A. R. P. R.

-5
r.
J.
-2745-
0? TEA VREMII
JJ
CTIE ENCICLOPEDICA
/TA DE NICHIFOR CRAINIC

--- N. IORGA

DREPTURI NATIONALE $1
POLITICE IN DOBROGEA

TRADUCERE DE
C. BRATESCU

ED /TURA FUNDATIE/ CULTURALE

REGELE M IH A I /
/9 / 3
yd l;i
www.dacoromanica.ro
CARTEA VREMII
N. IORGA
DREPTURI NATIONALE
SI POLITICE IN DOBROGEA
't

23

COLECTIE ENCICLOPEDICA EDITATA DE

FUNDATIA CULTURALA REGELE MIHAI I
www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I

EPOCA CLASICA
Poate ca nu exist g. in vechea lume clasich e
altg! regiune, care sg fi reunit in chip mai uni-
tar, $i mai armonios calitatile de initiative ele-
flied cu soliditatea organizatoare a ordinei ro-
mane, ca Dobrogea, aceastg, veche Scythia
minor". Si nu exists, o a doua regiune in care
toata munca societatilor modern sg fi fost
mai putin capabila de la face sa se uite acest
'earaCter, greco-roman care, dace nu e reamin-
tit de ruinele dela fata pamantului, de menu-
mentele pgstrate in toata plenitudinea frumoa-
selor for linii, este impregnat totugi pang gi
in aspectul acestui pamant, ce pare el insugi
creatiune a reprezentantilor anticbitgtii ci-
vilizate.
Dobrogea a facut parte mai ntai din dome-
mini de colonizare al Ellenilor gi anume din
iacela care fu treat di prima migeare a acelei
vieti active a Ioniei, care simtia nevoia de a
iadia peste tot pgmantul. Callatis si Tomis re-
www.dacoromanica.ro
4

ss.
Drepturi Nationale $1 Politice in Dobrogea 4

iprezinli, in originea si desvoltarea lor, in ri-

valitatea lor, fecunda, antagonismul creator al
Ionienilor si Dorienilor. Luarea in t Lipanire
'a litoralului pornise dela Byzant si inainta
prin Odessos si Dionysopolis spre Olbia, pe li-
siera acelei lumi barbare, unde eerealee din
, interior ei blanurile nordului asteptau punerea
for in valoare de store negustorul calator. Is-
tria, in apropierea gurilor Dunarei, ale caror
.trine ea Area ca vine sä le sondeze, este ca o
icoana a acelei neobosite curiozitati pentru care
stiinta si comertur se infratiau intim intr'una
Si aceeasi impulsiune a sufletului. Si aceata
explorare' ce rgsplateste o -vedem urcandu-se
print Troesmis Iglita la AxiopolisCerna-
modal) pentru a atinge, in sfarisit, la Durosto-
:rul Romanilor (Silistra), al carui nume amin-
teste originele 'sale celtice, un alt teritoriu de
:colonisare, unde energia denied se opria in
'fata permanentei indArAtnice 'a Thraeilor Wis-
ftinasi si in fata inaintarii barbarilor din 'Alpi,
asteptland opera cuceririi romane, creatoarea
ode orase in locuri cu insemnAtate militant,
pe unde nu existau urmele vre-unui trecut.
LuerArile arheologilof roman, un Tocilescu
1.1n Sutzo, un Parvan (in Analele Academiei
Roman, XXXIV, XXXV: XXXVI, XXXVII,
XXXVIII) ne permit a eunoaste, de multe orb
cu multA elaritate, aceasta viata de un cares-
,
1) Adaogiti Halmyris llinga lacul Razim si Aegyasna
Tulcea.
www.dacoromanica.ro
4\
 ' A

111

5 :
N. largo

!Nary cultural cu totul superior, a carei continu-

!are nu, poate fi de loe °entail{ in ratacirile
hodelor, turanice si in asezarile trecatoare ale
sefilor de handl, totdeauna in asteptareaunei
inouti prazi. Dues vechiul element grec, care
icolonizase coasta, s'a risipit in timpul marilor
T-artuni devastatoare ce au ceMetat aeeste re-
,giuni, lasand eel mult acea populatie de limba
turca, darj de religie cresting., eard sunt Gegen-
supusi de curand unei not desnationalizlri
din partea statului bulgar contemporan1), cu
!totul altfel s'a intamplat ru numerosii descen-
'denti ai acelora earl reprezentaserl eivilizatia
polities. a Romanilor. Aicesti soldati %rani
nu simtiau ca Grecii, nevoia do a pares' o
tars al eltrei cornett cu totul decazut, nu mai
putea imboglti pe intermediari. !Ca si in alte
itinuturi, ei persistara in parasite si saaeie.
Si constatarile precise! ale d-lui Parvan, in
cursul luerlrilor sale laborioasek pe care le-a in-
trerupt un razboiu pustiitor, au ariitat dent l
ca dominatia romans, nu se margipia numai
in a stabili functional.' in bogatele °rase gre-
cesti, care, autonome, pastraserl totul din ma-
rele lor, trecut prosper: ordirea munieipala,
obieeiurile populare, arta, de un caractei 'asap
'de esne de recunoscut, limba decretelor si in-
seriptiilor,sau in a *imite in ele exile ti ca
.0vidius, desgustat de aceastl viata provincia-
1) Cf. Bulletin de l'lnstitut pour l'etude de liurope
5ud-orientale» 11 p. 240 51 urm.
www.dacoromanica.ro
 Drepturi Nationale $1 Politice in Dobrogea 6

11t,pe jumatate barbara, care-1 inconjura, din

toate partile, sau, in fine, a stabili posturi
tuilitarc destinate a pazi frumoasele drumuri
marl pe care le-a asternut; ci dominatia roma-
pit indeplinia fe3 i aceasta indoita functiune et-
/. Inca: de a stabili mai intai colonisti sositi din
diferitele regiuni romane sau romanizate, ve-
'terani, aventurieri, cautatori de noroc, asa
iprecum se aflau totdeauna pe nrma armatelor
,apoi de a atrage, prin posibilitatea' unui castig
.superior precum si prin garantia unei protec-
LW mai apropiate si mai erica. nu tre-
bue sa uitam ca Valahia rasariteana at Mol-
dova erau pentru Imperiu teritorii de influen-
la si nu teritorii de dominatiune, pe Dacii
mai mull sau mai putin romanizati de pe tar
mul starg al fluviului. Acesti coloni de altfel
'nu faceau altceva decat sa reia drumul pe care
;urnaasera pe vremea glorioasei lor indepen-
dente cuceritoare sub steagutile regelui Bure-
bista, care le-a purtat pang, la tarmul Marii,
la 1Dionysopolis.
Au Post deci, in acesti vici" si pagi", aceste
centre rurale, avand existents continua, pe
care sapaturile ne ingadue a le urmarji, trei
'specii de Romani, dintre care cola cloud, din
urma trebuiau sa ramaie legate de pamantul
;pc care-1 lucrau: functionary in misiune sau
. military in trecere, mai intai; apoi, in al doi-
lea rand, colonisti ai Statului sau aventurieri
ei,. in al treilea-rand, aceSti munoitori, can nu
,filOreau alteeva, decat sa paraseassa un tarm al
www.dacoromanica.ro
 1.

7 N. 'forget

marelui fluviu pentru celalalt. Acesta a fost

singurul aport fundamental de populatie ro-
'maul sau romanizatA, eAci partea rasAriteanA.
a Moesiei, mai mult greceascA *i mai favori-
zata chiar, *i de climb, nu oferia un prisos pen-
tru expansiunea spre nordul rece, aspru si
barbar. Aceasta Scythie minors a geografilor,
can igi reaminteau, numind-o astfel, pe vechil
'regi seiti din see. III cu re*edinta prin pantile
dela Callatis, ale error monezi le-a studiat d-1
,Sutzo *i cari au exercitat o stapanire Meet:
. toare,, cu totul exterioara, asupra cetatilor ele-
'nice (Kanit'es, Tanusa, Charaspes, Across s,
ISarias1), avea un parader diferit dupa cali-
,tatea etnica a natiunilor amestecate in desvol-
" 'tares sa: ea era, pentru rasa greaca, un inel
:din eingatoarea de colonii in periplul Ponl
Ilnti Euxin; pentru Imperiu, o continuare a
Moesiei spre nord; dar, pentru populatia ru-
lrala, ea era numai celalalt farm al Dunarei
!Practice, deja colonizat 5i romanizat.
Prin urmare, de o parte *i de alta a fluviu-
gui se mentine, dealungul veacurilor tulburi,
laceea.51 populatie indigence $1, prin aceasta
)elliar. nestrAmutath, ai carei reprezentanti,
,transformati prin civilizatia romans, care le-a
anadstecat chiar si singele ei intr'un chip e
sential, dar rebel orickei alte influente eate
nu s'ar fi oprit numai la suprafata politic&
1

' I) Vezi «Bulletin de la section historique de l'Aca-

, demie Romaine) III, p. 263 *i urm.
www.dacoromanica.ro
°
 1
Drepturi Nationale fi Po in Dobrogea 8

sunt Romanii dQ astazi. Anterioara in forma

!sa ibarbara, claim! $i Seitilor, ale carol', funda-
itiuni regale sunt numai niste simple ineercari
fart, trginicie °titre sud; nutritoare, prin raun-
'ca sa, a Grecilor stabiliti pe coasts, pentru a
pune in cireulatie produsul manilor lost robus-
le, ea a supravietuit, intgrita prin tot ceoace
(Roma le-a putut da, chiar gloriei $i declinului
Imperiului. Iar, invaziile, care au distrus ora-
' isele, n'au filcut decal stt °earl., in trecere, tri-
%butul i prada lor acestor sate, eterne pentru
ea puteau totdeauna sä se refack

000

k.

www.dacoromanica.ro
 Y.

CAPITOLUL II

DOBROGEA IN EVUL-MEDIU PANA IN

EPOCA LUI DOBROT1CI
S'au gasit in tuinele centtelor odinioara in-
tflotitoar-e- ale Dobrogei urine ale Invaziei sla-
ye, care le-a distrus dupa o lungs rezistenta,
de pare dl Inca marturie stare zidutilor,
.schimbarile ce li s'au adus pentru a le face
'mai proprii apararii Dail pita, la sfamitul
sec. VII, card apgru un non inamic, a carui
opera de devastate fu mai deplink, veohile ee-
tati elentee, devenite simple castele protec-
toare, rezistarg asalturilor, :gratis mai ales a-
telor' masuri de zeconstructie pe care le-a luat
Justinian. Si, pentru ca e chestiune de aceste
luergal, rtrebue sa tinem seama de faptul ca
ele s'au intins mai on seams pe cele doua la-
't'uti ale Dunarei I eä, prin urmare, Dobtogea
era cuprinsa Inch, ()data in aceasta unitate
, I

1) Precopius : De sedificits, p. 283.

www.dacoromanica.ro
Drepfuri Nationale c1 Po !like in Dobrogea 10

eografieg, etnografieg *i politica din care

In chip natural face parte. ...
Aceste intarituri nu puteau trai ca acelea
care le-au inlocuit mai tarziu, in alto locuri,
'in epoca Tarcilor,dacl o Intreagg, facie de
term inconjurator nu le-ar fi servit pentru
.aprovizionare. Trebue, prin urmare, sa admi-
tern ea locuitori cu oeupatiuni rustle° se a- i
flau de jur imprejur, De uncle puteau veni
lack*ti tarani agricultori? Erau ei Slavi? Dar
toemai inpotriva acestor Slavi, distrugatori
*i navglitori, ridica Imperiul noua sa einga-
toare defensive *i chiar in see. VII Wile Im-
'pgratului Mauriciu treceau Dunarea ca sa -i
loveaseg in campiile, bait& *I padurile ne-
strgbatute ale Valahiei vecine. Dace aparatorii
hotarului n'ar fi gasit o populatie statornicg.,
de multi vreme fixate pe solul aoestei provin-
,cii, ei ar. fi luerat ca Turcii mai tarziu, cari
nu s'au marginit numai sa inzestreze fiecare
din cetAtile nor eu o zonal de sate cre*tine, of au
:avut *i grija ca, acolo unde cre**tini lipsiau,
sa stab leased colonii de supu*i credinciosi,
pentru a le ineredinta paza drumutilor stra-
tegiee care, $i in epoca lor, strabateau Dobro-
gea. Cu' atat mai mult, cu cat acesta era un
sistem obigmuit la Bizantini, earl stabilira la
Philippopole, in mijlocul Grecilor *i Bulgarilor
ortodoe.si, Armeni eretici, eonstransi a -si pa-
rasi veehile for caminuri asiatice *i. earl fa-
'curl, in schimb transplantari in massa, de
Selavi mad intai, de Valahi mai apoi, in Recta
www.dacoromanica.ro
 11 ?v. for a I

Anatolie pe care razboaele aproape o despo-

'pulasera.
Cu toate acestea nu gasim nici o infiltrare
streind in acest tinut $i trebue sg admitem,
deci, ca vechii locuitori se mentineau, tari prin
dreptul lor si sprijiniti cpe o traditie de 'mai
multe on secular& (

Alaturi de aceasta, populatie consacrata

muncii pamantului, se anti cu toate astea i o
alts'). Cel putin o parte din Daei se compu-
mean din pastori, pe cand congenerii for Getii
use consacrau lucrarii campului si s'o spu-
i

(nem in parantezdaceasta a fost poate cauza

° pentra care s'a Mout deosebirea intro cele
,doug ramuri ale rasei tracice dela Dunarc si
'din tCarpati. Din cele mai vechi timpuri pasto-
rii aoestia, stramosi indepartati ai Mocanilor
de astazi si frati ai acelora cari an data, in ur-
ma altui amestec, populatia aloha," din Rind
jsi din Balcani, porniau, la date nestralnutate,
de pe inaltele plaiuri carpatice pentru a Mute,
in lunca acoperitA de balti a Dunitrei pasanile
necesare oilor lor. Ei se coborau, intrucat do-
.cumentele istorice ne permit a-i urmari, si in
aceasta Dobroge, pang la malurile Mann, unde
trAtaciau in lunile de iarna, iar unii diatre
'dansii inaintau si mai departe, pang pe tarmul
Chersonesului antic.
Dar, prin transhumanta lor, ei nu. fac decat
1) D-1 G. Murgoci ne aminteste in aceasti chestiune
studiile d-lui de Martonne.
www.dacoromanica.ro
 N.

. Drcpturi Nationale ;i Politice in Dobrogea 12

sa constate o alto infatisare a unitatii dints

cele (Iona tarmuri ale Dunarei, care in aceasta,
provincie este mai pronuntata, decal spre la-
turea Bulgariei. Administratia imperials ii
'trata, Tara indoiala, in acelas fe1 ea si pe eon-
generii lore balcanioi, cerandu-le dijma dela
vite si ceva daruri pentru functionari, impar-
Vmdu-16 in schimb privilegii pentru sefii lor.
Nu era nici un motiv ca aceasta oranduire,
Priincioasa pentru ambele parti, sä fi avut un
sfarsit, alai consideratiunile moderne, econo-
mice, politice si nationale, care se India astazi
impotence transhumantei, nu existau.
Nu trebue uitarn nioi pe pesoaii. Cei earl
se indeletnicesc astAzi cu ackastit ocupatie in
delta sunt Rush sectari, Lipovenii. Cu toate
acestea se poate data instalarea lor, care este
en total reeenta, provocata de masurile luate
din vechea lor patrie contra rascolnicilor. Pre-
- decesorii lor cei mai veehi trebue fi fost
- pesearli greci, dar, ei disparura °data cu pros-
peritatea cetatilor ai caror locuitori erau. De
sigur ca locul for it luara agricultorii din in-
terior, cee,ace era cu atilt mai cu ,putinta, cu
tat ei eran dunareni prin exoelenta, eumuland
oele doug. ocupatii qi Mudd', o populatie de
pesoari, de origins tracica, apoi traeoromana,
se intalneste in fiece epoca pe mainline mare-
lui; fluviu; centre: de pescari dela Turtucaia,
;compus aproape exelusiv din roman, pane la
., fundarea unui principal al Bulgariei, era un
.

www.dacoromanica.ro
I
13 N. lorga

document inainte de ultimele evenimente si de

masacrele si exodul pe care ele 1-au provocal.
. Astfel deci, in satele ce ,continuau vechii
viol:, in asezarile trecatoare ale pastorilor dela
munte, in colibele pescarilor de pe maluri ga-
deopetiriva o populatie, care nu putea fi
'deca romaneascg, in noua ei fizionomie et-
nica pe care o luase in cursul desvoltarii sale.
I

'Ea era complet despartitg de lumea cu totul

distincta a barbarilor stepei earl, amenintand
'Imperiul, se numiau bulgari, apoi Pecenegi,
supravietuire a vechilor Huni Si
Av 1, prin larga intindere de balti nestra-
bat e ,ale Deltei. ,Dar, la; un moment dat, in,
tery ntia bizantina., lupte intre horde si lm-
pee - facu ea Bulgarii, dung o infrangere
biz nting, sa treaca pe acest teritoriu roman _al
Do rogei.
Ain descris initeo lucretfe anterioara, aceasta
inc de prada in chipul urmItor:
sparuh vine sa jefueasca in Scythia mine-
trit:j Imperialii incearca un .contraatac, trecan-
du-si infanteria prin regiunea ce se gaseste
° Mire Ongl (Basarabia de sud, veehiul Bugeac)
yi Dunare", deci prin. viitoarea Dobroge, in
'Limp ce flota se indreapta. catre gurile Duna-
roi. Ei tree fluviul, iar inamicul se ascunde prin
balti. Retragerea Imparatului, cezut bolnav, tre-
zeste panica in arier-gardg. Ini urinal Bi-
zantini, Bulgarii vin pe tarmul drept si inain-
teaza pan, la Varna. In loc de a se reintoarte
in locurile for din Bugeac, ei se opreso. im.pe-

www.dacoromanica.ro
 Drepturi Nationale si Po !Pica in Dobrogea 14

riul incapabil de a-i goni, le recunoaste asezarea

El primeste pe nesuferitii vecini de alts data
ea federati", fixati in pamant roman $i,- dupa
un obicei statornic, le da suma de intretinere
anuala care trece drept solda lor.
Situatia Bulgarilor nu era asemanatoare cu
aceea a veohilor barbari colonizati in aceastit
provincie: Carpii, invinsi de Aurelian, Sayiril
si Sadagarii, precum si parte din Alani c, r),
sub seful lor Chandax, fury stabiliti de Valens
dupa marea trecere a Gotilor, pe la 375. In a-
ceste din urma ca?uri nu e vorba dead de Ira -
mente etaice, putin rumeroase, cars intrau n
Imperiu intr,un moment cand nu puteai gau i
macar a-i pune o noun. forma barbara, in ti p
ce razboinioii lui 1.3.paruh au lost, Lela inceP t
niste concurenti la dominatitta Au era su 1 u i in
paratesc si aimic li c e vEt. 1) .
Mai tarziu imparatul Justinian Rhinotme
ul va promite ,,seniorului" aerator Bulgari
fiica sa, care cu toate acestea nu deveni nig.
odata sotia acestui pagan. Urma un razboi
in cursul carui avu loc o lupta la Anchialos;
pierduta de Imperiali. 0 bucata de timp oaspe- o'

tii acestia incomozi sunt intrebuintati in earth -

:,
rile inteme ale caror scop este stapanirea in

1) 4 ObservArile unui istoric asupra evenimentelca.

din Balcanip in Analele Academiei Romane XXXV p.
, 116. Trad. franc. In Bulletin" francez, 1 p. 3.
Vezi §1 G. Popa Lisseanu; Drastorul (Silistra ,
Bucuresti 1913, p. 51-66. .
.

. ,
www.dacoromanica.ro
k -
 N. lorga

Bizant. Cand subsidiile ce li se datoreaza in-

tarzie, ei nu hezitg de a le cere chiar sub zi-
durile acestui Constantinopol, care cu toate
astea nu va fi nici °data prada lor.,
_
Dinastia bulgara se stinge ei atunci s'a putut
erode cg self de religie ereetina ei de limbs, ro-
mina vog inlocui linia Khaganilor, credincioei
ve'ehii traditii. Crum, eel mai strglucit 'repre-
zeitant al reactiunii, ajungand la putere,luptii
di nou in fata capitalei Imperiului, dapa ce
u se, in mijlocul infrangerii Roman.11(11." din
o 'ent pe insusi basileus"-ul for (8Q) Urrna-
$ 1 eel de-al doilea al sau, Boris, priveete spre
v st, unde Franeii lui Carol eel Mare distru-
s a area Avaria", de care Bulgarii s'au temuf.
Mate timp; dar importanta sa istorieg consth
ai ales in adoptarea, cu totul politics., a cree-
nismului, in forma greats..
Aceasta insemna, cu toate acestea, a cere in-
ei Imperiul pentru measta dinastie tura,:
rvita de o armata de aceea$i rasa ei sprijinin-
-se pe o populatie slava, Simeon, un neofit
it culturii bizantine, dupg, cum fusese ei Theo-
;dote gotul cu patru sute de ani inainte, se
HArezintg, in fata cetatii sfinte spre a fi procla-
11I mat Cesar. Dar, cum el n'a reueit sä pltrunda
f inauntru, insusi sensul aeestei creatiuni poli-
tica dispgru.,Flul sau, nepotul sau, furl nevoiti
j a se randui modest in clientela Imparatilor pe
pari nu i-au putut inloeui. In cele din llama ci
furl indepartati gratie concursului Varegilor,
ruei din Kiev, cari voisera un moment facerea
www.dacoromanica.ro
 Dropturi Nationale ,si Politice in Dobrogea 16

in folosul lot a acestui soi de stat de cotton-

rent& Cand si aoestia furs alungati din Sibs-
-4 tra, Bizantul, Roma -noun, reintra in drep'urile
sale si anume pang la gurile Dunarei, sta rnic
praite, de altfel, in rastimpul celor, trei eeole
de rAzboaie, de flota imperials, care ra ase,se
stapana pe comunicatiile din Marea Neagra si
/allot dealungul fluviului.
Se ved bine, prin urmare, care a' fost rac-
terul invaziunii in regiunea ce ne intern
Bulgarii patrunzand in lumea de civil zatie
superioara a Bizantinilor, strabat ca prin zfun
pule., prin aceasta ingusa, facie de tarn, din-
t* Dungrea inferioarit si Marea Neagra, are
nu le °feria decal cetati de decadent& ca tele
'care n'au putut rezista ataeurilor, lor, esi
nimic nu se probeaza ca dominatia impe 'ala
pe litoral ar fi dispgrut prin insusi est
fapt, sate care nu oferiau nimie lacomie lor
trezite de povestitile unor congeneri earl ca-
pasera din armatele imparatului. N'a exis at,
ea la Franci, ereatorii unei not &dine poll ce
si mai tarziu nationale, dar cu ce intarzi re
si dupl sate turburAril o luare in stapan
in orase care, sub raportul industrial si comer
alai, nu existau, de altfel, aproape de locruic
o distritutie de °goer°, partitio-agrorut4 a-
ducand cu sine o colaborare agricola in sate.
Ci a fost numai, ca si la Framed, in prima fazrt
a stsbilirii lor, existents, pe acest pamant de
cucerire, a unei tabere totdeauna gata a se de-
piss/ pentru a Wita o prada in tinuturile mai I

www.dacoromanica.ro
4
 -.."

17 ' 4 N. lorgd

fericite. Iar aceasta nu e de ajuns pentru a

afirma drepturi asupra unui teritoriu. Ca sa
ne in,toarcem la exemplul Francilor, cu privire
la earl documente abunda, el strabatusera multe
provincii inainte de a ajuge acolo unde s'au
fixat si, in timpul trecerii, ei au fost stgpttnii
acestor, teritorii; dar aceasta ajunge oare pen-
Ittru ca urmasii lor si chiar, cum e cazul pentru
Bulgarlii, decendentii dupg nume numai, sg
aibg calitatea de a is revendica pentru noile
for fundatiuni politice?
Se vorbessfe de un stat, intr'o vreme tend
Rhea de Stat, a unui Stat deosebit, national,
lipsia acestor horde, servile imitatoare ale Bi-
zantului, in unitatea &rule ele se straduiau a
se confunda chiar a doua zi dupg o mare in-
ghltitura de prada imbatatoare. Nici unul din
acesti Bulgari; cu infgtifare hunica, pagani si
salbateei, neavand despre Imperial de cat o
vaga idee, pe care stramosii for le-o adusese
din vecingtgtea Chinei imperiale, nu visa ma-
car o ordine politick denina do acest nume; ei
erau oamenii Khaganului lor,- proprietatea u-
mana a acestui sta'pan de sclavi razboinici, si
nimic mai mult. Se pomenesc capitalele for
Sliecesive, la Plisea si la Preslav, si s'au gasit
resturi de palate si cate-va stele" comemora- ,

live dupg moda turanica in sapg,tur"

facute de Scoala arheologieg rust d. Coils &Re/
tinopol, pe locul de asezare al cel ,t2tintili;, *r I
toate acestea poarta, pe deoparte, ',caractelful !us
provizoriu al unei invazii care intelege 5a 'nu
www.dacoromanica.ro \k. 4!4'
)ksy,is- 1
Drepturi Nationale $i Po &lee in Dobrogea 18

se oprea,sca dealt mult mai departe si sa atin-

ga un seop cu mult superior, acel Tarigrad al
Constantinopolei, care a fost totdeauna capi-
tala ideala a acestor razboinici ratacitori *i.
de alga, un caracter, straniu cu totul evident:
nimic care sa nu fie grecese, care ad nu poarte
pecetea bizantina. Si, in ceea ce priveste Iron-
tierele,ele erau nehotarite in aceasta lame
schimbatoate dupa accidentele unui razboiu
pate, en toate tratatele, era aproape continuu;
in orice caz, ele nu cuprind dealt teritoriul pe
care streinul nu poate pasi, iar nu eel admi-
nistrat, atunci clod insasi mijloacele de ad-
ministrare lipsiau, si Inca mai putin eel colo-
nizat si, prin urmare, castigat definitiv pentru
patrimoniul natiunii. Cele cateva mii de bar-
bari din aceasta natiune abia ajungeau pentru
raitele for de pradd si sefii ion nici nu s'ai yi
gandit sa-i risipeasa peste ogoare pentru a
indeplini munca campului, pe care rasa ;lor a
lasat-o totdeauna sclavilor, prizonierilor de
,

razboi si populatiilor tributare.

Chiar, sub raportul militar in zadar s'ar cauta
urma de prezenta Bulgarilor in regiunea care
trebuia sa fie Dobrogea. In toate sapaturile ce
s'au intreprins, nu s'a gasit nimic barbar a-
poperind ruinele vechilor civilizatii care um-
plu Cara. Nici una din acele stele" ce comemo-
reaza faptele sefilot cu nume turanic, ale Kha-
garalui, ale tarkhanilor" si looerilot din preaj-

www.dacoromanica.ro
 19 I] N. forgo

ma sa 3). Chiar in ruinele palatului de re$edin-

ta nu s'a gasit niei o inscriptie raportandu-se
la aceasta tares. Singura Silistra figureaza pc
una. din aceste ,,stele ", 2) dart aceasta insemnea-
za asa de putin sub raportul unei dominatiuni
teale, incest pe o alta gasim mentiunea unei
lupte date pe malurile Tisei3).
Ora$ele litoralului n'au nimic care sa le legs
de istoria bulgara; episeopatul de Tomis, odi-
lnioara, a$a de infloritor"), cu left al caror
nume e inserts in paginile literaturii latine in
primele secole ale evuliii-mediu, inceteazi de
p avea o importanta i noua ierarhie create
prin actul de convertire al lui Boris-Mihail
nu atinge prin niei o relatiune consemnata in
istorie aceasta veche Scythie minora. ai earei
, calugari nedisciplinati si flecari, pasionati
pentru discutiile teologice si inclinati spre e-
resii, iii dusera Inca din sec. VI, sub imparatul
Justinian, certurile for de dogma nu numai in
fata Basilevs-ului din Constantiiiopol ci chiar
$i in fata Papei, oglinda ortodoxiei.
La Galli cari primira numele Francilor
exists sub vechiul' decor galo-roman, o noua
forty care ruineaza pentru a crea apoi, macar
1) S'a gasit la Balcic numai aceea a lui Bagatur
fiul lui Bagain. Vezi Popa Lisseanu: «Cetati §i orase
greco-romane, Bucureati 1914 p. 54.
2) Izvestia a coalei ruse, X, 173, 175, 295. ,
3) Ibidem, X, p, 19.
4) Vezi Netzhammcr: Die christlichen Altentilmer
der Dobrogea, Bucureati 1806.
www.dacoromanica.ro
 Drepturi Nationale $1 Po Mice in Dobrogea . 20

, si in formele bastarde pe care reusestk sa, le

descopere nativitatea sa vioaie. Aci, de altfel
_ pe tot teritoriul eueerit de barbari, nimic nou
nu se va ridica; niei o urma din acea sponta-
neitate etnicti, care reface o tarn dupt, chipul
sau. Dar eel putin, pe malurile Dunarei ca si
la Serdica, devenita °regal Sfintei Sof!' prin
catedrala sa, Sofia, la Odessos, care va fi mai '
apoi Varna, gasim contituitatea vechei vieti
grecesti, debarasate de lustrul roman pentru
. a fi acopetta din! ce in ce mai milt de o noun
patura slava, caci Bulgarul", de'ndata ce e
, vorba putin de civilizatie, nu e Turcul cuceri-
tor, ci de sigur Slavul supus, colonizatorul
barbar de data mai veche, pe oare credinta ores-
. ting, 1-a impacat de multa vreme cu veehiul
stapan legitim. In aceasta Debroge; care fu,
cu toate acestea, un drum frequentat si un li-
teral favorabil Aavigatiei, fait a vorbi de
acea incomparabilit regiune de pescarii care
sa reaminteasell, chiar viata urbana de odini-
oara, dupe ce eastelul a disparut, castelul pe
pare Bulgarul n'a inceroat sa-1 recladeasel in
folosul salt Vedem bine$i nomenclatura
geografica o probeaza destulol Sclavul lip-
seste aci ca $i Turanianul. Nu e dealt vechiul
locuitor, niei Slav, nici Bulgar, care starueste
si, data e numai pesear s'au pastor, prezenta
sa nici n'are nevoie de a fi constatata prin no-
menclatura, caci logioa situatiilor economice
singura ar ajunge.
Pupa plecarea Varegilor, Imperiul organize,

www.dacoromanica.ro
 '11 \]
21
N. forgo

dupe vechile norme, dat mai ales dupes nevoile

prezentului aceasta provineje recastagat4.
Sub raportul religios era un Mitropolit ce re-
zida la Silistra, devenita, din nevoia de a sta-
.. pani si tarmul stang al Dundrei, o adevar tta
capitala; sub raportul politic si minter, care
se confundau in Roma tasaritului, era un
strateg al noii tome bulgare, dar, $i un comm.
dant al oraselor dela Istru". Aceasta insem-
neaza, fora indoiala, un *ef al Dobrogei. El
dispunea de o flats dun&reana, care putea nu-
mara pand la o suta de corabii.
, Dar au insemna sa ne imelara complet duel
am admite es aceast& administratie bizantina
era asigurata *i ca, dispunea de toate mijloa-
cele Carpi, Si sa mai addogim 1Ca, decK Imperiul,
cu cadrele si ierarhia sa, nu era capabil a
exercita o autotiraie math, *i a folosi toate re-
sursele ptovinciei,,cu atilt mai putin putea fi
Statul de imitatie imperfect& si de con.traf a-
cere grosoland al Bulgarilor.
Se vede bine nestabilitatea care se perpetna
in aceste regiuni din aventura Pecenegilorcsta-
pani mai de mult ai tarmului stang al Duna-
rei, inainte de catastrofa for definitive. Kegen,
unul dintre *efii hordel; se sidled impotriva
hanului Tyra& si-lconstrange a se refugia in
acele balti ale Dun&ret care mai serviserd de
locuinta si Bulgarilor primitivi. Dar el nu se , .

bucura de cat putina vreme de fructul vi3to-

riei sale; in curand vent *i lui randul sa mu-
te un refugiu in aceleasi balti dundrene *i in
www.dacoromanica.ro
 Dreptari Nationale ci Polit lee in Dobrogea 22

urmd el trebui sit cedeze inaintea concentrdrii

ituturor fortelor natiunii $i sa face., trecdnd
pe pamdntul Imperluhii, ceea ce fAcuserd en
,trei sute de ani mai inainte razboinicii lui
Asparuh, a doua zr dupa o infrangere. El se
adaposti in matle insule pe care le formeazii,
Dunarea la. est de Silistra si, prin urmare, ai
in Dobrogea vecind. Si ai sai erau poate mai
numerosi ca Bulgarii de odinioara, diet cro-
nica bizantind contemporana nu-i socoate la
mai putin de 20.000.
Ca ai pentru nayalitorii din sec. VII, Bizan-
itul acorda oaspetilor sai ealitate.a de federati"
ai le distribui chiar pamanturi pentru hranit,
fixand trei intarituri pentru apararea terito-
riului ocupat, intArituri pe care trebue sit le
Autdm pe langa delta Dunarei, pentru ca ele
trebuiau hanului, care era hellcat' urm-
reascd. rivalul pentru a-r distruge.
Cand horda se infatise spre a cere ca rebelii
sit fie opriti in incursiunile for sau sit fie pre-
dati stapanului for legitim, a trebuit sit se dea
o hiptd. Cum Kegen plecase sit primeasca bote- I-

zul la Constantinopol, Comadantii impaAdteati

pondusera rezistenta. Lipsa de provizii, bolile
usurara opera lor. Tyrach insusi primi aceeaai
conditie ea ri inamicul sau ai barbarii
sai fury distribuiti printre coloniile din partite
Sofiei $i ale Asiei Midi. Se stie el o rdseoala
in potrjva acest6r dispozitiuni aduse aiaru

-
www.dacoromanica.ro
 23 N. forgo

gerea, mai thrziu. a acestui popor aproape in

intregime 1).
Avut-a imparatul de aci inainte la dispozitia
sa aceste teritorii situate intre Silistra si Del-
ta? Marturiile cronicilor ne arata, ceea ce a lost,
Sefi pecenegi au supravietuit pedepsei inami-
cului lor. Dar alaturi de acesti streini, Inca
pagani si condamnati de asemenea unei dis-
paritii apropiate, ca toti barbarii can starniau
in vechea lor credinta, exista $i o organizatie
a populatiei indigene pe baza vechilor sale tra-
ditii. Ea existase, fara indoiall, din secol in
secol, dar a trebuit ca atentiunea sa fie ohema-
ta in aceasta directie de care noile evenimente
ce se petrecura aci in see. XI, pentru ca sa a-
vem stiri circumstantiate asupra vicisitudine-
lor acestei modeste provincii. Cand o expedi-
tie in contra Pecenegilor aduse la amarea de
jos pe acel imparat soldat care fu primul din-
2
tre Comneni, Isaac, apoi pe urmasul sau, Alexe
ei gash% in centre, al carol* nume, grec, de
komopolis corespunde anemia de dava al Daci-
lor i numelor romane de vicus 8i pagus pen-
tru asezarile rurale ale vechiului Imperiu de
limbo Latin,,--seniorr, ekkritai", ea si cei
din Pindul romanesc, can sunt independenti,
dispunand de un terj.toriu ale earti limite sunt
peste putinta de fixat. Daca un oars care Ta-
tos, avand rude aproape de el, era stapan in
1) Cedrenos, pp. 412-413, 465-483, 514-515, 582
$i urm.
www.dacoromanica.ro
 brdp.furi Nationale si Politics in Dobrogea 24

Silistra, el avea in regiunea care se intinde

pang la Mare, in imprejurimile marei e,etatt
episoopale de care va fi vorba mai tarzin, a
Vitzinei, aproape de gurile Dunarei, vecini tot
a$a de bine statorniciti ea $i el: °banal),
Sestlav, Solomon, Satzas. Imparatut ii ataca;
el constranse pe Tatos sg-$i parAseasca ceta-
tea, dupg. cum Meuse 51 Sviatoslav rusul, spre
a se refugia pe malul stang al fluviului, unde
Cumanii inlocuisera pe Pecenegii in HMO,.
Dar acesti not stapani barbari ai Dunarei, a-
cesti Turci ai celei din urng, naysaliri, furs ..
destul de puternici pentru ,a cauza imperiali-
lor o mare infrangere care fu decisivA*2), c.,c4,
luptele 1n potriva Cumanilor se dau de aci in
colo la 'apus, in spre Vidin. A trebuit s'a vie Ma-
nuel Comnenul in mijlocul see. XII, pentru ca
sä alb& loci in urea unei aliante incheiate cu
prinoipii Rusiei-apusene, lupte in codrul do
dinoolo de Dunare, in aeel Teleorman, Tenuor-
mon" al Bizantinilor, ale Milli urine se gasesc
astazi, deoparte in Dobrogea meridionalA si de
alta in Muntenia aproape de gura Oltului 3).
Numele senior cu care avu a face Alexe
Comnenul nu sunt eXclusiv slave, cu exceptia
aceluia al lui Sestlav sau Seslav; se stie, cu
Coate acestea, chiar in ceea ce priveste pe ace-
-

1) Textul Annei Comnena pare cä face din acest

nume o porecla a lui Tatos, ceeace e inadmisibil.
2) Anna Comnena, 1 pp, 166, 279-280, 328 si urm.
3) Cinnamus, pp. 93-95.
www.dacoromanica.ro
- I ai
 25 N. forget

sta din urma, ca nomenclatura selava fusese

primith in evul-mediu de toate popoarele pe-
ninsulei (numele voevozilor romani, ai Munte-
niei, fac dovada). Solomon aminteste prefezin-
ita pentru numele biblice, care e caracteristica,
pang, in epoca moderna,_Romanilor dela munte.
Chalis pare a fi numit dupa obiceiul peceneg
(cf. turc. Hali). Cat despre Satza, Sacea si mai
ales Tatos care, debarasat de terminatia grea-
ca, apace ea un Tatul, ei se arata a fi Romani.'
Descendentii sau urinasii for de alt sange
_
vor fi pastrat puterea pang, in epoca de strain-
to restaurare a imparatului Manuel, Dobro-
gea revenind astfel la vechiul regim al terito-
.
riilor autonome pe care insasi Roma it primi-
-
se dela Daci. Dace, ordinea romans a trebuit
sa reapara pe la 1150, aceasta stare de lucturi
fu trecatoare. Caci indata dupa moartea mare- Jo

luilui Comnen desordinea patrunsa in afacerile

Imperiului, Constantinopolea fiind sfasiata de
lupte intre pretendenti. Si inainte de sfarsitul
acestui secol de expeditii epice, o noun, forts a
unor, raseulati victoriosi, plecand din Pind,
se stabili la Dunare, aceea a Asanestilor ro-
mani, cari imbracara haina vechilor Tari ai
Bulgariei.
Dupa distrugerea primului Imperiu bulgar,
o revolts in potriva regimului bizantin izbue-
nise, in sud-vestul peninsulei balcanice, in
mijlocul unei rase noua care erau, de o parte
Albanezii, si.; de, alta, acei pastor' romani,
spvalahr, pe cari char felul lord de a trai ti id=
www.dacoromanica.ro
 Drepturi Nationale p: Politico in Dobrogea 26

I
cea mai apti cleat orice alts categoric natio-
nal, la rascoale $i la incursiile de prada ce le
insotiau. Cum ea renal_ $i ajunse chiar sa area-
ze un Stat de antagonism in contra Impitratu-
lui legitim al Oreeilor, a ttebuit as se dea un
nume acestei formatiuni politice: acela al Bul-
gariei, eu amintirile luptelor in contra Bizan-
tului se impose. Calugarii cunoseatori de lim-
ba slava, cari i$i forma,sera, noua for cultura
de derivatie bizantina, din timpul lui Simeon,
Tarul, pretendentul la coroana imperials, a
Romei orientale, nu se puteau ralia la o alts
traditie deal aceea a imperiului din Pres lay.
DaA centrul noului Tarat ramase Ohrida, $i
luptele in contra Bizantinilor avura loc in
vaile Macedoniei $i ale Tesaliei vecine.
La sfar$itul aeestui nal doilea Imper bul-
ged", intemeiat $i dominat de alte rase, in
timp ce Bulgarii insist erau eu totul istoviti,
au mai fost in veeinatatea Adriatieei cateva
incercari de a-1 reface. Ele nu reu$isea,. A fost
necesara o noun revolta, al carei caracter
s,vlah" este' de data aceasta, evident, aceea a
celor trei frati: Petra, Asan si Ionita, pentru
a radio., in potriva Bizantului grec un Stat de
eoneurenta care, si de aceasta data, se inspira
dela traditiile imperiale bulgare, dela legiti-
mitatea Tarilor din Pres lav, mai curand dela
imitatorii for din Ohrida, pentru a da o forma
politica rezultatului unei victorii neasteptate.
S'a ales ea centru un cuib de ciobani in Bal-
cani, pe local unui °rang de maracini$uti,
www.dacoromanica.ro
br
.
si.
 27 N. lorga

,
Truovo, care avea avantajul de a domina dru-
murile care, dela nord, duceau spre Constanti-
nopole.
In ceea ce priveste viitoarea Dobroge, ea
n'are aid o important& in viata, de doug ori
secularg, a acestui Tarat, care are drept scup
principal ajungerea la capitala Orientului ro-
man, prin Adrinopole, sau, eel putin, atinge- ,
ilea, prin Macedonia si Tesalia, a Salonicului.
Haulm Mien Valahi ajung in incursiunile lor,
in prima faze, Inca rau consolidate, a miscarei
.
revolutionare, la Anchialos si la Constanta,
veehiul Tomis, tefdeut de Constantin eel Mare.
Dar toad aceasta regiune nu-i poate fi decal
de o valoare eu total neinsemnata. Ea ser-
vesfe numai relatiilor, neintrerupte, cu acei
viteji Waxen Cumani, stapani ai stepei, ale
cAror cete joacg un rol insemnat in luptele pe
core Ionitra le da icu Greeii bizantini, precum
si cu Latinii, cari reusisera a pune mana pe
Constantinopole. Chiar sub Joan Asan, puter-
nicul Imptirat", a carpi stapanire se intinde
dela Adriatiea pang la Pontul Euxin, nu poate
fi vorba de vre-o miscare indreptata spre nord-
est, mi ?care care, de altfel, n'ar fi avut niciun
stop. Nici o urmg, macar in toatil Dobrogea de
o noun sapanire bulgara.
Cui apartine deci acest teritoriu in timpul
dolor doug, secole ale Statului Asanestilor7
Mai intai, fart), indoiala, sefilon indigeni, ur
masilor lui Tatos si lui Seslav, cari depindeau
mai suraid de Wanul mama de paste Maitre
www.dacoromanica.ro
1 .1.
 Dreptizri Nationale si Po Mice in Dobrogea i 28

decat de Tarul bulgar din Tarnova. Ei urmau

astfel traditia indepartata a regilor sciti din
vechime. Ace$ti seniors, cu o existents tot a.$a
de obscura ca si a lui Kanites si Charaspes, a
carer existents este cunoscuta numai duph
monezile pe care le-au batut la Tomis, erau
stapani pe teritorii vagi din interior. Nu Ve-
dem pe demnitarul bulgar care sa fi impus
- autoritatea sa asupra ,aceleia a sailor, vietii
locale. Dar, era o alts autoritate pe care nu
venise nimic sa o distruga si care era, daed,
se tine seama de calitatea tuturor cuceritorilor
bulgari al carer avut atinsese aceste tinututri,
indestructibila.
Inca din timpul lui Manuel Comnenul vedem
flota bizantina a Marii Negre colaborand la
expeditiile pe care marele imparat le Intre-
prinde in contra barbarilor in nordul Dundrel:
Leon Batatzes, unul din comandantii armate
lor imperials operand in aceste regiuni, pie-
ease din orasele Pontului care apartineau Inca
basilevs"-luici. stapanitor al Marii. In aceeasi
epock, Andronic Comnenul iii cauta, dupes -
fcatastrof a sa, un refugiu in China", prin
care putea ajunge la Tauroscitr, la Rusii din
Halici, $1 care n'ar fi deei aceea a Bithyniei,
ci Chilia-Lykostomo din insula cu acolae name
a Duntirei. Acest easel era folosit de asemenea
pentru internarea condamnatilor politici si se
spun explicit ca el se afla spre partile Scyt-

www.dacoromanica.ro
 29 _ N. /orgy

hiei cumane 1). La gura Nistrului, Vechiul cas-

r tel Maurocastro pare a fi continuat sa adapos-
teaser,. o garnizoana bizantina.
Din punctul de vedere al organizatiei.,reli-
, gioase, al ierarhiei, aceste concluzii se intaresc
tai mai mult. Pe tot litorarul Marii Negre, la
Varna, la Gerania-Diapudae, lad Ecrene, La Ca- ,

varna, la Chilia $i chiar la Silistra avem po-

sesiuni de ale Patriarhului din Constantino-
pole, care pastreaza veniturile acestor cetati
de-alungul existentii celui de-al treilea Imperiu
bulgar, Pang la inceputul sec. XV. 2). i dela
Inceputul sec. XIV se intalnesc episcopi de
Vitzina 3), aproape de gurile Dunayei (ai nu la ''
Made.), Luca 5i succesorii sal, cart dispun, evi-
dent, nu numai de tannin drept al fluviului
aproape de delta, ei ai de tarmul stung din fatb.
cuprinzand Muntenia rasariteana. Avem a face
deci, cu un episcopat grec, de rivalitate, de
cencurenta, ridicat impottva soaunului me-
tropolitan din Silistra, care era wain in pose-
siunea Tarilor. bulgari. Episcopul de Vitzina
are relatiuni direote cu imparatul din Bizant,
care -it mint in 1261 vechea sa capital& legiti-
ma si el depinde, sub raportul religios; numai
de Patriarii.
1) N. lorpa: Chilia si Cetatea Alba, p. 32 si urm.:
Notes d'un histories, pp. 40-41. Cf. Cinnamus p. 602;
Choniales pp. 171, 401-405.
2) Miklosich si Muller: Acta Patriarchatus, I pp.
76, 528; Hurmuzachi, XIV, p. 1,
3) Pachymeres, II, pp. 268 si urm. 307 VI urm. 377.
www.dacoromanica.ro
 Dre2turi Nationale si Politico in Dobrogea 30 '

Cine iii da seama de importanta formelor si

de legaturile de ierarhie in eval-media, va in-
telege insemnatatea aeestui f apt. Dar mai sunt,
tot in aceasta ordine, fapte care vin sa,-1 corm-
boreze. Daca la sfarsitul see. XIII un,Myltzes,
bulgar, ginerele lui Joan Asan, ajunse senior.
de Mesembria $i Anghialos, el depindea de
imparat, a carui fiica o luase in easatorie fiul
sau; dupe, moartea sa aceste orase maritime
se intone la corpana bizantina.1). Daca mai
tarziu aceste erase sunt alipite momentan la
Tarat, e numai ea zestre a printesei grece care
se mgrita- cu Constantin Well. Doca, in fine, in
see. XIV, se intalneste la Cavarna un sef, un
,senior" (aoesta e sensul cuvantului ;bizantin
,archon") Balica, al canal nume e romanese,
el functiona, fare, indoiala, ea nasal al Impa-
ratUlui din Constantinopole, intr'o epoca cand
Caliaera si chiar Mesembria, Emona, Cozea-
cn, erau locuri bizantine. -
Si, numai ea ofiter bizantin, ca rude, a im-
paratului grec, al canal fiu luase in easatorie
pe flea sa, ea demnitar, al Imperiului in call-
latea sa de despot"titlu acordat numai ru-
, dolor ,,basilevs"-ului Dobrotici, pe in 1350,
, stapanitorul aeestui Moral caruia ii dete pen-
tru totdeauna numele sau.
Lasam sa urmeze in rezumat acele randuri

1) N. lorga: Notes d'un histories, pp. 38-39. Dept .

Pachymeres, II pp. 210-211, 343, 349 si urm. Cf.
Jireeek ; Gesell. der Serben I p. 323.
www.dacoromanica.ro
 31 N. lorga

'grin care, cu alt prilej, sehitam, cariera sa, dupa

isvoare grecesti ri venetiene contemporane.
I Dobrotici mai intai e un simplu capitan cu
solda, in tovaraeia fratelui sau Teodor, a lui
seniot de Cavarna" (Karbona), in
Balica,
diocesa Varna, reunite o bucata de vreme cu
acea a Mesembriei ei. Anchialos *i formand la
un loc o provincie eclesiastica a Patriarhului
din; Constantinopole. La 1346 stapanul for ii
;1.rimite cu o mie de soldati alesi" in ajutorul
regentei Anna, mama Paleologului Ioan V,
. contra, ext.ia se ridicase vechiul sau tutor,
Joan, ,VI Cantacuzen. Aceasta arata ea Balica
nu poseda numai acest eastel, ci ei o bung, par-
!te din fieful, din apanajul pe care imparatii
din Constantinopole it incredintau aliatilor ei
rudelor lot pe care le impodobiau cu titlul de
despot. Reueind in misiunea for de -a supune
Impaittesei orasele rebele ale litoralului, Do-
brotici primeste ca recompense mana ficei
puternicului Apokaukos, dare hotara totdea-
una in sfaturile regentei; el e numit in acelas
timp generalism al armatei imperiale. Dar el
cade, impreuna cu cavalerii sal, in fata Selim-
briei ale dice]. imprejutimi nu le cunoaetem.
. Teodor se intaarce la Cavarna, fnsa fratele
1 sau pastreaza pentru sine locurile pe can le-a
I dicer% intro altele Midia. El nu voeete a le
preda chiar duper reconcilierea celor doi impa-
rati. Cantacuzen it trateaza ca pe un isef de
briganzi ei-1 ataca, fare a putea cu toate aces-
tea sa-1 distruga. El (*death numai Midia *i.
www.dacoromanica.ro
 Dreptizrl Nationale ci Po Mice in Dobrogea . 32

pastreazd restul, ca fief al Imperiului. In Tunic

1357 it vedeml in posesiunea castelelor Cozea-
con $i Emona, aproape de Mesembria; el le su-
pusese scaunului metropolitan din Varna.
find. la Caliacra, in apropierea a-
fiindicA, 101
, cestui ora$, capitala pe care Balica o avusese
mai aproape, la Cavarna.
Putin dui% aceea Dobrotici pare ea s'a aliat
ou vechiul Tar de Tarnova in contra Bizanti
nilor pentru a le sustrage toata laturea Mora.
lului. Alexandria pune mana pe Provata, Emo-
na, Mesembria $i chiar Anchial, deal isi pad
treaza pentru sine cucerirea. Pentru a pedepsi
pe despot, Amedeu de Savoia, pe care loan
Paleologul it chemase in ajutor, asedie Varna.
'In -orT ce caz, it vedem in acest an, 1366, nego-
Mind cu printul italian, la Caliacra. Imparatul
bizantin, arestat de noul Tar bulgar, Sisman,
alesese acest loc pentru a se imbarea $i a se
intoarce la Constantinopol. Conte le Amedeu
relua Bulgarilor oracle pierdute ale vechiului
fief al Mill Negro.
Cand izbucni razboiul intre imparatul loan
V, sustinut de Venetieni, $i fiul eau mai mare,
revoltat cu sprijinul Genovezilor, ace$tia, din
anal, cari voiau sa alba monopolul graului in
- Marea Neagra, pusera manna pe Licostomo-
Chilia, posesiunea lui Dobrotici, care apare
de asemenea $i in socotelile cruciadei dela 1366
- sub numele castrum Aquila". RAzboiul conti-
nua in 1375-76, $i seniorul litoralului spera sa
Ponta stabili la Trebizonda pe Mihail, fiul lui
www.dacoromanica.ro
 33 . N. lorga

loan V, cu care isi nadritase fica. El sustinu

mai tarziu, in intelegere cu imparatul, pe ruda
sa, Jean Muazzo, ofiter venetian, care refuel
sit evacueze Tenedos, pentru ca el voia sä in-
_
troducd acolo pe Bizantini. Conflictul cu Ve-
netienii dura Inca la 13831). Dobrotci intrase
in razbai cu o altd putere care, dela Constanti-
nopole War, tindea la stapanirea gurilor Du-
'Axel. In 1204, cand Latinii se stabilisers. in
Capitala rdsdritului bizantin, ei nu gdsird de-
l' cat rdmasitele jalnice ale flotei imperiale, care
era odinioara stapana apelor Marti Negre si a
intregului litoral, exercitand o influents mai
mult sau mai putin profunda asupra intregii
vieti politice care subsista in interiorul tdrilor.
Imparatii din Trebizonda, niste bieti preten-
denti totdeanuna in cautare de bani, nu eras
capabili a reinoi aceastd putere maritima cu un
trecut atat de glorios. Nu e nevoie sit mai +or-
bim de imparatii de Nicea, destinati cu toate
acestea a goni din Constantinopole pe usurpa-
tori, died ei nu ajungeau lu. coasts cleat prin
intermediari. Corabille Venetiei inlocuira pe
^1e ale Imperiului si, cand Paleologii isi fa-
curd intrarea in vechea capita% liberate de
Frame, ei an trebuit sa se sprijine, in ce pri-
1) Isvoarele suet, in afara de documentele venetiene
p ublicate la urm a memoriului roman citat, Cantacuzen
II, p. 584 §i urm.; Acta Patriarchatus de Miklosich gi
Miller, 1, p. 367 si urm.; Bollati di Sa;n Pierre:
Spedizione in Oriente di Amadeo VI, Turin, 1901 ; N.
lorga: Notes et Extraits, I, pp. 9, 10.
3
www.dacoromanica.ro
 .Mre,eturi Afa(ionale $1 Politice in Dobrogea 34

ve$te flota, pe Genovezi, rivali naturali ai Ye-

netienilor. Prin tratatul dela Nymphaion, el
le-au cedat, $i inch fare eonditii, drepturile
imperial& in Marea Neagra $i, duph victorie,
noii stapani italieni avura propria for capital?
bizantina in fats aceleia, a basilevs"-ului res-
tituit la Pera. Colonii infloritoare se ridicarh
pe aceasta coastit nordich a Pontului Euxin,
care servise de literal vechilor Goti $i Cazari-
lor, ale caror mime s'au pastrat in Gothia" si
..Gazaria" date in epoca genoveza chiar hinter-
landului, Crimeei actuale, $i unde, in timpul-
- scurtei durate a Imperiului latin", Tatarii
devenisera stapani necontestati. Era vorba
acum de a le ch$tiga prin acte de vasalitate,
prin sume de ritscumparare si daruri periodice.
exploatandu-le decadenta for vizibila $i rapi-
da. Cacti venise momentul de a le inlocui, dela
gape lui Phasis, in Caucaz, pana la accea a
Niprului, unde vegeta Tana venetiana, $1 la .
tef ,,ilmanul" Nistrului, unde vame$ii tater). stran-
. geau Inca, pe la 1350, drepturile de trecere pen-
tru Han.
S'au stabilit dcci, dintr'o necesitate inerenta
situatiei create in 1261, Genovezi la Mauro-
kastron. devenit Moncastro, apoi la cetatea in-
sulara numith acum Chilia, careia acesti colo-
nizatori de data mai recenth ii restituira ye-
'ohiul shu nume elenic de Lykostomon, Licos-
tomo. Et-reu$ira a sf drama puterea trecatoare
a printului Dimitrie (princeps Demetrius),
poate un Tatar convertit la cretinism, mai
www.dacoromanica.ro
 . ,
35 N. forgo

curand un Timer, cu vechiu nume pagan, care

e mentionat la 1368 intr'un privilegiu de co-
mert al regelui Ungariei, ca avand posesiuni
spre gurile Dunarei 1), In provincia vecina ei
intalnira pe Dobrotici, care-si consolidase si-
tuatia prin rolul ce-1 jucase de curand in cer-
turile dintre imparatul loan V si fiul sau rebel
Andronic, sustinut de Genovezi.
Documentele genoveze mentioneaza in timpul
acestui razboiu dela Tenedos sau Chioggia ei
conflictul cu Dobrotici, guerre Dobordize".
Se pare ca despotul" nu reusi sa-i puns un r
sfarsit. El it lass mostenire fiului si succesoru-
lui sau Ivanco.
Acesta n'a mostenit totalitatea posesiunilor
tatalui sau,, caci Sisman, Tarul din Tarnpva,
care stapanea Silistra, unde Dobrotici n'a po-
runeit deloc, era stapan la Varna, dupa cum se
constata in 1366, precum si pe o parte din Mo-
ral deasupra acestui port principal.
Si Imperiul nu-1 recunostea, dupa cum o fa-
puse cu tatal sau, caci el nu era despot". IA-
ceste drepturi Incetaserd, prin singer acest
f apt.
Totusi el avea o teats de razboinici in jurni
lui si stapania si cateva puncte pe Moral. Pen-
tru aceea Genovezii din Pera gasira ea e folo-
sitor a se intelege cu acest dominus", acest
simplu senior caruia nu i se acorda alt titlu.
1) ZimmermannWernerMfiller: Ui kundenbuch, t
II, p 315 No, 117; Hurmuzaki A1V In acest an.
7
www.dacoromanica.ro
 repluri Nationale ,s.1 Politice in Dobrogea 36

Reprezentantii lei Ivanco lila cloud' persona-

gii dintre earl nici unul nu poarta nun-16 tul
giiresc: Cost} un tree. si ,,Iholpanui'. (ltd --
dupa. ortografia genovezaCiolpan, an ro-
man. Cenventia din. 24 Mai 1387 priveste pe toti
supusii acestui mie potentat Greer in prima
Rule acestia lard indoiala sunt stramoF,41i
Gagautilor Bulgari sau, altii, on earl ar fi
Ea pgiveste numai drepturile consulului din
China, care apare, asa precum era dealtfel ie-
gula in expansiunea colonials genoveza, ca
sef al orasului in care resida.
In acest moment Romanii din Muntenia apar
ea stapani ai tArii.
S'a discutat asupra anului sand s'a dat pri-
vilegiul lui .Mircea, Voevodul muntean care,
in afara de iitlugile sale transilvanene, poartA
si pe acela de stapan de amandoud malurile
Dullard, .pane la Marea cea mare si Domn al
cetatii Silistra". Dar, in orice caz, prima
luare in stapanire trebuie sd fie anterioara
acestei date, 1388-1389, cand, dupa ce Muntenii
au ocupat, trectind Dunarea, aceste eastele d
aceste coati, Tureii lui Iacsibeg, fiul celebru-
lui Timurtas, pusega mama pe; vechea forth,-
reata romans si bizantina. In 1389-90, duptt
lupta dela Cosovo si dupe moartea sultanulai
Murad, Muntenii se intoarsera in ea pentru a
fi scoot din nou, in 1391-1392, noul sef al otma.
nilor, Baiazid, putand trece DunArea dupii
plat la 1394, pentru a so ritzbuna de aceasta

www.dacoromanica.ro
37 N. lorgtr

Uziirpare. Abia inainte de lupta dela Nicopole,.

sand cruciatii erau stapani pe toata. linia Du-
narei, reaphru Mircea in fata Silistrei; totu$i
Tivoli pun din nou stiipanire pe oetate la1397..
La 1399 Voevodul roman stapaula din nou am--
bele maluri ale fluviului. Putin dupa acme,.
lupta dela Angora, infrangerea lui Baiazia
luat in captivitate de invingatorul sau, Timur-
lenk, ingadui lui Mircea sa devie arbitru intre
fiii Sultanului $i. sa contribue esential la stabi-
lirea lui Musa ca Sultan in Europa; in tot tim
pul guvernarii amicului situ el va fi stApan al
acestor ora$eprecum si al Nieopoleica feu-
datar al Sultanului, i el le va numi deci in
privilegiile sale cetati turcesti". La 1413 bi-
ruinta seniorului din Asia, Mohammed, fratele
lui Musa, pose captit nu numai acestei domi-
until de dincolo de Dmiate, dar si posesluaii
oraselor de pe tarmul stang chiar, Giurgiu,
Severin, de care Romani. 1).
Stapanirea Silistrei depindea de relatiunile
cu Tamil, caci Sisman le daduse for Cara sa,
complet supua la 1393; iar stapanirea Dobro-
gei, a mostenirei lui Dobrotici (Dobrugi-illi,
provincia Dobrugi pentru Turd) nu avea le-
caturi cleat cu. Bizantinii. Numai basilevs--
ul avea dreptul sa erotic despot: $i numai din-
1) Dupa cronicile turcesti, Ivachi, in primul rand
traducere Latins- de Leunclavius, germanii de Noldeke,
in Zeitschrift der der deutschen morgenlandischeu
Gesellschaft XV, sau traducerea ungureassA ele Thug'
(4Tdrilk Ttirtanitirek).
www.dacoromanica.ro
-
 __. . . ;:
., ""
1- ;
, Drepturi Nationale $1 Politics En bobrogea 38 ..

e propriile sale rude, de sange sau grin alian-

t6; si el nu putea sa. le -dea decal, pamlinturi
de ale Imperiului. ivanco n'avea nisi o lega-
turn cu Paleologii: izantul 1-a ignorat. Dar
Mircea era fiul unci prhitese al carei cuing de
Calinichia ii arata origina, Ca si despotul See-
biei, ca si eel din Lesbos, italianul Gattilusia.
el In agregat personal la familia imperialit$1
ca print, la: acest complex de State pe care ul-
timii Paleologi, nutriti cu amintiri glorioase,
'c'autau a le reface sub autoritatea lor, iii mo-
mentul sand faceau din episcopul de Vitzina,
,.
- un grec, pe care it gasim odata in fruntea co-
. -
lonilor Alain", adeett Valahi, primul mitro-
polit al Valahiei. Acest din urma fapt se pe-
trecuse, de altfel pe la 1359, si ne intrebArn
;- dace, nu cumva de pe ((fund. chiar Vitzina, ye-
chea capitals. a Dobrogei in see. XI, uu era
supusli principatului Muntean, de care era, in
mice caz, asa de intim legate..
La 1390, in tratatul sau en Polonia, Mircea
is titlul de despot al farilor (terrarum) lui
Dobrotici", inainte de a mentiona en este
down" numai (dominuS) al Dratr-ei, Silistrei.
La 1391 apare acest din urma titlu. La 1392 e
vorba numai de o dominatie care se intinde
dela munti pans, la hotarele tataresti", prima
Ineereare de a eanfunda posesiunile sale intro
singura stkAnire. 1),
1) N. tome: Notes d'un histories, pp. 42-43 (Diplo-
stele se gisese In Hurmuzaki si in Sbornigul iii
www.dacoromanica.ro
Sofia). 4 1396 Licestomo era muntenese,
39 N. lorga

'
Dupe 1406 Bizantul, invins si umilit, "de alt-
fel inutil, e dat la o parte Si locurile Dobrogei
tree printre cetatile turcesti". Mohamed I va
ajunge, de altfel, in opera sa de restituire, Pang
la Ienisala.
Daca intalnim vechiul titlu al lui Mircer,,
cu mentiunea Silistrei si a color douti maluri
ale Dunarei pans, la Marea cea mare", dar Tara
aceea a aespotului lui Dobrotici, intr'un docu-
ment al lui Mihail, fiul, co-regent $i succesor
al lui Mircea, nu trebue s vedem in aceasta
caci documentul este, de altfel, autentic decat
reaparitia fora semnificatie resin si aetualti
a unei veohi formule de cancelarie.
Cu toate acestea Kellia, devenita pentru Ro-
mani China; r4mAsese in posesiunea Domnu-
lui Munteniei. In curand se ridica chiar in fata
ei, pe tArmul stang, o alts Chilies moldove-
neasca. Ea intrecu la urm6, si inghiti pe cea
lalta Incredintate mai intai pazei soldatilor
marelui apargtor al crestinatatei rasaritene.
loan Huniadi, contra Turcilor, ele furl cuce-
rite printeun atac 'combinat al Sultanulut
Baiazid II ai al Hanului Tatarilor, la 1484.

000
10.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III
TURCII IN DOBROGEA
Intemeerea Chiliei not pc celalat mal al Du-
nArei se explicit prin stabilirea dominatiei tur-
cesti in Dobrogea.
Chiar Mohamed I construise- fortarete, de
de caracter evident barber, cum este aceea ale
card ruine se vAd la est de Babadag. Acest Sul-
tan a fost in acelas timp si un colonizator,
care a cautat sä dea no n cared. turcesc, rail-
car cat de putin vizibil, provinciilor Imperiu-
lui sail. El incepu cu tinuturile dela grant% si
ydranii ski, iuructii (ciobanii) anatolieni, bur-
ghezi din Caramania se intainese mai alai in
\Idle Macedoniei si dealungul tAnmului Manii
Negre, care fusese atata vreme grecese, sub
vechiu aspect elenic ca si sub noul aspect bi-
zantin. Constantia si-a pastrat veehiul situ ca-
racter, si o gasim in portulanele venetiene ca
si in descrier. lui Wavzin, dupa informatii
eulese in 1445, sub acest name roman putin
italienizat. De asemenea Mange. in care
www.dacoromanica.ro
41 N. /orgy

trebue sa recunoastem pe vechea Kallatis, pas-

treaza un nume ce apartine vacabularului grec
din epoca decadentei, daces insemneaza. cu un
radical turn, depozite de mangal, de carbuni.
In,colo, intalnim sate cu nume turcesc in jurul
`cetatilog: Esehi- si Ieni-Sarai (resedinta ye
the gi noua), Hissarlae (cetatuia) langa liar-
soya, vechiul Casium, care-si pastreaza de alt.
fel numele sau slavo-roman (femeninul slay
dela Harm, nume cunoscut in istoria Imperiu-
lui AsaneStilor, in greceste: Chryses), Alma-
latt, ,Dervent, Bugeac (acestea doua din urina
inseamna accidente de teren), in jurul Silistr i.
Alto localitati intemeiate mai tarziu, se insira
dalungul marelui drum turceso care, urmand
semnele celui roman, duce dela vechiul Abrit-
tus, devenit Abtat-Kalessi (prin urmare se
'Astra amintirea veohei kale, kalessi a inain-
tasilor de glorioasa amintire) spre vadurile
Dunarei de jos: se vede bine aceasta din fap-
tul ca numele insemneaza, adesea ocupatia lo-
cuitorilor si de aceea gasim sate de azapi
(Azaplar), de cavaci (Cavaclar), de chirigli sau
caratasi (Cheragi), de odagii, ieniceri, nalbanti
(potcovari), arabagii etc., etc. (cf. Sofular,
Murfatlar, Oroslar, Chioseler, Cicaracci). A-
proape de Constanta s'a intemeiat un sat de
A natolieni (Anadolchioi) si o maim*, ou
Lazi (Lazmahale), odinioara Lazchizoi, satul
Lazilor". Satul Caramanchioi_ (Caramancea)
apyoape de gurile fluviului merits, de asemenea
a fi seainalai. Allele, pomenind filatini: (I-
www.dacoromanica.ro
 brepturi Nationale $t Po Mice in Dobrogea - 42

mam-Ce*me, Cismeaua imamului, a preotului), t

. Ac-bunar (Fantana alba), vai: (Caildere), final-
. itimi (BesTepe), preeum si eateva mentiuni de
eagle, locuri uncle iernau turmele *i vitele, par,
a indica prozenta unor ciobani asiatici ca *i
cei ai Macedoniei, in timp ce numele care se
terming in chioi (=sat; Cernavoda era
mai inainte Bogas- chioi. iar OstrovulAda-
chioi) ar arata a*ezgrile rurale supuse unui
., spahiu.
Faptul c un oarecare numar de elemente
/ din aceasta nomeclatura desemneaza laeuri
ghiol" (Tekir-ghiol, Moru-ghiol, Sari-ghiol)
ne-ar indemna sa admitem ea peseari moha-
medani ar fi pus stapanire pe aceste ape asa
de bogate in pesti. Dand de gara Sf. Gheorghe,
i-au tradus numele in Catarlez.
Dar nomeclatura Deltei intregi a ramas sla-
vo-romana; Dunavatul, ,,Dungrea-mica ", care
figureaza in portulane ea Dunavici", se pas-
treazg pang, astazi; Prislava nici nu si-a schini-
bat numele; Sulina, aminteste in turceste ve-
chile saline, pe care autorii de harti geogra-
flee italiene nu uita sg le mentioneze si care
1,
figureaza tneg, in eronicile venetiene din sec.
XV. Dace Tulcea pare a veni dela un radical
turcesc Tul (ca si Casimcea dela Casim, nume
_ de persoana), am sta la indoiala sa vedem in
Isaccea apanajul unui isac dintre cuceritori,
si mai curand ne am gandi la Sacea din sec.
XI, care-si avea voevodatul sau aroape de vesti-
ta Vicina, disparuta astazi, Etimologia MAO-%
nului nu www.dacoromanica.ro
poate fi stabilita.
".7. -
 48 N. lorgez

Dar in tot lungul Dunarei gasim o serie in-

treagti de nume romanesti: Vacareni (locuitori
din Vacari), Bisericuta, Greet, Sarbi, Lipoveni,
Taita si Iglita (iglita insemneaza Qi ao de im-
1

pletit), Turcoai forma feminine foarte veche,

dela Turc), Peceneaga, Dragaioa (numele unei
sarbatori populace), Tiganca,,, Ca lica, Satu-
eon; Valea-Hogii, Groapa Ciobanului, Daenii
(originari din Data, jud. Vlasca), Stelnicani
(stelnitaplosnita) Tichilesti, Asanesti, PAPAL
'gesti (sufixul esti, caraeteristiq pentru sa-
tele romane de colonizare, amintind numele
vechiului intemeetor) Allman, care cuprinde
amintirea ciobanului si mocanului care I-a fun-
dat, Seimenii-Mari (Simeni, trupa din armata
tuilca a sec. XVII), Marleanu, Perjoaia (nume
romanesti de persoane), Cetatea Patulului,
Oltina, (avand corespondentul si dineoloi in
Muntenia) i chiar Vlahchioi, cu ,nume burr
cesc, satul Vlahilor", caruia ii corespunde un
Vlahlar (Valahii), localitate asezata la nerd-
vest de Varna, Numele, foarte dese in spre
Oltenia si Serbia, in--ova se intalnesc numai
la Harsova, Rasova si Mulciova,,) la sud: de
asemenea la Ciucurova.
Aceasta ne duce desigur la o concluzie. Darn
aceste localitati de pe tarmul drept al Dunarei
ar fi fost de provenienta mai recenta ele ar
purta nume inesti saueni, obisnuite pentru
, noile fundatiuni. Din potriva insa, gasim nu-
me care, ca Turcoaica si Peceneaga, Maid in

www.dacoromanica.ro
 Deep furl Nationale fl Pol like In Dobrogea - 44

ele notiuni vechi sau forme linguistics chant*

din uz; apoi altele, cum sunt cele terminate in
-ina $i -ova, care apartin celui mai vechiu
fond de asezari rurale din tinutul romanesc,
dintr'o epoch cand exista vechea populatie
slava, $i cand nume, care in graiul comun nu
mai au sens, aveau o intrebuintare generals.
Trebue sa admitem, prin urinals, cu neoesitate
- ca, in afar% de rata cetatilor, Tamil $i-au des-
°his prin mijlocul provinciei o treeere pentru
armatele lor si ca au stabilit acolo conationali
cu caracter militar, cu pazitord, inpingand pe
Romani spre Dunare dineolo de care se ga
siau marile masse ale neamului lor.
Cat despre Bulgari, nimic in izvoare, nimic
in logics istoriei, nimic ih nonienclatura
care ar trebui sa ofere desinente precumanti,
iti,ati, afara de Oblucita langa Isaccea. cu
care se si confunda, nu ne semnaleaza prezenta
. I or.
Pentru Domnii romani din see. XV, can
stapaniau Inca Chilia, aceasta Dobroge dove
nise un teritoriu strein de preoeuparile lor,
obisnuite, Ceea ce era, de altfel foarte natural,
din moment ce cucerirea turea le rapise ohiar
si cetatile de pe malul Wing, cu vadurila lor
negustoresti 'si vamile, eerie aduceau venituri
a,sa de insemnate tesaurului. Singura Braila
dintre aceste locuri, odinioara bogate mai pre-
sus de on care altele, ramasese in puterea lor,
dar si pe aceasta an trebuit s'o piarda inainte
de jumatatea sec. XVI,
www.dacoromanica.ro
t
45 N. lorga

A trece Dunarea in aceasta parte insemna

pentra daneii a jefui ei a wide in tarn. tur-
ceasca, fara nisi o consideratie. Dan II o facu
pe la Silistra; trmaeul sau, Vlad Tepee, nu
numai pe linia Dunarei bulgaresti, pang la Ra-
hova spre apus, ci ei in Dobrogea pang, la Ob-
lucita, deci la Isaccea ei pang la Gurile Duna-
rei. Si aceste expeditii pustiitoare, indreptate
in contra catatilor tureeeti care cauzasera Mun-
teniei atatea nefericiri, se repeta mai ales la
sfarethul sec. XVI, cand Romanii, Cazacii, Ar-
delenii, Sarbii lui Mihai Viteazul, care parea
ca personifier,- revolta ereetinatb,tii 'rcisaritene
contra Islamului, se aruncara- asupra vechikr
cuiburi de jefuitori ei, neputand sa le distruga,
detera eel putin foc oraselor, ce le inconjurau.
Turcii nu indrtznira Asa apere "%,Dobrogea,
Hareova In area gi, dupa ciocniri cu taranii
romani, trupele lui Radu Serban putura inain-
ta .nestanjenite pang, in imprejurimile Bazar-
gicului, unde se retrasesera Turcii 1). A fost,
mai mult cleat pe timpul lui Mihai Viteazul,
o adevarata cucerire a provincial.
Dar Turcii luara masuri ea o noun invazie
sa fie cu neputinta. Tatarii din Dobrogealua-
rit parte el ei la expeditia lui Skender-Paea,
in 1620, care sfararna in Moldova incerearea
de cucerire a Polonilor. Ei aveau un eef per-
manent in persoana acestui Page al Dobrogei,
1) Hurmuzaki IV, p. 272, No. 48; Sponfeni Historic
dela Transilvania, p. 216,

www.dacoromanica.ro
 4%4

,. Brepturi. Nationale $1 Politice i7 Dobrogea 41

al gurilor Dunarei si al vechei regiuni de a-

venturi si jafuri t6alneeti, care se intindea
dela gura Nistrului pang la imbucatura Nipru-
ilui si la cuiburile Cazacilor. Skenden insusi
luase aceasta calitate si, pang in epoca Chin-
priurilor, acest paeallic dela Dunarea de jos,
avandu-si capitala in Silistra puternic fortifi-
'catA, garanta chiar ei contra Tatarilor din
Bugeac, cari dela 1630 erau, sub Warm,- Cante-
mir in state de revolts, linistea acestor, locuri.
Urmarea a trebuit sa fie o mai puternica
afirmare a elementului turco-tatar in Dobro-
geain aceasta epoca fu intemeiat satul Sei-
meni in fata camplei Baraganului, cgzi erea-
itiunea acestei trope apartine marelui Sultan
cucentor Murad IV, maniat contra ambitiei
vesnic nelinistite a ienieerilor Fji spahiilor, ve-
aif apAratori ai Imperiului,- Provincia deve-
nia din ce in ce mai mult o tabard fortificatg,
gata a porni in once moment contra dusma-
nului cretin sau contra rasculatilor.
Marturille calgtorilor suet rare, dar nu lip-
sesc. Incepand cu Paul Giorgio, propagandist
de cruciade, un Raguzan, scrlind pe la sfarsi-
.- tul sec. XVI, el constit'a crestini la Balcie si
Cavarna, absolut crestine, la Mangalia, la Con-
tantase 'Astra deci veehiul numeapoi Turci,
la Babadag, ila Cara-su, ete.1). Dar nu gasim
acele mentiuni precise care singure pot servi
1) Makuscev: Monumenta historica Slavorum meri-
dionalium If, p. 243.
www.dacoromanica.ro
7.
 t-

47 N. lorga

sa elucideze chestiuni de etnografie si, ds alt-

fel, scriitorul care se lauda ca a cuno,cut Do.
brogea ani de-a randul", pare ea si-a cules
informatiile sale numai din contactul in tam- -
pig-tor ca persoane care cunostcau mai mull
sau mai putin provincia. Thomas Alberti, an
negustor din Bologna, Mentioneaza in 1612 Ba-
zargicul ea cite. dei Turchi". oras apartinand
Turcilor; satele ,ce each de asemenea
: nume Cure-esti: Saragea (acestia aunt jandar-
mil turci), Biulbiul (Privighetoarea), Caragic.
Ajungem apoi la un al doilea Daeni, in inte-
rior, un sat foarte mare, locuit in cea mai '
mare parte- de Romani" (villa grandissima
abitata la piu parte da Valacchi), pe care el it .-
numeste Straja, Straggia"1). Nu se face uici
o mentiune de Bulgari. Ca sa ajungli la MAcin,
calatorul trece inch prin doug. sate turcesti:
Cavacei si Sohaali 2). .
Diaconul -arab Paul din Alep, care a insotit
pe Patriarhul Macarie de Antiohia in priori-
najul sau facut cu scopul de a aduna miloste-
nii, va numi, e adevarat, Telita ,,un sat de cres-
tini bulgari", dar tine -hi da seama de situatie
de vecingtatea *i trecutul aoestui loc. intelege ca
textul sirian trebue sg. spue: ,crestini din Bul-
garia", Altcum ar trebui sa admitem ca si Mild-
. . . .
1) Ideutificarea ml-a fost propusa de d. V. Bogrea. 2
.

": ' 2) Viaggio aConstaniinopoli di 7'ommaso Alberti, '

publicato da Alberto Bacclli della Lega, Bologna 1889,
p. 21 si urm. (Cf. Cavaclar, la slid). Y
..- I

www.dacoromanica.ro
 Drepturl Nationale $1 Po !lace in Dobrog-ca 48

nul insusi, in fata Brill, lei, romaneasca din veac

in veac, ar fi avut 420 case de crestini bulga-
- ri" 1). Patin timp dapa aceea, un episcop cato-
lie, care era el insusi un bulgar, Filip Stanis-
lavici, numara la Babadag 1700 ease turcesti;
cat despre celelalte 300, cu aproape 2000 locui-
/tot, ele all fi apartinut Bulgarilor' Grecilor
si Valahilor shismatici": e de ajuns sa gasim
mentiunea grecilor, neexistenti de fapt, afara
de cat-va negustori, pentru ca sa ne dam sea-
,- ma de sensul acestui pasaj. Dealtfel populatia,
asa de numeroasa pe atunci, a Gagauti lor nu
se mentioneaza de loe 2).
Cornelia Magni, alt calator italian, care a
insotit intro expeditie contra Poloniei pe Sul-
tanul Mohamed IV, nu cunoa5te in Dobrogea
de cat cetati turcesti, venituri inchinate fun-
datiunilor religionse ale Islamului, sate tail-
resti, ai caror locuitori datorau serviciu reli-
gios Sultanului.31. Palatinul de Cu lm, trimis
de regele Poloniei la Poarta, gaseste, la 1677,
La, Isaccea cloud moschei yi uu castel, iar cat
priveste nationalitatea locnithrilor, el nu dis-
tinge decat imperfect Greci. Armeni,-
Bulga-

) Traducerea gresitA se datorestelui Balfour (Travels

of Macarius, I p. 42). Bulgarii din Ismail (la 1650)
trebue sa fie interpretati la fel.
2) Monumenta spectantia historiam Slavorum meri-
dionalium, XVIII, p. 264, Cf. A. B. Arbore in Arhiva
Dobrogel Bucaresti 1916 p. 25.
3) Quanto din piu curioso etc. Parma 1678, pp. 338
§i urm. 450 si urm.
www.dacoromanica.ro
INO
49 N. feign

riens" (sic) Evrei ei Turei, La Babadag popu-

latia e mohamedank Aci,i, zice el, Inc epe Do-
brogea: sunt o sutd de sate pe care le locum
Tatarii; sunt o sutd. cincizeci de boeri, pe care-I
numese timari; sunt totdeauna cate-va mii
pentru a face prazi si. a prinde robi",PanIla
Bazargicul eel cu trei moschei se intalnese nu-
mai sate tureesti (Mouftikichlassi, Imamchari,
Karassou, Ouzoun-Alimaie, Kotuale, Fadschi-
m ousli).
Intamplarea ne-a pastrat chiar mentiunea
imprejurarilor in care a fost fundat until din
aceste sate, mentiune ce dateaz6. din. 1603, anul
incursiunii facute in Dobrogea de Domnul
Radu Serban, care; rAzboinie intreprinzator $i
indraznet, a fost adevaratul succesor, al lui Mi-
hai Viteazul. El trece Dungrea, dar nu-1 mai
intampina vechea primire amicala din partea
crestinilor doritori de o soartA mai bunA sub
sceptrul unui congener sau coreligionar eel
putin. El e reprezentantul serbiei si lumea a-
pucA mai curand armele ea sa se apere de cuce-
rirea lui. Rezistenta se eonstata, fa satul Daeni,
Inca existent, un adevarat oral, locuit de Ro-
mani earl se adunasera acolo ca sb.-$.1a.pere
bertatile for amenintate. Nu erau alti locui-
tori pe malul Dunarei", serie martorul ocular,
un Raguzan, decat in satul ce se chiama. Dli-
eni, care se poate compare, cu un adevarat oral,
unde se adunaserA mii de'Romani cu familiile
lor, ea sti scape de tirania Domnilor din Mol-
dova qi Muntenia" (non essendo altri abita-
www.dacoromanica.ro
 .1*

prep lurl Nationale $1 Po Mice in Dobrogea 50

tori sula ripa del Danubio sino ,che ilvilagio

ohesi chiama Daiani, the si po agualiere a
une bonna citta, dove si sono ricolti molte mi-
gliare di Valachi, con le loro fameglie fugendo
la tiranide delli principi pasati di Moldavia et
Walachia" 1).
Si, cat pentru restul provinciei, in earn de
linia Dnnarei, acest Alvise Radibrati, cu toate
f!cestea un Slav, nu gaseste cleat Turei $i
chiar Mari, pang. la Bazargicul locuit in in-
tregime" de acesti musulmani (,abitata tutta
da Turehi e Tartari").
Dar, din aoeste exeursiuni Domnii aduceau,
dupg, cum se spun lamurit in izvoare, mci de
crestini earl preferau sa trgascit sub un stg
pan de legea for si, in acela$ timp, in condi-
tiuni de o perfects, libertate sociala, cazi ''agile
romane nu cunosteau incapang pe la 1570-- P

e 1G00 Serbia. Trebue sa admitem ca. Dobrogea

a oferit un numgr eel putin tot asa de mare de
colonisti romani cat $1 acela de colonisti bul-
gari oferiti de vechile provincii ale Moesiei.
De si oiobanii mocani vor fi continuat ss
strabata eampial si vale in timpul iernii, to-
tusi s'a produs fang. indoiala o despopulare,
care a favorizat predomnirea etnica a Turcilor. ti
Se vede bine ea se face un gol in aceastg, re-
giune. Si, cum trebuia sg, se intgreaseg orga-
nizarea de aparare in potriva voevozilor tri-
butari, earl avuseserg indrazneala de a-si Seal-
1) Studit §i documente, 1V, p. 117.
www.dacoromanica.ro
 51 N. forget
-

tura jugul, Tatari din Crimea, dar mai ales

din Bugeaeul unde ei patrunsesera char in
timpul razboaelor provocate de hotarirea lui
Mihai Viteazul, fury stabiliti in Dobrogea
pentru a umple golurile. Insa si taranul roman
isi pierduse pamantul, mostenirea sa Manta si
in:eurand el trebuia sa ajunga un obieet al
boierului. Insusi Mihai intari normele acestei
serbii, mate de vechiul plugar liber care fu-
sese si eel mai bun soldat al tarii.
Se porni un puternic eurent de emigrare $i,
cum aceeasi schimbare socials se petrecealsi in
Moldova, oamenii treceau de cealalta parte a
Dunarei, uncle spahiul -Lure nu cerea decat dij-
ma si unde se aflau destule locuri fard, nici o.
autoritate superioara si' fara nici un drept an-
terior.

10'

at 1:1 a

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV

ROMANI): ti I BULGARII IN DOBROGEA

La inceputul see. XVIII Tatarii din Dobto-

gea erau o simplg populatie pasnica, in stin-
gere vizibila; in bordeele for subpamantene,
spate in pamant, nevgraite, ei continuau via-
ta vechilor Trogloditi de carl vorbese izvoare-
le grecesti. Insasi Silistra, mult mai mica de-
cat Rusciucul $i populata de Turci, Greci, Arr
meni *si Evrei 1). era in complectg decadentA,
iar resedinta Pasei, a serdar"-ului seful
militar dela Dungi lea de jos, se afla acum la
Babadag, orasul slant al batranului -Baba Sal-
tuc Dede, un ora$ ,,mare si frtamos" si cu multe
case bune. :Acest inalt demnitar -turc, asistat
de un locotenent, de o ,,kehaia ", cheltuia mult
yi primia solemn pe solii streini in trecere pe
aci 2). Talcea, Isaccea, nu erau cleat niste ce-
1) Povestirea lui Bay si Rapai In Szazadok, tradusa
in Arhiva Dobrogei I, p. 90.
2) La Mottraye. Voyages, II, pp. 9-10. Trad. In
Arhiva Dobrogei I, p. 93 Stirea dateazA ln,anul 1714,

www.dacoromanica.ro
 53 N. lorga

'mut tureNti &Maps ruinate, inconjurate de

o populatie amestecata de mica importanta.
Ca Morn mentioneaza si satele turcesti" Ca-
ra-su, Alibei-chioi si Cogealae. Chiustengea,
al cares nume vechiu de Constantia" nimeni
nu $i-1 mai amintia, are o insemnatate, dupg
marturia unui arheolog francez, prea cu
easutele sale rustice, afara de eateva locuinte
.
turee$ti cu o mai bung infati$are. Crawl ye-
chiu, Palaiochora al indigenilor, Kallatis de
odinioara, nu arata decat ruine si popi greci"
ca sa dea o lamurire naive t).
Cat despre locuitorii actuali, prea putin nu-
merosi, din satin vecin ei erau Greer ca re-
jigie dar, ca nationalitate mai ales Moldova-
ni sau Bulgari", primii deciadeca Romanii
hind pue in prima linie 2). -

Ateest proms de deeadenta merse aceentuandu-

se. Dace, Tumid eereetau drumul Dobrogei,
rare vazuse cele din urma armate victorioase,
acelea ale lui Ahmed Chiupriuliu la 1673 $i a-
celea ale lui Moldovangi-Ali la ,1711, aceasta o
Macau numai in scurtele for campanii de apa-
rare. Dupe o lunar era de pace, in 1761-1762,
un erudit raguzan, abatele Boseoviei, treeand
grin Moldova in Polonia, ggse$te Turd ames-
tecati cu ceva Bulgari, traind despartiti, la
Cara-su, la Lefze", lad Baltagi-choi, la. Ta$2
burun, localitatile de prea mica importanta,
1) La Mottrage: op. cit., II, pp. 9-10, 205-210,
2) Ibid.
www.dacoromanica.ro
 Drepturi Nationale ci PolPice in Dobrogea -54

1 rare disprtrurg in =rand 1), Dela 1769, Cresti-

nii, ,,Moscovitii" cei blestemati, earl von multi.
Bugeacul de populatia sa tAtrireasoti, venira
aci `sA-i caute.
Un an mai inainte, un negustor Vienez, care
venia sa organizeze un non comert la gurile
Duntirei, incercand a 'stabili un comptuar ger-
man la Chilia-noun, ,,Kilianova", pe care _Rusii
o vor ocupa in 1771gasi la Silistra Turci in
cea mai mare parte", insa abia o biatA plebe .
de decadentA, temuta din cauza ValhArillor
$1 cruzimei sale ", la ll'arsova un mic tfirgusor,
ce inconjui% cetatea, la Isaccea vechiul motel),
Scriitorii bulgari moderni vorbese de un
curent de emigrare spre nord, acele colo
nil e care Rusia le deschisese Sr. sec. XVIII
pentru conationalii for ca si pentru Sarbi si
Mohloveni dincolo de Nipru 41 ei fixeaza data
de 1752-1754 pentru primul transport care a-
(Fuse guvernului colonisti din avast main),
N'am avut posibilitatea unui control. Dar,
data e vorba de grape ce s'au oprit in drumul
for pentru a colonize Dobrogea, nici un docu-
ment contemporan nu ni le mentioneaza.
Astfel se vor petrece lucrurile dept intraren
Rusilor in Dobrogea, unde rgmasertt trei ani,
1) Viaggio da Constantinopoli to Polonia. Bassano
1734.
2) Reisen von Wien bis Kilianova, Leipzig 1773;
Trad rom. in Arhiva Dobrogei I, p. JCO si urm.
_ 3) Cf. Arbore, loc. cit. p. 47 (dupii gi Skalu-
kowski).
www.dacoromanica.ro
 1

I
55 . N. lorga

pang, la vestita pace dela 1774 care fulncheiata

chiar in cuprinsul provinciei noastre, la Chiu-
eine-Cainargi, ceva mai la sud de Silistra. El
lasard in urma lor tinuturi ai caror locuitori
musulmani se imprastiasera in parte. Cu atat
mai mult cu cat insusi Turcii organizaserg, pa
acesti locuitori ai Dobrogei, o tare intre Du-
nare si muntele Haemus", in numar de 40.000,
dupe izvorul diplomatic pe care-1 folosim, pen-
, tru a forma trupe oe trebuiau sa alunge, la
- sfarsitul anului 1769, pe Rusii din Prjncipatet).
Cei ce luara parte la ea au fost pentru prima
°aril Bulgari in numar mai mare, nazi slabi-
rea autoritatii centrale aduse in cUrand pe toa-
ta laturea dreapta a Dunarei o stare de vesnicii
nesiguranta, care era suparatoare in deosebi
pentru crestini. Fugand de regimul aspru al
aianilor usurpatori, stabiliti in veehile catati
si de jafurile periodiee ale Carjaliilor, de ban-
dele de soldati liberati cari exploatau tarn
pentru a trai, precum si de tirania ienicerilor
decadentei, can se stabiliau definitiv in mijlo-
cul satelor de crestini ai caror fruntasi deve-
niau (acestia din urma se numesc si azi cior-
bagii, ofiteri de ienicerii"), Bulgarii trecura
in Muntenia ea O. se stabileasca printre Ro-
'; mani, unde formara populatia numita gre-
4, I

1) Raportul ministrului prusac la Coustanti. opole'

3 Ian. 1770, in N, lorga : ,Acte si fragmentea, II, p'
23. In schimb Rusii distruserl intreaga populati
tura; itogfilniceanu, Latopisete, III, p. 268.
www.dacoromanica.ro
Drepturi Nationale ,s1 Politice in Dobrogca 56

benti" sau cinch"), sau in satele pustii ale

Dobrogei.
Un mare numar de rapoarte diplomatice
franceze constatk, cu toate exestea, ca, in cur-
sul razbol-alui ruso-ture, dela( 1806 --1812,mii de
Bulgari furs transplantati oficial de generalii
lui Alexandru I in Basarabia, unde locul TA-
Malmo inca nu era ocupat si ehiar pe coasta
Mardi pans la Odesa 2). Trebue sa tinem seama,
pentru a explica aceasta maul* de faptul ea,
cele doua Principate fusesera formal anexate,
in intelegere cu Napoleon, de catre Tar si ea se
luera astfel pentru repopularea unei regiuni a
card. stapanire parea cup totul asigurata.
Cand eel putin Basarabia intra, in urma tra-
tatului din 1812, in stapanirea Rusiei, misearea
aceasta se continua; eolonistii cautau in noua
patrie acele privilegii religioase pe care era
inutil a le care dela Turci. Nu era nevoie de
violenta pentru a atrage pe malul sting sate
intregi; lumea se grabia sa apuce inaintea al-
tora sari se pregatiau si ei sa emigreze. A se
opri in Dobrogea saracita, ale carei fortarete
furs din nou ocupate de armatele Tarului, tn-
semna a nu avea simtul situatiei. Cad se pu-
teau astepta not invazii in duelul de doug on

1) D-1 Arbore, a adunat aceste mArturii In articolul

sau citat pp. 29-30.
2) St. Romanskg: _Carte etnographique de la nou-
velle Dobrodja Roumain (extrait de la Revue de
l'Aeadentie des sciences bulgares ", XI) Sofia 1915.,
www.dacoromanica.ro
 57 N. lorga

secular ce se puita, intre Impetul slay din o-

rient si Bizantul Otomanilor.
In adevar, Rusii se Intoarserd la 1828. De
data aceasta mersul armatelor avu loc intr'o
mare masura dealungul Mdrii Negre., deci
prin Dobrogea, care fu cu totul pustiitd. La
incheierea Oen nu mai erau in Babadag decal
500 case, la Isaccea 150, iar in vechiul cuib pia
rdsit al Chiustengei abia 681). Se parea chiar
ca Rusii urmariau scppul de a face din aceasta
provincie vecind, pe carte nu se gandiau s'o
anexeze, un pustiu. Nu trebue sa uitam ca in
eurand dupa 1821 Delta intteagd fu castigatd
de Rusia, in urma unor dibace negocieri.
Represiunea turceasca impotriva acestor
Bulgari, careen Rusii le treziserA constiinta
nationalksd ne reamintim serviciile pe cane
le aduse Venelin, ofiter in armata de operatii,
eauzei ler pr:n publiearea veehilor documente
in limba bulgarda lost grazova. Guvernatio-
rul malrlui crept al Dunarei, Mahmud din
Scutari, fu de o inexorabila asprime razbun
{rare. I i curand ineepu o puternica ethigrerc.
Locuitorii din Silpstra,: minute can Greed si
Romani, Stan Triful, cereau Domnului Munte-
niei, Alexandra Ghica, invoinea a se stabili
in orasul romanesc din fatd, Caldrasi, din care
ei credeau ca vor face un port tot asa de in-

1) G. Villsan, in Buletinul Soc. renter de geografie,

- 1912, p. 225.

www.dacoromanica.ro
. ,
Drepturl Nationale $1 Polit'ee in Dobrogea 58

semnat ca $i Braila 1). La 1830 Poarta cern Pa-

triarhului din Constantinopole sa-ei trimita
un arhidiacon eu un firman de amnestie la
Tarnova, pentru a impiedica miscarea 2).
Emigrantii earl se stabilira in Muntenia nu-
si mai phrasing none' for locuinte; insa cei
earl, mult mai numerosi, isi cautasera un ada-
post in Rusia si mai ales in Basarabia, uncle
noul oral Bolgrad, cu institutiile sale scolare
le apartinea, nu intarziara a simti povara unei
administratii meticuloase, cu care ei nu erau
obisnuiti, mai ales ea, si termenul libertatilor
for totale trecuse si nu voiau sa se suputia ser-
viciului militar. Putin cite putin aimer
destul de mare dintre ei trecu in Dobrogea,
nude regimul turc se induleise simtitor. Etno-
graful bulgar Miletici recunoaste $i el ell eea
mai mare paste din acesti emigranti s'au sta-
bilit in Bulgaria dunareana" 3).
Si not vom adaugi pe temeiul unor tapte
stabilite cu metoda, ca aceasta e originea a-
proape a tuturor Bulgarilor ce loeuese judetul
de nord al Tulcei. Cat despre cei din judetul
Constanta, ei sunt in cea- mai mare parte Tur-
laci, vechi eiobani din Cotel, fixati in sate ca
agrieultori, in acelas fel ea si mocanii romani.
ji insg$1 , stiinta bulgara, reprezentata priu

. 1) N. forge : Studii si documente, XI, cap. I.

2) Acte si fragmente, II, p. 730.
3) Staroto bulgarsko, p. 14, trod. rom. de Ap. Culea
in «Dobrogea Nona, din Constanta.
e
www.dacoromanica.ro
 (.- -

59 N. lOtgel

Miletici si prin J. Ev. Ghesov, autorul unui

studiu asupra acestor ciobani 1), reennoa*te
acest fapt in ceia ce priveste rjegiunea Dobrici-
, Bazargic si partea corespunzatoare din Do-
brogea romaneasca, preoizand chiar, ca abia
un sat la zece daca n'are contigentul sau de
vechi pastori veniti dela sud mai eurand. Bul-
, garii",scria la 1850, lute° vreme mind nioi
o preocupare politics sau nationals nu putea
sä-1 influenteze, agronomul roman Ion Ionescu,
au venit in Dobrogea de vre-o 20 de ani, pa.-
rasind ogoarele for ingrate pentru altele mult
mai fertile", pe care le-au gasit in aceasta tarn.
Numarul familiilor bulgare (2214) este aproape
egal cu aoela al Tatarilor (2225) 2). i chiar
pentru sudul provinciei, pentru teritoriul ane-
xat de Romania in 1913, d-1 Miletici putea scrie
precum umneazit: ,,Din valea Provadiei, luand
calea ferata actuala ca frontiers, si dela Marea
Neagra, in apropiere de satul Imrihor, pans in
Dunare spre nord, n'am putut gasi un singur
loc cu populatie bulgara indigena 3). In fine,
1) In Periodicestvo Spisan'e, 1890, pp. 311-212 ;
Cf. Arbors, op, cit. p. 36 si urm.
2) Excursion agricole dans la Plaine de Dobrodja,
Constantinopole 1850, p. 82.
3) Bulletin de 1'Institut pour l'etude de l'Europe
sud - orientate. III, p. 234. Si d-1 Rornansky insusi
scrie: Cresterea numArului Bulgarilor in timpul
celor treizeci de ani din urmil se datoreste mai ales
faptului ca bulgarii originari din alte tinuturi ale
Bulgariei u'au lncetat de a inlocui pe Turcii cari
enigma Deck se are in vedere faptul ca emigratiunea
.
www.dacoromanica.ro
Drepturl Nationale 1 Politice in Dobrogea _ 60

despre Dobrogea romaneasca; insasi: a credo

cit in Dobrogea se and, exceptand orasele, o
populatie bulgareasca veche, e a ne insela pe
not insine"1). Insusi Balcicul era mai inainte,
dip Jirecek, un orasel locuit de GlAgauti, fara
nisi o cash bulgareasca".
Dar era aci o altA populatie. Fara a socoti
pe agricultorii roman can ocupau tot malul
drept al Dunarei, mai erau si Mocanii din
Transilvania, ale caror privilegii an fost con-
firmate de toti Domnii Munteniei din sea
XVII si XVIII. Dovada prezentei for trebue
cautata si in bogata oulegere de cantece popu-
late ce se rapoarta la Dobrogea, pe sand nimic
din balada bulgarit nu-i corespunde. In ele
este vorba de ,,latini" bogati, adeca Raguzani
loeuind in orase, de Barbi delicati de Mime,
de Turd dela Baba (Babadag), de reizul ce
(rage la harm, de hoti ce yin dela Braila, de
ciobani saigii", de locuitori romani din China,

cea mai importanta de acest soiu a avut loc inainte

de 1881, anume imediat dupA riizboiul de eliberare
din 1877-78, and o mare parte din populatia turd.
a emigrat lAsand loc nollor veniti originari din Tracia
tureeaseil (regiunea Adrianopolei), din Dobrogea cedatA
atunci Romanic], si din Basarabia, atunci e clar ca
inainte de eliberare in aceast5 regiune, ca si in toatA
Bulgaria de nord-vest, Bulgarii vor fi fost si mai putin
numerosi, pAstrandu-si superioritatea numerics pe
litoral, ca si de alungul Dunareia. Harta etnograficA
citata mai sus.
1) Op. cit , p. 168; Das Ostbulgarich, p. 19 ; ambele
In Arbore loc. cit. p. 58 si nota 1,
www.dacoromanica.ro
61 N. lorgei

de Domnul Constantin din Macin" (asemenea

vechilor voevozi dela Vicina see. XI) si chiar
de voevozi ca Than (vre-o veche amintire a
lui Ivanco ?) carom li se cere sa tread. la isla-
mism si earl reuses° a insela pe Sultan, pe
Imparatur insusi ft; i a-1 romaniza", strecu-
rand purceii huliti de Islam in sacul care pur-
tase aurul adus ca prat al convertirii. Aianii
din Chiustengea" stau alaturi de buiexpli tho-
brogei" I).
Alte canteee, pentru marile sarbatori ale a-
nului, pomenese de Braila si de loealitatile
Dobrogei, care erau indisolubil legate de refre-
nul popular. Se pomenesc in ele, pentru a afir-
ma si mai clan caraoterul local al acestor ver-
suri, obiceiuri speeiale precum este haragiul,
apoi stole orientale cum ar fi postavurile din
par de camila, imbracamintea chiar pe care ,o ,..
indrageste cea mai mare parte din locuitori,
scene cum ar fi acelea ale Turcilor cart rapes°
fete crestine etc. Caci trebue sa tinern; seama -
de faptul ea in Dobrogea numai Romani au
putut avea un contact asa de intim si asa de
intins cu lumea turceasea, de eari ei oinguri -
dintre crestini erau en totul deosebiti prin
chiar conditiile vietii lor, politica-
Nu numai ca aceasta populatie era cti ori-

1) Se pomenesc chiar gi mhfuri aenegti gi domnegti"

Teodor Burada: 0 callitorie in Dobrogea, leaf 1880,
p. 127; ibid. p. 125 ; code Candor* gi ale ,,Imptiratuluia.
Se vorbegte gi de beglii, ea panda satiric i (p. 128).
www.dacoromanica.ro
 Drepturt Nationale $i Po Mice In Dobroge3 62

gine i ombna, dar ea mai era, ca enlialta

pcpu'alie cresting, sub influenta uriei ierarhii
religioase care funotiona pe tarmul stang, la
Braila. Si eine cunoaste cat de putin Orientul
poate aprecia importanta acestor relatiuni, ca-
re dadeau preotilor educatia lor, bisericilor
cartile de sluja, poporului norme literare. E
de ajuns sa amintim ca, data %rile romane an
avut in evul-mediu slavona ca limb& liturgics
si chiar ca limbs a Statului, aceasta o datorese
faptului ca. episcopii si mitropolitii bulgari gi
sarbi de pe malul drept aveau regiunile roma-
nest' din fate sub autoritatea lor. Dela stabi-
lirea dominatiei otomane asupra vadurilor,
Dunitr,ei, Turcii se gandira sa le izoleze si sub
I. raportul religios de %rile din care furs desfa-
elite. Braila, anexata putin inainte de juma-
_ tatea sec. XVI, ajunse resedinta Mitropolitu-
-
lui al carui titlu era numele grecese al acestui
orao: Proilavon, Proilava. Dela sfarsitul aces-
tui secol gasim un sef eclesiastic al raialelor.
Cucerirea trecatoare a lui Mihai Viteazul oi a
aliatilor sai Moldoveni incearca sh-i opue epis-
,, cepatul de Hue, care in curand fu redus la
cateva districte ale Moldovei si la anumeparti
din Bugeacul colonizat de Mari.
La 1644 eel care ocupa azest scaun ius.3tnnat,
din mila sfapanului sau, Demirel 114oldovci
, Vasile Lupu, a fort marele teolog constantino-
politan Meletie Siriacul.
Autoritatea acestui Mitropolit se intindea
gi &supra Silistrei care e bueatit el *imp it'a
www.dacoromanica.ro
 63 N. lorga
. - I :

avut un cap religios al cre$tinilor in vecinii-

tatea puternicului Pa$abeglerbeg. Cu toate a-
cestea, cand acest Page isi alese Babadagul ca
re$edinta, dupa cum am mai spus, unul dintre
clericii bogatului voevod muntean Constantin
Braneoveanu,_ doctorul loan Comnen, deveni
Terothei Mitropolitul de Dristra (Silistra). Dar
°Kasai era extrem de saracit si in puterea ie
nicerilor, de care trebuia sa to pazesti fugind
chiar $i de prelat, dupa cum ne-o spune el in-
susi in scrisorile sale ce ni s'au pastrat.
Dupa moartea lui Ierothei a trebuit, prin
urmare, sa se revie la Braila, unde gasim pe
mitropolitul Ioanichie la 1716. Unul dintre ur-
masii ski, Calinic, originar din partile apuse
. ne ale peninsulei Balcanice, ajunse in 1743 Pa-
triarh de Constantinopole. Intre 1765 si 1771 la
Braila se afla epiScop Daniel, sub care diocese
fu impartial. de Rani intre' episcopii vecini; lui
ii mama Ioaehim si Chiril.
La 1814 gasim deasemenea un mitropolit cu
resedinta in Braila, un alt Calinic.1) Dar dela
1821-1822 prelatul care purta titlul de Dristra
$i Proilov locuia la Silistra, a carei importan-
tg crescuse, intre altele prin numirea Pasei a-
cestui ora$ ca sef al armatelor turcesti victo-
rioase in Principate, contra revolutiei grece4ti.
Mesta. era Antim -om energic $i savant", care
primi la 1822, inainte de trecerea Dunarei, pe

1) Am reznmat cereethrile noastre in aceastA pri-

NaIl in Istoria Bisericii, II, pp, 174, 127.
www.dacoromanica.ro
Drepturi Nationale fi Polities ira Dobrogea 61

noii Domni de Tara, pe earl Poarta ii numiso

in Muntenia si Moldova 1), In 1829, de altfel,
la pacea dela Adrianbpole, Turcia isi pierdu
cetatile de pe malul Wing. Pang, atunci auto-
ritatea Mitropolitului, care locuise peste trei
secole in Braila, se intindea asupra intregii
Dobroge, ca si aceea a Pasei care-i corespun-
dea 2).
Prin urmase este foarte natural sa, se gasea-
sca in biserica mai veche dela Mein, AzaclAu,
etc.... unde am Mout cercetari in west sena,
cArti. care sunt adesea date la o epoch mai re-
1-3entil, de piosi ciobani roman, gi care sunt
iesite din tipografiile manastiresti ale Munte-
niel vecine.
Imprejurarile ne-au flout sa intarziem din
neferioire publicarea importantului manus-
cris pe care 1-am descoperit la Azaclau in
fats Galatilor. Din el se vad sfortarile until
cleric care nu urmase cursurile nici unei scull
pentru a scrie inainte de 1860 in limba roma-
mama gi, prin numele, cu grije notate, ale lo-
cuitorilor diverselor sate ale Dobrogei carom
el le ceruse ajutorul pentru ridicarea unei bi-
1) Jurnalul &Materiel lor, In Kogalniceenu: Letopisete
ed. II p. 447.
2) Peste toate locurile stapanite de Turd, atat pe
malurile Dundrei, cat si inauntrul Basarabiei si chiar
dincolo de Nistru".
3) Un studio asupra acestui manuscris s'a publicat,
mai tarzlu in Neamul Romanesc din 13 si 15 Februarie.
reprodns In Analele Dobrogei An. III No. 1 pag. 25-33

www.dacoromanica.ro
65 Drepturi Nationale fl Po lake in Dobrogea

serici noun, el ne introduce in viata fiechrei

comunitati I crestine, asa incat putem vedea
caracterul hotnrit romaneso a uumeroase l'o-
oalitAti, care fusesera atribuite BulgariloA in
urma unei oereetnri superficiale.
Si, in timp ce aceste relatiuni religioaso
orientau Dobrogea spre tarmul stang at Du-
nkrei, conditiile economice lucrau in acela
sens din aceasta provincie o simple dependen-
tn. a Munteniei. In adevar, porturile Mnrii Ne-
gre incetasera de mull de a funetiona: abia
sate -va corabii paUerabile Mclean serviciul de
eabotaj. Nu ise mi luau din mostenirea lui Do-
brotiei cereale pentru hrana Constantinopolei.
Oate nevoile capitate& fiind satisfacute sub
acest raport de graul romfinesc ce se eared
la Galati si. Braila. Nu poate fi vorba de un co-
rned ou centrele, cazute in barbarie, ale Base-
rabiel meridionale. Principalul produs de ex-
port care era lana, nu putea gasi deei alte de-
buseuri decat acela al Munteniei.
Gnsim, in adevar, la gura Ialomitei in fata
Harsovei, un veohiu targ de lane, Targul-
de-Floci. Acesta exista, avand cel putin dour'.
bisertci si case de carnmidn la finele sec. XVII
si not am °Asa ocolo pietre mormantale de o
frumoasn executie, dintre care, una,. de marmu-
ra, pomeneste pe un bogat negustor grec. Ora-
sul decazut in secolul urmator poate in folosul
Silstrei a enrol Mitropolie era intretinutn cu
danii din visteria Munteniei. Dar caracterul
Mocanilor pastor', stransele relatii economice
3
www.dacoromanica.ro
N. lorga 66

ale lor, nu cu indeptirtata Transilvanie de unde

erau ogiginari, ci cu aceastti Muntenie, de unde
veniau tovarAoii lor romani in Dobrogea, nu
furg schimbate. Una din bisericile din vechiul
()easel de pastori Viilenii-de-Munte aminte*te
in inscriptia sa numele logofacului Filip, a eh-
rui oratiune funebra, oe s'a pitstrat, it prezintii
ca patronul perpetuu al acestor, ciobani ratA-
citori pang in vane Dobrogei in primii ani ai
sec. XIX.

O DD
4

www.dacoromanica.ro
Wrf

lar

CAPITOLUL V

DOBROGEA DELA RAZBOIUL CRIMEII.

ULTIME CONSIDERATIUNI

Razboiul din Crimea aduse in Dobrogea un

corp de expeditie, comandat de insusi Canto-
. bert, care fu oprit in imprejurimile Constan-
tei de pustiirile holerei. Dar tentativa aceasta,
care n'al izbutit, aduse in aceastA regiune, In
afarA de ofiteri, card nu ne-au Bleat dead bu-
letinele lor, ingineri, scriitori, cArora le dato-
rAm stiri pretioase asupra populatiei aoestel
provincii.
Camille Allard, care a inceput prin a publi-
ca o parte din notele sale in Illustration" I),
pentru a le reuni mai tiirziu in volum 2), men-
tioneazg in mudirat-ul" Chiustengea 19 sate
turcesti, 9 tataresti si 5 romanesti, marginin-
du-se a vorbi vag, in altA parte, de sate bul-
1) No. din 1 Martie 1856.
2) Souvenirs d'Oriont : la Dobroudseha, Paris 1859
Souvenirs d'Orlent : La Bulgarie orientale, Paris 1q64.

www.dacoromanica.ro
N. lorga 68

garesti". E voilba de Cara-nasuf, Casap-chioi

*1 de Ceamurlia, in timp ce Rasova, Ieni-chioi
*i Cernavoda, Chiuciue Seimeni *i Buthe
Seimeni sunt exclusiv romanesti, iar Ostrovul
cu o populatie bulgaro-romans. Pe malul Du-
narei sunt ciobani Tatari si Romani, in timp
ce populatia bulgareasea e putin numeroase.
La Babadag sunt Turci, la 'pukes mahalalele
apartin Bulgarilor *i Rukfilor, dar sunt si Ro-
mani, atat din Moldova cat si din Muntenia;
comertul apartine Evreilor polonezi, Greciior
*i Armenilor.
El a vazut pe Romani, nu numai la ei acasa,
dar $i ca muncitori harnier intrebuintati la
constructia soselelor si, sand ne va deseri pe-
trecerile acelei lumi pestrite ce se afla sub or-
dinele sale, el va incepe eu dansurile nationals
romanesti pentru a ajunge la betia obi*nuitit r.

a celorlalti si chiar a stupidului bulgar" *i la

permanentele preocupari de calstig ale Green-
lui, Armeanului si Evreului, apoi laindiferen-
ta imperturbabila a Turco-Tatatilor. Costumul 1
antic al Romanului cu fisionomia lui intere-
santa atrage in special atentia sa la Rasova,
unde populatia de pescari, supusa unui ciorba-
giu, este in intregime romaneasca si se mai
mentioneaza ca ea este si aci, ca pretutindeni,
piing de area inteligenta care o caracterizeaza
interns grad alp: 'de inalt St. Allerd adaoga
la acest elogiu $i constatarea urmatoare, care
s'a impus oricarui dilator care a Intalnit in
drumul sau rasa Romanilor! Trebue ss existe
www.dacoromanica.ro
69 Drepturi Nationale Fl Politice in Dobrogeo

in ei o for% de resort foarte remarr_telilil ew

sg fi putut rezista aeestei vieti de filed si de
mizerie pare i-a fast partea de atata limp".
luginerul francez, care avea pe topograful ro-
man AnimAeanu ca coleg, pevot,P en nirapa-
tie figurile aproape celtioe" ale oaspetilor sai
rustici, asa de primitori rid de ,,eea mai grabita
indatorire"; el le urmare*te joeurile lor ase-
mAn.dtoare cu dansurile Frantei, ceea, ce-i a-
minteste satele patriei sale indepartate.
Aproape de clopotnita bisericii ortodoxe,
drapelul franeez proteja cdsutele romanesti;
*i locuitorii din ele, cdrora li s'a dat o serbare
Cu prilejul luarii Sevastopolei, se intrebau cu
neliniste care va fi soarta lor dupa plecarea a
cestor streini binefdcatori cart voiau sä pre-
faca intr'un adevdrat oral bietul for eaten sa-
rac. Spre Constanta, aceeasi lucrIto-ri pasni-
ci, blanzi si indolenti", slabiti de mizerie, dar
pastrandu:*i ,,puritatea tipului italian" si o-
chii melancolici ai femeilor care tes in horde-
ele for dupa traditille seculare.
. keeasta populatie se intinde la apus, deasu-
pra Cernavodei, pang la cele (loud sate Seimeni.
La, Harsova aunt CosaciLipoveni, peseari,
can ()mpg malul pima la Mein avand in fats
colonii noun tadre*ti, cum este aceea dela
Megidiape locul vechiului Cara-su, distrus
in 1829,numita astfel dupa Sultanul Abdul-
Megid (Cf. Mahmudia dupd, Mahmud, Panel.
bratul Sf. George). Dar Mocanii din Transil-
vania strabateau aceste tinuturi si ei se ase-
.
www.dacoromanica.ro
 N. lorga 70
;-

zasera ehiar si in satul bulgaresc Celebi-chiol.

Ei se ocupti si cu cresterea porcilor. Razboiul,
care crutase pe pescari printre cari sunt 5i
Bulgari Mira a indica teritoriul asezarilor,
dar Oltina ne apare ca sat bulgarese) a pus cu
toate acestea piedici grave vesnicilor drumeti
ai transhumantei ancestrale. 0 burghezie ro-
inaneasca se gaseste chiar si la Silistra, unde
Allard admira frumosul costum caracteristic
al femeilor.
In rezumat si pentru a intrebuinta propriile
vorbe ale calatorului, nu sunt Bulgari deeat
spre Mangalia $i in cate-va sate din interior
intre Constanta; si Tulcea; dar, observatie foarte
importanta, deoarece Romanii sunt priviti cu
echi rai de care Turci, ei se dau drept Bulgari
si vorbesc de preferinta turceste, fart, a se pu-
tea ascunde, cu toate acestea, unui oohiu mai
deprins, caci se recunosc dupa tipul for italie-
nese.
Dupe, constatarile lui Ion Ioneseu, eitat mai
sus, un observator foate real 4i atent, se aflau
200 familii bulgaresti in cazaua (subprefeetu-
ra) Tulcei, 92 in a Constantei, 5 in a Mangaliel,
pe cand spre Baltic erau 482 si spre Bazargie
538. Pentru a vedea eeeace putea insemna chiar
02 aceasta epoch, statistics nationals" bul-
gard, vom observa eä o soeotealg, publicata in
Tarigradski Veastnic, rift cifrele aproape in-
doite pentru fiecare din aceste circumscriptii.
Si en toate acestea eel mai adane cunocator al
luerurilor balea.niee, Lejean, seria in fruntea
www.dacoromanica.ro
I n 1111 ni I
71 Drepturi Nationale i Po'itice to Dobrogea
-

Etnografiei" sale ca rasa bulgareasea n'are

dealt o slab, minoritate in Dobrogea". 1 ;z,
Geologul Peters nu admite la 1865-67, decat
25.000 Bulgari pentru intreaga Dobtoge si a-
eestia adesea nu aveau o1 asezare definitive,
cad li se parea mai avantajos a emigra fare
incetare, spre nord sau spre sud, dope pers-
peetivele ce le aveau de a obtine ogoare pen-
tru ocupatiile for agricole.
** *
Romania obtinand dela Europa la 1878 Do-
brogea nordica. oa pret al sacrificiilor sale in
razboiul ruso-ture si in sehimbul color trei ju-
dote ale Basarabiei meridionale care se in-
toarsera la Rusia, a gasit in judetui 'Diktat
numai 3446 familii bulgaresti (25.84% din po-
pulatia totals) iar in Constants aproape 8000
(dintre care 5000 in coltul din spre Silistra,
uncle o colonizare recent& avusese be in pagu-
ba Musulmanilor). De atunci aceste cifre s'au
mentinut astfel: in judetul de nord ceva mai
mult ea 12.000 suflete, in eel de sud ceva mai
putin de 30.'000. Profesorul Isireov o recunoaste
el lame! in studiul sau Dobrogea romaneas-
ea", publicat in vol. II al revistei Blgarski
Pregled", tend spune compatriotilor sai in-
chinati spre exagerari acest crud adevar: a
credo ca 'exista mai mult de 50.000 Bulgari iii
Dobrogea, ass. cum se face adesea, inseamna
a ne insela in mod grosolan.
www.dacoromanica.ro .
 N. lorga 72

EPILOG
Mu lt mai numerosi astazi, Romani' au de
partea for caacterul autohton in mare parte,
dupe cum-s'a dovedit in aceste pagini gi amin-
Belle neintrerupte ale .trecutului. care, dads a
cunoscut invaziile altora, n'a clintit deloc per-
, sistenta sa inclaratnica, care.este unul din ca-
raeterele distinctive ale rasei sale. Dace a lost
aci o dominatie, ea nn era decal. continual ea
Imperiului a carui creatiune sunt Romanii.
Genovezii, stapanii °hind: i ai gurilor Du-
narei, veniau aci ca auxiliari si clierrti ai Pa-
leologilor si succesorul for a fost un print ro-
man caruia Bizantul ii treeuse, cu titlul de
despot, posesiunea Litt,ralutai. E; parasi in
'11

mana Turcilor pentru ca, dupe chid sute de

ani, urmasul situ A-1 tecuceteascl dela acteasi
Turci. Aceasta e in putine euvinte toata is-
toria aoestei provincii, pamant roman al Im-
periului, sub raportul politic $i, sub raportul
o." etnografic, teritoriu dunarean, intrand in raza
expansiunii roman.
Si, in fine, data natura a creiat solul situ.
inteligenta si mithea Romanilor, a adaogit tot
cameo se afla eri Inca, Inainte de opera de dis
trugere a Bulgarilor liberatori". Cad iata ce
era Dobrogea in momentul cand stapanirea,
turceasca se ispravi. Cand am calatorit in .
interiorul Dobrogei", sonic un ceroetator al
provineiei, si mai ales in judetul Constanta,
am lost adano intristat vazand ealamitatoile..;
www.dacoromanica.ro
 73 ' N. forgo

i pustiirile cauzate de ultimfil razboiu: orase

distruse, sate in intregime spulberate a$0, cn
, abia mai cunosteai el. aci an locuit oameni,
riot numai pietrele eimitirelor an mai ramas
ca sa arate calatorulni el. odinioara au lost lo-
cuinte omenesti in vecinatatea lor. Cea mai
mare parte dintre locuitori suet, adusi la sapa
.de lemn-si totul le lipseste, Pima, si hrana zil-
nica".
Cei can ,eer, Dobrogea astazi nu vov prrl---
opune eivilizatiei infloritoare pe care an afla-
t-o aici deck ruinele pe care le-au ingramadit
in trecerea lor: suntem de parere ca, acest din
urmii titlu de stapanire nu pretueste mai mult
ca toate eeleialte 1).

1) Trail. de C. BrateseiL
www.dacoromanica.ro
- n
 AU APARUT :
1. EMANOIL BUCUTA LEGATURA ROME nuoele.
2. CHARLES MAURRAS VIITORUL INTELIGENTII
In rom. cu o introducere de T Plana
- S. ION PILLAT SATUL MEU-VERSURI
cu smart In lemn de Teedoreacu-
Sion.
I. LUCIAN BLAGA FENOMENUL ORIGINAR
stud)? Illosofice.
5. B. iBSEN PEER OYNT
)red. In minim! de Adrian Mania
6. MIHAI BALSA INTRODUCERS IN SOCIOLOGIE.
7. D. IANCOVICI SOCIETATEA NATIUNILOR.
8 ST. ZELETIN NATIONALIZAREA $COALEL
O. L. PIRANDELLO FIENRIC IV trail de Al Mama.
10. V. VOICULESCU POEMS CU INGERI
11. N. DA$COVIC1 DUNAREA NOASTRA.
12. FRANCIS JAMMER POEZ1I ALES!,
In ronanegte de Ion Fillet al N. 1.
Herescu.
18. RAINER MARIA RILKE POVESTIRI DESPRE BUNUL D-ZEU
trad. de Nichijor CratnIc.
11 ION GORUN A. VLAHUTA, OMUL 81 OPERA
0 reprivire
13 ION MARINSADOVEANU METAMORFOZE $1 ANNO DOMINI.
Teatru.
18. EMANOlL BUCUTA CRESCATORUL DE $0IMI
17. AL. BAD AurA NOTE LITERARE
18. ERNESTO BUONAIUTI SFANTUL AUGUSTIN
19. JOAN LUPU POVESTITOR1 UNCURL ARDELEMI
20. ZAHARIA STANCU POEME SIMPLE ti
21. OKAKURA HARM° CARTEA CEAI(ILUI
trad. de Emanoll Bucuta.
22 LUCIAN BLAGA PASTA Joc dramatic.
to ronnineste de Alexandra Mama

VOR APAREA :
D. SUCHIAEU $T1INTE ECONOMICE
BUCURA DUMBRAVA CEASURI PAMANTE$T1 (postume) f
VILLIERS DE LISLE ADAM POVESTIRI DUREROASE
trail de N. Daeldeacu.
OCTAVIAN COCA CATEVA ESSEURL
SHAKESPEARE RICHARD III
trad. de Ion Mann Sadoveanu.

www.dacoromanica.ro
PRETUL 20 L E/
J