D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

LUCRAREA NR. 2 (continuare)

ÎNCERCAREA POMPELOR CU PISTOANE AXIALE CU BLOC

ÎNCLINAT DE CAPACITATE FIXĂ
1. SCHEMA DE PRINCIPIU A STANDULUI DE ÎNCERCARE

Încercarea pompei se face pe un stand universal. Standul este echipat cu două motoare
de curent continuu și un sistem de comandă, protecţie şi reglare, care asigură menţinerea
automată a turaţiei la o valoare constantă, prescrisă printr-un potenţiometru cu lupă şi măsurată
cu un tahogenerator. Între 130 şi 1300 rot/min, reglajul se realizează prin variaţia tensiunii de
alimentare la cuplu constant, iar în gama 1300…3000 rot/min, turaţia se reglează prin variaţia
curentului de excitaţie la putere constantă.
Un electromotor antrenează permanent o pompă cu pistoane axiale reglabilă F225 - K1 -
V1100M, necesară încercării motoarelor volumice şi elementelor hidraulice amplasate pe o
masă ataşată standului. Celălalt electromotor antrenează pompa încercată; sarcina acesteia
este creată de două drosele cu ventil conic şi o supapă pilotată de limitare a presiunii, dispuse
în paralel. Un drosel are diametrul nominal mare (DN16), fiind utilizat pentru încercarea
pompelor de capacitate mare. Celălalt drosel este dublu (DN2/DN10), permiţând reglarea fină a
suprapresiunii pompelor de capacitate mică. În cursul încercărilor de cavitaţie, presiunea la
aspiraţia pompei este reglată cu un drosel de traseu.
Momentul absorbit de pompele încercate se măsoară cu un traductor tensometric
conectat la o punte cu afişare numerică; turaţia se măsoară, atât analogic, cu un tahogenerator
conectat la un voltmetru numeric, cât şi digital, cu un generator electromagnetic de impulsuri
conectat la un frecvenţmetru numeric.
Turaţia pompei încercate se poate măsura atât analogic, conectând tahogeneratorul
electromotorului de curent continuu la un multimetru numeric folosit în regim de voltmetru, cât şi
numeric, utilizând un generator de impulsuri electromagnetic şi un frecvenţmetru numeric.
Impulsurile sunt generate de o dantură dreptunghiulară, realizată pe suprafaţa laterală a
semicuplajului electromotorului de c.c., la trecerea prin faţa unui captor inductiv format dintr-o
bobină şi un magnet permanent.
Presiunea medie de aspiraţie se măsoară cu un manovacuummetru, iar presiunea
medie de refulare – cu un set de manometre selectate printr-o baterie de robinete. Pulsaţiile
presiunii sunt detectate cu traductoare dinamice tensometrice de presiune, conectate printr-o
punte la un osciloscop cu memorie sau la un sistem de achiziţie de date. Pulsaţiile presiunii de
refulare sunt atenuate de un acumulator oleopneumatic cu membrană, racordat la circuitul de
măsură printr-un drosel cu ventil conic.
Debitul volumic refulat se măsoară cu un set de traductoare cu turbină înseriate cu
hidromotoare cu pistoane axiale. Turaţia turbinelor şi a hidromotoarelor se măsoară digital, cu
generatoare electromagnetice de impulsuri şi frecvenţmetre numerice. Selectarea gamei de
debite se face cu o baterie de robinete.
Debitul drenajului pompei încercate se poate măsura continuu, cu un traductor cu
turbină axială a cărei turaţie se determină digital, cu un generator electromagnetic de impulsuri
şi un frecvenţmetru numeric, sau intermitent, cu un vas etalonat şi un cronometru numeric. În
cursul încercărilor de anduranţă debitmetrele sunt excluse din circuit printr-un distribuitor
comandat manual.
Temperatura uleiului din rezervor se măsoară cu un termomanometru şi este menţinută
în limite reglabile cu un termostat ce comandă, fie conectarea la reţeaua electrică a unor
încălzitoare de ulei, fie racordarea la reţeaua de apă a unor răcitoare de ulei (printr-un
electroventil).
Filtrarea fină se realizează pe returul circuitului principal. Toate circuitele sunt prevăzute
cu supape de limitare a presiunii.
Standul permite încercarea pompelor cu puterea maximă de 60 kW la presiunea maximă
de 400 bar şi debitul maxim de 200 l/min. Uleiul utilizat are viscozitatea cinematică de 36 cSt la
50oC.

1
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

În figura următoare este prezentată schema de principiu simplificată a standului,

corespunzătoare încercării pompelor volumice.

Schema de principiu simplificată a standului universal pentru încercarea maşinilor

hidraulice volumice rotative:
1 – sorb; 2 – manovacuummetru; 3 – traductor de presiune; 4 – tensometru numeric; 5 – pompa
încercată; 6 – supapă de limitare a presiunii; 7 – manometru, 8 – traductor de presiune; 9 –
tensometru numeric; 10 – traductor de moment; 11 – tensometru numeric; 12 – roată dinţată; 13
– captor de impulsuri; 14 – frecvenţmetru numeric; 15 – electromotor de c.c. cu răcire forţată; 16
– regulator automat de turaţie; 17 – tahogenerator; 18 – multimetru numeric; 19 – drosel
reglabil; 20 – acumulator oleopneumatic; 21 – drosel reglabil, 22 – supapă de reglare a
presiunii; 23 – traductor de debit; 24 – preamplificator şi indicator; 25 – motor hidraulic volumic;
26 – roată dinţată, 27 – captor de impulsuri; 28 – frecvenţmetru numeric; 29 – filtru de retur; 30
– robinet; 31 – vas gradat; 32 – cronometru numeric; 33 – rezervor.

2
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

2. METODOLOGIA DE EFECTUARE A ÎNCERCĂRII

Determinarea caracteristicilor pompei se face în două etape:

a) Se determină “prima” familie de caracteristici hidraulice Q (P, n0), prin antrenarea

pompei la turaţie constantă, n 0, şi încărcarea ei cu droselul fin (21). Turaţiile extreme
recomandate sunt: nmin = 150 rot/min şi nmax = 1500 rot/min. Presiunile extreme recomandate
sunt Pmin = 20 bar şi Pmax = 300 bar. Supapa de reglare a presiunii (22) trebuie să deschidă la o
presiune de 320 … 340 bar. Se prescrie turaţia şi se reglează presiunea de refulare a pompei în
trepte de 10 … 20 bar. După stabilizarea turaţiei se măsoară debitul, momentul şi temperatura
uleiului. Rezultatele încercărilor se consemnează în tabelul 1.
Tabelul nr. 1
Nr. Turaţia Presiunea Debitul Momentul Temperatura Obs.
crt. n P Q M t
[rot/min] [bar] [l/min] [Nm] [oC]
0 1 2 3 4 5 6

b) Se determină “a doua” familie de caracteristici hidraulice, Q(n, P 0), prin antrenarea

pompei la turaţie variabilă şi încărcarea sa constantă cu supapa (pilotată) de reglare a presiunii.
Caracteristica statică a acesteia, P(Q) este practic orizontală. Turaţiile şi presiunile extreme
recomandate au aceleaşi valori ca la punctul a.
Se prescrie presiunea şi se reglează turaţia în trepte de 50 … 100 rot/min. După
stabilizarea turaţiei se măsoară debitul, momentul şi temperatura uleiului. Rezultatele se
consemnează în tabelul nr.2.
Tabelul nr. 2
Nr. Presiunea Turaţia Debitul Momentul Temperatura Obs.
crt. P n Q M t
[bar] [rot/min] [l/min] [Nm] [oC]
0 1 2 3 4 5 6

3. PRELUCRAREA REZULTATELOR

Pentru pompa încercată se vor determina două familii de caracteristici:

- caracteristicile hidraulice Q (P,np), prin antrenarea pompei la turaţie constantă, n p, şi
încărcarea ei cu droselul fin (poziția 21 din schema hidraulică)
- caracteristicile energetice de randament: p (P,np).

Turaţiile pentru care se fac măsurătorile sunt: np = 250 rot/min, np = 500 rot/min și np =
750 rot/min.
Se prescrie turaţia şi apoi se reglează presiunea de refulare a pompei în trepte de 20
bar, în intervalul 40 … 180 bar. După stabilizarea turaţiei se citește valoarea turației motorului
hidraulic (poziția 25 din schema hidraulică) folosit în acest caz pentru determinarea debitului
real al pompei încercate.
Calculele vor fi facute cunoscând capacitățile celor două mașini hidraulice volumice:
- pompa: Vp = 14 cm3/rot
- motorul: Vm = 31,1 cm3/rot

Rezultatele încercărilor se consemnează în tabelul următor.

3
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

np P Qp nm Qm ηp
[rot/min] [bar] [l/min] [rot/min] [l/min] [%]
40 110,6
60 111
80 111,7
1. 250 100 110,79
120 110,45
140 109,04
160 109,49
180 108,45
40 222,5
60 222
80 221,74
2. 500 100 221
120 220,7
140 220,08
160 220,39
180 219,9
40 334,7
60 334
80 333,2
3. 750 100 332
120 331,6
140 332,1
160 331,5
180 330