MINISTERUL JUSTIȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALA A PENITENCIARELOR

DETAȘAMENTUL CU DESTINAȚIE SPECIALĂ PANTERA

APROB
Director al DDS Pantera
Comisar șef de justitie
Eugeniu Florea
,,___”_________________2020

PLAN COSPECT
Pregătirea Psihologică

Tema:
Arderea profesională a funționarului public cu statut special.

Chisinau 2020
 Planul:
1. Particularităţile privind deformarea şi arderea profesională a colaboratorilor
sistemului penitenciar.
2. Cauzele interne şi externe care provoacă deformare şi arderea profesională a
colaboratorilor sistemului penitenciar.
3. Metode de depăşire a situaţiilor de stres, depistarea şi evitarea sindromului –
burnout

Obiectivele:
0.l - să cunoască principalele definiţii
0.2 - să conştientizeze cauzele interne şi externe de deformare a unui colaborator al
SP;
0.3 - să-şi formeze atitudine referitor la cauze şi remedii ale arderii profesionale.

Tipul lecţiei: de predare-învăţare.

Strategii didactice:
Metode şi tehnici de lucru: prelegerea, explicaţia, discuţia, brainstorming.
Forme: în grup, frontal.

Timp de realizare: 30 min

Material bibliografic:
1. DEX
2. Managementul resurselor umane – articole de pe NET.

Desfăşurarea lecţiei:
1. Momentul organizatoric
2. Anunţarea temelor şi a obiectivelor
3. Studierea temei
1. Particularităţile privind deformarea şi arderea profesională a colaboratorilor
sistemului penitenciar.

Deformarea moral-profesională a personalităţii – denaturarea în structura moral-

pshihologică a personalităţii, ce apare în rezultatul influentei negative a diferitor situatii de
stress si emoţionale, ce se creeaza în procesul activităţii de serviciu:
Funcţional – scade nivelul de executare a obligaţiunilor funcţionale, capacităţii
generale de muncă.
Comunicativ – se pierd deprinderile de comunicare, capacitatea de a colabora
neconflictual cu colegii săi de serviciu.
DP a personalităţii colaboratorilor sistemului penitenciar se observă si în exprimare,
fapte, comportare, deprinderea de a fi autoritar brutal, încălcarea demnităţii altui om. În
practică se evidenţiază următorii factori: indicii deformării moral-profesionale a
personalităţii colaboratorilor sistemului penitenciar.
Întelegerea incorectă a împuternicirilor de serviciu şi abuzul lor dezvoltat din
cauza neîncrederii în sine şi tendinţa de a compensa neajunsurile sale.
Atitudinea aspră formală faţă de subalterni si cetăţeni, lipsa de simpatie, indiferenţă
faţă de cei din jur, tendinţa de a se eschiva de la probleme, în locul tentativei de a le
soluţiona.
Cinism – se apară de influenţa din partea mediului criminal.
Colaboratorul ocupă o anumită poziţie cinică, care-l salvează de la multiple remuşcări ale
amarului propriu, formînd o atitudine indiferentă faţă de valorile social-umane.
Maximalism – în rationament, surplusul de categorism.
Surplusul de seriozitate si severitate, tensionarea exterioară în comportare,
manifestarea sentimentelor emoţionale, lipsa emoţiilor pozitive, umorului, dorinţa de a se
împărtaşi cu retrăirile cu cei apropiati.

2. Cauzele interne şi externe care provoacă deformare şi arderea profesională a

colaboratorilor sistemului penitenciar.
Cauzele interne:
1. exemplul negativ al conducerii;
2. lipsa perspectivei de avansare;
3. cultura moral scăzută a colectivului;
4. nivelul scăzut al lucrului educativ;
5. nesatisfacerea cu salariu;
6. nesatisfacerea conditiilor de munca;
7. necorespunderea nivelului de calificare a functiilor;
8. limitarea comunicarii cu mediul cultural;
9. conspirarea activitatii de serviciu, lipsa controlului social, incapacitatea de a organiza
timpul de munca rational;
10. lipsa capacitatii de a depasi stresul fizic si psihologic, de a le retrai corect, a exclude
emotiile negative dintre relatiile de serviciu si in afara serviciului;
11. perceperea incorectă a criticii colegilor de serviciu;
12. apariţia supărării şi duşmăniei faţă de cei ce-i critică.

Cauzele externe:
1. instabilitatea socială;
2. critica idealurilor sociale si morale;
3. corupţia colaboratorilor aparatului de conducere;
4. liberalismul de drept in societate, lupta dintre legi, divergenţe la tălmăcirea legilor;
5. protecţia social-juridică scăzută a colaboratorilor sistemului penitenciar;
6. limitarea negativă a activităţii SP în mijloacele de informare în masă si lucrărilor de
literatură si artă;
7. prestigiu social scăzut al SP, executarea unor funcţii de către colaboratori-inproprii;
O deosebită influenţă negativă asupra colaboratorului acordă stresul care serveşte drept
motiv al apariţiei deformării moral-profesionale.
Urmare a deformării moral-profesionale sunt de asemenea şi numărul considerabil de
divorţuri a colaboratorilor, apariţia unor situaţii psihologice, depresiilor.

3. Metode de depăşire a situaţiilor de stres, depistarea şi evitarea sindromului – burnout

Prevenirea arderii profesionale (burnout) folosește metode care previn și remediază

starea de epuizare, atât fizică cât și psihică, apărută în legătură cu munca pe care o
desfășurăm zi de zi.  Mulți nu profesează în domeniul care le este potrivit, alții au
acumulat oboseală, frustrare și nemulțumire de-a lungul anilor la locul de muncă. Mulți au
o autoevaluare negativă, o imagine de sine defavorabilă și au renunțat să-si efectueze
munca cu bucurie, fiind copleșiți de sarcini și probleme. Simptomele pot apărea atât la
nivel fizic (migrene, tulburări de somn, probleme de digestie, palpitații etc), dar și la nivel
emoțional (prin depresii, stări de anxietate, nervozitate, irascibilitate etc). Aceste persoane
se simt copleșite de problemele de la servici și simt că aceste probleme le acaparează și
viața personală.
Cum ştii dacă suferi de sindromul burnout - ardere profesională?

Cu totii avem zile in care ne simtiti coplesiti de responsabilitati, fara motivatie sau
plictisiti si, ca atare, incapabili de a ne ridica din pat. Dar atunci cand te confrunti cu
aceasta stare zilnic si nu intrevezi nicio sansa de a-ti imbunatati situatia, este foarte
probabil sa suferi de burnout. Pe romaneste, ti s-au consumat bateriile, ai ajuns la capatul
puterilor. Dar sindromul burnout poate fi tratat, daca il identifici ca atare si te mobilizezi
din timp.

Afla daca esti una dintre persoanele care sufera de burnout, care sunt principalele
cauze ale acestui tip de epuizare, cum diferentiezi stresul de burnout si, mai ales, cum sa
previi sau sa tratezi aceasta afectiune.

Despre 
Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea
profesionala sau oboseala cronica, consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala
cauzata de expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. Persoanele care sufera de
burnout se simt coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor profesionale si, in timp,
aceasta acumulare constanta de stres conduce la pierderea interesului si a motivatiei care
au stat candva la baza activitatilor desfasurate la locul de munca.

Daca suferi de oboseala cronica, iti este afectata productivitatea, scade nivelul de
energie si te simti din ce in ce mai lipsit de control asupra situatiilor carora ar trebui sa le
faci fata, devii neajutorat si frustrat in mod constant. In cele din urma, te vei confrunta cu
senzatia ca nu se mai poate face nimic pentru a-ti remedia situatia.

Cauze 
Principala cauza a sindromului burnout este senzatia de suprasolicitare profesionala
combinata cu subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie
mediul cel mai propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar exista situatii in care viata
sociala sau personala conduc la burnout. Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat de
concediu si de o marire de salariu de 2 ani sau o mama de la care se asteapta sa aiba grija
de trei copii si de un parinte bolnav, plus sa se ocupe de activitatile domestice sunt in egala
masura expusi riscului de a ajunge la burnout.

Asadar, oboseala cronica este determinata de o combinatie de factori, fie ca este

vorba despre cauze legate de locul de munca, de stilul de munca sau chiar de trasaturi de
personalitate.
  Cauze legate de locul de munca
- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii
profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
 Cauze legate de stilul de viata
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe
tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
 Cauze legate de tipul de personalitate
- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega
 
Simptome
Este foarte probabil sa fii pe drumul catre burnout daca:
- fiecare zi ti se pare a fi o zi o proasta;
- ai senzatia ca, orice ai face, nu va avea niciun efect si nu va conta pentru nimeni;
- iti petreci majoritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri fie
plictisitoare, de rutina, fie coplesitoare;
- te simti epuizat tot timpul;
- ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de viata ta profesionala sau personala.

Insa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai intai intelese diferentele
dintre burnout si stres. Cu toate ca deriva din stres, starea de burnout este o afectiune cu
totul diferita. A fi stresat inseamna a te confrunta cu prea mult: prea multa presiune, prea
multe responsabilitati, o solicitare permanenta care depaseste puterile fizice si psihice ale
individului. Cu toate acestea, o persoana stresata are in continuare convingerea ca, daca ar
dispune de mai mult timp si de mai multa energie, ar putea face fata situatiei. Oboseala
cronica, insa, se caracterizeaza mai ales prin insuficient: senzatia ca nimic nu este suficient
de bun, ca nu se mai poate face nimic, ca orice gest este in zadar.

Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout
abandoneaza lupta, fiind total lipsit de motivatie si deprimat.

 Simptome/semne fizice
- senzatia permanenta de oboseala, vlaguire
- imunitate scazuta, predispozitie ridicata la contractarea diferitilor virusi
- dureri de cap, de spate si musculare frecvente
- schimbari ale apetitului si ale obiceiurilor de somn
  Simptome/semne emotionale
- senzatia de esec si lipsa de incredere in sine
- neajutorare, coplesire
- detasare de ceilalti oameni si de lume in general
- pierderea motivatiei
- abordare negativista si cinica
- imposibilitatea de a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun)
 Simptome/semne comportamentale
- cautarea singuratatii prin izolarea frecventa de ceilalti oameni
- retragerea din diferite activitati, refuzul responsabilitatilor
- consumul excesiv de mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a face fata
situatiei
- revarsarea frustarilor peste oameni nevinovati
- absenteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru, venind tarziu
si plecand devreme de la job

Preventie/Remediu

Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de
nevoile personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a
evita acest lucru, este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne
avertizeaza despre instalarea oboselii cronice astfel incat sa le putem trata din timp,
prevenind burnout-ul.

Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout-ardere profesională:

Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant

In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata
pentru a desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele
personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa
asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau
ceaiul in timp ce meditezi sau nu te gandesti la nimic.
 Mananca regulat si fa-ti un program de somn 
Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in
asigurarea senzatiei ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in activitati
sportive sau de relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si puterea
mentala pentru a face fata provocarilor de zi cu zi.
 Stabileste niste limite
Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor
responsabilitati si a cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa inveti sa
spui “nu” atunci cand este suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa
spui “da” lucrurilor care iti fac placere si care conteaza cu adevarat.
 Ia o pauza zilnica de la tehnologie
Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte device-uri.
Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel,
vei pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor
manifesta intr-un mod si la un moment nepotrivit.
 Implica-te in activitati creative
Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva nou,
care te pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de efectele negative ale
muncii de rutina. Implica-te mai ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura
cu jobul pe care il indeplinesti 5 zile pe saptamana.
 
Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel incat sa poti aplica
metodele de preventie de mai sus si ai ajuns la stadiul de burnout, poti urma una
dintre strategiile de recuperare:
 Strategia 1: Schimba mediul in care traiesti
Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune
indepartarea de toate lucrurile care au condus la burnout. Doar iesind din mediul nociv
care te-a adus in aceasta stare, mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii. Elimina deci
cauzele, chiar daca aceasta decizie poate aduce aparent prejudicii la randul ei.
 Strategia 2: Cere ajutor
Una dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin
izolarea de ceilalti oameni. De aceea, in situatia fericita in care individul isi da seama ca
sufera de burnout, alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode de vindecare la
care s-ar gandi. Cu toate acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru
redobandirea perspectivei, a motivatiei si a energiei pierdute prin burnout.
 Strategia 3: Reevalueaza-ti prioritatile si obiectivele 
Daca ai ajuns la burnout, este clar ca ceva important din viata ta nu functioneaza asa
cum ar trebui sa functioneze. Gaseste timp pentru a-ti redefini idealurile, prioritatile si
lucrurile care te motiveaza cu adevarat. Gandeste-te daca nu cumva iti investesti timpul si
energia in ceva care nu este primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea
lucrurilor care conteaza cu adevarat. Daca iti dai seama ca ai neglijat ceva important,
redirectioneaza-ti eforturile inspre acel lucru.
 Pentru a lupta cu burnout-ul-arderea profesională cauzat de locul de munca, poti lua
masuri suplimentare, precum:
 Semnaleaza-ti problemele - In loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te
afli, asigura-te ca superiorii tai sunt la curent cu aspectele job-ului tau care au dus la
burnout. Adreseaza-te persoanei care poate schimba acest lucru astfel incat sa iti fie
imbunatatita experienta de lucru.
 Cere o reconsiderare a responsabilitatilor - Daca ti se cere in mod constant indeplinirea
unor sarcini care nu intra in descrierea postului tau, cere o reconsiderare a
responsabilitatilor care iti sunt alocate. De asemenea, daca motivul burnout-ului este rutina
cauzata de task-urile repetitive ce nu iti mai ofera nicio satisfactie, cere alocarea unor noi
responsabilitati sau poti lua in considerare chiar schimbarea locului de munca.
 Ia o pauza de la job - Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii
profesionale este sa te desparti pentru o perioada de locul de munca. Foloseste-ti zilele de
concediu pentru a petrece o vacanta care sa-ti reincarce bateriile si sa te ajute in regandirea
perspectivelor de viitor.