2

Capacitatea de a fi singur1
(1958)

Aș­dori­să­examinez­capacitatea­individului­de­a­fi­singur­
pornind­de­la­presupunerea­că­această­capacitate­reprezintă­
unul­dintre­cele­mai­importante­semne­de­maturitate­în­dez‑
voltarea­emoțională.­
În­ aproape­ toate­ tratamentele­ noastre­ psihanalitice­ sunt­
momente­ în­ care­ capacitatea­ de­ a­ fi­ singur­ este­ importantă­
pentru­pacient.­Clinic,­aceasta­poate­să­se­exprime­prin­mo‑
mente­de­tăcere­sau­printr‑o­ședință­tăcută,­iar­această­tăcere,­
departe­de­a­fi­o­dovadă­a­rezistenței,­apare­a­fi­o­achiziție­din­
partea­ pacientului.­ Se­ poate­ întâmpla­ ca­ pacientul­ să­ fie­ în­
aceste­condiții­pentru­prima­dată­capabil­să­fie­singur.­Aș­dori­
să­atrag­atenția­tocmai­asupra­acestui­aspect­al­trans­ferului,­în­
care­pacientul­este­singur­în­ședința­analitică.­Este­probabil­
corect­să­spunem­că­în­literatura­psihanalitică­s‑a­scris­mai­
mult­ pe­ marginea­ fricii­ de­ a­ fi­ singur­ sau­ a­ dorinței­ de­ a­ fi­
singur­decât­pe­marginea­putinței­de­a­fi­singur;­de­asemenea,­
1
­ Bazată­pe­o­ lucrare­ citită­la­ o­ întâlnire­științifică­ suplimentară­ în­ fața­Societății­
Britanice­ de­ Psihanaliză,­ la­ 24­ iulie­ 1957,­ și­ publicată­ pentru­ prima­ dată­ în Int.
J.Psycho­Anal., 39,­pp.­416–420.

D.W. WINNICOTT
s‑a­ studiat­ intens­ starea­ retrasă,­ o­ organizare­ defensivă­ ce­ 39
implică­așteptarea­unei­persecuții.­Mi­se­pare­că­se­impune­
o­discuție­pe­marginea­aspectelor­pozitive­ale­capacității­de­a­
fi­ singur.­ În­ literatură­ ar­ putea­ exista­ încercări­ specifice­ de­
a­trata­capacitatea­de­a­fi­singur,­dar­eu­nu­le­cunosc.­Aș­dori­
să­fac­referire­la­conceptul­freudian­(1914)­de­relație anaclitică
(cf.­Winnicott­1956a).

Relații de-trei- și de-două-corpuri

Am­preluat­ideea­de­a­gândi­în­termeni­de­relații­de‑trei‑­
corpuri­și­de‑două‑corpuri­de­la­Rickman.­Ne­referim­adeseori­
la­complexul­Oedip­ ca­la­ un­stadiu­ în­ care­ relațiile­de‑trei‑­
corpuri­ domină­ câmpul­ experienței.­ Orice­ încercare­ de­ a­
descrie­complexul­Oedip­în­termeni­de­două­persoane­va­eșua.­
Cu­siguranță­că­relațiile­de‑două‑corpuri­există,­iar­acestea­
aparțin­unor­stadii­relativ­mai­timpurii­în­istoria­individului.­
Relația­de‑două‑corpuri­originară­este­aceea­dintre­bebeluș­și­
mamă,­ înainte­ ca­ vreuna­ dintre­ proprietățile­ mamei­ să­ fie­
aleasă­pentru­a­fi­modelată­în­ideea­de­tată.­Conceptul­kleinian­
de­ poziție­ depresivă­ poate­ fi­ descris­ în­ termeni­ de­ relație­
de‑două‑corpuri­ și­ se­ poate­ spune­ că­ acești­ termeni­ sunt­
esențiali­acestui­concept.­
După­ce­am­gândit­în­termeni­de‑trei‑­și­de‑două‑corpuri­
este­ușor­să­ne­îndreptăm­către­un­stadiu­și­mai­primitiv­și­să­
vorbim­despre­o­relație­de‑un‑corp.­La­început,­ar­putea­părea­
că­narcisismul,­fie­el­o­formă­timpurie­a­narcisismului­secun‑
dar,­ sau­ narcisismul­ primar­ ar­ fi­ relația­ de‑un‑corp­ prin­
excelență.­Ceea­ce­vreau­eu­să­sugerez­însă­este­că­trecerea­de­
la­relația­de‑două‑corpuri­la­cea­de‑un‑corp­nu­poate­fi­făcută­

Procesele de maturizare n Capacitatea de a fi singur

40 fără­o­serioasă­zdruncinare­a­cunoștințelor­noastre­obținute­
prin­muncă­analitică­și­prin­observație­directă­a­mamelor­cu­
bebeluși.­

Să fii singur la propriu

Se­va­vedea­că­nu­discutăm­de­fapt­de­a­fi­singur­la­modul­
propriu.­ O­ persoană­ poate­ să­ se­ afle­ singură­ într‑un­ loc­ și­
totuși­să­nu­fie­în­stare­să­fie­singură.­Suferința­pe­care­această­
persoană­ o­ trăiește­ este­ dincolo­ de­ limitele­ imaginației.­ În­
ciuda­ acestui­ fapt,­ cei­ mai­ mulți­ reușesc­ să­ se­ bucure­ de­
solitudine­mai­devreme­decât­la­sfârșitul­copilăriei­și­este­posi‑
bil­chiar­să­o­aprecieze­ca­pe­o­prețioasă­posesiune.­
Capacitatea­de­a­fi­singur­este­fie­un­fenomen­deosebit­de­
sofisticat­ce­se­poate­să­apară­în­dezvoltarea­personală­abia­
după­ fundamentarea­ relațiilor­ de‑trei‑corpuri,­ fie­ un­ feno‑
men­al­vieții­timpurii­care­necesită­un­studiu­special,­deoare‑
ce­ reprezintă­ fundația­ pe­ care­ este­ construită­ singurătatea­
sofisticată.­

Paradox
În­acest­moment­poate­fi­formulată­ideea­principală­a­acestei­
comunicări:­deși­la­baza­capacității­de­a­fi­singur­contribuie­o­
multitudine­de­experiențe,­una­dintre­acestea­este­fundamentală­
și,­în­cazul­în­care­aceasta­nu­este­suficientă,­capacitatea­de­a­fi­
singur­nu­se­va­dezvolta.­Această experiență este aceea de a fi sin­
gur, ca bebeluș și ca un copil mic, în prezența mamei.­În­acest­fel­
fundamentul­putinței­de­a­fi­singur­este­un­paradox,­deoarece­

D.W. WINNICOTT
reprezintă­experiența­de­a­fi­singur­în­timp­ce­altcineva­este­ 41
prezent.­
Aici­ este­ implicat­ un­ tip­ special­ de­ relație,­ aceea­ dintre­
bebelușul­sau­copilul­mic­care­este­singur­și­mamă­sau­sub‑
stitutul­ de­ mamă­ pe­ care­ se­ poate­ de­ fapt­ conta­ că­ este­
prezentă,­chiar­dacă­în­momentul­respectiv­ea­este­reprezentată­
doar­de­către­cuvertură­sau­de­către­premergător,­sau­de­către­
atmosfera­pe­care­o­creează­mediul­înconjurător.­Aș­propune­
un­nume­pentru­acest­tip­special­de­relație.
Mi‑ar­plăcea­să­folosesc­termenul­relaționare a Eului,­termen­
ce­pare­potrivit­mai­ales­prin­faptul­că­contrastează­clar­cu­
termenul­ relație de Se,­ aceasta­ din­ urmă­ fiind­ o­ complicație­
repetată­a­ceea­ce­am­putea­numi­viață­a­Eului.­Relaționarea­
Eului­se­referă­la­relația­dintre­două­persoane,­dintre­care­una­
este­într‑un­grad­oarecare­singură.­Se­poate­ca­ambele­persoane­
să­fie­absente,­cu­toate­acestea­prezența­fiecăreia­fiind­impor‑
tantă­ pentru­ cealaltă.­ Consider,­ de­ exemplu,­ că­ dacă­ vom­
compara­înțelesul­termenului­„a­plăcea“­cu­acela­al­termenului­
„a­iubi“,­vom­constata­că­a­plăcea­este­o­problemă­de­relațio‑
nare­a­Eului,­în­timp­ce­a­iubi­este­mai­degrabă­o­problemă­de­
relație­de­Se,­atât­într‑o­formă­brută,­cât­și­într‑una­sublimată.
Înainte­de­a­dezvolta­aceste­idei­în­stilul­meu­propriu,­mi‑aș­
dori­să­vă­reamintesc­modul­în­care­am­putea­să­vorbim­despre­
putința­ de­ a­ fi­ singur,­ folosind­ terminologia­ psihanalitică­
consacrată.­

După actul sexual

Mi­se­pare­corect­să­spunem­că­după­un­act­sexual­satis‑
făcător­fiecare­partener­este­singur­și­mulțumit­să­fie­singur.­

Procesele de maturizare n Capacitatea de a fi singur

42 A­putea­să­te­bucuri­de­a­fi­singur­împreună­cu­o­altă­persoană­
care­este­la­rândul­ei­singură­este­o­expresie­a­sănătății.­Lipsa­
de­tensiune­a­Se‑ului­poate­provoca­anxietate,­dar­integrarea­
temporală­a­personalității­îl­face­pe­individ­să­poată­aștepta­
întoarcerea­naturală­a­tensiunii­Se‑ului­și­să­se­bucure­de­sin‑
gurătatea­împărtășită,­adică­de­singurătatea­care­este­relativ­
eliberată­de­acea­calitate­pe­care­noi­o­numim­retragere.

Scena primitivă
S‑ar­ putea­ spune­ că­ putința­ unui­ individ­ de­ a­ fi­ singur­
depinde­de­capacitatea­sa­de­a­face­față­sentimentelor­provo‑
cate­de­scena­primitivă.­În­cadrul­scenei­primitive­este­per‑
cepută­sau­imaginată­o­relație­excitată­între­părinți,­iar­aceasta­
este­acceptată­de­un­copil­care­este­sănătos­și­care­este­capabil­
să‑și­stăpânească­ura­și­să­o­pună­în­serviciul­masturbării.­În­
masturbare,­întreaga­responsabilitate­pentru­fantasma­conști‑
entă­și­inconștientă­este­acceptată­de­către­copil,­care­este­a­
treia­persoană­într‑o­relație­de‑trei‑corpuri­sau­o­relație­tri‑
unghiulară.­Să­poți­să­fii­singur­în­aceste­condiții­implică­o­
anumită­maturitate­a­dezvoltării­erotice,­o­anumită­potență­
genitală­sau,­în­modul­feminin,­o­anumită­capacitate­de­a­primi­
de­asemenea­implică­intricarea­impulsurilor­și­ideilor­agresive­
și­erotice­și,­totodată,­o­toleranță­față­de­ambivalență.­Împreună­
cu­toate­acestea,­în­mod­natural­va­exista­și­putința­copilului­
de­a­se­identifica­cu­fiecare­dintre­părinți.­
Continuarea­ discuției­ în­ acești­ termeni,­ sau­ în­ oricare­
termeni,­ar­putea­ajunge­să­fie­infinit­de­complexă,­deoarece­
capacitatea­de­a­fi­singur­este­foarte­aproape­de­a­fi­sinonimă­
cu­maturitatea­emoțională.

D.W. WINNICOTT
Obiectul intern bun 43

Voi­încerca­acum­să­folosesc­un­alt­limbaj,­acela­care­derivă­
din­lucrările­Melaniei­Klein.­Putința­de­a­fi­singur­depinde­de­
existența­unui­obiect­bun­în­realitatea­psihică­a­individului.­
Sânul­ sau­ penisul­ intern­ bun­ sau­ relația­ internă­ bună­ sunt­
îndeajuns­de­bine­aranjate­și­apărate­pentru­ca­individul­(în­
oricare­moment)­să­se­simtă­sigur­în­raport­cu­prezentul­și­cu­
viitorul.­Relația­persoanei­cu­obiectele­sale­interne,­împreună­
cu­încrederea­în­ceea­ce­privește­relațiile­interioare­conferă­ele­
înseși­o­îndestulare­a­trăitului­în­așa­fel­ca­persoana­să­se­poată­
bucura­ chiar­și­în­absența­obiectelor­ și­a­stimulilor­externi.­
Maturitatea­și­putința­de­a­fi­singur­atestă­că­individul­a­avut­
șansa,­printr‑o­îngrijire­maternă­îndeajuns­de­bună,­să­cons‑
truiască­ o­ credință­ într‑un­ mediu­ bun.­ Această­ credință­ se­
construiește­ printr‑o­ repetare­ a­ unor­ gratificări­ pulsionale­
satis­făcătoare.­În­acest­limbaj­ne­referim­implicit­la­un­stadiu­
mai­timpuriu­în­dezvoltarea­persoanei­decât­acela­la­care­se­
referă­clasicul­complex­Oedip.­Cu­toate­acestea,­presupunem­
un­grad­considerabil­al­maturității­Eului.­Presupunem­în­pri‑
mul­rând­integrarea­individului­într‑o­unitate,­altfel­referirea­
la­înăuntru­și­afară­sau­conferirea­unei­semnificații­speciale­
fantasmei­ despre­ interior­ nu­ ar­ avea­ niciun­ sens.­ Punând­
acestea­în­termeni­negativi:­trebuie­să­existe­o­oarecare­libertate­
în­raport­cu­anxietatea­de­persecuție;­în­termeni­pozitivi:­obiec‑
tele­interne­bune­sunt­prezente­în­lumea­interioară­a­persoanei­
și­sunt­disponibile­pentru­a­fi­proiectate­într‑un­moment­potrivit.

Procesele de maturizare n Capacitatea de a fi singur

44 Să fii singur într-un stadiu primitiv
Vom­pune­în­acest­moment­întrebarea:­poate­un­copil­sau­
un­bebeluș­să­fie­singur­într‑un­stadiu­foarte­timpuriu­în­care­
imaturitatea­Eului­face­ca­descrierea­faptului­de­a­fi­singur­în­
termenii­ mai­ sus­ menționați­ să­ nu­ fie­ posibilă?­ Partea­
principală­a­teoriei­mele­este­reprezentată­de­ideea­că­ar­trebui­
să­putem­discuta­despre­o­formă­nesofisticată­de­a­fi­singur­și­
că­ar­trebui­să­acceptăm­că,­în­ciuda­faptului­că­putința­de­a­fi­
singur­ reprezintă­ o­ sofisticare,­ aceasta­ are­ la­ bază­ trăirea­
timpurie­ de­ a­ fi­ singur­ în­ prezența­ cuiva.­ Să­ fii­ singur­ în­
prezența­cuiva­poate­avea­loc­într‑un­stadiu­foarte­timpuriu,­
moment­în­care­imaturitatea Eului este în mod natural contra­
balansată de o susținere a Eului­ din­ partea­ mamei.­ În­ timp,­
individul­o­introiectează­pe­mama­care­susține­Eul­și,­în­acest­
fel,­ devine­ capabil­ să­ fie­ singur­ fără­ să­ se­ lege­ frecvent­ de­
mamă­sau­de­simboluri­materne.­

„Eu sunt singur“

Aș­dori­să­tratez­acest­subiect­într‑un­fel­diferit.­Și­anume­
studiind­expresia­„eu­sunt­singur“.­
Aceasta­ începe­ cu­ „eu“­ care­ înseamnă­ multă­ maturitate­
emoțională.­Individul­este­stabilit­ca­un­întreg.­Integrarea­este­
un­dat.­Lumea­exterioară­este­repudiată­și­a­devenit­posibilă­o­
lume­ interioară.­ Toate­ acestea­ reprezintă­ o­ descriere­
topografică­a­unei­personalități­ca­un­lucru­în­sine,­ca­o­formă­
de­organizare­a­nucleelor­Eului.­Până­în­acest­punct­nu­a­fost­
făcută­încă­nicio­referire­la­a­trăi.­

D.W. WINNICOTT
 Urmează­expresia­„eu­sunt“,­care­reprezintă­un­alt­stadiu­în­ 45
creșterea­individuală.­Prin­aceste­cuvinte,­individul­nu­numai­
că­are­formă,­dar­are­și­viață.­La­începuturile­lui­„eu­sunt“­
individul­ este­ (ca­ să­ spunem­ așa)­ brut,­ lipsit­ de­ apărare,­
vulnerabil,­ potențial­ paranoid.­ Individul­ poate­ să­ atingă­
stadiul­ lui­ „eu­ sunt“­ doar­ datorită­ existenței­ unui­ mediu­
protector.­Mediul­protector­este­de­fapt­mama­preocupată­de­
bebelușul­ei­și­aplecată­asupra­nevoilor­Eului­bebelușului­prin­
intermediul­ identificării­ cu­ acesta.­ Nu­ este­ încă­ necesar­ să­
postulăm­faptul­că­bebelușul­ar­fi­conștient­de­mamă­în­cadrul­
stadiului­de­„eu­sunt“.­
La­urmă,­vine­expresia­„eu­sunt­singur“.­Conform­teoriei­pe­
care­o­avansez,­acest­următor­stadiu­implică­o­constatare­a­
existenței­continue­a­mamei,­făcută­de­bebeluș.­Prin­aceasta,­
nu­ înțeleg­ în­ mod­ obligatoriu­ și­ o­ înțelegere­ cu­ mintea­
conștientă.­Consider­totuși­că­„eu­sunt­singur“­este­o­dezvoltare­
de­ la­„eu­ sunt“­ce­ depinde­de­constatarea­ bebelușului­ că­o­
mamă­de­încredere­există­încontinuu­și­că­această­încredere­
face­posibil­ca­bebelușul­să­fie­singur­și­ca­el­să­se­bucure­de­a­
fi­singur­pentru­o­perioadă­limitată.­
În­acest­fel­încerc­să­clarific­paradoxul­că­o­capacitate­de­a­
fi­singur­se­bazează­pe­experiența­de­a­fi­singur­în­prezența­
cuiva.­Și­că­fără­o­îndestulare­a­acestei­experiențe­capacitatea­
de­a­fi­singur­nu­se­poate­dezvolta.­

Relaționarea Eului
În­acest­moment,­în­măsura­în­care­eu­am­dreptate­în­ceea­
ce­privește­acest­paradox,­ar­fi­interesant­să­examinăm­natura­
acelui­fel­de­relație­a­bebelușului­cu­mama­lui­pe­care­l‑am­

Procesele de maturizare n Capacitatea de a fi singur

46 numit­ pentru­ scopurile­ acestei­ reprezentări­ „relaționarea­
Eului“.­Se­va­constata­că­eu­confer­o­mare­importanță­acestui­
fel­de­relație­pentru­că­sunt­de­părere­că­ea­reprezintă­mate‑
rialul­din­care­este­făcută­prietenia.­În­cele­din­urmă,­ea­s‑ar­
putea­dovedi­a­fi­matricea transferului.
Mai­ există­ un­ motiv­ pentru­ care­ confer­ o­ importanță­
specială­ideii­de­relaționare­a­Eului,­dar­pe­acesta­nu­îl­voi­
aborda­acum,­deoarece­doresc­să­îmi­păstrez­înțelesurile­clare.
Cred­că­vom­accepta­cu­toții­faptul­că­impulsul­Se‑ului­este­
semnificativ­în­măsura­în­care­este­conținut­în­trăirea­Eului.­Un­
impuls­al­Se‑ului­poate­tulbura­un­Eu­slab­și­îl­poate­întări­pe­
unul­puternic.­S‑ar­putea­spune­că­relaționările Se­ului întăresc
Eul în măsura în care survin într­un cadru format de relaționarea
Eului.­Dacă­vom­accepta­această­ipoteză,­vom­putea­înțelege­
mai­departe­importanța­capacității­de­a­fi­singur.­Numai­când­
este­singur­(mă­refer,­în­prezența­cuiva)­bebelușul­poate­să‑și­
descopere­ viața­ sa­ personală.­ Alternativa­ patologică­ este­ o­
viață­falsă­construită­pe­reacțiile­la­stimulii­exteriori.­Când­este­
singur,­în­felul­în­care­folosesc­eu­termenul,­și­numai­când­este­
singur,­ bebelușul­ poate­ să­ facă­ ceva­ echivalent­ cu­ ceea­ ce­
numim­ la­ un­ adult­ a­ se­ relaxa.­ Bebelușul­ poate­ să­ devină­
neintegrat,­împleticit,­într‑o­stare­lipsită­de­orientare,­să­poată­
pentru­ un­ timp­ să­ existe­ fără­ a­ fi­ nici­ reactiv­ la­ ingerințele­
mediului­extern­și­nici­o­persoană­activă,­având­o­direcție­sau­
mișcare­ pentru­ interesul­ său.­ Scena­ este­ aranjată­ pentru­ o­
experiență­ a­ Se‑ului.­ În­ timp,­ va­ apărea­ o­ senzație­ sau­ un­
impuls.­Doar­în­acest­cadru­senzația­sau­impulsul­vor­fi­simțite­
ca­reale­și­vor­fi­cu­adevărat­o­trăire­personală.­
Putem­constata­acum­motivul­pentru­care­este­important­ca­
cineva­să­fie­disponibil,­prezent,­dar­prezent­fără­să­ceară­ceva:­

D.W. WINNICOTT
impulsul­odată­apărut,­experiența­Se‑ului­poate­fi­fructuoasă,­ 47
iar­obiectul­poate­fi­o­parte­sau­întregul­persoanei­prezente,­
adică­mama.­Numai­în­aceste­condiții­bebelușul­poate­avea­o­
trăire­pe­care­să­o­resimtă­ca­reală.­Un­număr­mare­de­astfel­de­
experiențe­vor­forma­baza­unei­vieți­care­conține­realitate­și­nu­
futilitate.­Individul­care­a­dezvoltat­capacitatea­de­a­fi­singur­
va­fi­constant­capabil­să­redescopere­impulsul­personal,­impuls­
personal­care­nu­este­irosit­deoarece­condiția­de­a­fi­singur­este­
ceva­ care­ (deși­ paradoxal)­ implică­ întotdeauna­ prezența­
altcuiva.­
Cu­timpul,­individul­reușește­să­depășească­prezența­reală
a­ unei­ mame­ sau­ a­ unei­ figuri­ materne.­ Asupra­ acestui­
fenomen­s‑a­mai­discutat­în­termeni­de­fundamentare­a­unui­
„mediu­interior“.­El­este­un­fenomen­mai­primitiv­decât­acela­
numit­„introiectare­a­mamei“.

Apogeul în relaționarea Eului

Aș­ dori­ în­ acest­ punct­ să­ merg­ ceva­ mai­ departe­ în­
speculațiile­mele­în­privința­relaționării­Eului­și­a­posibilităților­
de­trăire­în­cadrul­acestui­tip­de­relaționare­și­să­pun­problema­
existenței­ unui­ orgasm al Eului.­ Sunt­ conștient­ de­ faptul­ că,­
dacă­există­așa­ceva­ca­orgasmul­Eului,­aceia­care­sunt­inhibați­
în­ceea­ce­privește­trăirea­pulsională­vor­avea­tendința­să­se­
specializeze­în­astfel­de­orgasme,­așa­că­vom­avea­de‑a­face­cu­
o­patologie­a­tendinței­spre­orgasm­al­Eului.­Pentru­moment,­
aș­dori­să­las­deoparte­considerațiile­asupra­patologicului,­fără­
să­uit­însă­de­identificarea­întregului­corp­cu­un­obiect­parțial­
(falus),­și­să­mă­întreb­doar­dacă­nu­am­putea­gândi­extazul ca
pe­un­orgasm­al­Eului.­La­persoana­normală­o­astfel­de­trăire­

Procesele de maturizare n Capacitatea de a fi singur

48 profund­satisfăcătoare­ce­poate­fi­obținută­la­un­concert­sau­la­
teatru,­sau­în­cadrul­unei­prietenii­poate­merita­denumirea­de­
orgasm­al­Eului,­ceea­ce­ atrage­atenția­asupra­apogeului­și­
asupra­importanței­apogeului.­Poate­părea­hazardat­faptul­de­
a­folosi­ termenul­ orgasm­ într‑un­ astfel­ de­context,­cu­toate­
acestea­cred­că­ar­trebui­să­lăsăm­spațiu­unei­discuții­despre­
apogeul­care­poate­apărea­în­relaționările­satisfăcătoare­ale­
Eului.­Ne­putem­întreba:­în­joaca­unui­copil­este­întreg­jocul­o­
sublimare­a­impulsului­Se‑ului?­Nu­am­putea­găsi­oare­lucruri­
interesante­gândind­că­ar­putea­exista­o­diferență­atât­calitativă,­
cât­ și­ cantitativă de Se,­ comparând­ joaca­ satisfăcătoare­ cu­
pulsiunea­brută­subiacentă­acesteia?­Conceptul­de­sublimare­
este­pe­deplin­acceptat­și­are­o­mare­valoare,­cu­toate­acestea­
ar­fi­păcat­să­nu­luăm­în­seamă­enorma­diferență­care­există­
între­joaca­fericită­a­copiilor­și­joaca­acelor­copii­care­se­excită­
compulsiv­ și­ care­ pot­ fi­ observați­ ca­ ajungând­ în­ imediata­
proximitate­ a­ unei­ trăiri­ pulsionale.­ Desigur­ că­ și­ în­ joaca­
fericită­ a­ unui­ copil­ totul­ poate­ fi­ interpretat­ în­ termeni­ de­
impuls­al­Se‑ului,­dar­acest­fapt­este­posibil­pentru­că­vorbim­
în­termeni­de­simbolism­și­pentru­că­ne­aflăm­pe­teren­sigur­
folosind­simbolismul­și­înțelegând­toată­joaca­în­termeni­de­
relații­ale­Se‑ului.­Cu­toate­acestea,­vom­omite­ceva­vital­dacă­
vom­uita­faptul­că­joaca­unui­copil­nu­este­fericită­atunci­când­
se­complică­prin­excitații­corporale­și­prin­apogeurile­fizice­ale­
acestora.
Așa‑zisul­copil­normal­poate­să­se­joace,­să­se­emoționeze­
în­timp­ce­se­joacă­și­să­se­simtă­satisfăcut de joc fără­să­se­simtă­
amenințat­de­orgasmul­fizic­al­excitației­locale.­Prin­contrast,­
un­copil­deprivat­cu­tendință­antisocială­sau­orice­copil­cu­o­
marcată­ agitație­ defensivă­ maniacală­ nu­ este­ capabil­ să­ se­

D.W. WINNICOTT
bucure­de­joacă,­deoarece­corpul­se­implică­fizic.­Un­apogeu­ 49
fizic­devine­necesar,­și­cei­mai­mulți­părinți­cunosc­momentul­
în­care­numai­o­palmă­mai­poate­opri­un­joc­excitat­—­palmă­
care­furnizează­un­apogeu­fals,­dar­foarte­util.­În­opinia­mea,­
dacă­vom­compara­joaca­fericită­a­unui­copil­sau­trăirile­unui­
adult­la­un­concert,­pe­de­o­parte,­cu­trăirile­sexuale,­pe­de­altă­
parte,­vom­constata­că­diferența­este­atât­de­mare,­încât­nu­va­
fi­nicio­problemă­să­acceptăm­termeni­diferiți­în­descrierea­
celor­două­tipuri­de­trăire.­Indiferent­de­simbolismul­incon‑
știent,­cantitatea­de­excitație­fizică­propriu‑zisă­este­minimă­
într‑unul­dintre­tipurile­de­trăire­și­maximă­în­celălalt.­Putem­
să­luăm­în­considerare­importanța­relaționării­Eului­per se­fără­
să­renunțăm­la­ideile­care­subliniază­conceptul­de­sublimare.

Rezumat

Capacitatea­de­a­fi­singur­este­un­fenomen­foarte­sofisticat­
și­la­îndeplinirea­acesteia­contribuie­mai­mulți­factori.­Capa­cita‑
tea­de­a­fi­singur­este­strâns­legată­de­maturitatea­emoțională.
La­baza­capacității­de­a­fi­singur­se­află­experiența­de­a­fi­
singur­în­prezența­cuiva.­În­acest­fel,­un­bebeluș­cu­o­organizare­
rudimentară­ a­ Eului­ poate­ să­ fie­ singur­ bazându‑se­ pe­ un­
suport­de­încredere­pentru­Eu.­
Acel­tip­de­relație­care­se­stabilește­între­un­bebeluș­și­mama­
care­îi­susține­Eul­necesită­un­studiu­special.­În­ciuda­faptului­
că­au­fost­folosiți­diferiți­termeni,­sugerez­ca,­măcar­pentru­un­
timp,­să­folosim­termenul­de­relaționare­a­Eului.
În­cadrul­relaționării­Eului,­relațiile­Se‑ului­pot­apărea,­ele­
având­calitatea­de­a­întări,­mai­degrabă­decât­a­destructura,­
Eul­imatur.

Procesele de maturizare n Capacitatea de a fi singur

50 Treptat,­ mediul­ susținător­ al­ Eului­ este­ introiectat­ și­
reconstruit­în­personalitatea­individului,­mod­în­care­va­apărea­
o­capacitate­de­a­fi­cu­adevărat­singur.­Astfel,­fiind­singur,­
întotdeauna­există,­cel­puțin­teoretic,­cineva­prezent,­cineva­
care­ este­ în­ cele­ din­ urmă,­ în­ mod­ inconștient,­ echivalent­
mamei,­persoana­care­în­zilele­și­săptămânile­timpurii­a­fost­
identificată­temporar­cu­bebelușul­ei­și­care­în­acel­moment­nu­
a­avut­niciun­alt­interes­decât­grija­față­de­bebeluș.

D.W. WINNICOTT