MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIE, COMERCIULUI SI DOMENIELOR

UM MIN
STARA ACTUALA A PIMARIMOR DIN EL
SI

MIJLOCELE DE INDREPTARE

DE

Dr. GR. ANTIPA.

BUCURESCI

NI PRIMEBIA_ titre 1,
1894 ;
www.dacoromanica.ro
 - - / wy
e /+4 71 pie /-44,../4"/X:-7,-,a----).-,
."

m'

MINISTERUL AGRICULTURE!, INDUSTRIE!, COMERCIULUI SI DOMENIELOR

MUIR
STAREA ACTUALA A PESCARIILOR DIN EL
SI

MIJLOCELE DE INDREPTARK

DE

Dr. GR. ANTIPA.

f. 4 BUCURESCI

IMPRIMERIA. STATULTJ
1894
www.dacoromanica.ro
 STAREA ACTUALA
A

PESCARI1LOR DIN LACUL RAZIM MIJLOACELE DE INDREPTARE 1)

de
Dr. GR. ANTIPA
111411.

Inca din vechime, unul dintre locurile unde se facelift cele mai
,marl pescarii de pe costele Mare! Negre, si pate chiar, fake exagerare,
cele mai marl din tote Europa, este seria de lagune situate in
Dobrogea la sudul gurelor Dunarei si cunoscute sub numele ge-
neric de Lacul Razim (Raze Im). Nu mai mutt de cat cu 10 sail
15 ani in urma, numerul pescarilor de pe acest lac se urea la aprope
ID 000. Pe Tanga satele inconjura'tere, intre care sunt si frum6sele
sate .1 drilofca (cu 1 -800 locuitori) si Sarichioi (cu 2.C147 locuitorl),
a caror locuitori se ocupail aprOpe exclusiv numal cu pescaria,
mai veneaii ince o multime de pescari de prin satele apropiate, de
prin Dunavat, Mahmudia, Tulcea si chiar Galati si Braila, caril cu
totil isi &eau aicea o ocupatiune forte rentabila, eyelid o bun& res-
plata pentru munca for cea grea.
Can titall enorme de crap, salad de Dunare si de Mare, scrumbite,
.scrumbii si chefal, ba chiar moruni si nisetri, se prindeaft in el, in-
trecend prin productivitatea sa tote cele-alte pescaril de lacuri din
tote Europa. Date statistice esacte ne lipsesc din nefericire ,cu totul
pentru a putea al-Ma cu cifre marea productivitate a acestor lagune,
cast antreprenoril pescuitului din ele, temandu-se de o viitore con-
curenta aratandu-si enormul castig pe feta, refuza categoric a da on
si ce deslusire in acesta privinta; pentru a da ins& o idee railcar, pot
cita marturisirea unui onest pescar 'Atria din Sarichioi, care 'mi -a
declarat ca acum 15 ani, numal intr'o singura 4i tragend cu na-
vodul, a scos 34 000 de ocale vechi de peace, care in majoritatea sa
era salAii de Mare. In timpul caret in lunile lui Iunie, Julie si Au-
.. gust, cantitati colosale de chefalacest pesce atat de pretios atilt prin
4 carnea sa gustosa cat si prin icrele sale scumpe strabateau prin
gura portitei din mare in aceste lacuri, de unde, find pescuiti, se ex-
portal prospeti, saran salt afumati liana pe pietele Constantinopo-
lului, Odesel etc.

1) Memoria present al D -luT ministru al domeniilor alAlurat raportulul cu

No. 18 din 1 Mlle 1894.

www.dacoromanica.ro
 4

De putini ani incoce insa, pescaria din aceste lacuri a inceput a

scadea din ce in mai tare, aoa ca productivitatea for a ajuns astAyll la
mai putin de o treime din ceea ce erati mai inainte; din nefericire,
acesta seeded; merge progresand asa de repede, in cat suntem ame-
nintati chiar ea in scurt timp sa be avem complect despopulate. Nu-
merul cel mare al pesearilor, cari se hranead din pescArie in aceste
locuri, a admit cu totul; iar locuitoril satelor incunjurdtere, aprepe-
cu totii pescari, saraeesc necontenit, ne mai remanandu-le alts spe-
rant& de cat ca pate be va mai da Dumneyleti un an bun; mare parte
dinteenoii au inceput deja a se deda la alte ocupatiuni mai renta-
bile, ea la agriculture, a cultura vitelor, etc. Adeseori am veclut prin
Sarichioi si Jurilofea lotce pescareoti trase la useat si servind acuma
ca iesle pentru dat laturi la vite in ele. Statul care incaseza din aren-
darea acestor lacuri venituri destul de insemnate este deci si el ame-
nintat a be perde in cea mai mare parte, dace nu va lua mesuri
grabnice pentru a pune capat acestui red.
In cele ce urmezi me void sili a arata care sunt causele care ad
adus pescaria din aceste lacuri la gradul de ruins in care se gasesce
asap, care sunt miyllocele de a be combate pentru a be putea reda
iarki vechea for productivitate si care e sistema cea mai rationale
pe care in viitor va trebui s'o intrebuintam la exploatarea for pentru
a nu mai ajunge inca odata unde suntem astas11, ci a ne crea din ele
un isvor de bogatie. Dar inainte de a incepe, cred ca e absolut ne-
cesar a face o mica descriere din punctul de vedere hidrographic,
dinamic-geologic si faunistic a acestor lacuri, ca in ulna ba-
zati pe aceste cunoscinte, s& putem purcede la luerari seridse, care
sa ne dea resultate sigure.
Sub numele generic de Lacul Razim se intelege o serie de lagune :
Razim, Babadag, Golovita, Zmeica, Sinoe Liman §i Tuzla la care
se mai adaoga si Dranova, care tote stab. in legatura unele cu altele
si se intind pe lungul rusted Mare Negre, incepend spre sud de bratut
St. Gheorghe, de la 4501at., pe o distanta de 35 mil. mar. pane putin
la nordul capulul Midia. Suprafata for totals e cam de 7n-75 mil de
hectare, (care s'ar imparti cam astfel Razim 36.000 h., Babadag
2.000 h., Golovita 6.800 h., Zmeica 5.600 h. Sinoc Liman 16.400 h.,
Tuzla 1.400 si Dranova 2.200 h., la care se mai adaoga Inca 1.600 h.
pentru lacurile de la Sarinanof, Hagighiol, Bugeac, Malceanu, Peri-
leasca etc.
Prin origina (1) for tote aceste lagune represinta un forte mare

1) Pentru partea geologic m'am servit de insemnatele studil ale luT Karl F.
Peters vGrundlinien zur Geographie und geologie der Dobrudscha' publicate in
Deukschriften der K. K. Academie d. Wissenschaften. Wien 1866, diferite
studif a cap. T. Spratt "On the Geology of the Nord-East part of the Do-
brutcha. Quart. journal geol. soc. vol. XIVa cat pi cartea sa de navigatiune a
laculul Razim. Diferite studil ale D-lul Androussow cat pi cate-va observatiunl
de ale mele proprir, asemenea Luksch und Wolf in Deutsche Rundschau
Geographie u. Statistik pi Neumayr. Zur Geschicht. d. Ostlich. Mittelmeerbe-
cken. (1882).
www.dacoromanica.ro
'A .
 5

golf al Marel-Negre (pole cel mai intins din acesta mare), care se
Intindea pine d'asupra orasulul Babadag de astadi. Acest golf a fost
incA din stadiile cele mai timpuril ale formatiunei deltel Dunarei,
separat de mare prin Dune le formate de nisipurile aduse de Dunfire
la gura sa si transportate in urma de valurile mare in linia Nord-
Vest, normala vinturilor color puternice care sufla api dpe 70 de Mile
pe an in Marea-Neagra. COstele acestul lac noude sigur destul de
adanc pe atunci erail formate de seria de munti a Babadagului,
find inalte si drepte.
Razimul a servit mult timp ea unul d'intre cele mai principale
locuri de adapost al corabiilor care veneaii in Marea-Neagra, si era
unul dintre cele mai insemnate porturi genoveze, dupe cum ne area
si diferitele ruine aflate pe malurile sale, ca d. ex. ruina vechel
' Eraclia de la Enisala, Bisericuta etc. Nu sciu dace si astedi, in urma
unor studil seriese nu s'ar putea face Razimul iarasi navigabil; atuncl
ar deveni cu siguranta eel mai mare port al Marel-Negre. De abia
in timpurile din urine, dupe Peters prin secol. XV, cand in local do-
minatiunel genoveze a venit dominatiunea turcesca si sail Mint pa-
durile care acopereati frumosil munti incongiuratori, nemal find un
echilibru in tre deposi tele atmosferice si erosiun ea muntilor d'imprejur,
cantitett marl de detrituri de pement erail purtate de curentele for-
mate de ploaie, etc., intr'insul, asa ci incetul cu incetul mare parte
di laguna sa milit prefacandu-se in mlastine sau seraturi nefertile.
ar si nisipurile aduse de canalul St. Gheorghe care pe atunci se
versa in Razim prin 3 gun coraspundetere Dunavatului, Turetului
si Cernetului de astadi, si care format o mica delta de sine, (o delta
in delta) cum e delta mica formate astadi de bratul Chilia au
contribuit la umplerea unel marl Orli din Razim, si au separat o
mare bucata din el care corespunde laculul Dranov de astadi.
Astadt tote aceste lagune all mai remas numal prin 3 deschida-
turl in legatura cu mares si anume : Portita, Periteasca si Buazul.
D'intre, aceste cea d'intaiii este cea mai principala; ea are in timpuri
normale, and cresc apele, o adincime pane la 24/2 pirtiore; prin ea
se scurge plusul de apa care vine in Razim prin Luba* din Du-
nare si din vre-o done rinser° mid in lacul Babadag (Slava si
Beidaud).
Cu putin timp inainte gura portitel era cu mutt mai adanca asa
ca chiar corabiere de mic tonaj puteaii esi prin ea in mare, oferind
ast-fel locuitorilor satelor de pe Razim o deschidere prin care se se
pots pune in legatura cu comerciul mare. Astadi sell schimbat lu-
erurile, de vre-o cati-va ani in urma apa descresce necontenit si
anul acesta Portita e cu totul inchisci pe o distant& de 850 metri.
A doue comunicatiune principala a Razimulul este cu Dunarea
(canalul St. Gheorghe) prin canalul Dunaviit. Acest canal are o
largime in tot lungul lui cam de vr'o 5 metri, numal gurele sale
pote sa alba vr'o 15 m. De si are o distal* mica de percurs totusi
din causa multimel de cotiturl pe care le face (47 in totul) are o
lungime forte mare de aprepe 45 kilometri. Cu cati-va ani in urma
www.dacoromanica.ro
 o

Inca, Dunavatul avea apa destula, asa ca putead trece prin el bard
marl bine narrate; pescaril de pe Razim mat cu semi '$*1 trimitea4
vinatul for prin el la Sulina, Tulcea si Galati, asa a era de mare-
insemnitate pentru comerciul cu pescaril. Astacli, acest canal este
in adever in unele locuri Inca destul de adanc, in multe locuri Ina
e asa de milit ca nici macar cu lotca pescareasca word nu se mai
pote trece prin el ; curentul despre Donn ne mai find acuma de
cat forte slab, alimentarea Razimului cu apa dulce prin Dunavat a
incetat aprdpe cu desavirsire, si prin acesta s'a dat cea mai mare lo-
vituradupe cum vom vedea mai la vale pesariel din Razim. Iar
transportul pescelui se face acuma cu *utile pita la Tulcea sail
Braila. \
Adincimea Razimului e in termin med.ii de la 2 prima la 21/t
metri la micllocul lacului; lacul Babadagulub e ceva mai adanc. Son-
dagiile acute de not sunt pe liniile Jurilofeagura Portitei si Sa-
rinasuff-gura Dunivatului, numal ca sunt facute tocmai intr'un timp
cand nivel ul apelor era forte mic (seceta), asa ca pentru timpuri nor-
male ar trebui sa socotim Inca veri-o 50 de ctm. mal mult. De alt-
mintrelea aceste adancimi corespund cu adancimile date in harts
de navigatiune forte buns si detaliata a capitanului de flotila
engleza, Spratt. La gura DunivituluI adinchnea e asa de mica a
numal forte cu grew se pote trece cu barca din Razim in el.
Gradul de salinitate depinde ca si in on -ce alts laguna in ge-
nere de cantitatea de apa duke ce intra in el si de gradul de evapo-
ratiune. In anul acesta evaporarea find, din cause secetel, forte
mare si cantitatea de apa dulce adusa de Dunavat, care e namolit,
fiind numal forte mica, chiar aprope nula, gradul de salt tura e forte-
mare. Din nenumerate analise facute de mine in vara anului trecut
in vre'o 30 de puncte diferite ale Marel-Negre comparate cu datele-
geologului rus Androssow si ale chimistului Lebidinski ; pe de altA.
parte pentru Razim, din cercetarile facute de mine comparate cu cer-
cetArileyechl ale lub Peters, ese ca in termen medal apa din lacul Ra-
zim are o greutate specifica de 4.011, lacul Babadag numab
1.009-1.010, decI e cu mult mal dulce ; si Marea-Neagra de la
20 mille m. in fata Constantet e de 1.0128 (=1.38/00). Este de no-
tat ca atilt Peters cat si ed am facut determinarile greutatel speci-
fice a apel Razimului In timpul verel, cand evaporatiunea era la
maximum si cantitatea de apa dulce adusa de Dunavat minima; de-
aceea se explica acesta concentrare atat de mare aproape egala
cu apa Marel-Negre.
In privinta temperaturei RazimuluI nu am facut nici o observe-
tiune ; pot spune numab atata, ca in timpul iernelor frigurose pOte
ingheta cu totul.
Fauna si Flora corespunde perfect conditiunilor fisice, pe care
le am descris, adica e o fauna de anA salmastra, care si ea varied.
dupe locuri si ano-timpuri, dupe cum gradui de concentrare a apel
e mai mic sail mai mare, etc. Printre plante se placer mai cu soma.
Zostera marina si alta Uva lactuca in canting enorme. Ca animate
www.dacoromanica.ro
 ti

mai caracteristice stint forte multe conchilii, diferite specil de Car-

dium, dreissena polimorpha, etc., un mic crustime_ii edotea emargi-
nata pe care nascent rust it numese merman, si le e mare dusman
cad le mananca instrumentele de pescuit. Se mai gasesce Fa lae-
mon squilla (creveta) Polybius etc. etc. Cea mai bine representata
insa, atat prin numerul speciilor cat si mai cu semi prin numerul
indivislilor. e grupa pestilor. Acestia se divid in 3 grupuri : in pesci
care yin din Mare (mai cu semi pentru sconul reoroductiel), pesci
cart vin din Dunare si in pesci cart sunt in tot-d'a-una stabili in
Razim.. Iati cate-va dintre cele mai principale specil ce se prind aici
din tote aceste 3 grupuri : Cambula f Pleuronectes fescue germ.
Flunder, franc. plie, englez. Flounder, butt.); Guvidiele f Gobius ni-
ger, G. Batrachocephalus etc. franc. gobie noir, boulereau. germ.
Schwarze Meergriindel, engl. : rockfish); Barbuni (Mullus barba-
tus, germ. Meerbarbe, franc. rouget-mullet); Sardde/e chamsi grec.
(Engraulis encrasicholus Anchois franc. Anchovis germ.); alau de
Mare (rus. secret. Lucioperca volgensis); Saida de Dunare (Lu-
cioperca Sandra germ. Zander, Schill, Fogosch, franc. Sandre);
Crap f Cyprinus Carpio) Somn (Silurus ylanis germ. Wets); Avat
Aspius rapax, belisina rus). Morunas (Aspius clupeoides); Pleitica
rus. Cebac (Blieca ergyroleucal ; Cosac (abransis balerus); actinic&
sau aranc f Leuciscus rutilus), tot felul de peste alb etc. etc. Apol
in fie-care yard intri din Marea-Neagra prin gura portitei pestil mi-
gratorl, et se prind aid in cantitati colosale: Chefalul (Mugil Ce*
phalus, M. Capito etc. germ. Meerasche, franc. muge, mulet), sosesce
pe la finele lul Iunie si tine pans la Septembre.
Scrumbiile de Dunare (Clupea pontica & Clupea cultriventris, ca-
raghioz turc.) Scumbria de mare (Scomber scomber maquereau
franc., makrele germ.) Lucas. (Temnodon saltator rus viri-
zop) etc. etc.
In fine se mai prind, mai 'Car Iasi. si pesci mieratori anadromi, ca
morun, nisetru. viza, pfistruga etc. Cand functiona Dunavitu bine, in
Razim se facea o pescarie mare de acesti pesci. Mari de acestia se
gasesce acuma destul de des un peace migrator catadrom pus numal
de curind in Dunare, de la 1886, de catre Deutscher Fischerei-Verein
sub conducerea contelul v. Behr Schmoldow si anume Anguilla
Anguilla vulgaris, Aal germ. anguille franc. heli grec. Acesta ne
°fere un frumos exemplu de insemnatatea piscicultures artificiale,
pentru repopularea apelor si adapterea de pesci noul.

,
Causele despopularei Razimului. Marea productivitate a lacului
Razim se datorea mai cu semi la 2 lucruri : 1) eraii pestil din niun-
trul sea pe earl ii avea in tot-d'a-una stabill crescend, ingrdsindu-se
si reproducendu-se in el, si at 2) eraii pesci cart veneaii din afar& (Du-
narea si Marea-Negra) si se pescuiaii aid in °entail( colosale. In
cele din urma vom cauta tocmal si with]) ce s'a facut cu fie-care
www.dacoromanica.ro
 8

din aceste felurl de pesci, si earl sunt causele pentru care s'afi im-
putinat asa de tare desponulandu-se Razimul aprope cu totul. Aceste
cause sunt de 2 feluri 1 Unele aunt datorite modulul barbar, dupe
care s'a facut exploatarea acestor ape, ne avendu-se alta in vedere
de cat de a castiga cat mai mult, indiferent data acesta depreciaza
sail nu proprietatea, sistem vandal numit de catre germani forte ne-
merit Raubwirthschaft., care ne-a dus Inca multe isvere de bogi-
tii a Wei nostre la mini si ale carui consecinte le suferim no! astadi,
si al 2 . altele datorite actiunei agentilor natural!: Dunarea, Marea
si venturile, carora nu Ii b a pus nici o piedica in actiunea for dis-
trugatere.
I. Dreptul de a pescui in aceste lacuri, ca $i in tote apele din Do-
brogea apartinend Statulul, se di in antrenrinsa la particulars.
Acesti antreprenori nu sunt pescari si nici nu exerciteza nescuitul
prin omeni de a! lor, ci sunt niste purl comercianti, car! percep
vama de la pescele prins de adevaratii pescari; ei sunt deci acelas
lucru ca si antreprenoril de accise etc. Prin contractele de arendare
ne impunandu-li-se nici o restrictiune in privinta sistemelor intre-
buintate la pescuit care ar fi in dauna proprietatel, si neexistand
nici o regulamentare a pescuitulul, e de sine inteles ca ei cant& prin
on -ce midlace a sc6te cu o cheltuiala cat de mica un ca$tig perso-
nal cat mai mare, neinteresandu- se dace prin acesta ruineza sail nu
pescaria din aceste ape pentru viitnr. Cele mai barbare sisteme pen-
tru stirpirea totals a pestelui se intrebuintezi.: retelele au ochii asa
de ingusti in cat cel mai mic pesce nu p6te scapa ne prins; sistema
cu garlele inchise cu gardurl prinde asemenea tot pestele, fare a 'Asa
mazer pe eel tined de tot ; apol tocmai in timpul reproducerel se
fac cele mai marl pescuiri, asa ca nici un pesce nu mai ajunge si '$1
mai depuna ouele. Resultatele acestui vandalism le vedem si le sim-
tim cu totil astadl forte bine, si nu va trece mult, de nu se vor lua
masuri seriose, ci nu vom mai avea nici un pesce in tote aceste in-
tinse ape carora nu le va mai rimanea de cat amintirea ca aft fost
°data cele mai marl pescaril din Europa, Insist pescaril dinsatele In-
cunjuritdre Razimulul, loviti atat de rill in existenta for prin propria
for ulna, recunosc astidi relit si cer oprirea vinarei pescilor mid si
crutarea for in timpul reproducerei.(Lcuri, cum e de pilda lacul,
Babadagului, unde din cauza celor 2 riusore, care se versa in el, apa
e mult ma dulce, si uncle pescii sunt atrasi tocmai prin acesta ca si
"si depue icrele, se inchid cu gardurl si se pescuesc cu totul impie-
dicandu-se cu deseversire depunerea icrelor. Tot asa tote ghiolurile
cu ape dulce, care stall prin garle in legituri cu aceste ape indati ce
pescele s'a retras in ele pentru a depune icrele sale, se inchid cu
garduri si se pescuse pans la un pesce.
Este firi indolent ca, cu asemenea mid lace, cele mai nesecate isvere
de pescirie in scurt timp von ajunge la o complecta ruins si despo-
pulare.
Fraza necontenit repetati, ca aceste ape stind in legitura cu Marea
si cu Dunarea sunt alimentate cu pesce din ele, si ca on -ce mesura

www.dacoromanica.ro
 9

de crutare s'ar lua nu ar fi de nici un folos, este tendentios& si me-

nita numai a duce in er6re. Razimul, dupe cum am millet mat sus,
pe ling& pescil ce it yin din afark are pescil set stabill, earl crest, se
hranesc si se reproduc in el, si acestora tocmal le era datorita mai
mult de jumatate din marea sa productivitate, pe ace$tia trebue sA
'1 crutim si ss 'I lasam sa se inmultesca,daca vroim sa 'I mai avem.
Pescaril sunt cu totii perfect convinsl de acesta si numal reaua cre-
ding a celor interesati face ca fraza de mai sus sa fie asa de repe-
tata. Mai mult inca, experiente f6rte grele; dar in acelas timp si
forte interesante si folositore, au dovedit ca chiar in Mare fie-care
regiune 'si are pescil el cant au nevoe chiar si aid de crutare pentru
a se pates inmulti. Pan& si pescil migratori de Mare, cum sunt
scrumbiile, harengil si chefalii 'si fac cAlAtoriile for in fieste-care an
in aceleasi regiuni. §i de aceia vedem astacli propunendu-se mesuri
in alte terl chiar pentru pescuitul in Mare. D-rul Heinke, invetatul
director at statiunel zoologice din Heligoland, a dovedit intr'un mod
stralucit, atat prin statistici cat si pe cal de observatiuni naturaliste,
cum marea Nordului a inceput a se despapula, si a propus mesurl de
crutare, care astacli sunt forte serios discutate in Germania. Tot
ast-fel, la 1890 Sea Fisheries Protection a chemat la Londra o con-
ferint& internationals care sa discute mesurele ce trebuesc luate
pentru crutarea pescariilor si oprirea prinderei pestilor midi din
Marea Nordului. Dace asa stall lucrurile in marea deschisk apoi
cum pate sa fie cu lacurile nostre litorale, care sunt apepe din tote
partite inchise, necomunicand de cat prin 2 midi deschiclaturt cu
Marea si cu Dunarea.
II.. Cum am mai spus, o mare parte din pescele ce se prindea in
lacurile litorale era datorit comunicatie) ce o aveau ele cu Dunarea,
pe de o parte prin canalul DunavAt, si cu Marea prin gura Portitel.
Prin acesta dubla comunicatie Razimul devine cea mai perfect& cap-
can& naturals, atat pentru pescele din Mare cat si pentru parte din
cel de Dunare. Prin acesta Razimul se asemAna forte mult, in pri-
k vinta pescAriel, cu lagunele de la Come:Mot) (langa Venetia) din
delta riului Po, care sunt eclate intre 2 brate ale acestul rill: Po di
Primaro 5i Po di Volano. 5i cu care se pot pune in comunicatiune
dupe vointa ; asemenea se pot pune in comunicatie cu Marea prin-
tr'un canal anume sapat pentruacest stop: u Canalul Palota. Aceste
pescaril de la Comaiihio, impreuna cu cele de la Grado 2) langa
Triest, sunt considerate ca cele mai marl si mal sistematice pescaril
din Europa, find niste adeverate stabilimente naturale de pisiculturi.
Razimul. prin positiunea sa langa Marea-Negra si gurele Dunarei, si
prin comunicatiunea sa cu aceste 2, nu numal ca. intrece cu mult
lagunele de la Comehio prin calitatile superiore de pesce ce se

I) Dr. L. Iacoby, der Fischfanp, in der Lagune v. Cornacchio. Berlin 1880.

) Dr. Carlo de Marchesetti. La pesca largo le coste orientali dell'Adria
Trieste 1882.

www.dacoromanica.ro
 10

prind in el, dar chiar of prin. faptul ea suprafata sa este aprope

.

de duce orl mai mare ca acea a lagunelor din Comacchio (la-

gunele de la Comacchio au o suprafati de 39.274 ha pe and Ra-
zimul 70- 000 ha); oi in adever inainte vreme ci productiunea
sa era cu mult superiors celel d'acolo. Cana lul Dunivat, avend o
latime de 5-6 metri, lua o portiune destul de considerabila de ape
din bratul St. George, pe care o ducea in Razim indulcindul apa.
Dupe Muszynsky 1) trece, in termen media, pe fie-care di, pe Duna-
re, la un punct inaintea cetalului 507.760.000 metri cubs de apa,din
earl' aprope 1/32) (adica 165.000.000 metri cubl) intra in bratul St.
Gheorghe ; din acesta Dunavatul lua cel putin 1/100 parte, adica
1.650.0006. metri cub!, pe car! 'I ducea in Razim pe lie-care di.
Din plusul de api adus aid se forma prin gura portitei un curent
continua in spre mare restul de apa dulce find intrebuintat pentru
a inlocui evaporarea. In mare aunt anumite specil de pesci (aces de
ape salmastre si cel migratori anadromi mai cu semi) earl indata ce
simtesc o apa mai indulcite, printr'un instinct natural o pornesc in
directia de unde vine acea ape, mai cu soma in epoca reproductiunel,
and cauta un toe sigur unde se 'si depue productele sexuale, si
ast-fel yen eau cu toll' in Razim unde eras prinol adese-ori in can-
titati colosale.
Pe de alts parte prin Dunavat infra. forte mutt pesce de Dunare,
mai cu semis in timpul apelor marl, cand pescele cauta sa se retraga
prin ghioluri. Astacli, atat Dunavatul cat ,si gura portitei s'ati inchis
cu totul namolindu-se, si pescii din afara nu mai pot intra inauntru;
asa ca si acesta a duoa parte, care forma marea productivitate a Ra-
ziroului adica alimentarea sa cu peace de mare si din Dunare, s'a ni-
micit. Nu e numal atata insa ; prin acesta isolare a laculul Razim,
chiar pescii stabili, earl blew in tot-d'a-una in el, vor trebui sa se
nimicesce incetul cu incetul; acum apa sa ne mai putend fi impro-
spetata cu ape dulce si neavend cu ce inlocui evaporatiunea puter-
nica a acestei suprafete atat de marl, gradul el de salitate va deveni
din ce in ce mai mare, iar pestil ne mai putendu'l suferi vor trebui
sa piara cu totil, cum s'a mai intemplat inca si in alte lagune de pe
cOstele Adriaticel, cart ajunsese in conditiunile aceste.
- Ast-fel vom a vea in seurt timp intreg lacul cu totul despopulat.
In cele ce urmezi voi cauta sa arat care sunt causele care au fa-
cut .ea Dunavatul si Portita sa se nimolesee, pentru ea cunoseendu-le
sit putem sa le redeschidem oi sa impedicam o alts viitore namolire.
1) Intru cat privesce Duna vaful, causele namolirel sale sunt
multe 5i tote mid, care insa unindu-se la un loc afi produs resultatul
pe care 'I vedem.
a) Mal MIMI', de tote e forma sa generals; pe o distanta asa
mica, cum e de la lacul Razim si pine la Dunare, Dunavatul face 47

1) Mittheilungen der K. K. Geograph. Gesellschaft in Wien 1868.

2) Dupe studiul lui Hartley din 1856 se 5tie ca debitul Dunerel se im-
pute in modul urmator : 17/27 Chilia ; ain St. Gheorghe #i 2, /, Sulina.

www.dacoromanica.ro
 11

de cotituri marl avend o lungime de aprope 45 de kilometri; este-

deci de sine inteles, ca ar trebui sa is un volum de apa enorm din
Dunare pentru a putea umplea tote aceste cotituri ; iar pe de alta
parte, din causa cotiturilor, panta sa find forte putin inclinati, scur-
gerea apes prin el nu se pate face de cat forte incet;
b) Namolirea gurel sale de la Dunare, care s'a strimtat forte tare,.
ne mai putend prinde de cat un volum relativ forte mic de apa..
Pe vremea dominatiunel turcescicaci trebue sa recunbscem ca tur-
cii au avut mai multi ingrijire de ape de rat noiexista un mic
dig de lemn. care avea menirea sa '1 largesca acesta gura ai sa impe-
nice namolirea; in urma maul revarsari, acest dig a lost rapt ne mai
hind inlocuit prin nimica ; -

c) In tot lungul canalului exists o multime de nerd:it:le, care provin

din causa ca in unele locuri canalurile sunt forte sialie, si indati ce-
vine apa mare se rup lisand apa sat' se imprtistie pe campiile incun-
juratore ;
d) De la un capet liana la eel -alt al canalului, pe ambele maluri,
pescaril, pentru a putea prinde cat mai mult pesce, au sapat garle-
care conduc apa in cite o mica bait& alaturata ; aceste garle sunt
causa principals pentru care s'a secat Dunivatul si de putina apa ce-
o mai avea, cad 'I o absorb cu totul. Pescarii cari ail sapat aceste-
gide 'al au luat un drept de proprietate asupra for de si nu still per
ce baza ;
e) Inca una din causele principale, care all contribuit la namoli-
rea Dunavatului, aunt gardurile facute de antreprenori transversal.
in latul riului pentru a opri pescele. cum e de pilda gardul situat
la 1 1/2 kilometri distanta de la gura Sulimancel. Aceste garduri,
cari stall batute de 15 ani, de hand sunt date baltile in antreprisa,
fait a le mai scote veri-o data afara, aft oprit in urma for tot milul
impreuna cu frunclele de copaci, crengile, etc., pe care le aducea apa-
si au potmolit cu totul o mare parte din canal. Acesta ne attain inci.
o -datA cat de gresit e sistemul de a exploata apele prin antrepre-
nori, earl nu tind de cat a be duce la ruins;
f) In fine, la tote aceste cause se mai adaoga inci si faptul ca lo-
cuitorii din satele Dunivitul-de-Sus si Dunivatul-de-Jos, cari se-
.ocupa si cu cultura vitelor, trecend necontenit cu vitele for peste
pariu au ajuns sa 'I potrnole sca cu totul in regiunea acelor sate.
Dupe cum vedern, mai tote aceste cause sunt datorite in cea mai
mare parte rebel administratiuni ai sistemului gresit de exploatare a
apelor prin antreprenori.
2) Portia. Nu de mutt timp Razimul comunica intr'un mod per-
fect prin gura Portitei cu Marea Negri. Din harts capitanului
Spratt din statul major engles (forte detaliata si exacta) putem ye-
dea ca adancimea gurei Portitei era asa de mare ca se putea trece
chiar cu cordbil de mic tonaj prin ea. Chiar d'intre loeuitori, eel mai
betreni 'si pot inci aminti forte bine cum trecead cu corabiile for
in mare ducend si aducend marfuri din diferite porturi ale Marei
Negre. In anii din urma chiar, acesta deschidere exista inci, de Si,
www.dacoromanica.ro
 12

numai forte putin adinca (liana la duos piciOre); vera anulul trecut eft
insu-mi am putut Inca trece cu barca din mare in Razim. In anul
acesta gura Portitei s'a inchis cu totul; intre mare si lac, in locul el
este astadi pe, o distanta de aprope un kilometru, un val de nisip.
Nivelul Razimulul fiind astacll acela§1 ca si nivelul mare, suvita de
pament care le desparte nu are de cat o inaltime de 5-50 cm.
d'asupra for si numai cordonul litoral ingust de la malul marel are
o inaltime de 70 cm. Intr'un an, cand apele nu ar iota de jose ca
in anul acesta, de sigur ca si fata de pament care le desparte s'ar
acoperi iarA$1,dar adencimea find totusi prea mica nu ar putea fi de
mare folos.
Iata care sunt causele seam' Portitei :
a) E de sine inteles, ca prima causa e astuparea DunavAtului ;
acesta ne mai putend aduce apa din Dunare, nivelul Razimului re-
mane egal cu nivelul marel si nu se mai pole forma nici un curent
in directia el; deci depositele incep indata a se aseda ;
b) A duoa causa e ca lacul Razim comunicand direct cu Sinoe
Liman prin 5 guri, acesta absorbe si putina spa ce mai vine prin
DunavAtI si cele duoa riusore ce daft in lacul Babadagulul. Pescaril
sustin ca acestr 5 guri ar trebui inchise isoland cu totul ambele la-
curl unul de altul (acesta nu este parerea mea dupe cum void arata
mai jos);
c) In fine, a treia causa e marea NeagrA cu venturile el. Marea
Negra neavend un flux si reflux care sa duca materiile transportate
de Hurl in ea mai departe, in spe midlocul el, tote materiile pe cart
le aduce DunArea in suspensiunein termen mediti cite 90.000
metri cubi pe di, dupe calculul ficut In timp de 8 anl al lu! Muszinski
sunt luate de valurile marel si aseciate pe linia Sud-Est, normal&
venturilor cart sufla aid cea mai mare parte din an. Ast-fel se for-
mezA deposite marl, care ne mai avendacum contracurentul d'inspre
Razim prin portita, se aseslA formand un cordon litoral insemnat si
inchidend acesta gura cu totul.

Midloacele de indreptare. Aceste sunt causele care au adus

pescaria din lagunele de la gurile Dunarel la ruina la care o vedem
ajunsa astadi ; remane acuma sa scim cum trebue sic is combatem
pentru a o radica iarilsi la vechiul el nivel de productiune, ba Inca,
profitand de progresele facute in domeniul pisciculturel si de expe-
rientele dobendite in exploatarea lagunelor din cele-alte tell, cum
sunt de ex. cele de la Comacchio, Grado, Arcachon, etc., sa putem
face din ele, dupe cum e menirea lor, un adeverat isvor de bogatie
si chiar, fail a exagera, cele mai insemnate pescaril din Europa :
1 Mal &Will de tote cred ca este absolut necesar a se opune cu
Iota energia vandalismului ce se face; fie pe cal legislative, fie prin
regulamente sail fie chiar prin contractele de arendare, e absolut
www.dacoromanica.ro
 13

necesar a impune pescarilor o rationale ingrijire a apelor, mesuri gi

norme dupe care sa se face pescuitul, timpurl de crutare a repro-
ductiunel, oprirea cu deseversire a prinderel pestilor mid si stabili-
rea mesurilor minimale pentru fie-care specie etc., etc. Ar ti de do-
rit ca aceste mesuri sa fie luate cat mai curend pentru tote
apele din tell, cad numai atunci cind ele vor fi generale vor putea
da efectele lor. bine-facetore ;
2) Trebue a se reserva unele lacurl care presinta conditiuni mai
prielnice de desvoltare a pestilor, avend o apa mai duke, o adincime
mai mare, un fund mai burnenos, etc., etc., cum e de pilda lacul
Babadagului si a opri pescuitul in ele cu deseversire, declarandu-le
pentru tot timpul anului ca .regiuni de crutare a reproducliei
pesciloru. In aceste locuri, data va fi nevoe si este de sigur forte
mare,se vor putea lua mesuri active de repopulare aruncindu-se
seminta de pesce fecundate in mod artificial. Ele vor fi in urma un
focar din care se vor umplea tote cele-alte lacuri cu peste.
.3 Trebue numal de cat sa se redeschida nunavatul.
Ori-cat de mult ar costa, acesta este o cheltuiala care trebue fa-
cutl, cad in urma se va renta insutit si inmiit. La facerea acestor
lucrari insa, trebue se avem in vedere urmatorui fapt, cunoscut din
geologie: ca on de cite on un rid se varsa intr'o laguna, menirea,
acelei lagune e sa se astupe $i sa dispara incetul cu incetul; va tre-
bui decl ca lucrarea sa fie facutfi ast-fel ca volumul de apa pe care
'1 va purta Dunavatul din Dunare in Razim sa nu fie mai mare de cat
va fi nevoe Ca sa inlocuiasca evaporatia si sa formeze un mic curent
prin portita. Din lucrarile lui Muszynsky se scie ca bratul St. George
duce, In termen mediti, pe fie-care cli, in mare, aproape cite 30.000 de
metri cubi de materil solide in suspensiune. Ar trebui deci de obser-
vat, ca cantitatea de apa pe care o va lua Dunavatul s& nu intreca
nici de cum lino parte din apa ce trece prin canalul St. Gheorghe,
cad altmintrefea- depositele ar fi prea marl si laguna s'ar astupa in
scurt time...
Pentru a redeschide Dunavatul trebuesc acute urmatorele lucrari:
of Largirea gurel sale de la Dunare si facerea el in forma unef
palnii, pentru a putea imbuca o cantitate cat mai mare de apa ;
b) Intarirea malurilor, mai cu semi unde sunt rupturile cele con-
tinue. Plantarea de copaci pe malurile sale ;
cl Taiarea a vr'o duoe canalurl noul in locurile unde face cotitu-
rile prea marl, pentru a scurta drumul apel si a 'I da un curent mat,
mare ;
dl Inchiderea tutulor garlelor care daft in el, afar& de garla Sali-
manca care conduce la locul Dranov si care trebue si ea dragata si
curatita pentru a inlesni Si alimentarea Dranovului cu peste de-
Dunare ;
of Dragarea, curiitirensi adancirea fundului all in locurile unde
s'a potmolit. Cu acesta ocasie sa se arunce si tote gardurile antre-
prenorului care al causat in mare parte aceste potmoliri.
www.dacoromanica.ro
 14

Intru cat privesce pescuitul in Dunavat, acesta find un canal de

alimentare a lacurilor in earl da, prin care deci pescele trebue sa
circule liber, cred ca este forte rational a se opri cu totul, lasandu-
-se numal permisiunea de a prinde cu undita $i chipcelul ; nici cu
aceste insa in apropierea gurelor sale.
4. Trebue sapata portila din nal. Curatindu-se Dunavatul por-
tita ar incepe a functiona chiar de la sine, cad aceste aducend acuma
o cantitate destul de mare de apa in Razim am avea iarasi un plus
de apa, care ar forma din nod curentul dire mare redeschidend
portila si impingend la o parte nisipurile cart formeza astadl bara
de separare. Totusi acesta nu ar fi de ajuns, find nevoe si se face
o lucrare durabild, care sa nu mai pita fi amenint.ata pe viitor de
potmolire :
a) Mal inlaid trebue sapat pe tote distanta de 850 metri un lung
-canal de 20 metri largime si vr'o 70 cm. adancirne (pole chiar si
mai mutt; acest canal trebue facut ast-fel ca sit pita fi inchis si des-
chis dupe trebuinte, pentru a putea inchide pescele prin el ;
b) Apoi va trebui impedicati formarea de noul deposite din partea
mArei, si de aceea va trebui construit la deschiderea gurei de la mare
un mic dig de aperare, care sa impedice ca nisipul adus de ventul
de N. E. sa se depue in fata el.

Acestea sunt lucrarile care cred ca sunt necesare sa se face pen-

.tru a se reda fertilitatea for primitive acestor lacuri atat de intinse.
Lucrarile find tote mid, cheltuelile cred ca nu s'ar urea nici de
cum la o sums mare. Chiar on -cat de marl ar fi insa, vor trebui a-
cute, cad in scurt timp se vor renta inmiit de Ore-ce prin ele se face
iarasi productive o suprafata de 75.000 ha: sunt pe deplin convins
ca facendu-se aceste lucrari si luandu-se mesurile de crutare nece-
sare, in scurt timp vom avea aici cele mai bogate pescaril din Eu-
rope din care Statul va trage venituil colosale.

Inainte de a ispravi in Inca sa mai adaog vr'o cate-va cuvinte

asupra unel cestiuni de un interes mai general, si anume asupra
sistemel de exploatare a apelor Statulul. Parerea min este, ca tote
aceste ape, cat si tote apele marl din Ora sa nu si mai dea de Stat
in antreprisa. Cad antreprenorul, dupe cum am aratat mai sus, ne-
hind singur exploatator, ci numal un fel de perceptor vamal dire

1) D. Popescu, inginer al portulul Galail, a studiat deja in mod forte serios

partea technic a acestel cestiuni.

www.dacoromanica.ro
 15

prin agentil set percepe vama de la pestele pries de pescari, el nu

are nici de cum interesul de a se ingriji de starea viitore a anelor,
ci numal ca cestigul Sell moments' SA tie cat se note mai mare, in
detrimentul populatiunei serace de pescari si al proprietatei, decl al
Statulul. EA propun, ca tote apele cele mai marl din tera rominesca,
care apartin Statulul. si fie exploatate de catre Stat in regie, care
singurul e in stare sa se ingrijesPa de starea si de vntorui lor, fa-
cend imbunatatiri si marindu'si ast-fel atit veniturile sale cat si
Imbunetetind soda unei in tregi clase din poOulatiuneal caret num&
nu e nici de cum neinsemnat.Cind o telt e inzestrata cu ape atat
de bogate si de numerese ca a nostra cred ca e cea mai mare dato-
rie a nu be lasa se se nimicesce, ci a le ingriji si a ne face din ele,
dupe agriculture, cu siguranta una dintre cele mai marl ramurl de
productiune. Statul va trage din ele veniturl insemnate provenite
nu din dart impuse ci din sporirea puterilor naturale de produc-
fiune a fere.
Dr. Gr. Antipa.

Bucurescl, 1 hi lie 1894.

t: www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro