Capacitatea de a fi singur1
(1958)
Așdorisăexaminezcapacitateaindividuluideafisingur
porninddelapresupunereacăaceastăcapacitatereprezintă
unuldintrecelemaiimportantesemnedematuritateîndez‑
voltareaemoțională.
În aproape toate tratamentele noastre psihanalitice sunt
momente în care capacitatea de a fi singur este importantă
pentrupacient.Clinic,aceastapoatesăseexprimeprinmo‑
mentedetăceresauprintr‑oședințătăcută,iaraceastătăcere,
departedeafiodovadăarezistenței,apareafioachizițiedin
partea pacientului. Se poate întâmpla ca pacientul să fie în
acestecondițiipentruprimadatăcapabilsăfiesingur.Așdori
săatragatențiatocmaiasupraacestuiaspectaltransferului,în
carepacientulestesingurînședințaanalitică.Esteprobabil
corectsăspunemcăînliteraturapsihanaliticăs‑ascrismai
mult pe marginea fricii de a fi singur sau a dorinței de a fi
singurdecâtpemargineaputințeideafisingur;deasemenea,
1
Bazatăpeo lucrare citităla o întâlnireștiințifică suplimentară în fațaSocietății
Britanice de Psihanaliză, la 24 iulie 1957, și publicată pentru prima dată în Int.
J.PsychoAnal., 39,pp.416–420.
D.W. WINNICOTT
s‑a studiat intens starea retrasă, o organizare defensivă ce 39
implicăașteptareauneipersecuții.Miseparecăseimpune
odiscuțiepemargineaaspectelorpozitivealecapacitățiidea
fi singur. În literatură ar putea exista încercări specifice de
atratacapacitateadeafisingur,dareunulecunosc.Așdori
săfacreferirelaconceptulfreudian(1914)derelație anaclitică
(cf.Winnicott1956a).
Paradox
Înacestmomentpoatefiformulatăideeaprincipalăaacestei
comunicări:deșilabazacapacitățiideafisingurcontribuieo
multitudinedeexperiențe,unadintreacesteaestefundamentală
și,încazulîncareaceastanuestesuficientă,capacitateadeafi
singurnusevadezvolta.Această experiență este aceea de a fi sin
gur, ca bebeluș și ca un copil mic, în prezența mamei.Înacestfel
fundamentulputințeideafisinguresteunparadox,deoarece
D.W. WINNICOTT
reprezintăexperiențadeafisingurîntimpcealtcinevaeste 41
prezent.
Aici este implicat un tip special de relație, aceea dintre
bebelușulsaucopilulmiccareestesingurșimamăsausub‑
stitutul de mamă pe care se poate de fapt conta că este
prezentă,chiardacăînmomentulrespectiveaestereprezentată
doardecătrecuverturăsaudecătrepremergător,saudecătre
atmosferapecareocreeazămediulînconjurător.Așpropune
unnumepentruacesttipspecialderelație.
Mi‑arplăceasăfolosesctermenulrelaționare a Eului,termen
ceparepotrivitmaialesprinfaptulcăcontrasteazăclarcu
termenul relație de Se, aceasta din urmă fiind o complicație
repetatăaceeaceamputeanumiviațăaEului.Relaționarea
Euluisereferălarelațiadintredouăpersoane,dintrecareuna
esteîntr‑ungradoarecaresingură.Sepoatecaambelepersoane
săfieabsente,cutoateacesteaprezențafiecăreiafiindimpor‑
tantă pentru cealaltă. Consider, de exemplu, că dacă vom
comparaînțelesultermenului„aplăcea“cuacelaaltermenului
„aiubi“,vomconstatacăaplăceaesteoproblemăderelațio‑
nareaEului,întimpceaiubiestemaidegrabăoproblemăde
relațiedeSe,atâtîntr‑oformăbrută,câtșiîntr‑unasublimată.
Înaintedeadezvoltaacesteideiînstilulmeupropriu,mi‑aș
dorisăvăreamintescmodulîncareamputeasăvorbimdespre
putința de a fi singur, folosind terminologia psihanalitică
consacrată.
Scena primitivă
S‑ar putea spune că putința unui individ de a fi singur
depindedecapacitateasadeafacefațăsentimentelorprovo‑
catedescenaprimitivă.Încadrulsceneiprimitiveesteper‑
ceputăsauimaginatăorelațieexcitatăîntrepărinți,iaraceasta
esteacceptatădeuncopilcareestesănătosșicareestecapabil
să‑șistăpâneascăurașisăopunăînserviciulmasturbării.În
masturbare,întreagaresponsabilitatepentrufantasmaconști‑
entășiinconștientăesteacceptatădecătrecopil,careestea
treiapersoanăîntr‑orelațiede‑trei‑corpurisauorelațietri‑
unghiulară.Săpoțisăfiisingurînacestecondițiiimplicăo
anumitămaturitateadezvoltăriierotice,oanumităpotență
genitalăsau,înmodulfeminin,oanumităcapacitatedeaprimi
deasemeneaimplicăintricareaimpulsurilorșiideiloragresive
șieroticeși,totodată,otoleranțăfațădeambivalență.Împreună
cutoateacestea,înmodnaturalvaexistașiputințacopilului
deaseidentificacufiecaredintrepărinți.
Continuarea discuției în acești termeni, sau în oricare
termeni,arputeaajungesăfieinfinitdecomplexă,deoarece
capacitateadeafisingurestefoarteaproapedeafisinonimă
cumaturitateaemoțională.
D.W. WINNICOTT
Obiectul intern bun 43
Voiîncercaacumsăfolosescunaltlimbaj,acelacarederivă
dinlucrărileMelanieiKlein.Putințadeafisingurdepindede
existențaunuiobiectbunînrealitateapsihicăaindividului.
Sânul sau penisul intern bun sau relația internă bună sunt
îndeajunsdebinearanjateșiapăratepentrucaindividul(în
oricaremoment)săsesimtăsigurînraportcuprezentulșicu
viitorul.Relațiapersoaneicuobiectelesaleinterne,împreună
cuîncredereaînceeacepriveșterelațiileinterioareconferăele
înseșioîndestulareatrăituluiînașafelcapersoanasăsepoată
bucura chiarșiînabsențaobiectelor șiastimulilorexterni.
Maturitateașiputințadeafisinguratestăcăindividulaavut
șansa,printr‑oîngrijirematernăîndeajunsdebună,săcons‑
truiască o credință într‑un mediu bun. Această credință se
construiește printr‑o repetare a unor gratificări pulsionale
satisfăcătoare.Înacestlimbajnereferimimplicitlaunstadiu
maitimpuriuîndezvoltareapersoaneidecâtacelalacarese
referăclasiculcomplexOedip.Cutoateacestea,presupunem
ungradconsiderabilalmaturitățiiEului.Presupunemînpri‑
mulrândintegrareaindividuluiîntr‑ounitate,altfelreferirea
laînăuntrușiafarăsauconferireauneisemnificațiispeciale
fantasmei despre interior nu ar avea niciun sens. Punând
acesteaîntermeninegativi:trebuiesăexisteooarecarelibertate
înraportcuanxietateadepersecuție;întermenipozitivi:obiec‑
teleinternebunesuntprezenteînlumeainterioarăapersoanei
șisuntdisponibilepentruafiproiectateîntr‑unmomentpotrivit.
D.W. WINNICOTT
Urmeazăexpresia„eusunt“,carereprezintăunaltstadiuîn 45
creștereaindividuală.Prinacestecuvinte,individulnunumai
căareformă,darareșiviață.Laînceputurilelui„eusunt“
individul este (ca să spunem așa) brut, lipsit de apărare,
vulnerabil, potențial paranoid. Individul poate să atingă
stadiul lui „eu sunt“ doar datorită existenței unui mediu
protector.Mediulprotectorestedefaptmamapreocupatăde
bebelușuleișiaplecatăasupranevoilorEuluibebelușuluiprin
intermediul identificării cu acesta. Nu este încă necesar să
postulămfaptulcăbebelușularficonștientdemamăîncadrul
stadiuluide„eusunt“.
Laurmă,vineexpresia„eusuntsingur“.Conformteorieipe
careoavansez,acesturmătorstadiuimplicăoconstatarea
existențeicontinueamamei,făcutădebebeluș.Prinaceasta,
nu înțeleg în mod obligatoriu și o înțelegere cu mintea
conștientă.Considertotușică„eusuntsingur“esteodezvoltare
de la„eu sunt“ce depindedeconstatarea bebelușului căo
mamădeîncredereexistăîncontinuușicăaceastăîncredere
faceposibilcabebelușulsăfiesingurșicaelsăsebucuredea
fisingurpentruoperioadălimitată.
Înacestfelîncercsăclarificparadoxulcăocapacitatedea
fisingursebazeazăpeexperiențadeafisingurînprezența
cuiva.Șicăfărăoîndestulareaacesteiexperiențecapacitatea
deafisingurnusepoatedezvolta.
Relaționarea Eului
Înacestmoment,înmăsuraîncareeuamdreptateînceea
cepriveșteacestparadox,arfiinteresantsăexaminămnatura
aceluifelderelațieabebelușuluicumamaluipecarel‑am
D.W. WINNICOTT
impulsulodatăapărut,experiențaSe‑uluipoatefifructuoasă, 47
iarobiectulpoatefiopartesauîntregulpersoaneiprezente,
adicămama.Numaiînacestecondițiibebelușulpoateaveao
trăirepecaresăoresimtăcareală.Unnumărmaredeastfelde
experiențevorformabazauneiviețicareconținerealitateșinu
futilitate.Individulcareadezvoltatcapacitateadeafisingur
vaficonstantcapabilsăredescopereimpulsulpersonal,impuls
personalcarenuesteirositdeoarececondițiadeafisingureste
ceva care (deși paradoxal) implică întotdeauna prezența
altcuiva.
Cutimpul,individulreușeștesădepășeascăprezențareală
a unei mame sau a unei figuri materne. Asupra acestui
fenomens‑amaidiscutatîntermenidefundamentareaunui
„mediuinterior“.Elesteunfenomenmaiprimitivdecâtacela
numit„introiectareamamei“.
D.W. WINNICOTT
bucuredejoacă,deoarececorpulseimplicăfizic.Unapogeu 49
fizicdevinenecesar,șiceimaimulțipărințicunoscmomentul
încarenumaiopalmămaipoateopriunjocexcitat—palmă
carefurnizeazăunapogeufals,darfoarteutil.Înopiniamea,
dacăvomcomparajoacafericităaunuicopilsautrăirileunui
adultlaunconcert,pedeoparte,cutrăirilesexuale,pedealtă
parte,vomconstatacădiferențaesteatâtdemare,încâtnuva
finicioproblemăsăacceptămtermenidiferițiîndescrierea
celordouătipuridetrăire.Indiferentdesimbolismulincon‑
știent,cantitateadeexcitațiefizicăpropriu‑zisăesteminimă
într‑unuldintretipuriledetrăireșimaximăîncelălalt.Putem
săluămînconsiderareimportanțarelaționăriiEuluiper sefără
sărenunțămlaideilecaresubliniazăconceptuldesublimare.
Rezumat
Capacitateadeafisinguresteunfenomenfoartesofisticat
șilaîndeplinireaacesteiacontribuiemaimulțifactori.Capacita‑
teadeafisingurestestrânslegatădematuritateaemoțională.
Labazacapacitățiideafisingurseaflăexperiențadeafi
singurînprezențacuiva.Înacestfel,unbebelușcuoorganizare
rudimentară a Eului poate să fie singur bazându‑se pe un
suportdeîncrederepentruEu.
Aceltipderelațiecaresestabileșteîntreunbebelușșimama
careîisusțineEulnecesităunstudiuspecial.Înciudafaptului
căaufostfolosițidiferițitermeni,sugerezca,măcarpentruun
timp,săfolosimtermenulderelaționareaEului.
ÎncadrulrelaționăriiEului,relațiileSe‑uluipotapărea,ele
avândcalitateadeaîntări,maidegrabădecâtadestructura,
Eulimatur.
D.W. WINNICOTT