Hematie

Celula sangvina care transporta oxigenul din plamani spre tesuturi. Hematia poate fi considerata
drept un sac care transporta hemoglobina, pigmentul proteinic de culoare rosie insarcinat cu
transportul oxigenului.
Sinonime: eritrocit, globul rosu.

Hemoglobina
proteina continuta in globulele rosii, carora le confera culoarea, care vehiculeaza oxigenul in sange.
Hemoglobina este sintetizata de catre globulele rosii in timpul formarii in maduva osoasa. Ea serveste
la transportul dioxidului de carbon din organe (inima, muschi) catre plamani, dar mai ales la
transportul oxigenului in toate tesuturile organismului. hemoglobina este un pigment rosu-aprins,
atunci cand este oxigenata (culoarea sangelui arterelor din marea circulatie), albastru atunci cand ea
si-a pierdut oxigenul sau (venele din marea circulatie). Patologiile, de gravitate foarte variabila, pot sa
nu antreneze altceva decat o cianoza sau, tot asa de posibil, sa puna in joc viata bolnavului.

Dispnee
Jena respiratorie resimtita de catre un bolnav, constatata sau nu de catre medic. O dispnee poate fi
de origine bronhopulmonara, otorinolaringologica, neurologica, metabolica sau cardiaca. Printre
cauzele bronhopulmonare se gasesc afectiunile bronsice (astm, bronsita cronica, prezenta unui corp
strain sau a unei tumori pe bronhii), tulburarile pulmonare (edem acut, infectie sau tumora a
plamanului, embolie pulmonara), anomalii ale pleurei (pleurezie, pneumotorax) sau ale custii
toracice (scolioza grava) jenand miscarile plamanului. Cauzele otorinolaringologice sunt mai ales
laringitele la copil, tumori le laringelui la adult. Cauzele neurologice sunt, in principal, coma si unele
boli ale sistemului nervos. Printre cauzele metabolice, poate fi vorba de o diminuare a oxigenarii
tesuturilor, ca in cursul hemoragiilor. In sfarsit, dispneea traduce uneori o afectare cardiaca,
indeosebi o insuficienta cardiaca.

Evolutia dispneei depinde de cauza sa, atat in ce priveste gravitatea sa (mergand de la o simpla jena
la practicarea unor sporturi, pentru subiectii astmatici, pana la o amenintare vitala imediata, in
anumite cazuri de embolie pulmonara), cit si durata sa (cateva ore pentru laringitele infantile, uneori
zeci de ani pentru o bronsita cronica). Tratamentul este, de asemenea, foarte variabil: antibiotice
pentru o infectie pulmonara bacteriana, bronhodilatatoare pentru astm, incetarea fumatului pentru
bronsita cronica etc.

Cianoza
Coloratie albastruie a pielii si mucoaselor, care apare datorita unei cantitati inadecvate de
oxigen in sange. Cianoza apare in insuficienta cardiaca, boli pulmonare, atmosfera saraca in
oxigen, malformatii congenitale cardiace.
Neoplazie
Formarea unui tesut nou, a unei tumori.

Hemopatie
Termen generic desemnand orice maladie a sangelui. anemiile si leucemiile, de exemplu, sunt
hemopatii.

Colagenoza
boala metabolica caracterizata prin proliferarea colagenului in tesutul conjunctiv. Orice boala
caracterizata printr-o atingere inflamatorie si imunologica a tesutului conjunctiv si prin difuzia
leziunilor. Denumirea de boala sistemica este preferata azi.

Distonie
contractie involuntara si dureroasa care intepeneste o parte a corpului sau intreg corpul intr-o
pozitie anormala. Atunci cand o parte a corpului se fixeaza intr-o pozitie distonica, zona
musculara respectiva se contracta sub efectul unui spasm, zis spasm distonic. Unele distonii
nu apar decat cu ocazia unei miscari precise: atunci se vorbeste de distonie de functie.

Prodrom
simptom care survine la inceputul unei boli. In anumite afectiuni, un prodrom anunta venirea
unei crize acute si permite subiectului avertizat sa ia medicamentele adecvate. Astfel,
fosfenele (descarcari luminoase in fata ochilor) constituie frecvent prodromul unei crize de
migrena (zisa in acest caz migrena oftalmica).

Bradicardia
Frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie. Frecventa
cardiaca medie, in repaus, are valori cuprinse intre 60 si 100 batai pe minut.
Uneori bradicardia este normala. De exemplu, adultii tineri si sanatosi si atletii bine antrenati
au frecventa cardiaca in repaus cu valori sub 60 de batai pe minut.
Bradicardia sinusala aritmica, numita si bradiaritmie are o alura a batailor cardiace anormal de
scazuta datorata anumitor afectiuni. In formele severe de bradicardie inima bate atat de incet
incat nu pompeaza sange suficient pentru a acoperi nevoile organismului, ceea ce poate fi
fatal.
In bradicardie, semnalele electrice care mentin bataile cardiace la o frecventa normala,
regulata, sunt intrerupte rezultand o frecventa cardiaca joasa.
.

Decliv
Referitor la punctul cel mai jos situat al unei cavitati naturale sau neoformate, a unei plagi,
leziuni sau a unei parti din corp.

Staza
Incetinirea pronuntata sau oprire a circulatiei unui lichid in organism. O staza a sangelui in
picioare poate fi consecinta formarii varicelor in membrele inferioare.

Hipoxia
Este o stare patologica determinata de scaderea cantitatii de oxigen din tesuturi.
Exista 4 tipuri de hipoxie:
- hipoxemie: scaderea presiunii si a cantitatii de oxigen de la nivelul sangelui arterial (ex: raul
de altitudine).
- anemica: scaderea capacitatii de a trasporta oxigenul in sange (ex: intoxicarea cu monoxid
de carbon).
- distributiva/circulatorie: reducerea fluxului sanguin (ex: ateroscreloza, stare generala de
soc).
- histotoxica: incapacitatea celulara de a folosi oxigenul (ex: intoxicatiile cu cianura).

Daca nu este rapid tratata hipoxia conduce la necroza, si apoi la atac de cord.

Acidoza
crestere a aciditatii si reducere a rezervei alcaline din sange, din cauza unor tulburari functionale in
organism.

Histamina
Amina provenind din transformarea unui acid aminat, histidina. histamina se fixeaza pe
receptorii situati la suprafata celulclor. Ea joaca un rol de mediator chimic in mai multe
fenomene; cresterea secretiei gastrice, transmiterea mesajelor nervoase in creier, vasodilatatia,
alergia, chiar socul anafilactic. Numeroase medicamente antihistaminice sunt utilizate in
tratamentul afectiunilor alergice.

Tromboflebita
tromboflebita reprezinta inflamatia unei vene asociata cu tromboza.
Sindromul nefrotic
Sindromul nefrotic este o stare care afecteaza rinichiul si care poate determina insuficienta renala.
Poate aparea la orice varsta, desi cel mai frecvent sunt afectati copiii cu varsta cuprinsa intre 18 luni
si 8 ani.

Baietii sunt afectati mai frecvent decat fetele. Copiii cu sindrom nefrotic raspund mai bine la
tratament decat adultii.

Sindromul nefrotic poate determina:

- pierderi renale de proteine

- scaderea nivelului de albumina (o fractiune proteica) din sange (serica)

- edeme palpebrale (umflarea ochilor) datorita retentiei de fluide

- edeme ale mainilor si picioarelor datorita retentiei hidrice

- cresterea nivelului de colesterol si trigliceride in sange.

Volemie
Masura volumului ocupat de globulele rosii (volumul globular total) si de plasma (volumul
plasmatic). Masa sangvina se evalueaza prin volumul sangvin total (suma volumului
plasmatic si a volumului globular) si se exprima in mililitri per kilogram. Valoarea sa medie
este de aproximativ 76 la barbati si 68 la femei.
Sinonim: volum sangvin.

Insuficienta renala
Reducere a capacitatii rinichilor de a asigura filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale
sangelui, de a controla echilibrul corpului in apa si saruri si de a regulariza presiunea
sangvina.
Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea rezulta din afectiunile care
ating rinichii, caracterizata printr-o diminuare a numarului de nefroni, aceste unitati
functionale al caror element principal este glomerulul, mica sfera in care se efectueaza
filtrarea sangelui si unde se elaboreaza urina primara.

Aldosteron
hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a corticosuprarenalei. Actioneaza pe rinichi,
intervenind in reglarea echilibrului hidro-electrolitic.
Volum urinar sau Diureza (urina)

Descriere
Diureza reprezinta volumul urinar in 24 de ore, care variaza in functie de ingestia si pierderea de
lichide.
Valoarea diurezei poate furniza informatii despre echilibrul hidric al organismului si despre functia
renala.

Oligoanurie
Diminuarea extrema a diurezei, la limita suprimarii totale a acesteia.

Ischemie
Deficit circulator local prin micsorarea afluxului de sange arterial in tesutul respectiv, datorita
unui obstacol in calea circulatiei arteriale (spasm, obturare, compresiune).
Ischemie miocardica - ischemie datorita debitului coronarian redus; se manifesta clinic prin
dureri precordiale caracteristice, iar electrocardiografic prin prezenta unei unde T ascutite si
simetrice nagativa in ischemia subepicardica a peretelui ventricular stang anterior, pozitiva in
ischemia subendocaridica a aceluiasi perete.

Arterioscleroza
arterioscleroza reprezinta blocarea arterelor care alimenteaza cu oxigen si substante nutritive
inima si creierul. Ea este provocata de multi factori unii genetici, dar cei mai multi generati de
un stil de viata incorect.
Boala degenerativa a arterei consecutiva distrugerii fibrelor musculare netede si a fibrelor
elastice care o constituie.

Ateromatoza
Forma de arterioscleroza caracterizata de prezenta de depozite de lipide in peretii vaselor
sanguine.

Flebita
In sensul strict, flebita reprezinta inflamatia peretelui venos. Insa, deoarece flebita apare de
obicei asociat cu o tromboza venoasa (tromboflebita), termenul de flebita este folosit de multe
ori ca sinonim al tromboflebitei. In functie de venele afectate, tromboflebita poate fi
superficiala sau profunda.
Endocardita
Endocardita este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul). Apare cel
mai frecvent la pacientii care au deja o afectiune valvulara preexistenta sau o valva artificiala.

Cauze

Endocardita e cauzata de bacterii (rareori fungi) care intra in circulatia sangvina si

colonizeaza interiorul inimii, de obicei valvele cardiace. Bacteriile patrund in circulatia
sangvina pe mai multe cai, inclusiv in timpul unor interventii in sfera stomatologica sau
operatii chirurgicale. Spalatul pe dinti sau chiar curatarea dintilor cauzeaza patrunderea
bacteriilor in torentul sangvin, daca pacientul nu are grija de dintii sai.

Trombocit
Celula sangvina fara nucleu, care joaca un rol important in fenomenele coagularii sangelui si
ale inflamatiei.
Numarul de plachete este cuprins in mod normal intre 150 000 si 450 000 pe milimetrul cub
de sange. plachetele provin din fragmentarea citoplasmei celulelor mari ale maduvei osoase,
megacariocitele. Longevitatea lor este de 7-10 zile. Plachetele sangvine sunt distruse in splina.

Anoxie
Absenta oxigenului din aerul inspirat, din sange sau de la tesuturi.

Placheta
Celula sangvina fara nucleu, care joaca un rol important in fenomenele coagularii sangelui si
ale inflamatiei.
Numarul de plachete este cuprins in mod normal intre 150 000 si 450 000 pe milimetrul cub
de sange. plachetele provin din fragmentarea citoplasmei celulelor mari ale maduvei osoase,
megacariocitele. Longevitatea lor este de 7-10 zile. Plachetele sangvine sunt distruse in splina.

Functie - Primul stadiu al opririi unei hemoragii (hemostaza primara) debuteaza cu aderarea
plachetelor la peretele vasului lezat, cu agregarea si eliberarea continutului lor. Aceasta
conduce la formarea unei aglomerari de plachete care colmateaza bresa vasului. In fenomenul
coagularii, membrana plachetelor favorizeaza interactiunea factorilor coagularii.
In reactia inflamatorie, plachetele ingera anumite particule si pot sa-si elibereze continutul in
prezenta bacteriilor si a virusurilor, crescand astfel permeabilitatea vasculara.

Patologie - In principal, se disting trei tipuri de patologie a plachetelor: trombopenia

(micsorarea numarului lor), trombocitoza (cresterea numarului lor) si trombopatia (anomalia
functionarii lor), la originea diverselor tulburari ale hemostazei primare.
Sinonim: trombocit.
Vasculitele
Vasculita reprezinta o inflamatie a vaselor de sange (venele, arterele si capilarele). Vasculitele
pot afecta vasele de sange de orice tip, marime sau localizare si pot cauza disfunctii in orice
organ din organism, incluzand si sistemul nervos, central si periferic. Simptomele vasculitelor
depind de tipurile de vase sunt implicate si de tipul organului afectat.

Angina pectorala
durere toracica ce poate iradia spre gat, maxilarul inferior sau brate, consecinta a unei proaste
irigari a inimii. Angorul este o afectiune cardiovasculara frecventa in tarile dezvoltate, unde
reprezinta una dintre principalele probleme ale sanatatii publice.

Cauze - Angorul se explica prin ingustarea anormala a uneia sau mai multor artere ale inimii,
coronarele. In majoritatea cazurilor de angor stabil cronic si de angor instabil, aceste
diminuari de calibru se manifesta in cursul efortului, cand necesitatile cardiace de oxigen sunt
crescute. Atingerea arterelor coronare este, ca regula generala, consecutiva unui aterom
(depozit lipidic pe peretii arteriali), ai carui principali factori de aparitie sunt varsta, sexul
(angorul e mai tardiv la femei), hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea,
hipercolesterolemia, tabagismul si ereditatea.
Angorul spastic este legat de contractia spasmodica a unei artere coronare fara ca sa existe in
mod necesar o ingustare a arterei in stare normala.

Eritem
Inrosire a pielii care paleste la apasare. Eritemele sunt urmarile unei dilatari a vaselor
sangvine cutanate.
- Eritemele generalizate au drept cauza fie o alergie la un medicament, fie o boala infectioasa
(scarlatina, rujeola, rubeola, megaleritem epidemic, sifilis exantem subit).
- Eritemele localizate pot avea o cauza fizica (insolatie), chimica (dermita artificiala),
medicamentoasa (eritem pigmentat fix), infectioasa (intertrigo, erizipel, erizipeloid,
pasteureloza, trichinoza) sau dermatologica

Emfizem
Infiltrarea aerului in tesuturi.

Lichid amniotic
lichid in care se afla fetusul in timpul sarcinii.

POLIPNEE
POLIPNEE, s. f. / polypnee, s. f. / polypn(o)ea. [Cjr. polys = mufti; pnoia = respirafie, de ia
pnein = a. respira,} Termen care defineste o modificare patologica a frecventei respiratorii
(respiratie rapida si superficiala), uneori 'insotita de batai ale ari-pilor nazale. P. determina
reducerea duratei ciclului ventilator.

CARDIOPATIE ISCHEMICA CARDIOPATIE ISCHEMICA / cardiopathie ischemique /

isch(a)emic heart disease. Denumire generica pentru boala degenerativa a miocardului
produsa din cauza unui dezechili-bru Intre aportui sanguin coronarian si necesitatile de 0; ale
miocardului. Dezechilibrul este declansat de reducerea debitu-lui coronarian, de regula
consecutiv leziunilor aterosclerotice ale coronarelor. B. c. se poate manifesta prin 'angina pec-
torala (tipic), oprire cardiaca primara, infarct miocardie, insuficienta cardica, aritmii cardiace.
Abrev: Cl. Sin.: boala cardiaca ischemica.

HIPERLIPEMIE ESENTIALA HIPERLIPEMIE ESENTIALA / hyperlip6mie essentielle / essential

hyperlip(a)emia. Afectiune ereditara rara, cu trans-mitere recesiv autozomala, caracterizata prin
hepatosplenome-galie moderata, *xantoame eruptive, crize dureroase abdomi-nale si retinita
lipemica. Sin.: boala BCirger-Grutz.