectiv: de a relansa în economia din România
companiile mari, în principal pe cele de stat, să spunem, care astăzi sunt ţinute mai mult sau mai puţin pe
linie de... Nu renunţ la niciun lucru care va fi bun pentru această economie, să ştiţi! Dar nu este o amnistie
fiscală. Am spus: este, poate, un cadru care să ofere tuturor categoriilor din economie anumite măsuri, că
vorbim de firmele private sau de stat cu datorii la stat, că vorbim de firmele care şi-au achitat la timp, în
2017, datoriile şi acum să creăm un mecanism care la anul viitor poate să le faciliteze, să spunem, plata faţă
de stat nu în momentul în care... adică să-şi poată rula banii o anumită perioadă, şi ceva celor care s-au
conformat voluntar. Şi pe persoană fizică la fel. Avem un istoric de cinci ani de zile în care ANAF-ul a emis
la contribuabil decizia de impunere. Şi atunci ca obligaţie a ANAF până la final de octombrie fac o
centralizare pe fiecare contribuabil, iar dacă plata se va realiza până la final de an curent vor primi practic o
reducere substanţială din acea sumă", a explicat Eugen Teodorovici.

El a subliniat că statul s-a dovedit a fi o structură ce luptă împotriva oamenilor de afaceri iar acest lucru
trebuie să înceteze şi statul ar trebui să urmărească recuperarea unor prejudicii şi nu neapărat închiderea unor
companii sau trimiterea în închisoare.

Întrebat dacă susţine proiectul de lege pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea
evaziunii fiscale, care a primit raport favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, Teodorovici a
răspuns: "Susţin orice fel măsură europeană. Numai în România, din păcate, statul s-a dovedit a fi în ultimii
ani o structură care luptă împotriva oamenilor de afaceri şi acest lucru trebuie să încet

Propunerea nu se bucură însă de susţinerea companiilor mici şi mijlocii. În vară, preşedintele Consiliului
Naţional al IMM-urilor, Florin Jianu, afirma că doar doi din zece întreprinzători susţin amnistia fiscală, cu
toate că peste 44% ar avea un interes personal în declararea voluntară a veniturilor nefiscalizate.

* Ministrul Finanţelor pledează pentru o reformă a aparatului bugetar

În luna noiembrie, Eugen Teodorovici a anunţat că peste 4.000 de posturi din administraţie vor dispărea,
implicit funcţii de conducere, iar MFP este "cel care dă primul acest exemplu", întrucât cele mai multe posturi
vor dispărea din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

"Ne dorim cu toţii o administraţie şi centrală şi locală eficientă. Asta înseamnă ce? Să ai oameni nu foarte
mulţi, exact cât trebuie, mai bine plătiţi sunt deja, legea există şi să fim mai eficienţi. Repet, cât trebuie. Nu
unul munceşte şi trei pe lângă el stau. Vor fi discuţii bilaterale când facem bugetul pe 2019, discutăm cu
fiecare minister în parte. Discutăm cu cele mai mari zone pe unde se cheltuie banii publici, Transporturi,
Sănătate, mă refer la Case în special, dar şi alte zone din economie, alte ministere, care au şi foarte companii
în subordine. Economia, Energia, sunt multe, foarte multe companii pe care, dacă le luam la mână şi discutăm
despre fiecare în parte, ce rol are şi dacă se justifică prezenţa ei astăzi în România, o să vedeţi că nu găsim
niciun argument pro ci doar împotrivă (...) În toate ministerele, din păcate, ani şi ani de zile s-au încărcat
aceste structuri şi cred că e momentul să spunem stop şi nu doar stop ci în sens invers, reluăm procesul", a
explicat şeful de la Finanţe în octombrie.
* FMI avertizează că majorarea salariilor şi modificările la pensii au implicaţii negative asupra sustenabilităţii
fiscale

Pe final de an, o misiune a Fondului Monetar Internaţional vine la Bucureşti pentru o discuţie cu autorităţile
despre execuţia bugetului pe 2018, perspectivele macroeconomice, planurile bugetului pentru anul 2019 şi
progresul privind reformele structurale. Experţii instituţiei financiare internaţionale avertizează că majorarea
salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma
implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen
lung.

În pofida mai multor ani de creştere economică puternică, deficitul bugetar a avut evoluţie ascendentă, nu
una descendentă, aşa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea ţintei pentru anul 2018
încă prezintă riscuri în absenţa unor măsuri suplimentare, notează FMI.

"În acelaşi timp, structura cheltuielilor publice se îndreaptă din ce în ce mai mult către elemente rigide în
detrimentul investiţiilor publice. Bugetul pe anul 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze
deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană (UE) şi să menţină datoria
publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate
ridicată. În acest sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli şi
achiziţia centralizată - sunt binevenite. Esenţială este, de asemenea, modernizarea administraţiei fiscale.
Totodată, majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-
evaluate prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii
economice pe termen lung", a declarat Jaewoo Lee, şeful misiunii pentru România şi Bulgaria.

Experţii internaţionali au pledat, totodată, pentru continuarea luptei împotriva corupţiei, deoarece reducerea
corupţiei contribuie la creşterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor şi la dezvoltarea
competitivităţii.

România este pe locul 63 din 149 de ţări în clasamentul WEF

referitor la inegalităţile dintre femei şi bărbaţi
Sursa: Agerpres

România a pierdut mai multe locuri în clasamentul World Economic Forum (WEF) referitor la inegalitatea
dintre femei şi bărbaţi, ocupând locul 63 din 149 de ţări, potrivit celui mai recent raport ''Global Gender Gap
Report'' publicat marţi de WEF.

Cu un scor de 0,711 puncte pe o scară de la zero la unu, unde zero este imparitate şi unu paritate, România
se situează peste media mondială, dar este devansată de Slovenia (locul 11), Letonia (locul 17), Bulgaria
(locul 18), Belarus (locul 28), Republica Moldova (locul 35), Serbia (38), Kazahstan (locul 60) sau Bosnia
Herţegovina (62), dar se clasează mai bine decât Ucraina (locul 65), Rusia (locul 75), Cehia (locul 82),
Slovacia (locul 83) sau Ungaria (locul 102).
"Croaţia, Kazahstan, Bosnia Herţegovina şi România sunt pe poziţii apropiate...Croaţia şi România au căzut
mai multe poziţii în pofida unor mici progrese înregistrate la mai multe dimensiuni", precizează WEF.

Islanda, cu un scor de 0,858 puncte, Norvegia şi Suedia conduc într-un clasament care evaluează 149 de ţări
în funcţie de participarea politică, egalitatea economică şi respectarea unor drepturi, cum ar fi cel la educaţie
sau la asistenţă medicală. Irak, Pakistan şi Yemen ocupă ultimele locuri în acest clasament.

"În pofida evoluţiilor recente, sunt doar 17 femei care ocupă poziţii de şef de stat sau de guvern în cele 149
de ţări analizate în 2018, inclusiv premierul României care a fost ales în acest an", subliniază WEF.

Chiar dacă poziţia de prim-ministru este deţinută de o femeie, România se situează abia pe locul 79 din 149
de ţări după sub-indicatorul "Political Empowerment", cu un scor de 0,162 puncte, în timp ce se situează pe
locul 1, cu un scor de 0,980 puncte, după sub-indicatorul sănătate şi speranţă de viaţă.

La nivel general, raportul WEF arată că inegalitatea salarială dintre femei şi bărbaţi s-a redus în acest an
comparativ cu 2017, dar va mai fi nevoie de peste 200 de ani pentru a ajunge la paritate pe piaţa muncii. De
asemenea, în timp ce inegalităţile salariale s-au redus comparativ cu 2017, reprezentarea femeilor în politică
a scăzut, la fel ca şi accesul lor la sănătate şi educaţie. În ritmul actual, inegalităţile dintre femei şi bărbaţi, în
majoritatea domeniilor nu vor fi eliminate decât peste 108 ani, iar pentru a reduce decalajul pe piaţa muncii
va fi nevoie de 202 ani.

ZF: Guvernul PSD/ALDE aruncă în aer sistemul bancar. Ce

efecte ar avea TAXA pe lăcomie. Situaţia complicată este la
CEC Bank, care este o bancă a statului
Sursa: Mediafax

Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a anunţat marţi seară că guvernul va introduce o taxă pe lăcomia
băncilor, care înseamnă un procent din activele bancare, în funcţie de cât este ROBOR-ul la 3 şi 6 luni,
indicatorul de referinţă folosit în acordarea de credite. Problema este că această taxă ar putea trimite mai
multe bănci pe pierdere sau chiar le va mări pierderea.

Situaţia cea mai complicată este la CEC Bank, o bancă deţinută integral de către stat prin Ministerul
Finanţelor.

Ca un exemplu, pe rezultatele pe 2017, CEC Bank ar trebui să plătească o taxă de 0,9% din active bancare
raportate de 31,6 miliarde lei, care înseamnă o taxă de 284 de milioane de lei. În 2017, profitul brut raportart
de CEC Bank a fost de 222,7 milioane de lei , iar dacă se adaugă taxa pe lăcomie, rezultă o pierdere pentru
CEC de 61,7 milioane de lei.

Pe rezultatele din 2018, singurul indiciu pe care îl avem este că CEC Bank va avea un profit de 100 de
milioane de euro, ceea ce înseamnă 460 de milioane de lei. Activele bancare probabil că s-au dus spre 35 de
miliarde de lei, ceea ce înseamnă că o taxă de 0,9% înseamnă o taxă bancară de 310 milioane de lei, rezultând
un profit brut de numai 150 de milioane de lei.
La nivelul întregului sistem bancar format din 36 de bănci, profitul net la 9 luni 2018 a fost de 5,7 miliarde
de lei, dar dintre care primele şase bănci au avut un profit net de 4,8 miliarde de lei.

Camera Deputaţilor votează astăzi, în calitate de for

decizional, Legea pensiilor
Sursa: Mediafax

Camera Deputaţilor va vota miercuri Legea pensiilor, după ce deputaţii au admis, în plenul de marţi un
amendament al UDMR, iniţial respins de Comisia de muncă, care prevede că cei care suferă de handicap
grav se pot pensiona la realizarea unei treimi a stagiului complet de cotizare.

91 afişări
Imaginea articolului Camera Deputaţilor votează astăzi, în calitate de for decizional, Legea pensiilor
Camera Deputaţilor votează astăzi, în calitate de for decizional, Legea pensiilor
Deputaţii au adoptat în plenul de marţi un amendament al UDMR, respins în Comisia pentru muncă care
prevede că persoanele care suferă de handicap grav se pot pensiona la realizarea unei treimi din stagiul
complet de cotizare.

„Pensionari - persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat
cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani precum şi persoanele încadrate în grad de handicap grav care
au realizat o treime din stagiul complet de cotizare”, prevede amendamentul adus de UDMR la articolul 3
din proiectul Legii pensiilor.

Este foarte important pentru copii să înveţe să îşi respecte părinţii.

Total de acord
Mai degrabă sunt de acord
Sunt neutru pe acest subiect
Mai degrabă nu sunt de acord
Dezacord total
Nu ştiu, nu am o opţiune pe acest subiect
Sunt de acord cu Politica de confidențialitate.
În forma adoptată de Comisie, articolul 3 litera şi arăta astfel: „Pensionari - persoana care beneficiază de una
din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani,
precum şi nevăzătorii care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare”.

De asemenea, pentru corelarea cu articolul 3 şi articolul 52 litera a s-a modificat astfel: „Persoanele care au
realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea
vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu
certificat de încadrare în grad şi tip de handicap, după cum urmează: a) indiferent de vârstă, dacă au realizat,
în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare”.

Deputatul Eva-Andrea Csep a anunţat, în plenul de marţi, că restul amendamentelor UDMR privind pensiile
pentru persoanele cu dezabilităţi vor fi cuprinse într-o lege specială care va fi depusă în curând în Parlament.

„O să susţinem în continuare amendamentele formulate în privinţa pensiilor de invaliditate, în ciuda faptului

că s-a promis că va ajunge într-un timp cât mai scurt în Parlament legea indemnizaţiilor sociale care va
acoperi această categorie de beneficiari. Nu putem să impunem un stagiu minim de cotizare de 15 ani pentru
pensie de invalidate. Nu este corect faţă de ei. Ne angajăm că vom lucra noi pe un proiect de lege prin care
să oferim protecţie acestei categorii de persoane dacă nu apare urgent această lege a indemnizaţiei sociale
promise”, a declarat deputatul UDMR Andrea Csep.

Aceasta a susţinut că Legea pensiilor e, în final, „o lege acceptabilă”.

„Trebuie să recunoaştem că proiectul de lege care se află azi în plen este elaborat într-o formă mult mai
acceptabilă faţă de forma depusă în Parlament. Este inacceptabil şi inadmisibil ca acordarea unui pachet de
privilegii pentru o categorie de pensionari să fie în dezavantajul pensionarilor dintr-o altă categorie. Mai
exact, dacă majoritatea pensionarilor vor beneficia de o creştere semnificativă a pensiilor pentru limită de
vârstă, acesta nu poate rezilta din diminuarea pensiilor de invaliditate. Da, pensiile vor creşte, dar ce se va
întâmpla cu persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă ca urmare a unui accident
sau boli şi nu au putut realiza un stagiu minim de cotizare de 15 ani? Vă spun eu, o nenorocire. Nimeni nu s-
a gândit la aceşti oameni până când grupul UDMR nu a impus această problemă. Se spune că va exista, nu
ştim când, o lege a indemnizaţiei sociale, în care vor fi cuprinse toate acele persoane şi toate acele situaţii în
care nu s-a reuşit realizarea stagiului minim de cotizare, o lege care va prevede anumite indemnizaţii sociale
pentru aceste categorii de persoane. Totuşi, putem spune că avem în faţă un proiect acceptabil”, a afirmat
deputatul UDMR.

Deputatul Uniunii a adăugat că majoritarea parlamentară a promis că amendamentul UDMR privind

includerea în stagiul asimilat concediului de acomodare oferit mamelor adoptive va fi preluat într-o lege a
adopţiilor.

De asemenea, fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a reiterat, în plenul de marţi, că punctul de
pensie se dublează în perioada mandatului PSD-ALDE, şi nu după 2021, aşa cum a fost vehiculat în spaţiul
public.

„Ne aflăm în faţa a celui mai important proiect de lege din anul 2018 care priveşte nu doar peste 5 milioane
de pensionari dar şi generaţiile următoare. Cel mai important principiu al legii este contributivitatea, dar s-a
urmărit şi excludera unor inechităţi cum ar fi pensiile diferite pentru persoanele de acelaşi sex. Un lucru pe
care vreau să îl subliniez, punctul de pensie se dublează în interiorul mandatului nostru, deci nu după 2021
aşa cum s-a tot repetat în spaţiul public. În 2020, în inetiorul mandatului nostru, punctul de pensie va fi de la
1.775 de lei”, a spus Olguţa Vasilescu, în timpul dezbaterilor din plenul Camerei Deputaţilor pe Legea
pensiilor.

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, după o şedinţă de peste şapte ore,
un raport de admitere cu amendamente pentru proiectul Legii pensiilor. Au fost 14 voturi "pentru", cinci
"împotrivă" şi o abţinere.
Printre amendamentele aduse în comisie se numără reducerea stagiului minim de cotizare şi în cazul femeilor
care au copii adoptaţi.

„Reducerea varstei de pensionare prevazuta la al 1 si 2 se aplica si in cazul in care nr de copii cuprinde si

copii adoptaţi”, prevede amendamentul adus articolului 56 din lege.

Un alt amendament important adoptat de comisia de specialitate se referă la stagiul de cotizare pentru românii
care vor să îşi cumpere vechime în muncă pentru a ieşi la pensie.

"Orice persoană care a realizat stagiul minim de cotizare de până la 15 ani, dar nu mai puţin de 10 ani se
poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială. În sistemul public de
pensii se poate încheia contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori
lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii",
prevede articolul adoptat.

Comisia a eliminat amendamentul liderului PSD Liviu Dragnea prin care era introdusă în perioada asimilată
stagiului de cotizare a perioadei în care asiguratul a urmat cursurile unei şcoli profesionale.

Deputaţii Opoziţiei din Comisia pentru muncă nu au votat pentru adoptarea unui raport de admitere.

Potrivit iniţiativei, Legea pensiilor va intra în vigoare în septembrie 2019.

Deputatul USR Cristian Seidler a anunţat, după şedinţa Comisiei, că va discuta cu juriştii şi cu partidele de
opoziţie pentru a contesta la CCR Legea pensiilor, existând cel puţin trei motive de neconstituţionalitate. Şi
preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii a anunţat că ia acest demers în considerare.

„Există din punctul nostru de vedere cel puţin trei motive de neconstituţionalitate a acestei legi. Vom discuta
cu juriştii şi cu ceilalţi colegi din opoziţie să înaintăm către CCR o verificare de constituţionalitate, care nu
va împiedica intrarea în vigoare a legii, deoarece acesta trebuie să intre în septembrie 2021. Până atunci CCR
are timp”, a declarat Seidler, la finalul şedinţei Comisiei pentru muncă a Camerei Deputaţilor.

Acesta a precizat care sunt cele trei probleme considerate de către acesta drept neconstituţionale:

„Cele trei probleme majore ale acestei Legi a pensiilor rămân. În continuare rămân în vigoare pensiile
speciale. Nu este deci o reformă reală a sistemului de pensii. Legea va intra în vigoare abia în septembrie
2021 şi e doar o promisiune a actualei majorităţi guvernamentale pentru categoria pensionarilor. Li se promite
cu trei luni înainte de alegerile parlamentare o creştere iluzorie cu 40% a punctului de pensii fără să se spună
de unde vor fi aduşi aceşti bani, în condiţiile în care recent Guvernul a trebuit să suplimenteze din fondul de
rezervă către fondul de pensii”, a adăugat Seidler.
Şi preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, Daniela Tontsch, a afirmat că va lua în
considerare contestarea Legii pensiilor la CCR, susţinând că este o discriminare faptul că persoanele cu
handicap muncesc la fel de mult ca cele valide pentru a atinge stagiul de 15 ani de muncă.

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul Legii pensiilor.

Condiţiile în care participanţii la Pilonul II se vor putea

retrage, începând din 2019
Sursa: Mediafax

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, marţi, într-o declaraţie de presă la Guvern, mai
multe schimbări în ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, schimbări care vor fi introduse printr-o Ordonanţă
de Urgenţă şi care vor intra în vigoare de la începutul anului viitor.
Comisionul de administrare pentru fondurile de pensii Pilon II va fi redus la 1%, de la 2,5%, de anul viitor,
conform OUG citată.

„Un alt aspect important este că o persoană care participă la un fond de pensii trebuie şi este normal să se
poată retrage, dacă consideră de cuviinţă. Se poate retrage pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme
de cinci ani de participare la respectivul fond. La momentul la care persoane respectivă se retrage înainte de
deschiderea dreptului de la pensie privată, activele cuvenite se transferă participantului respectiv cu un
comision de retragere de 2% din aceste active”, a explicat Teodorovici.

În plus, comisionul de 0,5% din active va fi modificiat în funcţie de performanţa fondului de adminsitrare.

De asemenea, fondurile de pensii Pilon II vor putea investi în proiecte public-private.

DOCUMENT Principalele 11 modificări din Ordonanța de

Urgență anunțată de Teodorovici: de la "taxa pe lăcomie",
plafonarea prețului la gaze și Pilonul II de pensii, la jocuri de
noroc și orele suplimentare ale bugetarilor
Sursa: Hotnews

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat, în consultare publică, proiectul de Ordonanță de Urgență
care introduce mai multe măsuri ce urmează a fi aplicate de anul viitor. O parte dintre cestea au fost anunțate
de Eugen Teodorovici într-o declarație publică.

Consultă aici textul integral al documentului

1. Pilonul II de pensii
O persoană, participantă la un fond de pensii (administrat privat probabil n.r.), se poate retrage, pe bază de
cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond.

În cazul retragerii unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensie privată acestora li se transferă
activele cuvenite din care se reţine un comision de retragere reprezentând 2% din aceste active.

După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage
din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de
asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată decât la cererea
expresă a acestora.

Comisionul de administrare se constituie prin:

deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiţia ca această deducere să
fie făcută înainte de convertirea contribuţiilor în unităţi de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma
totala ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie
virată la Casa Națională de Pensii Publice;
deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07%
pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei."

2. Taxa pe lăcomie

Contribuabilii sunt obligaţi să calculeze, să declare și să plătească taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe lăcomie.

Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate
de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea
mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul
acestei instituții.

Cotele taxei pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:

a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de
referinţă, cota este de 0,2%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de
referinţă, cota este de 0,4%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul
de referinţă, cota este de 0,6%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul
de referinţă, cota este de 0,9%.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei
pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5
puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.

3. Vestitul Fond pentru Dezoltare și Investiții va da împrumuturi pentru UAT-uri

Se înființează Fondul de Dezvoltare si Investitii, gestionat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza,

printr-un cont de disponibil. Acesta va avea anual anumite plafoane și nu va fi alimentat cu 10 miliarde de
lei, așa cum se anunța inițial. Sumele aflate in contul fondului au destinatie speciala si nu pot fi executate
silit.

Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-

teritoriale în domenii prioritare precum sănătate, educație, apă-canalizare, rețea electrică etc.

Sursa de finanțare a Fondului o reprezinta imprumuturile în lei, acordate din disponibilitatile contului curent
general al trezoreriei statului. Valoarea totala a împrumuturilor acordate Comisiei Naționale de Strategie şi
Prognoză este in limita sumei de 10 miliarde euro echivalent lei calculat la cursul de schimb al BNR la data
intrarii in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Împrumuturile se acorda la solicitarea Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză prin hotărâre de Guvern
emisa anual în limita plafoanelor aprobate, pe o perioada de 5 ani cu tragere integrală și o dobândă de 1% pe
an. Sumele ramase neutilizate din valoarea împrumutului acordat se restituie de Comisia Naționala de
Strategie şi Prognoză în primele 30 de zile calendaristice ale anului următor acordării.

4. Pensii

Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului
de pensie se menține la 1.100 lei și începând cu 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majorează
cu 15% și este de 1.265 lei.

Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr.
196/2009, cu modificările ulterioare, se menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu
10% și este de 704 lei.

5. Bugetarii nu vor fi plătiți pentru orele suplimentare

Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările
ulterioare, în perioada 2019 - 2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru
de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca
prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu
reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu
timp liber corespunzător acestora.

Excepție face personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională.

6. Taxarea la jocuri de noroc

Începând cu 1 ianuarie 2019 organizatorii de jocuri de noroc prevăzuți în Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc au obligația de a plăti o taxă
anuală reprezentând 3% din totalul taxelor de participare încasate în anul precedent, cu excepția
organizatorilor de jocuri de noroc la distanță sau jocuri de noroc on line care au obligația de a plăti o taxă
anuală de 5% din totalul taxelor de participare încasate în anul precedent.

Aceștia calculează, declară şi plătesc taxa la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii februarie a
anului fiscal următor celui în care s-a încasat taxa de participare.

Organizatorul de jocuri de noroc care se înființează în cursul anului are obligația de a plăti o taxă lunară
reprezentând 3% din totalul taxelor de participare încasate în luna precedentă, cu excepția organizatorilor de
jocuri de noroc la distanță sau jocuri de noroc on line care au obligația de a plăti o taxă lunară de 5% din
totalul taxelor de participare încasate în luna precedentă. Taxa se calculează, se declară şi se plătește la
bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare. În
această situație taxa anuală nu se va mai datora în anul următor celui de înființare.

7. Prețul de vânzare a gazelor

În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestoora si/sau afiliatii apartinand
aceluiasi grup de interes economicare desfășoară atât activități de extracție cât și activități de vânzare a
gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile
de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili.

În aceastâ perioada, producatorul are obligația să vândă cu prioritate către furnizori, în condiţii reglementate
de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici, din productia curentă și/sau
din depozitele de înmagazinare.

Producatorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care
desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul
Romaniei nu vor mai incheia contracte de vanzare cu livrare pe teritoriul României, la preturi mai mari de
68 lei/MWh. Diferentele de costuri de achizitie din anii 2018 si 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin
preturile practicate, se vor recupera pana la data de 30.06.2022, conform reglementarilor ANRE.
Pretul de achizitie plătit de furnizori pentru gazele din producția internă curentă necesare pentru acoperirea
consumului clienților finali nu poate depăși valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător.

8. Restituirea taxei de poluare pentru autovehicule

Restituirea sumelor se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent astfel:
a) pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru
emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 - 30 iunie 2019;
b) pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018 – 30 iunie 2019.”

Sumele rămase de restituit, reprezentând timbru de mediu pentru care au fost emise decizii de soluţionare a
cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, se restituie,
din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019.

9. Prevederi speciale pentru domeniul construcțiilor

În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri
din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori
care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5,
cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit.a) se reduce cu cota de 3,75%.

10. Acciza la țigări

În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019 acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.

Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de
vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale. Această acciză
specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, până la 1 martie.

11. Fără rapoarte pe hârtie pentru entitățile publice, din august 2019

Până la data de 31 iulie 2019, în paralel cu utilizarea sistemului național de raportare, entitățile publice au
obligația de a întocmi și de a depune situațiile financiare și celelalte tipuri de rapoarte stabilite pe baza datelor
din evidența contabilă, pe suport hârtie, în formatul și la termenele stabilite de normele contabile în vigoare
și de a depune bugetele de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legislației în vigoare la unitățile Trezoreriei
Statului, pe suport hârtie.
Începând cu data de 1 august 2019, rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit pe suport hârtie către
Ministerul Finanțelor Publice și unitățile subordonate.

Cum mărește Guvernul povara fiscală de pe o zi pe alta, după

ce Dăncilă, Teodorovici și Dragnea au promis că nu vor crește
nicio taxă și nu vor introduce niciun impozit nou în mandatul
lor
Sursa: Hotnews

Guvernul a decis să mărească pe neașteptate povara fiscală în România. Practic, vor fi introduse, de la 1
ianaurie 2019, impozite noi și vor crește altele care se aplică deja, deși nu mai sunt nici două săptămâni
înainte de finalul anului. Această decizie este în totală contradicție cu promisiunile făcute de premierul
Viorica Dăncilă, ministrul finanțelor Eugen Teodorovici și șeful PSD Liviu Dragnea că nu vor veni cu
impozite noi sau cu majorări de taxe în mandatul lor.

„Cât timp voi fi prim-ministru nu voi introduce nicio taxă nouă în România. Scopul meu este de a ușura și
de a simplifica viața economică, nu de a o complica", spunea Viorica Dăncilă pe 29 ianuarie 2018, în
Parlament, la numirea sa în funcția de premier.

De asemenea, șeful PSD Liviu Dragnea, care este și președinte al Camerei Deputaților, a dat asigurări că nu
vor crește taxele, ci dimpotrivă. În luna mai, acesta a declarat pentru Reuters că Executivul va menține
politica sa de reducere a taxelor. ”Nevoia de relaxare fiscală, atât pentru sectorul privat cât și pentru angajați
era acută. Și ... va continua, vom reduce atât numărul taxelor cât și cuantumul lor”, a afirmat Dragnea.

În luna ianuarie, la numirea sa în funcție, Eugen Teodorovici spunea că în mandatul său nu va crește nicio
taxă. "În mandatul meu de ministru nu o să adaug taxe noi, nu o să cresc cuantumul lor, dimpotrivă, obligația
mea e să fim în sens invers".

La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, spunea în luna mai că "nici pentru anul viitor
nu se pune problema de a creşte vreo taxă, vreun impozit, absolut deloc". Mai mult, îi cataloga drept
iresponsabili pe cei care spuneau că Executivul ar putea mări taxele. "Aşa ceva nu există în discuţii la nivel
de guvern, la nivel de coaliţie. Nici pentru anul viitor nu se pune problema de a creşte vreo taxă, vreun
impozit, absolut deloc. Cei care spun tot timpul, dau astfel de veşti sunt inconştienţi, pentru că în felul acesta
sunt şi iresponsabili. Sunt persoane în anumite funcţii politice mai ales care trebuie să înţeleagă ceea ce
înseamnă funcţia pe care ei o ocupă. Din păcate, se pare că nu se înţelege acest lucru, dar contaţi pe ce vi se
spune în mod oficial de către oamenii din guvern şi de cei din coaliţie", a declarat Teodorovici pe 2 mai.

Potrivit surselor HotNews.ro, aceste modificări urgente sunt făcute deoarece Guvernul nu poate întocmi
bugetul pe 2019. Pur și simplu nu ies socotelile pe partea de venituri. Acestea sunt mult prea mici, dacă
păstrează nivelul fiscal din prezent, comparativ cu toate cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru plata
salariilor în sectorul bugetar și pensiilor. În aceste condiții este sacrificat mediul de afaceri.

Aceste modificări făcute peste noapte dau peste cap planurile de afaceri ale companiilor, mai ales că multe
dintre ele și-au întocmit deja bugetele pe 2019. Ministerul Finanțelor nu a calculat un potențial impact negativ
asupra economiei. De altfel, pentru aceste decizii nu s-a consultat cu reprezentanții mediului de afaceri,
aceștia fiind luați prin surprindere.

Cel mai așteptat anunț de la Guvern: Noile surse de venit

pentru Bugetele 2019
Sursa: cursdeguvernare.ro

Ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici a anunțat marți seară noi modificări ale fiscalității – măsuri
care vor sta la baza configurării Bugetelor publice pe aul 2019.

Măsurile anunțate sunt surprinzătoare, cu atât mai mult cu cât ministrul a introdus în prezentarea sa și
chestiuni de filosofie și poziționare a coaliției de guvernare față de economie sau de sectoare ale acesteia.

Astfel, potrivit anunțului făcut de ministrul Finanțelor, guvernul va adopta până la sfârşitul anului o
Ordonanţă de Urgenţă (OUG) care prevede introducerea de noi taxe, precum şi majorarea altora, în domenii
precum sistemul bancar, energetic şi de comunicaţii.

Pe de altă parte, executivul îşi continuă programul de majorare a salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor,
în conformitate cu programul de guvernare şi înţelegerile convenite ulterior.

Totodată, sectorul construcţiilor primeşte o serie de facilități, printre care un salariu minim brut de 3.000 de
lei şi o reducere a impozitării. În ceea ce priveşte investiţiile publice, Comisia Naţională de Strategie şi
Prognoză urmează să administreze o serie de investiţii însumând miliarde – devenind, într-un mod cu totul
special, unul din cei mai finanțați administratori din România.

(Descărcaţi aici textul integral al Ordonanţei de Urgenţă)

”Taxa pe lăcomie”
Băncile vor datora începând de anul viitor o “taxă pe lăcomie” (expresia îi aparține ministrului Teodorovici),
taxă al cărei nivel se va calcula în funcţie de active şi de ROBOR.

Cu cât nivelul celui din urmă este mai ridicat, cu atât se va aplica un procent mai ridicat al acestei taxe asupra
activelor băncii. Guvernul anticipează că astfel va colecta la buget în jur de 3,6 miliarde de lei.

“Vom vedea impactul exact, în funcţie de lăcomia băncilor”, a precizat ministrul Finanţelor, Eugen
Teodorovici.

Taxe pentru încurajarea economiei

Preţul gazelor va fi plafonat.
Guvernul va plafona preţul gazelor la 68 de lei pe MwH, pentru o perioadă de trei ani, începând din februarie,
ministrul precizând că măsura va “majora potenţialul de creştere al economiei în ansamblul ei”.

“Din păcate, comportamentul unor companii din anumite sectoare arată un dispreţ faţă de consumator. Este
un comportament incorect faţă de economia din România (…) În sectorul de gaze sunt diferenţe foarte mari
între preţul de producţie şi preţul final pe care consumatorul îl plăteşte”, a justificat ministrul Finanţelor.

Nivelul accizelor va creşte, măsura fiind determinată de o recalculare cerută de Comisia Europeană, a precizat
Teodorovici.
Taxă pe licitaţiile de licenţe din telecomunicaţii: “Se aduce un nivel minim pentru licitaţiile 3G, 4G, 5G, un
procent corelat şi cu numărul de pentru care se solicită licenţa de operare”, a precizat ministrul. De asemenea,
se majorează taxele aferente ANRE şi ANCOM la 3%.
Companiile de stat vor da înapoi 35% din banii de investiţii necheltuiţi. “Ca să determinăm companiile să
facă investiţii, la nivelul operatorilor economici şi regiilor la care statul este acţionar unic, majoritar sau
controlează pachetul majoritar, se vor distribui şi vira, în termen de 60 de zile de la închiderea exerciţiului
financiar, sub formă de dividende, 35% din sumele pentru investiţii care au rămas neutilizate”.
Taxa de viciu va intra direct la bugetul de stat şi nu la bugetele ministerelor, ca până acum. Ministrul a
precizat că nivelul acestora rămâne neschimbat, modificarea fiind justificată de faptul că executivul nu are o
situaţie clară asupra modului în care sunt cheltuite aceste resurse bugetare.
Ministrul Eugen Teodorovici a anunțat marți seara că Guvernul va înființa ”câteva instrumente financiare”
pe care le-a caracterizat drept ”foarte utile în ceea ce înseamnă creșterea nivelului de trai în zonele
defavorizate, sărace”.

Aceste instrumente sunt:

Fondul de dezvoltare și de investiții pe datorie

Ministrul Eugen Teodorovici a anunțat marți seara că Guvernul va înființa ”câteva instrumente financiare”
pe care le-a caracterizat drept ”foarte utile în ceea ce înseamnă creșterea nivelului de trai în zonele
defavorizate, sărace”.

Aceste instrumente sunt:

Bugetul acestui fond va fi de 10 miliarde euro, așa cum anunțase săptămâna trecuă și Liviu Dragnea. Banii
nu vor veni însă de la buget, ci din credite – așa arată slide-ul oferit presei de guvern.

Două vor fi prioritățile de investiții ale acestui fond: ”Pe primul loc sunt prioritățile asumate în fața UE- apă,
deșeuri, canalizare- adică acolo unde putem plăti penalități pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate”,
a afirmat Eugen Teodorovici.

Pe locul doi se situează investiții în infrastructură, școli grădinițe, în principiu ”tot ce e nevoie la nivelul
comunităților locale”, a declarat ministrul de Finanțe.
Comunitățile locale vor putea să deruleze maximum două proiecte concomitent, ”pentru a se asigura o
repartiție cât mai extinsă în teritoriu”, a specificat ministrul Teodorovici.

Suplimentar, ”nu poți face investiții din punctul 2 dacă nu ai terminat toate investițiile din punctul 1”, a
avertizat Eugen Teodorovici.

Fondul de Finanțare al proiectelor PPP – marea necunoscută

Programul a fost doar anunțat de către ministrul de Finanțe, fără detalii relevante. Singurele precizări au fost:

”Acest fond va fi destinat finanțării proiectelor cu investitori privați în sistem PPP”

”Adăugăm PPP ca zonă de investiții pentru administratorii de pensii din Pilonul II”
Programul ”Stațiuni balneare” finanțează construcția de infrastructură
Bugetul acestui program va fi de 310 milioane lei în 2019, acesta fiind deschis celor peste 30 de stațiuni
existente în România, finanțarea se acordă sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.

Vor fi finanțate 50% din cheltuielile eligibile ale firmelor, dar până la un plafon maxim de 200.000 de euro
de proiect.

Ca investiții propuse de guvern în acest program se numără:

infrastructura de transport pentru accesul în stațiunea balneară (sic!)

capacitățile de tratament balnear și turistice
echipamente și mobilier pentru tratamentul balnear
pregătirea și formarea personalului de specialitate
Programul gROwth – grădinițe cu profil sportiv
Cu ajutorul acestui program Guvernul speră să construiască 1.000 de grădinițe, ”care vor avea și terenuri de
sport incluse”.

Programul se referă la susţinerea financiară a investiţiilor private (în același sistem PPP) în construcţia,
înfiinţarea sau amenajarea de grădiniţe olimpice cu profil sportiv.

Din nou, deocamdată au lipsit alte detalii suplimentare.

O nouă entitate superfinanțară: Comisia de Prognoză va gestiona marile investitii de zeci de miliarde
Cel puțin două dintre aceste ”instrumente financiare”- Fondul de dezvoltare și de investiții și Programul
”Stațiuni balneare”- vor și prinse în bugetul Comisiei Naționale de Strategii și Prognoză, prin bugetul
Secretariatului General al Guvernului. Chiar dacă ministrul nu a precizat și în cazul celorlalte fonduri cine
va gestiona partea ce revine statului, este de presupus că SGG va fi implicat din nou.
Noile responsabilități ale CNSP, instituție aflată direct în subordinea SGG, care este în subordinea prim-
ministrului, transferă acestui secretariat atribute care în mod normal ar trebui să revină Ministerului
Dezvoltării.

Minister care cam rămâne fără ”obiectul muncii” după anunțurile făcute marți de Eugen Teodorovici.

Agenția Națională de Achiziții Publice, lăsată o formă fără fond

Ministrul de Finanțe și-a manifestat nemulțumirea vizavi de faptul că ”la ANAP există documentație de
atribuire de 10 miliarde de lei care așteaptă clarificări pe multe motive inventate de unii care nu înțeleg că
fondurile europene trebuie cheltuite rapid”.

În consecință, ministrul a anunțat: ”Rolul administrației nu este de a spune nu, deci toate proiectele europene
rămân în autoritatea Autorităților de Management”.

În concluzie, începând de anul viitor, ANAP va fi exclus din procedura de avizare a proiectelor cu finanțare
europeană.

Cât despre licitațiile interne, Eugen Teodorovici a spus: ”În restul proiectelor, decizia rămâne la nivelul
autorității contractante, care are obligația să îșii asume răspunderea de a cunoaște legea…”.

Pilonul II scapă de naţionalizare, în schimbul sprijinului pentru PPP

Administratorii de pensii private obligatorii vor putea investi activele din portofolii în proiecte realizate în
parteneriat public-privat.

Pe de altă parte, contribuabilii care nu vor dori să mai participe la acest sistem, se vor putea retrage din
Pilonul II după cinci ani de contribuţie, trasferul contribuţiilor purtând un comision de 2% din valoarea
contului retras.

Totodată, Guvernul a decis reducerea comisioanelor de administrare de la 2,5% la 1%.

Finanţelor vor stabili cine ia credite de angajament și cine nu

Ordonanţa prevede şi o serie de măsuri ce ar fi menite să “intensifice acea zonă de disciplină financiară în
rândul instituţiilor publice”.

Ministerul Finanţelor îşi va asuma un rol activ în modul în care “alocă, cheltuiesc şi justifică anumite solicitări
de fonduri”, aşa încât instituţiile publice să nu rămână cu bani necheltuiţi la rectificarea bugetară.
“Ministrul de Finanţe poate aproba linii lunare pentru credite de angajament pentru ordonatorii de credite
finanţaţi integral de la buget”, a spus Teodorovici. Ministrul Finanţelor va putea, de asemenea, să modifice
aceste limite, pe baza unor motive justificate.
Ce se dă
Punctul de pensie va crește, de la 1 septembrie, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.
Pensia minimă (așa-numita pensie socială, care va fi redenumită indemnizația socială) se va majora, tot d ela
1 septembrie, cu 10%, până la 704 lei.
Voucherele de vacanță se vor acorda în continuare, dar este conservată valoarea lor, la 1.450 de lei, deși
salariul minim pe economie urcă anul viitor la 2.080 de lei.
Legea salarizării va fi aplicată coform termenlor stabilite, adică în 2019 se majorează salariile bugetarilor cu
un sfert din valoarea rămasă până la salariul final, ce va fi atins în 2022.
În cazul profesorilor, salariile vor ajunge la ținta finală cu doi ani înainte, adică în septembrie 2020.
Fondurile alocate Educației vor crește cu 15% în fiecare an, până când se va ajunge la șase puncte procentuale
din PIB, așa cum prevede legea.
Măsuri speciale pentru sectorul construcțiilor

De la 1 ianuarie dispar contribuțiile de 2,25% plătite de angajator.

Contribuțiile plătite de salariați (45% din brut) vor fi reduse cu 3,75%. Toți angajații vor rămâne asigurați și
la pensii și la sănătate, a explicat ministrul Teodorovici.
Salariul minim brut din construcţii va fi de 3.000 de lei.