Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISBN 973-96001-4-X
REZUMAT .......................................................................................................................... 7
SUMMARY ......................................................................................................................... 8
1. INTRODUCERE
1.1. Aspecte generale ........................................................................................................ 11
1.2. Descrierea habitatelor ................................................................................................. 13
1.3. Ambianþa geograficã ºi ecologicã în care se dezvoltã habitatele din România ......... 17
1.4. Unitãþile fitosociologice care participã la formarea habitatelor din România ............. 27
1.5. Identificarea, cartarea ºi descrierea habitatelor ......................................................... 28
ANEXA 2. Corespondenþa dintre tipurile de habitate din România ºi cele din sistemele
internaþionale de clasificare a habitatelor.........................................................385
ANEXA 3. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România a cãror
conservare necesitã desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC) - Directiva
Habitate, Anexa I....................................................................................... 455
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................477
începând cu cele de la altitu- dini mari
spre cele de la altitudini mici. Codul
conþine ºi majuscula R (România).
Rezumat
Denumirea habitatelor s-a fãcut într-o
concepþie unitarã, prin utilizarea a trei
ele- mente definitorii pentru habitatele
natu- rale: i) unitatea fitocenologicã
Lucrarea „Habitatele din România” este mare (pãduri, tufãriºuri, pajiºti,
o primã încercare de descriere unitarã a comunitãþi de mlaºtini ºi terenuri
principalelor tipuri de habitate care se înmlãºtinate, de stâncãrii, de dune de
întâlnesc pe teritoriul þãrii, dintre care, nisip, de ape etc.); ii) localizarea în
majo- ritatea figureazã cu denumiri ºi dome- niul geografic (sud-est carpatic,
caracterizãri sumare în sistemele de dacic, getic, moldav, panonic,
clasificare a habi- tatelor CORINE (1991) danubian, vest-pontic, ponto-sarmatic,
ºi PALAEARCTIC HABITATS (1996, balcanic); iii) speciile de plante
1999). S-au fãcut, în definitorii pentru tipul de habitat.
limita posibilitãþii, corespondenþe cu
princi- palele clasificãri existente pe plan Habitatele au fost descrise dupã urmã-
european toarea schemã:
Cod ºi denumire;
– NATURA 2000, EMERALD,
CORINE, PALAEARCTIC HABITATS Corespondenþa cu NATURA 2000,
ºi EUNIS. EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC
HABITATS, EUNIS;
Au fost descrise 357 tipuri de habitate
care se încadreazã în 7 clase ºi 24
subclase ale sistemului de clasificare
PALAEARCTIC HABITATS. Pentru a face
legãtura cu acest sistem de clasificare,
în care sunt incluse majoritatea
habitatelor prezente în România, în
codurile habitatelor româneºti, primele
douã cifre reprezintã codul subclaselor
din PALAEARCTIC HABITATS, iar
ultimele douã numãrul de ordine al
habitatelor în subclasa respectivã.
Numerotarea habita- telor s-a fãcut
6
Corespondenþa cu asociaþiile
vegetale, iar pentru pãduri ºi cu
tipurile de eco- sisteme forestiere;
Rãspândirea în România;
Suprafeþe aproximative;
Staþiuni: altitudinea, clima, relief, roci,
soluri;
Structura biocenozei;
Compoziþia floristicã;
Valoarea de conservare;
Literatura utilizatã;
Redactorul habitatului.
Întrucât nu existã încã suficiente date
despre componentele animalã ºi micro-
biologicã, caracterizarea biocenozelor
s-a fãcut doar pe baza fitocenozelor,
care reprezintã scheletul stabil ºi sunt
produ- cãtorii principali ai acestor
sisteme supra- individuale ºi care
determinã de fapt ºi prezenþa
populaþiilor consumatoare.
Numãrul mare de habitate din România
se datoreazã variaþiei mari a climei,
determi- natã geografic, la trecerea de
la climatul oceanic la cel continental,
dar ºi reliefului muntos-deluros care
modificã puternic clima pe altitudine.
Mare este însã ºi diversitatea rocilor ºi a
substratului (de la acide la bazice), a
solurilor (de la spodosoluri la
cernoziomuri), a florei (3868 specii, cu
geoelemente foarte diferite, de la arcto-
alpine la submediteraneene, de la
atlantice la pontice) ºi a vegetaþiei.
Multe asociaþii vegetale, dar ºi unitãþi
de clasificare superioarã, care caracteri-
zeazã habitatele, sunt specifice
spaþiului carpato-danubiano-pontic. De
menþionat, în acest sens, sunt 11 alianþe
regionale din acest spaþiu cu peste 40
de asociaþii. Din România a fost descrisã
clasa Puccinellio- Salicornietea în cadrul
cãreia 19 asociaþii sunt specifice stepei
ºi litoralului Mãrii Negre.
7
Summary
1
ªi în România, problema stabilirii habi-
tatelor s-a pus încã din anul 1991, când
un colectiv condus de Mircea Oltean a
început colaborarea în cadrul Progra-
mului Internaþional CORINE, prilej cu
care au fost prezentate peste 240 de
tipuri de habitate. În cursul anilor, a
crescut numãrul habitatelor identificate
ºi descrise sumar, ajungându-se în 1995
la un numãr de 986 de intrãri
aparþinând la 7 niveluri ierarhice de
clasificare. Acest material, amplificat, a
fost preluat în lucrarea PALAEARCTIC
HABITATS
CLASSIFICATION (Devillers, Devillers-
Terschuren et Vander Linden, 1996).
Ulterior au fost descrise categorii mai
mari de habitate pentru pajiºti (Sârbu et
al., 2001), pentru turbãrii (Mihãilescu et
ªtefãnuþ, 2004) ºi pentru vegetaþia din
Carpaþii României (Mihãilescu et Sanda,
2004). Recent, au fost conturate 57 de
categorii de habitate, fãcându-se ºi
corespondenþa lor cu categoriile de
habi- tate din Directiva Habitate,
EMERALD ºi EUNIS (Sârbu et al., 2003).
Prezenta lucrare, „Habitatele din
România”, este o primã încercare de
descriere unitarã a principalelor tipuri
de habitate întâlnite pe teritoriul þãrii,
din care majoritatea figureazã cu
denumiri ºi caracterizãri sumare în
sistemele de clasi- ficare a habitatelor
CORINE (1991) ºi PALAEARCTIC
HABITATS (1996, 1999),
precum ºi de realizare a corespondenþei
cu sistemele de clasificare utilizate la
nivel european, în special cel utilizat
pentru NATURA 2000. România, în
calitate de viitor stat membru al Uniunii
Europene, are obligaþia de a
implementa reþeaua NATURA 2000, o
reþea pan-europeanã pentru
conservarea naturii, în scopul protejãrii
habitatelor naturale, a florei ºi
12
INTRODUCERE
COD DENUMIR E
1 Comunitãþi litorale ºi halofile
11 Comunitãþi marine
12 Braþe de mare ºi þãrmuri
15 Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri
halofile
16 Dune ºi plaje de nisip litorale
2 Ape continentale (non-marine)
22 Ape stãtãtoare dulcicole
23 Ape stãtãtoare saline ºi salmastre
3 Tufãriºuri ºi pajiºti
31 Lande ºi tufãriºuri temperate
34 Stepe ºi pajiºti xerice calcicole
35 Pajiºti xerice silicicole
36 Pajiºti alpine ºi subalpine
37 Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburi
înalte (buruieni subalpine)
38 Pajiºti mezofile
4 Pãduri
41 Pãduri temperate de foioase cu
frunze cãzãtoare
42 Pãduri temperate de conifere
44 Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi
de mlaºtinã
5 Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate
51 Mlaºtini de turbã înalte (tinoave)
53 Vegetaþie de margini de ape
54 Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie
6 Grohotiºuri, stâncãrii ºi nisipuri
continentale
61 Grohotiºuri
62 Stânci continentale ºi roci la zi
63 Vegetaþie chionofilã
64 Dune de nisip continentale
65 Peºteri
8 Terenuri agricole ºi peisaje
artificiale
87 Comunitãþi ruderale
14
IN
TR
OD
UC
ER
E
Fig. 1 Tipurile de influenþe în florã ºi faunã ºi principalele domenii geografice ale României (dupã Atlasul R.S. România, 1978, cu completãri)
INTRODUCERE
IN
TR
OD
UC
ER
E
Fig. 2 Marile unitãþi de relief ale României (dupã Atlasul R.S. România, 1978)
INTRODUCERE
IN
TR
OD
UC
ER
E
Diferenþieri regionale se produc ºi din Tabelul 3: Structura florei României pe mari tipuri
cauza rocilor pedogenetice care de geoelemente (dupã Borza 1965)
influenþeazã unele caracteristici, TIPUL DE GEOELEMENTE SUPRAFAÞA (%)
ecologic importante, ale solurilor. Pe
– nordic ºi alpin
rocile acide (granite, grano- diorite, (arctic, arcto-alpin,
ºisturi cristaline) se dezvoltã soluri cu subartic, altaic, 14%
aciditate mare, cu descompunere boreal)
incompletã a necromasei ºi cu – eurosiberian ºi european 40%
fertilitate scãzutã. Pe complexul de roci – sudic (submediteranean
de fliº din Carpaþii Orientali ºi de ºi mediteranean) 8%
Curburã se dezvoltã soluri profunde, – sud-estic (iliric, balcanic,
fertile ºi cu capacitate mare de caucazic, tauric, anatolic) 10%
înmagazinare a apei. Pe rocile – estic, continental (pontic,
calcaroase cu capacitate termicã mai sarmatic, ponto-panonic,
mare se dezvoltã soluri cu conþinut ridi- ponto-siberian,
cat de humus, dar supuse la pierderea poneto-mediteranean) 20%
mai accentuatã a apei din sol. Pe roci – vestic (atlantic,
subatlantic, atlantic- 1%
vulcanice se dezvoltã andosoluri. Soluri
mediteranean)
cu totul deosebite se dezvoltã pe
– endemic 4%
nisipuri (psamosoluri, uscate vara). În
– cosmopolit, adventiv 3%
stepã, din cauza evapotranspiraþiei
puternice care aduce la suprafaþã
De asemenea, trebuie arãtat cã pe teri-
cloruri ºi sulfaþi din apa freaticã ºi care
toriul României se regãsesc 5 din cele
se depun în sol, se dezvoltã soluri
11 regiuni biogeografice ale Europei
zonale cernoziomice ºi soluri salinizate.
(fig. 7), fiind singura þarã de pe
În lunci, existã soluri aluviale, mai mult
continent care are mai mult de 4
sau mai puþin evoluate, dezvoltate pe
regiuni biogeografice. Cele cinci regiuni
aluviuni.
biogeografice care se intersecteazã pe
teritoriul României sunt: continentalã
În formarea habitatelor din România
(53% din suprafaþa þãrii), alpinã (23%),
sunt hotãrâtoare compoziþia florei ºi a
stepicã (17 %), panonicã (6%) ºi
faunei care constituie biocenozele, în
ponticã (1%) (fig. 8).
special adaptãrile ecologice ale
speciilor la climã În aceste condiþii geografice, care
ºi sol, precum ºi rãspândirea lor în creeazã o ambianþã ecologicã aparte în
funcþie de aceste adaptãri. Trebuie avut spaþiul carpato-dunãrean, nu este
în vedere cã, din punct de vedere al întâmplãtoare formarea unui mare
adaptãrilor ecolo- gice, în România numãr de habitate specifice, structural
existã o mare varietate de specii, de la asemãnãtoare celor din restul Europei,
oligoterme la termofile, de la higrofile dar în compunerea cãrora intrã, pe
la xerofile, de la oligotrofe la eutrofe. lângã un contingent de bazã de specii
Flora României are 3868 de specii eurasiatice ºi general- europene, multe
(Ciocârlan, 2000). elemente sud-est euro- pene (balcanice,
taurice, caucaziene, pontice) ºi chiar
Din punct de vedere al rãspândirii, flora vest-asiatice (anatolice).
României este distribuitã dupã
În ceea ce priveºte ambianþa ecologicã,
urmãtoarele mari tipuri de geoelemente
trebuie arãtat cã staþiunile, ce iau
(tabelul 3).
naºtere în aceste condiþii geografice,
sunt deosebit de variate din cauza
În funcþie de aºezarea geograficã, pre- accentuatelor modi- ficãri zonale,
zenþa sistemului muntos-deluros al regionale ºi locale de regim termic ale
Carpaþilor, diferenþierile regionale ale aerului ºi solurilor, de conþinut de apã ºi
regi- mului factorilor climatici, varietatea substanþe nutritive din soluri în funcþie
geolo- gicã ºi pedologicã, diversitatea de profunzimea, conþinutul de sche- let,
floristicã textura, structura, de natura ºi conþi-
ºi faunisticã, în România s-a identificat nutul de humus ºi de aciditatea lor.
un numãr de 21 de regiuni ecologice
(fig. 6).
22
INTRODUCERE
IN
TR
OD
UC
ER
E
Fig. 7 Regiunile biogeografice ale Europei (dupã European Topic Centre on Nature Protection and Biodiversity, 2005)
INTRODUCERE
2
INTRODUCERE
nate folosinþei agricole, mai ales. Pajiºtile
secundare, pãstrate pe suprafeþe mici,
sunt edificate fie de Festuca rupicola în în dicotiledonate. Acestea au fost defri-
subzona pãdurilor de Quercus robur, fie ºate în totalitate, vestigii fiind pãstrate
de Poa angustifolia în cealaltã subzonã. doar în poienile pãdurilor. Productivitatea
Productivitatea pajiºtilor este medie- acestor pajiºti era destul de ridicatã.
redusã (cca. 2 t/an/ha). În zona de stepã cantitatea de cãldurã
În zona de silvostepã cantitatea de cãldurã este mare, solurile sunt profunde,
este mare, solurile, foarte profunde, foarte bogate în substanþe nutritive, în
bogate în substanþe nutritive ºi în humus ºi în calciu, dar cu deficite de
humus, au însã frecvent deficite de apã apã, pe peri- oade lungi. Existã ºi soluri
din cauza precipi- taþiilor reduse. salinizate pe suprafeþe destul de mari.
Tipice pentru zona de stepã au fost
În subzona cu pãduri ºi rariºti de stejari pajiºtile edificate de graminee (Stipa
mezofili, rolul edificator îl are Quercus
sp., Festuca valesiaca, Agropyrum cristatum,
robur ca ºi tufãriºurile de Prunus spinosa
etc.). Acestea au fost defriºate aproape în
ºi alþi arbuºti. Productivitatea este
totalitate, pãstrându-se pe mici suprafeþe
redusã (2 t/an/ha).
ca pãºuni puternic degra- date (cu Poa
În subzona cu pãduri ºi rariºti de stejari bulbosa, Artemisia austriaca, Euphorbia
termofili-xerofili, rolul edificator revine stepposa, etc.).
lui Quercus pedunculiflora, pe soluri profunde,
Pe solurile salinizate se dezvoltã vege-
cu mai multã apã, ºi lui Q. pubescens, pe
taþie halofilã edificatã de specii de
soluri medii-superficiale, cu apã mai
Salicornia, Suaeda, Halimion, Puccinellia,
puþinã. Productivitatea este redusã (2
Limonium, etc.
t/an/ha).
Pe nisipurile marine din stepã, ca ºi pe
În peisajul natural al silvostepei, în
cele continentale din stepã ºi
alter- nanþã cu pãdurile ºi rariºtile,
suprafeþe mari erau acoperite de pajiºti silvostepã, se dezvoltã psamosoluri în
stepice, bogate general uscate
ºi, în parte, salinizate.
2
1.4. UNITÃÞILE FITOSOCIOLOGICE CARE PARTICIPÃ LA
FORMAREA HABITATELOR DIN ROMÂNIA
Identificarea habitatelor se face, în mod respectiv între 1:1 000 ºi 1:10 000, în
obiºnuit, prin recunoaºterea fitocenozelor cazul siturilor cu suprafaþã redusã ºi cu
care le caracterizeazã ºi anume prin habitate diverse ºi fragmentate. Limitele
luarea în considerare a speciilor habitatelor se stabilesc la schimbarea
edificatoare (în general dominante) ºi fitocenozelor
indicatoare ecologic ºi a staþiunilor care le caracterizeazã.
ºi/sau cenologic, precum ºi prin recu- Pozi- þionarea habitatelor pe hartã se
noaºterea caracteristicilor staþiunii, în
face în funcþie de elementele de
primul rând localizare geograficã, alti-
orientare de pe hartã (culmi, creste,
tudine, relief, rocã ºi sol. Spre exemplu,
vârfuri, abrupturi, ape, curbe de nivel,
în cazul pajiºtilor alpine, dacã specia
cote ale terenului, drumuri, localitãþi,
edifi- catoare ºi dominantã în fitocenozã
etc.) prin mãsurarea distanþelor
este Festuca supina, iar indicatoare
cenologicã (caracteristicã) este ºi a unghiurilor de la punctele ale cãror
Potentilla ternata, atunci tipul de habitat coordonate sunt cunoscute.
este „Pajiºti sud-est carpatice cu Descrierea habitatelor se face conform
Festuca supina ºi Potentilla ternata”. Un formularelor standard pentru descrierea
alt exemplu, în cazul pãdu- rilor, dacã
Siturilor de Interes Comunitar (SIC),
specia edificatoare ºi dominantã este
elabo- rate de Comisia Europeanã. Pe
Fagus sylvatica, iar specia indicatoare
lângã datele de identificare ºi de
cenologic este Dentaria glandulosa, atunci
localizare ale sitului, se face o descriere
tipul de habitat este „Pãduri sud-est
detaliatã a tipu- rilor de habitate ºi a
carpa- tice de fag cu Dentaria
glandulosa”. speciilor. În cazul fiecãrui tip de habitat
se determinã supra- faþa (în hectare ºi
Cartarea habitatelor se face pe planuri procente din suprafaþa sitului),
topografice la scarã mare; între 1:10 reprezentativitatea, gradul de
000 conservare, calitatea ºi importanþa pentru
ºi 1:50 000 în cazul siturilor cu conservare, vulnerabilitatea, aspecte de
suprafaþã mare ºi cu habitate întinse, management ºi conservare, etc.
nefragmentate,
2.1. COMUNITÃÞI LITORALE ºI HALOFILE (1)
Zostera marina
31
2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)
Scolymus hispanicus
2.1.3. Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile (15)
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 15.A2152 Western Pontic
Halocnemum scrubs
EUNIS: E6.225 Western Pontic salt scrubs
Asociaþii vegetale: Halocnemetum
strobilacei (Keller 1925) Þopa 1939.
Redactat: A. Popescu.
R1508
Comunitãþi vest-pontice cu
Camphorosma annua ºi
Kochia laniflora
Corespondenþe: Alte specii importante: Plantago maritima,
NATURA 2000: – P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum,
EMERALD: – Suaeda maritima, Spergularia maritima,
CORINE: – Juncus gerardi, Lepidium crassifolium,
PAL.HAB: 15.A2132 Western Pontic Artemisia santonicum, Bassia sedoides,
Camphorosma annua hollows EUNIS:
Hordeum marinum, Puccinellia distans,
E6.2232 Western Pontic
Camphorosma annua hollows Lepidium cartilagineum, Artemisia santo-
Asociaþii vegetale: Camphorosmetum annuae nicum, Limonium gmelini, Petrosimonia
(Rapaics 1916) Soó 1933. triandra, Atriplex littoralis, Crypsis aculeata,
Acorellus pannonicus, Lepidium ruderale,
Chamomilla recutita, Gypsophila muralis,
Rãspândire: Muntenia (luncile râurilor Plantago lanceolata, Poa bulbosa, Cynodon
Câlniºte, Buzãu, Cãlmãþui), Moldova (sãrã- dactylon, Atriplex hastata.
turile de pe Jijia).
Literaturã selectivã: Pop I. 2002; Popescu
Suprafeþe: 30–40 ha în Muntenia, 10–15 et al. 1984; Sanda, Popescu et al.
ha în Moldova. 1978;
ªerbãnescu 1965.
Staþiuni: Altitudine: 60–200 m. Clima:
T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Roci: Redactat: A. Popescu.
loess ºi depozite aluviale. Soluri:
soloneþuri
ºi solonceacuri, lãcoviºti sãrãturate,
cerno- ziom levigat ºi sãrãturat.
Vegetaþie vest-ponticã cu
Camphorosma annua
Comunitãþi vest-pontice cu
R1509 Petrosimonia triandra ºi
Artemisia santonicum Aeluropus littoralis, Puccinellia distans,
Atriplex littoralis, Limonium gmelini, Scorzo-
Corespondenþe: nera cana, Juncus gerardi, Artemisia asu-
NATURA 2000: –
triaca, Atriplex tatarica, Lepidium ruderale, Poa
EMERALD: –
bulbosa.
CORINE: –
PAL.HAB: 15.A2212 Sarmatic Petrosimonia Literaturã selectivã: Popescu et al. 1980;
salt steppes Sanda, Popescu, Nedelcu 1997;
EUNIS: E6.2213 Petrosimonia – Artemisia ªerbãnescu 1965; Todor 1947–1948.
salt steppes
Asociaþii vegetale: Artemisio – Petrosi- Redactat: A. Popescu.
monietum triandrae Soó 1927.
Redactat: A. Popescu.
judeþul Buzãu, pe cuprinsul Rezervaþiei
Policiori – Pâclele, în zona vulcanilor R1513
noro- ioºi. Pajiºti vest-pontice de
Beckmannia eruciformis
Suprafeþe: 2–3(5) ha, în jurul vulcanilor ºi Zingeria pisidica
noroioºi.
Corespondenþe:
Staþiuni: Altitudine: 300–350 m. Clima:
T = 10–9,50C; P = 450–500 mm. Relief: NATURA 2000: –
EMERALD: –
pante mediu înclinate. Roci: marne
CORINE: –
salifere. Soluri: salifere, uscate în timpul PAL.HAB: 15.A2221 Sarmatic
verii, iar în lungul vãii Pâclele aluviuni Beckmannia eruciformis saline meadows
salifere, prove- nite din noroiul EUNIS – E6.2271 Sarmatic Beckmannia
vulcanilor din zonã. eruciformis saline meadows
Asociaþii vegetale: Beckmannietum
eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (Syn.:
Structura: vegetaþia este alcãtuitã, în Agrostio – Beckmanietum (Rapaics 1916)
princi- pal, de Artemisia (maritima) Soó 1933), Zingerietum (Agrostetum)
santonicum, Halimione verrucifera, Taraxacum pisidicae Buia et al. 1959.
bessa- rabicum, Carex distans, Camphorosma
annua, Puccinellia limosa, Lepidium
latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster
Rãspândire: Apare sporadic în Transilvania,
tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana,
Muntenia (pãdurile Frasinu, Spãtaru,
Festuca pseudovina. Etajul inferior este
format din plante scunde cum sunt: judeþul Buzãu).
Redactat: A. Popescu.
Rãspândire: Transilvania, Banat, Muntenia,
Moldova, pe terenuri slab sãrãturate,
micro- depresiuni, crovuri, luncile râurilor
inundate primãvara ºi uscate în timpul R1516
verii. Comunitãþi vest-pontice cu
Pholiurus pannonicus ºi
Suprafeþe: Formeazã vetre de câteva sute Plantago tenuiflora
de metri pãtraþi. Suprafeþe totale în jur
de 35–40 ha.
Corespondenþe:
R1519
Comunitãþi ponto-sarmatice cu
Halimione (Obione) verrucifera
Corespondenþe: Spergularia maritima, S. salina, Juncus
NATURA 2000: – gerardi, Achillea setacea f. salina.
EMERALD: –
CORINE: – Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescu
PAL.HAB: 15 A2151 Western Pontic et al. 1980; Sanda, Popescu, Nedelcu
Halimione scrub
1997; Þopa 1939.
EUNIS: E6.225 Western Pontic salt scrub
Asociaþii vegetale: Halimionetum (Obionetum)
verruciferae (Keller 1923) Þopa 1939. Redactat: A. Popescu.
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 15.A2143 Western Ponto-
Caspian salt-grass swards
EUNIS: E6.222 Western Pontic saline
meadows
Asociaþii vegetale: Plantaginetum maritimae
Rapaics 1927.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 1340*Inland salt meadows
EMERALD: –
Structura: Cele douã specii dominante,
Triglochin pannonicus ºi Aster tripolium
ssp. pannonicum, realizeazã etajul superior
al vegetaþiei, înalt de 35–40 cm. În
cadrul fitocenozelor se mai dezvoltã:
Artemisia santonicum, Acorellus pannonicus,
Pucci- nellia distans, P. limosa,
Camphorosma annua, Juncus gerardi,
Scorzonera parvi- flora. Etajul inferior,
bine reprezentat, are în componenþã
speciile: Spergularia mari- tima, Suaeda
maritima, Taraxacum bessa- rabicum,
Trifolium fragiferum.
Redactat: A. Popescu.
R1527
Comunitãþi ponto-panonice cu
Acorellus pannonicus
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 15.141 Ponto-Pannonic Acorellus
communities
EUNIS: E6.231 Ponto-Pannonic Acorellus
communities
Asociaþii vegetale: Acorelletum pannonici
Soó 1939.
NATURA 2000: –
EMERALD: – Rãspândire: Transilvania, Criºana, Banat
CORINE: – ºi, în mai micã mãsurã, în Oltenia,
Muntenia, Dobrogea ºi Moldova. Limonium gmelini, Bromus hordeaceus,
Achillea collina.
Suprafeþe: circa 30–40 ha în Criºana
ºi Banat. Valoare conservativã: moderatã.
Redactat: A. Popescu.
R1533
Pajiºti ponto-mediteraneene de
Polypogon monspeliensis
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: –
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Polypogonetum
monspeliensis Morariu 1957.
Redactat: A. Popescu.
2.1.4. Dune ºi plaje de nisip litorale (16)
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 16.22B121 North-Western
Pontic Ephedra – Carex fixed dunes
EUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunes
Asociaþii vegetale: Ephedro – Caricetum
colchicae (Prodan 1939 n.n. Morariu 1959)
Sanda et Popescu 1973 (Syn.: As. de
Ephedra distachya ºi Carex ligerica (Prodan
1939) Morariu 1959).
Rãspândire: Nisipuri marine pe litoralul Cynodon dactylon, Cakile maritima, Argusia sibirica,
Mãrii Negre ºi în Delta Dunãrii (Sulina, Sonchus arvensis, Salsola soda.
Sf. Gheorghe).
Literaturã: Popescu, Sanda 1978; Popescu
Suprafeþe: Pe litoral (Nãvodari, Capul et al. 1980.
Midia) ca ºi la Sf. Gheorghe ocupã circa
25–30 ha. Redactat: A. Popescu.
Corespondenþe:
NATURA 2000:
– EMERALD: –
CORINE: –
Structura: Specia dominantã, Calama-
grostis epigeios, este plantã mare, peste
1 metru înãlþime, ºi alcãtuieºte stratul
supe- rior al vegetaþiei împreunã cu:
Artemisia tschernieviana, Holoschoenus
vulgaris, Lythrum virgatum, Festuca
arundinacea ssp. orientalis. Stratul
inferior este format din specii de talie
mai micã, dintre care mai reprezentative
sunt: Apera spica venti ssp. maritima,
Agrostis pontica, Carex distans, Sonchus
arvensis, Teucrium scordium, Cynodon
dactylon.
Redactat: A. Popescu.
R1611
Comunitãþi vest-pontice cu
Petasites spurius
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 16.12334 Pontic sand beach
Petasites communities
EUNIS: B1.4B12 Northwestern Pontic fixed
dunes
Asociaþii vegetale: Argusio – Petasitetum
spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et
Negrean 1976.
6
2.2. Ape continentale (non-marine) (2)
Popescu.
R2207
Comunitãþi
danubiene cu
Nymphaea
alba, Trapa
natans,
Nuphar
luteum
ºi
Potamogeton
natans
Corespondenþe:
NATURA 2000: 3160 Natural dystrophic
lakes and ponds
EMERALD: 22.43 Rooted
vegetation CORINE: 22.43 Rooted floating
vegetation PAL.HAB:
beds EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Myriophyllo
– Nupharetum luteae W. Koch 1926,
Nymphaeetum albae Vollmar 1947,
Nymphoidetum peltatae
1951, Trapetum natantis
Potametum natantis Soó 1927.
Rãspândire: Bazine
acvatice cu ape
stãtã- toare sau
lin curgãtoare
din sud-vestul
þãrii, Lunca ºi
Delta Dunãrii,
Moldova, în
luncile Siretului
ºi Prutului.
Comunitãþi danubiene cu Trapa natans ºi Nymphaea alba
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: 22.3 Amphibious communities
PAL.HAB: 22.353 Ponto-Pannonic halo-
nitrophile amphibious communities
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Bolboschoenetum
maritimi Eggler 1933, Schoenoplectetum
tabernaemontani Soó 1947.
Redactat: A. Popescu.
R2211
Comunitãþi danubiene cu
Cyperus fuscus ºi C. flavescens
Corespondenþe:
NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to meso-
trophic standing waters with vegetation of
the Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-
Nanojuncetea
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 22.32. Euro-Siberian dwarf
annual amphibians swards
EUNIS: C3.51 Euro-Siberian dwarf annual
amphibians swards
Asociaþii vegetale: Cyperetum flavescenti Koch
ex Aichinger 1933, Juncetum bufonii Felföld
1942, Cypero – Limoselletum Kornek 1960.
Redactat: A. Popescu.
R2213
Comunitãþi danubiene cu Eleocharis
acicularis ºi Littorella uniflora
Corespondenþe:
NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to
Staþiuni: Altitudine: 10–250 m. Clima:
T = 11–10,50C; P = 350–550 mm;
Relief:
teren plan. Substrat: depozite
aluviale, luto-argiloase, nisipoase.
Soluri: luvosoluri, gleiosoluri,
aluviosoluri.
Redactat: A. Popescu.
2.2.2. Ape stãtãtoare saline ºi salmastre (23)
1
Pentru habitatele de pe litoralul Mãrii Negre. Staþiuni: Altitudine: 0–250 m. Clima:
T = 10,5–90C; P = 350–600 mm. Relief:
Mici ochiuri de apã sãratã. Substrat:
Rãspândire: Criºana (Câmpia Criºurilor),
depo- zite salifere, nisipuri maritime (pe
Câmpia Munteniei, Dobrogea, Delta
litoral).
Dunãrii.
Structura: Fitocenozele sunt realizate
Suprafeþe: 20–30 ha.
de specii hidrofile, submerse dintre care
semnalãm: Zannichellia palustris, Z. pedi-
cellata, Potamogeton trichodes, Najas minor, Staþiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima:
Myriophyllum spicatum, Potamo- geton T = 10,5–90C; P = 450–500 mm. Relief:
pectinatum, P. pusillus, Ranuncu- lus Bazine cu ape sãrate de mici
trichophyllus. Speciile palustre sunt dimensiuni. Substrat: depozite aluviale,
puþine la numãr ºi cu puþini indivizi nisipuri mari- time (Delta Dunãrii).
(Phragmites australis, Butomus umbe- llatus, Soluri: aluviuni slab sãrãturate (pH =
Alisma plantago-aquatica, A. lanceo- latum, 7,3–8).
Oenanthe aquatica).
Structura: Specia dominantã Najas
Valoare conservativã: mare. marina, este o plantã hidrofilã, submersã,
fixatã de substrat, care se dezvoltã în
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: ape puþin adânci (50–100 cm). În cadrul
Zannichellia palustris, Z. pedicellata,
fitocenozelor se mai dezvoltã speciile:
Potamogeton pectinatus, Najas minor. Specii
caracteristice: Zannichellia palustris, Ceratophyllum demersum, Myriophyllum
Z. pedicellata. Alte specii importante: Najas verticillatum, Potamogeton crispus,
minor, Potamogeton trichodes, Myrio- P. pectinatus. Dintre speciile natante mai
phyllum spicatum, Potamogeton pusillus, importante sunt: Lemna minor, L. trisulca,
Ranunculus trichophyllus, Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrhiza. Specii
Salvinia natans, Spirodela polyrhiza, palustre mai frecvente sunt: Phragmites
Sagittaria sagittifolia, Alisma lanceolatum. australis, Butomus umbellatus, Typha lati- folia,
Sparganium erectum.
Literaturã selectivã: Dobrescu 1970;
Grigore 1971; Mititelu et Barabaº Valoare conservativã: mare.
1972;
Soran 1956; Pop, Cristea, Hodiºan Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
2002; Najas marina, Ceratophyllum demersum. Specii
Todor 1948. caracteristice: Najas marina. Alte specii
importante: Ceratophyllum submer- sum,
Redactat: A. Popescu. Hydrocaris morsus-ranae, Najas minor,
Schoenoplectus lacustris.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 1160 Large shallow
inlets and bays
EMERALD: –
CORINE: 23.211 Tasselweed
communities PAL.HAB: 23.211
Athalassic tasselweed communities
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Najadetum marinae
Fukarek 1961.
2.3. TUFÃRIºURI ºI PAJIºTI (3)
de Potentilla
R3101
Tufãriºuri pitice sud-est carpatice
de azalee (Loiseleuria
procumbens)
Corespondenþe:
NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal
heaths
EMERALD: 31 Temperate heath and scrub
31.4 Alpine and Boreal heaths
CORINE: 31.411 Loiseleuria heaths
PAL.HAB: 31.4113 Carpathian dwarf
azalea heaths
EUNIS: F2.211 Alpide dwarf azalea heaths
Asociaþii vegetale: Cetrario - Loiseleurietum
procumbentis Br.-Bl. et al.1939. Syn. (Loise-
leurietum procumbentis Puºcaru et al.1956).
8
2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)
Corespondenþe:
NATURA 2000: 4080 Sub-Arctic Salix
spp. scrub
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths
CORINE: 31.62 Willow (Salix) brush
PAL.HAB: 31.62153 Hercynio-Carpathian
small willow brush
EUNIS: F2.3215 Hercynio-Carpathian
willow brush
Asociaþii vegetale: Triseto fusci – Salicetum
hastatae Coldea (1986) 1990 (Syn.
Salicetum hastatae Buia et al. 1962).
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 31.562 Sphagnetum mountain
pine scrub
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Pino mugo – Sphagnetum
Kästner et Flössner 1933 (Syn.: Vaccinio –
Pinetum mugi sphagnetosum Pop et al.
1987 non Hadác 1956).
R3108
Tufãriºuri sud-est carpatice de
ienupãr pitic (Juniperus sibirica)
Corespondenþe:
NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal
heaths
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths
CORINE: 31.431 Juniperus nana scrub
PAL.HAB: 31.431 Mountain Juniperus nana
scrub
EUNIS: F2.231 Mountain Juniperus nana
scrub
Asociaþii vegetale: Campanulo abietinae
– Juniperetum Simon 1966 (Syn.: Junipe- retum
nanae Soó 1928, Juniperetum sibiricae Raþiu
1965 Vaccinio-Juniperetum communis Kovács
1979, Junipereto- Vaccinietum Puºcaru et al.
1956 n.n.).
Literaturã selectivã: Resmeriþã 1982; NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal
heaths
Coldea 1990, 1991; Coldea et Kovács
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths
1969; Dihoru 1975; Buiculescu 1972;
CORINE: 31.412 Alpine Vaccinium heaths
PAL.HAB: 31.4122 Carpathian dwarf Staþiuni: Altitudine 1650–1900 m.
Vaccinium wind heaths Climã: T = 1,6–0,50C, P = 1250–1400
EUNIS: F2.2122 Carpathian dwarf mm. Relief:
(Vaccinium) wind heaths versanþi montani semiînsoriþi, cu
Asociaþii vegetale: Campanulo abietinae
– Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boºcaiu
înclinare moderatã-mare (25–60 ). Roci:
0
Corespondenþe:
NATURA 2000: -
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal
heath CORINE: 31.43 Dwarf Juniper
scrub PAL.HAB: 31.4325 Carpatho –
Balkanic Juniperus sabina scrub
EUNIS: F2.2325 Carpatho – Balkanic
Juniperus sabina scrub
Asociaþii vegetale: Juniperetum sabinae
Csürös 1958.
R3116
Tufãriºuri sud-est carpatice de
cununiþã (Spiraea chamaedryfolia)
versanþi stâncoºi cu înclinaþie mare (40– filix mas). Acoperirea covorului vegetal
500) ajunge la 100%.
ºi expoziþie însoritã sau din contra,
umbritã. Roci: conglomerate, în blocuri Compoziþie floristicã: Specii edifica-
foarte mari. Soluri: superficiale, toare: Spiraea chamaedryfolia, Lonicera
formate între blocuri dispersate sau xylosteum, Rosa pendulina. Specii caracte-
grohotiºuri. ristice: Spiraea chamaedryfolia, Calama- grostis
arundinacea. Alte specii importante: Digitalis
Structura: Fitocenoza este edificatã de grandiflora, Solidago virgaurea, Poa
specii sciofile, heliofile, saxicole, xero- nemoralis, Sedum telephium, Sedum maximum,
mezo- file, dupã biotop ºi caracteristice Epilobium collinum, Carlina vulgaris,
pãdurilor de foioase ºi amestecuri cu Fragaria vesca, Glechoma hirsuta, Dryopteris
rãºinoase. Stratul arbustiv este filix mas, Campanula rapuncu- loides, Luzula
dominat de Spiraea chamaedryfolia luzuloides, Pulmonaria rubra, Symphytum
alãturi de care se mai dezvoltã Lonicera cordatum, Lonicera nigra, Salix silesiaca, Salix
xylosteum, Lonicera nigra, Rosa pendulina, caprea, Corylus avellana, Betula pendula,
Salix silesiaca, Salix caprea, Corylus Fagus sylvatica, Picea abies, Angelica
avellana ºi sporadic specii de arbori în sylvestris, Lunaria rediviva, Dryopteris
stadii tinere, precum Betula pendula, robertiana, Polystichum seti- ferum, Athyrium
Fagus sylvatica, Picea abies. Stratul filix-femina.
ierburilor este dominat de
Calamagrostis arundinacea, Poa nemo- ralis, Valoare conservativã: moderatã, habitate
alãturi de care mai frecvent apar cu areal restrâns.
Angelica sylvestris, Lunaria rediviva,
Campanula rapunculoides ºi specii de Literaturã selectivã: Resmeriþã 1970;
ferigi (Dryopteris robertiana, Polystichum Resmeriþã, Csürös 1966.
setiferum, Athyrium filix-femina, Dryopteris
Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.
fagului.
R3117
Tufãriºuri sud-est carpatice de Suprafeþe: 10–100 ha.
alun (Corylus avellana) cu
cununiþã (Spiraea Staþiuni: Altitudine: 800–1000 m. Climã:
T = 6,5–5,50C; P = 850–1000 mm. Relief:
chamaedryfolia)
versanþi stâncoºi, însoriþi sau mai
umbriþi (SE, E). Roci: calcaroase, („gresie
de Siriu” calcaroasã, cenuºie). Soluri:
superficiale, cu roca mamã la zi,
bolovãnoase.
R3119
Tufãriºuri de alun (Corylus
avellana)
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 31.8 Western Eurasian
thickets CORINE: 31.8C Hazel thickets
PAL.HAB: 31.8C4 Subcontinental hazel
thickets
EUNIS: F3.174 Subcontinental hazel
thickets
Asociaþii vegetale: Coryletum avellanae Soó
1927 (Syn.: Rubo-Coryletum auct. rom. non
Oberd. 1957).
R3121
Tufãriºuri ponto-panonice de
porumbar (Prunus spinosa) ºi salbã
moale (Evonymus europaeus)
Corespondenþe:
NATURA 2000: 40A0* Subcontinental
peri-Pannonic scrub
EMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-
Pannonic thickets
CORINE: 31.8B South-eastern sub-
Mediterranean deciduous thickets
PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic
hawthorn-blackthorn scrub
EUNIS: F3.112 Blackthorn-privet scrub
Asociaþii vegetale: Euonymo – Prunetum
spinosae (Hueck 1931) Tx. 1952 em.
Pass. et Hoffim. 1968 (Syn.: Pteridio –
Crataegetum monogynae Raåiu et Gergely
1979).
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 31.8B South-eastern deciduous
thickets
CORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterranean
deciduous thickets
PAL.HAB: 31.8B322 Danubian lilac thickets
EUNIS: F3.2432 Moesian liliac thickets
Asociaþii vegetale: Syringo – Genistetum
radiatae Maloº 1972.
Suprafeþe: 20 ha.
versanþi stâncoºi cu înclinaþie mare- din Syringa vulgaris de înãlþime foarte
mode- ratã. Roci: calcare cenuºii. micã, nu depãºeºte 1 m, împreunã cu
Soluri: rendzinã negricioasã, adesea Cotinus coggyria, Cotoneaster nebro- densis,
numai în crãpãturile stâncilor, neutru- Sorbus borbasii, Fraxinus ornus
slab alcalin (pH = 6–7,5). ºi din subarbuºti de 20–40 cm: Genista
(Cytisanthus) radiata, Daphne blagayana, Daphne
Structura: Fitocenoza este un fragment mezereum, Teucrium montanum, Teucrium
de vegetaþie submediteraneanã, chamaedrys. Stratul ierburilor este foarte
edificatã de specii majoritar sudice ºi divers, alcãtuit din aproape 80 de
sud-estice (44%), dacice ºi subendemice specii, mai abundente fiind unele specii
(7%), termo- file, xerofile calcifile de stâncãrie: Draba lasiocarpa, Silene
situate la altitudine mare pentru saxifraga, Cerastium banaticum, Geranium
acestea. Stratul arbuºtilor este compus macrorrhizum. O notã aparte aduc spe-
R3129
Tufãriºuri balcanice de iasmin
(Jasminum fruticans)
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 31.8B South-eastern deciduous
thickets
CORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterranean
deciduous thickets
PAL.HAB: 31.8B3 Balkano-Hellenic
deciduous thickets; 31.8B731 Western
Pontic jasmine scrub (1996)
EUNIS: F3.243 Balkano-Hellenic deciduous
thickets
Asociaþii vegetale: Rhamno catharticae –
Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964)
Mititelu et al. 1993.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 40A0* Subcontinental
peri-Pannonic scrub
EMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-
Pannonic thickets
CORINE: 31.8B1 Central European sub-
Mediterranean deciduous thickets
PAL.HAB: 31.8B122 Peri-Pannonic dwarf
almond scrub
EUNIS: F3.241 Central European subconti-
nental thickets
Asociaþii vegetale: Prunetum tenellae Soó 1946
(Syn.: Prunetum nanae Borza 1931,
Amygdaletum nanae Soó (1927) 1959).
Compoziþie
floristicã: Specii
edificatoare:
Hippophaë
rhamnoides,
Cytisus nigri-
cans. Specii
caracteristice:
Hippophaë
rhamnoides,
Calamagrostis
epigeios, Cytisus
nigricans. Alte
specii
importante:
Prunus spinosa,
Crataegus
monogyna, Rosa
canina, Origanum
vulgare, Ligustrum
vulgare, Rhamnus
cathartica,
Clematis vitalba,
Calamintha
clinopodium,
Coronilla varia,
Quercus petraea,
Acer campestre,
Brachypodium
pinnatum, Carex
humilis,
Lithospermum
purpureocaeruleum,
Fagus
111
Tufãriº de cãtinã albã (Hippophaë rhamnoides) pe terenuri degradate
sylvatica (juv.), Frangula alnus, Carpinus Valoare conservativã: redusã, stadii succe-
betulus (juv.), Poa nemoralis, Viola
sionale, uneori plantaþii cu rol
reichenbachiana, Cornus sanguinea,
antierozional.
Evonymus verrucosus, Festuca rupicola,
Bothriochloa ischaemum, Dorycnium
herbaceum, Elymus repens, Euphorbia Literaturã selectivã: N. ªtefan 1986;
amygdaloides, Poa angustifolia, Rhamnus Parascan, Danciu 1975.
tinctoria, Tussilago farfara.
11
(pH = 7,3–8).
Pajiºti sud-est carpatice de
Asperula capitata ºi Sesleria rigida
Corespondenþe:
NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpine
calcareous grasslands
EMERALD: –
CORINE: 36.4 Alpine and subalpine calci-
philous grasslands
PAL.HAB 1999: 36.43921 East Carpathian
Sesleria-evergreen sedge grasslands
EUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphile
stepped grasslands
Asociaþii vegetale: Asperulo capitatae –
Seslerietum rigidae (Zólyomi 1939) Coldea
1991 (Syn.: Seslerietum rigidae
praebiharicum Zólyomi 1939, Asplenio –
Seslerietum rigidae Csürös 1958,
Alysso – Seslerietum rigidae Csürös et al.
1958).
Redactat: A. Popescu.
R3407
Pajiºti ponto-panonice de Stipa
stenophylla (S. tirsa) ºi
Danthonia (provincialis) alpina
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 34.9211 Western Pontic Stipa
stenophylla steppes
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Danthonio – Stipetum
stenophyllae Ghiºa 1941, Stipetum
stenophyllae Soó 1944.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 62C0* Ponto-Sarmatic
steppes
EMERALD: 34.9 Continental steppes
CORINE: –
PAL.HAB: 34.9213 Western Pontic
feathergrass steppes
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Stipetum lessingia- nae
Soó (1927 n.n.) 1947, Stipetum
pulcherrimae Soó 1942.
Valoare
conserva
tivã:
redusã.
Compoziþ
ie
floristicã:
120
calcaroase. Soluri:
Alte specii importante: Thesium linophyllon,
Senecio jacobea, Asperula cynanchica, Stachys
recta, Artemisia campestris, Scabiosa
ochroleuca, Knautia arvensis, Salvia nutans,
Vinca herbacea, Adonis vernalis, Trifolium
montanum, Hype- ricum elegans, H.
perforatum, Trifolium campestre, Coronilla
varia. Aceste fito- cenoze se deosebesc,
de cele din Banat
ºi vestul Olteniei, prin lipsa speciilor
illirice
ºi prezenþa a numeroase elemente
pontice.
Redactat: A. Popescu.
R3412
Pajiºti carpato-balcanice de
Festuca pseudodalmatica
ºi Aethionema saxatilis
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 34.35323 Transylvanian Festuca
pseudodalmatica rock grasslands
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Cerastio banatici – Festucetum
pseudodalmaticae E. Schneider- Binder 1971,
Erysimo comati – Stipetum eriocaulis E.
Schneider-Binder 1970.
12
tortuosum. Coronilla varia, 300 m. Clima: T = marschallianus,
Asperula cynan- 11–8,50C; P = 450– Teucrium polium, T.
Valoare chica, Achillea 500 mm. Relief: chamaedrys,
conservativã: coarctata, A. platouri, versanþi Linosyris villosa,
mare. leptophylla, slab înclinaþi, cu Polygala major,
Euphorbia expoziþie sud- Koeleria macrantha,
nicaeensis, Echium esticã, sud- Adonis vernalis.
Compoziþie
floristicã: Specii italicum, Onopordon vesticã. Roci:
edificatoare: tauricum, Sisymbrium calcare, loess.
Agropyron orientale, Medicago Soluri: soluri
cristatum ssp. falcata, Teucrium rendzinice,
pectinatum, polium, Arte- misia cernoziomuri.
Festuca valesiaca, austriaca. Specii
Kochia prostrata. endemice: Agro- Structura:
Specii pyron brandzae, Vegetaþia este
caracteristice: Potentilla stratificatã, în trei
Agropyron bornmuelleri, etaje, rar unul
Ornithogalum dintre acestea
cristatum ssp.
pectinatum, Kochia amphibolum. fiind mai puþin
prostrata. Alte nuanþat. Plantele
specii importante: Literaturã înalte, de circa
Achillea setacea, selectivã: 100 cm, sunt:
Salvia nemo- rosa Dihoru, Doniþã Centaurea orientalis,
1970; Popescu, Stipa ucrainica,
ssp. tesquicola,
Sanda 1992; Dactylis glomerata,
Festuca valesiaca,
Chryso- pogon
Stipa capillata, Puºcaru-
gryllus, Botriochloa
Melica ciliata, Poa Soroceanu et al.
ischaemum, Phlomis
angusti- folia, 1963. tuberosa, Ferulago
Astragalus meoides, Salvia
onobrychis, Redactat: A. aethiopis, Agropyron
Medicago falcata, Popescu. intermedium, Stipa
Corespondenþe: pulcherrima,
R3419 Dianthus pallens.
NATURA 2000: –
Pajiºti Plantele de talie
EMERALD: 34.9 Continental steppes
vest- CORINE: – mijlocie 40–50 cm:
PAL.HAB: 34.9213 Western PhleumPonticphleoides,
pontice Euphorbia
feathergrass steppes
de Stipa nicaeensis, Inula
EUNIS: –
ucrainic ensifolia, Marrubium
Asociaþii vegetale: Astragalo ponticae –
a ºi Stipa peregrinum,
Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970)Salvia
dasyphil Sanda, Popescu 1999 (Syn.:
nemorosa
Stipo ssp.
la valesiacae Dihoru
(ucrainicae) – Festucetumtesquicola, Inula
1970). salicina, Jurinea
mollis realizeazã
cel de al doilea
Rãspândire: etaj. Bine
Dobrogea reprezentate sunt
(Basarabi, Podiºul ºi speciile de talie
Babadag). micã, acestea
realizând al treilea
Suprafeþe: Circa etaj, uneori bine
5–10 ha. individualizat.
Speciile mai
Staþiuni: frecvente în acest
Altitudine: 150– strat sunt: Thymus
12
Valoare Sanda 1992; la 500–600 m. pseudovaina, F.
conservativã: Puºcaru- Clima: T = 11–80C; valesiaca, Agro- pyron
mare. Soroceanu et al. P = 400–750 mm. cristatum, Lolium
1963. Relief: teren plan, perenne, Bromus
Compoziþie
pante uºor tectorum, Medicago
floristicã: Specii Redactat: A.
înclinate pânã la lupulina, M. minima,
edificatoare: Popescu.
moderat înclinate, Poa angustifolia.
Stipa ucrainica,
Festuca valesiaca, însorite ºi Plantele însoþitoare
Astra- galus deficitare în sunt numeroase ºi
ponticus. Specii R3420 umiditate în aparþin vegetaþiei
caracteristice: Pajiºti vest- timpul verii. Roci: iniþiale care a
Stipa ucrainica, S. pontice de Poa loess, roci existat pe aceste
dasyphylla. Alte bulbosa, calcaroase sau terenuri.
specii importante: Artemisia grani- tice (în
Stipa pulcherrima, austriaca, Valoare
Dobrogea). Soluri:
S. capillata, conservativã:
Achillea
Cynodon castanoziomuri,
dactylon ºi cernoziomuri, redusã.
clypeolata,
Dianthus pallens, Poa faeoziomuri. În
luncile râurilor Compoziþie floristicã:
D. giganteus, angustifolia
Scorzonera mollis, mari (Ialomiþa, Specii edificatoare:
Astragalus Artemisia austriaca,
Buzãu, Siret)
ponticus, Adonis
Corespondenþe: Cynodon dactylon, Poa
aluviosoluri. bulbosa, Poa
vernalis, Festuca NATURA 2000: –
vale- siaca, EMERALD: 34.9 Continental steppes angustifolia. Specii
CORINE: – Structura: caracte- ristice:
Crupina vulgaris,
PAL.HAB: 34.921 WesternFitocenozele
Pontic steppes de Artemisia austriaca,
Salvia nutans,
EUNIS: E1.2D1 Western PoaPontic steppesbulbosa Cynodon dactylon,
Ferulago meoides, Asociaþii vegetale: Artemisio
alcãtuiesc o þelinã
Centaurea Poa bulbosa, Poa
Poëtum bulbosae Pop 1970,
napulifera, Trinia discontinua,
Poëtum angustifoliae (Rapaics angustifolia. Alte
multicaulis, 1957. subþire ºi au specii importante:
Asperula dezvoltarea Festuca valesiaca,
cynanchica, maximã primãvara F. pseudovina,
Echinops ruthenicus, când solul are Botriochloa
Rãspândire: Estul
Euphorbia suficientã ischaemum, Agropyron
nicaeensis ssp. Munteniei
umiditate pentru cristatum, Medicago
nicaeensis, Ajuga (Bãrãgan),
dezvoltarea falcata,
laxmannii, Seseli Dobrogea, sudul M. lupulina, M.
campestre, Moldovei. Ocupã vegetaþiei. La
începutul verii, minima, Lotus
Ranunculus illyricus, tere- nurile corniculatus,
Astragalus asper, specia
plane, dar ºi Coronilla varia,
Koeleria macrantha, caracteristicã
pantele uºor Euphorbia
Phleum phleoi- des, intrã în repaus ºi
înclinate. nicaeensis,
Teucrium apare, masiv,
chamaedrys, Prunus E. sequierana, Galium
Artemisia austriaca,
tenella. Suprafeþe: humifusum, Cerato-
plantã xerofilã,
Reprezintã carpus arenarius.
care se menþine
Bibliografie: islazurile, de 500– pânã toamna.
Dihoru, Doniþã 600 ha, cu Literaturã selectivã:
Printre aceste
1970; Popescu, vegetaþia Pop 1970;
douã plante
degradatã. Popescu, Sanda,
caracteristice Doltu 1980;
Staþiuni: Subcarpaþii ºi dominante mai Puºcaru-
Altitudine: 100– Buzãului (Istriþa) apar: Cynodon Soroceanu 1963;
250 m, în altitudinea creºte dactylon, Festuca Sanda, Popescu,
13
Stancu 2001. prezent din zona
R3421 Podiºului
Redactat: A. Pajiºti ponto- Babadag. Specia
Popescu. balcanice de dominantã,
Artemisia Artemisia lerchiana,
lerchiana, este însoþitã de
Koeleria speciile pontice:
lobata ºi Agropyron
Agropyron brandzae, Koeleria
brandzae lobata, Euphorbia
nicaeensis ssp.
glareosa, Potentilla
Corespondenþe:
bornmuelleri,
NATURA 2000: –
Astragalus pseudo-
EMERALD: 34.9 Continental steppes
CORINE: – glaucus, Bupleurum
PAL.HAB: 34.923 Eastern apiculatum, Gonio-
Pontic steppes
EUNIS: – limon besserianum,
Asociaþii vegetale: Koelerio –
Euphorbia
Artemisietum lerchianae
sequierana, Festuca
valesiaca, plante
ce alcãtuiesc
Rãspândire:
etajul superior al
Dobrogea, Capul
Doloºman. vegetaþiei. Etajul
inferior este
alcãtuit din
Suprafeþe:
speciile: Thymus
Restrânse, pe
zygoides,
faleza Lacului
Ornithogalum
Razelm, 4–5 ha.
amphibolum, Gagea
callieri, Androsace
Staþiuni:
maxima, Taraxacum
Terenuri uscate. seroti- num,
Altitudine: 5–10 Medicago minima,
m. Clima: T = Taraxacum laevi-
110C; P = 400 gatum, Erodium
mm. cicutarium,
Relief: terenuri Minuartia viscosa.
stâncoase, uºor Deºi numãrul
înclinate pânã la speciilor compo-
moderat nente este mare,
înclinate. Roci: acestea
calcare realizeazã o
marnoase, acoperire de
cenuºii. Soluri: numai 45–50%,
cernoziomuri, uneori chiar mai
castanoziomuri. scãzutã.
Structura: Habitat
xerofil, puþin
rãspândit la noi,
cunoscut pânã în
13
Valoare conservativã: mare, în special serotinum, Teucrium polium, Androsace
în habitatele cu Centaurea jankae (DH2). maxima, Euphorbia sequierana, Salvia nutans,
Festuca valesiaca, Echinops ruthenicus,
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Minuartia viscosa, Alyssum minutum. Specii
Artemisia lerchiana, Koeleria lobata, endemice: Agropyron brandzae,
Agropyron brandzae. Specii caracteristice: Ornithogalum amphibolum.
Artemisia lerchiana, Koeleria lobata. Alte
specii importante: Centaurea jankae, Astra- Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã
galus pseudoglaucus, Thymus zygoides, 1970.
Goniolimon besserianum, Euphorbia
nicaeensis ssp. glareosa, Taraxacum Redactat: A. Popescu.
131
realizeazã
R3501
Pajiºti balcanice de Chrysopogon
gryllus ºi Danthonia alpina
Corespondenþe:
NATURA 2000: 6190 Rupicolous
pannonic grasslands
EMERALD: 34.5 Mediterranian
xeric grasslands
CORINE: 34.5 Mediterranian
xeric grasslands
PAL.HAB: 34.752 Mountain savory
Chrysopogon dry grasslands; 34.316 EUNIS:
E1.5532 Spurge Chrysopogon grasslands
Asociaþii vegetale: Danthonio –
Chrysopogonetum grylle Boºcaiu (1970)
1972, Campanulo ligulatae – Brometum
riparii (Roman 1974) Sanda, Popescu 1999.
Redactat: A. Popescu.
Speciile scunde, ce alcãtuiesc cel de al
R3502 doilea strat, sunt: Sedum acre, S. annuum,
Pajiºti daco-balcanice de Scleranthus annuus, Thymus comosus,
Dasypyrum villosum, Trifolium Vulpia myuros, Aira capillaris.
incarnatum ssp. molinerii ºi
Ventenata dubia Valoarea conservativã: moderatã.
Structura:
13
Comunitãþi PAL.HAB: 34.1 Middle European pioneer
verna, Syntrichia
swards ruralis,
daco-getice
EUNIS: – Racomitrium
de Sedum Asociaþii vegetale: Sedocanescens etc.
acre, S. saxifragae Roman 1974,
sexangula Sedetum hispanici Schneider-Binder
Valoare
re ºi conservativã:
Petrorhagi moderatã.
a Rãspândire: Pe
coline din
saxifraga Compoziþie
Transilvania,
Banat, Oltenia. floristicã: Speciile
Corespondenþe: edifica- toare:
Petrorhagia
NATURA 2000: 8230 Siliceous rock with
Suprafeþe: saxifraga, Alyssum
pioneer vegetation of Fitocenozele petraeum, Sedum
of the Sedo albi-Veronicion
ocupãdillenii
terenuri rubens. Specii
EMERALD: –
relativ restrânse caracte- ristice:
CORINE: –
de 1–3 ha. Petrorhagia
saxifraga, Sedum
Staþiuni: procumbens, ºi rubens, Alyssum
Altitudine: 80– perene Poa bulbosa, petraeum, Sedum
250 m. Clima: T Alyssum petraeum, hispa- nicum. Alte
= 11–9,00C; P = Petrorha- gia specii
400–650 mm. saxifraga. Acestea importante:
Relief: realizeazã etajul Trifolium arvense,
superior al Scleranthus annus,
versanþi slab Polycnemum
înclinaþi, conuri vegetaþiei, care
arvense, Rumex
de dejecþie ale are 15–20 cm acetosella,
torenþilor din înãlþime. Cel de al Medicago minima,
zona colinarã. doilea etaj, cel Siderites montana,
inferior, este Satureja kitaibelii,
Roci: pietri-
foarte slab Scabiosa
ºuri dislocate ºi columbaria, Jasione
reprezentat ºi este
transportate de montana, Crupina
format din: Sedum
torenþi, nisipuri hispanicum, S. acre, vulgaris, Hieracium
grosiere. Soluri: pilo- sella, Alyssum
Vero- nica verna,
nisipuri, pietriºuri desertorum, Silene
Thymus pulegioides, conica.
ºi aluviuni luto- Erophila
nisipoase în curs
Literaturã
de fixare, selectivã: Andrei,
periodic inundate Popescu 1967;
de apele Roman 1974;
torenþilor. Schneider-Binder
1971.
Structura: Vegetaþia
Redactat: A.
este realizatã, în
Popescu.
princi- pal, din
plante anuale
cum sunt: Vulpia
myuros, Trifolium
arvense,
Scleranthus annuus,
Sedum acre, Aira
elegans, Filago
arvensis, Sagina
13
2.3.4. Pajiºti alpine ºi subalpine (36)
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: 36.34 Crooked-sedge swards
and related communities
PAL.HAB 1999: 36.34322 Eastern
Carpathian Festuca airoides grasslands
EUNIS: E4.3432 Carpathian Festuca
airoides grasslands
Asociaþii vegetale: Potentillo
chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boºcaiu
1971(Syn.: Festucetum supinae Domin 1933;
Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae
Boºcaiu 1971; Antennario-Festucetum
sudeticae Dihoru 1975; As. Festuca supina-
Nardus stricta
ªerbãnescu 1939; As. Festuca supina Puºcaru
et al. 1959; Festuca supina- Deschampsia
flexuosa-Vaccinium myrtillus Puºcaru et al. 1959;
Festuca supina-Festuca rubra fallax Puºcaru et al.
1959; Festucetum supinae Vicol et al. 1971;
Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933).
Literaturã
selectivã:
Puºcaru et al.
1956; Beldie
1967; Raclaru
1967; Dihoru
1975; Paucã et
al. 1960; Fink
1977; Todor et
Culicã 1967;
Sanda et al.
1977; Puºcaru-
Soroceanu et al.
1981; Popescu
A. et Sanda
1989; Nechita et
140
Rãspândire: Carpaþii Orientali: Munþii
Rodnei, Munþii Rarãu, Muntele Hãºmaºu
Mare, Piatra Singuraticã, Munþii
Ciucului, Muntele Siriu. Carpaþii
Meridionali: Munþii Bucegi, Munþii
Fãgãraº; în etajele subalpin
ºi alpin.
14
Dianthus spiculifolius în comunitãþi de Festuca amethystina ºi Dianthus tenuifolius
Corespondenþe:
NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpine
calcareous grassland
EMERALD: –
CORINE: 36.4 Alpine and subalpine
calciphilous grassland
PAL.HAB 1999: 36.43921 East Carpathian
sesleria-evergreen sedge grasslands
EUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphile
stepped grasslands
Asociaþii vegetale: Seslerio haynaldianae
– Caricetum sempervirentis Puºcaru et al.
1956 (Syn.: Seslerietum haynaldianae
sempervirentis Puºcaru et al. 1950,1956;
Seslerietum rigidae retezaticum Csûrös et al.
1956; Seslerietum rigidae biharicum Csûrös
1963, Resmeriþã 1965);
Seslerio haynaldianae – Saxifragetum
rochelianae Boºcaiu 1971 (Syn.: Seslerietum
rigidae retezaticum Csürös 1956); Seslerio
rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely
1967;
Seslerio heuflerianae – Caricetum
sempervirentis Coldea 1984 (Syn.:
Seslerietum heuflerianae auct. rom.).
151
Rãspândire: Carpaþii Orientali, Carpatii Literaturã selectivã: Puºcaru et al.
Meridionali, în etajul alpin. 1956; Buia et al 1964; Boºcaiu 1971;
Puºcaru-Soroceanu E. et al. 1981;
Suprafeþe: total < 10 ha, areale de 20– Coldea 1990, 1991, 1997; Alexiu 1998;
200 m2 dispuse mozaicat între pajiºtile Resmeriþa
alpine. 1982; Sanda 2001.
Valoare conservativã: mare, arealele Salix retusa în tufãriºuri pitice de sãlcii alpine
fiind reduse, în condiþii de viaþã dificile
de supravieþuire.
15
Tufãriºuri pitice de sãlcii alpine (Salix reticulata)
Redactat: Simona
Mihãilescu.
161
diferenþiazã dupã G. Dihoru (1975), douã
R3705 variante, una în lungul vãilor ºi una pe
Comunitãþi sud-est carpatice de lângã stâni ºi oboare, caracterizate prin
buruieniºuri înalte cu Rumex prezenþa unor specii total diferenþiate
obtusifolia ºi Urtica dioica ecologic.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tall
herb fringe communities of plain and
of the montane to alpine levels
EMERALD: –
CORINE: 37.88 Alpine dock
communities PAL.HAB 1999: 37.88 Alpine
dock commu- nities
EUNIS: E5.58 Alpine Rumex communities
Asociaþii vegetale: Rumici obtusifoliae –
Urticetum dioicae Korna 1968 (Syn.: Rumi-
cetum obtusifolii auct. rom., Urtica dioica-
Rumex obtusifolius Anghel et al. 1965).
16
Munþii Harghita buruieniºuri Specii
R3707 (Pârâul), Valea caracterizate prin caracteristice:
Comunitãþi Chirui, Harghita prezenþa Telekia speciosa,
sud-est Bãi, Cabana constantã ºi Petasites hybridus,
Mãdãraº, Mohoº, adesea abundentã Petasites albus,
carpatice de
Pãdurea Hoghiz. a speciei Telekia Filipendula ulmaria.
buruieniºuri spe- ciosa, care Alte specii
înalte cu Carpaþii
Meridionali: formeazã pâlcuri importante:
Telekia constante. Stratul Aruncus dioicus,
Munþii Bucegi,
speciosa ºi ierbos: dintre Equisetum maximum,
Munþii Piatra
Petasites speciile Cirsium oleraceum,
Craiului, Muntele
hybridus codominante Scrophularia alata,
Postãvaru, Munþii Chaero- phyllum
amintim:
Iezer-Pãpuºa, Filipendula ulmaria, cicutaria, Impatiens
Corespondenþe: Valea Oltului. Petasites albus, noli-tangere,
NATURA 2000: 6430 Hydrophilous
Carpaþii tall
Chaerophyllum Pulmoraria rubra,
herb fringe communities Occidentali:
of the montane to alpine levels hirsutum. Au fost Hypericum acutum,
Valea Galbenã- descrise Orobanche fava,
EMERALD: –
Padiº,
CORINE: 37 Humid grasslands and tall
Valea subasociaþiile Anthriscus nitida,
herbs communities Iadului, Stâna de typicum Coldea Symphy- tum officinale,
PAL.HAB 1999: 37.8144 Vale, Defileul
Carpathian 1990 ºi Carduus personata,
butterbur communities; Criºului
37.81441Repede, petasitetosum albae Rumex obtusifoius,
Carpathian white butterburValeacommunities
Sebiºelului, (Beldie 1967) Alliaria petiolata,
EUNIS: E5.5144 Carpathian butterbur
Valea Feneºului; în Coldea 1990. În Urica dioica,
communities Siriu, dintre Aegopodium podagraria,
etajul montan
Asociaþii vegetale: Telekio-Petasitetum hybridi Geranium robertia- num,
mijlociu. speciile caracte-
(Morariu 1967) Resmeriåã et Raþiu
ristice grupãrilor Galium aparine, Lamium
(Syn.: Petasitetum hybridi
Aegopodio-Petasitetum hybridi
Suprafeþe: de menþionãm: maculatum, Mycelis
Telekio-Petasitetum albaeordinul a 100–500 Prenanthes purpurea, muralis,
Petasitetum albae Dihoru ha. Silene heuffelii, Chelidonium majus,
Telekietum speciosae Morariu Aconitum toxi- cum, Glechoma hederacea,
Filipenduletum Coldea 1996; Impatiens noli- Chaerophyllum
– Aruncetum dioici OroianStaþiuni: aromaticum, Geum
semiumbrite, în tangere, iar pe
Valea Crãpãtura, la urbanum, Campanula
care sunt condi- rapunculoides, Carduus
baza versantului
þii de pronunþatã crispus, Anthriscus
Rãspândire: spre Bârsa
umiditate sylvestris, Rubus
Carpaþii Tãmaºului (Masivul
atmosfericã caesius, Silene
Orientali: Piatra Craiului),
ºi în sol. dioica, Cruciata
Maramureº, menþio- nãm:
Altitudine: 550– laevipes, Eupatorium
Munþii Rodnei, Cardamine amara,
1100 m. Clima: Stellaria nemorum, cannabinum, Poa
Bistriþa Aurie,
T = 7,3,0–5,10C; Chaeropyllum trivialis, Galeopsis
Bazinul Bistriþei,
P = 800–1100 hirsutum, Cirsium tetrahit, Silene alba,
Munþii Ceahlãu,
mm. Relief: oleraceum, Caltha Geranium phaeum,
Munþii Baraolt,
vãi, în lungul ºi laeta. Achillea distans, Hera-
Muntele Siriu,
pe flancurile cleum sphondylium,
Valea Mraconiei, Heracleum sphondy-
pâraielor sau a Valoare
Valea lium ssp.
depresiunilor conservativã:
Gurghiului, transsilvanicum,
largi din pãdure. redusã.
Defileul Myosotis scorpioi-
Substrat:
Mureºului, des, Scirpus
Compoziþie
sylvaticus.
diferit. Soluri: humus. floristicã: Specii
rendzine, soluri edificatoare:
coluvionate Structura: Asociaþia Telekia speciosa,
ºi bogate în cuprinde Petasites hybridus.
16
Literaturã selectivã: G. 1981; pendula ulmaria.
Aceste plante Valoare
Raþiu I. 1965; Coldea 1990,
1991; Alexiu reali- zeazã etajul conservativã:
Hodiºan I. 1966;
1996; Coldea superior, care redusã, mare
Beldie 1967; Pop
et al. 1997, depãºeºte 1 m doar în habitatele
I. et al. 1968;
1997a; Oroian S. înãlþime ºi unde este
Pascal et Mititelu prezentã specia
1971; Danciu 1996, 1998; densitate mare
Sãmãrghiþan M. (65–75%). Etajul Ligularia sibirica
1973; Dihoru et (DH2).
2001; Sanda et inferior este
al. 1973;
al. 1973, 2001; format din specii
Zanoschi V. Compoziþie
Sanda 2002. de talie mijlocie ºi
1974; Resmeriþã floristicã: Specii
micã, dintre care
et Raþiu I. 1974; semnalãm: Caltha edificatoare:
Dihoru 1975; Redactat: Simona laeta, Geranium Angelica sylvestris,
Raþiu et Gergely Mihãilescu. palustre, Crepis Cirsium oleraceum,
1976; Fink F. paludosa, Myosotis Geranium palustre,
1977; Raþiu et Buruieniºuri înalte scorpioides, Mentha Scirpus sylvaticus.
al. 1966, 1983, cu Petasites
longifolia, Scirpus Specii
hybridus
1984; Popescu sylvaticus, caracteristice:
vãile umede ºi Equisetum palustre, Scirpus sylvaticus,
R3708 difuz luminate din Ranunculus acris, R. Angelica sylvestris,
Comunitãþi etajele amintite. repens, Lychnis flos- Cirsium oleraceum.
cuculi. Alte specii
daco-getice
importante:
cu Angelica Staþiuni: Angelica
sylvestris, Altitudine: 350– archangelica, Crepis
Crepis 700 m. Clima: T = paludosa, Juncus
paludosa ºi 8–70C; P = 650– articulatus. Specii
Scirpus 800 mm. Relief: rare: Ligularia
sylvaticus versanþii vãilor, în sibirica, Polemonium
apropiere de firul caeru- leum, Trolius
Corespondenþe: vãii sau al europaeus.
ochiurilor de apã
NATURA 2000: –
din fringes lungul
EMERALD: 37.7 Humid tall Literaturã
CORINE: 37.211 Cobbageacestora.
thistle Soluri: selectivã: Cârþu
oleraceum) meadows aluviale, pseudo-
PAL.HAB: 37.814 Carpathian
gleice, bogate în
nities
substanþe
EUNIS: E5.5143 Carpathian monk shoad
communities nutritive.
Asociaþii vegetale: Angelico – Cirsietum
oleracei R. Tx. 1937,
Structura: Speciile
Ralski 1931emend. Schwich
de bazã sunt
plante înalte,
cunoscute ºi sub
Rãspândire: În numele de buru-
zona colinarã ºi în ieni din vãile de
etajul montan munte, dintre
inferior din toatã care mai
þara. reprezentative
sunt: Cirsium
Suprafeþe: oleraceum, Angelica
Formeazã fâºii de sylvestris, Cirsium
lãþimi variabile în rivularis, Fili-
16
1972; Coldea Redactat: A. stolonifera, Lotus
1995-1996; corniculatus, Valoare
Popescu.
Drãgulescu Gratiola officinale, conservativã:
Galium palustre, redusã.
1995; Sanda, Angelica archangelica
în comunitãþi daco- Potentilla reptans,
Popescu, Stancu
getice cu Angelica Ranunculus repens, Compoziþie
2001. sylvestris, Crepis Medicago lupulina, floristicã: Specii
paludosa Carex hirta, Prunella edificatoare:
ºi Scirpus sylvaticus
vulgaris, Taraxacum Juncus inflexus, J.
cu acumu- lãri de effusus, Mentha
officinale.
R3709 material organic. longi- folia, Agrostis
Comunitãþi Roci: depozite
danubiene aluviale. Soluri:
cu Juncus aluviale, gleice sau
pseudo- gleice,
effusus, J.
afânate, reavãne
inflexus ºi ºi umede.
Agrostis
canina Structura:
Fitocenozele,
dominate de
Juncus inflexus ºi J.
effusus, realizeazã
etajul superior de
Corespondenþe: 70–100 cm
înãlþime ºi cu
NATURA 2000: –
acoperirea de 75–
EMERALD: –
CORINE: –
80%. Alãturi de
PAL.HAB: 37.263 Danubio-Panonic riverine speciile dominante
and humid meadows mai apar: Mentha
EUNIS: E3.4624 Eastern Carpathian raftlongifolia,
rush meadows Alopecurus
Asociaþii vegetale: Junco – Menthetumpratensis, Carex
longifoliae Lohm. 1953, Agrostetum caninaevulpina. În
Harg. 1942, Juncetum effusi Soó (1931) 1949.microdepresiunile
cu apã în exces se
dezvoltã masiv
Rãspândire: Zona Agrostis canina, iar
colinarã din în jurul izvoarelor,
întreaga þarã, în unde solul este canina. Specii
locuri cu exces de permanent umed, caracteristice:
umiditate ºi dominã Juncus inflexus, J.
effusus, Agrostis
periodic Deschampsia
canina, Alopecurus
inundate. caespitosa pratensis, Rumex
ºi uneori crispus, Festuca
Suprafeþe: De la Calamagrostis arundinacea, Carex
500–600 m pânã epigeios, Lythrum hirta, Lolium
la 1–2 ha. salicaria, perenne. Alte specii
Symphytum importante:
Staþiuni: officinale. Etajul Medicago lupulina,
inferior este Ranunculus acris,
Altitudine: 350–
format din specii R. sardous,
700 m. Clima: T
scunde dar cu Alopecurus
= 9–70C; P = 650– densitate mare, geniculatus, Juncus
750 mm. Relief: dintre care mai articu- latus, Poa
tere- nuri plane repre- zentative trivialis, P.
sau uºor concave, sunt: Agrostis palustris,
16
Lysimachia Transilvania
nummularia, (Haþeg, Poiana
Trifolium Rusacã, Fãgãraº,
fragiferum, Braºov),
Potentilla reptans,
Depresiunile
Gratiola officinale.
Pe terenurile din intra- montane
jurul izvoarelor, din bazinul
unde bãlteºte Oltului superior,
apa permanent, Bazinul
se dezvoltã Giurgeului,
abundent: Poa Moldova.
trivialis, Agrostis
stolonifera,
Oenanthe
silaifolia, Stachys
officinalis.
Literaturã
selectivã: Pop et
al. 2002; Sanda,
Popescu,
Stancu 2001;
Todor, Gergely,
Bârcã 1971
Redactat: A.
Popescu.
R3710
Pajiºti dacice de
Molinia
caerulea
Corespondenþe:
NATURA 2000: 6410
on calcareous, peaty
siltladen soils (Molinion
EMERALD: 37.3 Oligotrophic
grasslands
CORINE: 37.31 Purple moograss meadows
PAL.HAB: 37.312 Acid purple moorgrass
meadows
EUNIS: E3.511 Calcidine purple
moorgross meadows
Asociaþii vegetale: Junco-Molinietum
1951, Peucedano rocheliani
coeruleae Boºcaiu 1965,
rosmarinifoliae Magyar ex Soó 1933.
Rãspândire:
Banat
(Caransebeº),
16
Molinia caerulea ºi Peucedaum rochelianum în pajiºti dacice de Molinia caerulea
Comunitãþi dacice cu
R3712 Deschampsia caespitosa ºi
Agrostis stolonifera
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
Deschampsia caespitosa, Agrostis stolo-
Corespondenþe: nifera, Juncus conglomeratus. Specii
NATURA 2000: – caracteristice: Deschampsia caespitosa,
EMERALD: 37.2 Eutrophic humid grasslands Agrostis stolonifera, Juncus conglome- ratus.
CORINE: – Alte specii importante: Phleum pra- tense,
PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic riverine
Festuca pratensis, Poa trivialis, P. palustris,
and humid meadows
EUNIS: E2.233 Carpathian submontane
Ranunculus acris, Alopecurus pratensis,
hay meadows Trifolium pratense, Briza media, Lathyrus
Asociaþii vegetale: Agrostio stoloniferae – pratensis, Cynosurus cristatus, Holcus
Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947. lanatus, Cirsium canum.
Comunitate dacicã
cu Deschampsia caespitosa
Taraxacum officinale, Agrostis capillaris, Poa
R3713 pratensis, Trifolium repens, Rumex crispus,
Pajiºti antropice de Juncus tenuis Potentilla anserina, Carex ovalis,
ºi Trifolium repens
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic
riverine and humid meadows
EUNIS: E3.462 Peri-Pannonic humid
meadows
Asociaþii vegetale: Juncetum tenuis
(Diemont, Siss. et Westhoff 1940)
Schwik. 1944.
Literaturã
selectivã: Buia,
Pãun, Safta, Pop
1960; Chifu,
170
Festuca pratensis în pajiºti danubian-panonice de Agrostis stolonifera
Corespondenþe:
R3716 NATURA 2000: 6510 Lowland hay
Pajiºti danubiano-pontice de Poa meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis) EMERALD: 37.2 Eutrophic
pratensis, Festuca pratensis ºi humid CORINE: –
Alopecurus pratensis PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic
riverine and humid meadows
EUNIS: E2.251 Ponto-Pannonic mesophille
hay
Asociaþii vegetale: Poetum pratensis Rãv., Cãzac.
et Turenschi 1956, Ranunculo repentis –
Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933,
Agrostideto-Festucetum pratensis
Soó 1949.
17
Relief: teren plan, pante foarte slab
Rãspândire: În luncile râurilor din încli- nate, terasele râurilor din câmpie.
Transilvania, Banat, Oltenia, Roci: depozite aluviale, nisipuri, luturi,
Muntenia, Dobrogea, Moldova. fertile ºi bine aprovizionate cu umiditate,
tot timpul anului. Soluri:
Suprafeþe: De la 1–2 ha pânã la zeci eutricambosoluri, uºoare, humico-
de ha, pe islazuri, în total circa gleice, gleiosoluri.
300–400 ha.
Structura: Speciile dominante realizeazã
Staþiuni: Altitudine: 100–350(400) m. etajul superior al vegetaþiei care atinge
Clima: T = 9,5–80C; P = 550–700 înãlþimea de 35–40(45) cm, dintre care
mm.
mai reprezentative sunt: Poa pratensis,
Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Festuca pratensis. Specii
Alopecurus pratensis, Juncus effusus, caracteristice: Festuca pratensis, Alope-
Trifolium pratense. Etajul inferior este bine curus pratensis, Poa pratensis. Alte specii
importante: Poa palustris, Galium palustre,
reprezentat de speciile: Lotus corniculatus,
Juncus effusus, Holcus lanatus, Agrostis
Trifolium repens, Ranunculus repens, R.
capillaris, Briza media, Tara- xacum officinale,
acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia,
Leucanthemum vulgare, Stellaria graminea.
Potentilla reptans, Galium palustre. Pe
lãcoviºtile slab salinizate, din Moldova
Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;
(Lunca Prutului) ºi din Dobrogea
(Grindul Lupilor) apare în cantitate Popescu, Sanda, Doltu, Nedelcu 1984;
apreciabilã Alope- curus (ventricosus) Turenschi 1966.
arundinaceus.
Redactat: A. Popescu.
Valoare conservativã: moderatã.
17
Arrhenatherum elatius, Onobrychis viciifolia,
Leucanthe- mum vulgaris, Knautia arvensis,
R3801 Campanula glomerata. Toate acestea sunt
Pajiºti sud-est carpatice de Trisetum prezente
flavescens ºi Alchemilla
vulgaris
Corespondenþe:
NATURA 2000: 6520 Mountain hay meadows
EMERALD: !38.25 Continental meadows
CORINE: 38.3 Montan hay meadows
PAL.HAB: 38.2333 Eastern Carpathian
yellow oatgrass meadows
EUNIS: E2.2333 Eastern Carpathian yellow
oatgrass meadows
Asociaþii vegetale: Cerastio holosteoidis –
Trisetum flavescenti Sanda et Popescu 2001
(Poo – Trisetum flavescetis auct. rom. non Knapp
1951), Trisetetum flavescentis (Schröter)
Brockmann 1907.
mum vulgare, Pimpinella saxifraga, Hypo- Literaturã selectivã: Burduja et al. 1973;
choeris radicata, Knautia arvensis, Cyno- Chifu et al. 1982; Puºcaru-Soroceanu 1963.
surus cristatus. Speciile mai scunde reali-
zeazã stratul inferior ºi dintre acestea
Redactat: A. Popescu.
menþionãm: Carlina acaulis, Trifolium
campestre, Luzula campestris, Carum carvi, Lotus
Redactat: A. Popescu.
2.4. PÃDURI (4)
17
2.4. Pãduri (4)
de
Staþiuni: compus din
specii acidofile Pãduri sud-est Altitudini: 800– exemplare rare de
(Calamagrostis carpatice de 1400 m. Climã: Sambucus racemosa,
arundi- nacea, T = 6,5–3,00C, P Sorbus aucuparia.
Luzula luzuloides, molid (Picea
= 850–1000 mm. Stratul ierbu- rilor
Vaccinium myrti- abies), fag
Relief: ºi subarbuºtilor:
llus). Stratul (Fagus de regulã
muºchilor: rare versanþi umezi cu
sylvatica) ºi diferite înclinãri puternic dezvoltat
perniþe de brad (Abies
Hylocomium ºi expo- ziþii, cu specii higrofile
splendens, alba) cu vâlcele umede, de tipul Myosotis
Eurynchium Leucanthemu suprafeþe din – Leucanthemum.
striatum, Dicranum m waldsteinii preajma
scoparium. izvoarelor. Roci: Valoare
Corespondenþe: diferite. Soluri de conservativã:
Valoare tip distri- foarte mare.
NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest
conservativã: (Symphyto – Fagion) cambosol, mai
moderatã. EMERALD: – mult sau mai Compoziþie
CORINE: – puþin gleizate, floristicã: Specii
Compoziþie mijlociu profunde
PAL.HAB: 41.1D213 Dacian edificatoare: Picea
floristicã: Specii beech forest acide, oligo- abies, Fagus
edificatoare: Picea EUNIS: G4.6. Mixed – mezobazice, ude. sylvatica ssp.
abies, Fagus woodlands sylva- tica, Abies
sylvatica ssp. Asociaþii vegetale: Leucanthemo waldsteinii alba. Specii
Structura:
sylva- tica, Abies – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 caracteristice:
alba. Specii Tipuri de ecosisteme: Fitocenoze Leucanthemum
fãgeto-brãdet cu Myosotis. edificate de waldsteinii,
caracteristice: specii europene Pulmonaria rubra,
Hiera- cium
boreale ºi Symphytum
rotundatum. Alte
Rãspândire: în toþi nemorale, oligo- cordatum. Alte
specii importante:
Athyrium filix- Carpaþii mezoterme, specii importante:
femina, Digitalis româneºti, în higrofite, oligo- Athyrium filix-
grandiflora, jumãtatea mezotrofe. femina, Chry-
Dryopteris filix- superioarã a Stratul arborilor sosplenium
mas, Festuca etajului nemoral. este compus din alternifolium, Circaea
drymeia, Galium molid (Picea lutetiana,
odoratum, Galium abies), fag (Fagus Deschampsia
Suprafeþe: reduse,
schultesii, Lamium sylvatica ssp. caespitosa,
dispersate între
galeobdolon, Luzula sylvatica) ºi brad Doronicum
cele- lalte habitate
luzuloides, Oxalis (Abies alba) în austriacum.
cu pãduri de molid,
acetosella, Poa proporþii variate, Dryopteris dilatata,
fag ºi brad. D. filix-mas,
nemoralis, Pteri- cu rare
dium aquilinum, exemplare de Equisetum
Veronica officinalis, paltin de munte sylvaticum,
º.a. (Acer Epilobium monta-
pseudoplatanus) ºi num, Lamium
Literaturã selectivã: ulm de munte galeobodolon,
Coldea 1991; (Ulmus glabra); Gymno- carpium
Doniþã et al. are acoperire de dryopteris, Impatiens
90–100% ºi noli-tangere, Myosotis
1990
sylvatica, Oxalis
înãlþimi de 26–32
acetosella, Paris
Redactat: N. m pentru molid ºi
quadrifolia, Rubus
Doniþã, I. Biriº. brad, 22–26 m
hirtus, Senecio
pentru fag la 100 nemo- rensis,
ani. Stratul Stellaria nemorum,
arbuºtilor este Veronica urticifolia
R4103 slab dezvoltat,
2.4. Pãduri (4)
º.a.
Literaturã
selectivã: Soó
1964, Boºcaiu
1971; Täuber
1987;
Resmeriþã
1977;
Coldea 1990,
1991; Doniþã et
al. 1990.
Redactat: N.
Doniþã, I. Biriº.
Suprafeþe: circa 285.000 ha, din care
R4104 152.000 ha în Carpaþii Orientali, 115.000
Pãduri sud-est carpatice de fag ha în Carpaþii Meridionali, 18.000 ha în
(Fagus sylvatica) ºi brad (Abies Carpaþii Occidentali.
alba) cu Pulmonaria rubra
Staþiuni: Altitudini: 700–1200 m.
Climã: T = 7,7–4,50C, P = 850–950 mm.
Relief:
versanþi mediu – slab înclinaþi cu
expoziþii diverse, platouri, culmi. Roci:
Corespondenþe:
fliº, conglo- merate, gresii calcaroase,
roci eruptive ºi matamorfice
NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest
(Symphyto-Fagion)
intermediare ºi bazice. Soluri: de tip
EMERALD: 41.1 Beech forests eutricambosol, luvisol, distri- cambosol,
CORINE: – mijlociu profunde–profunde, slab
PAL.HAB: 41.1D212 Dacian Pulmonaria scheletice, moderat–slab acide, mezo–
rubra fir-beech forest eubazice, jilave.
EUNIS: G3.1123 Dacian neutrophile
mountaine fir forest Structura: Fitocenoze edificate de specii
Asociaþii vegetale: Pulmonario rubrae –
europene, oligo-mezoterme, mezofite,
Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987
Tipuri de ecosisteme: 2416 Fãgeto-
mezo-eutrofe. Stratul arborilor compus
brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 2116 din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),
Brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 2427 brad (Abies alba), în proporþiii diferite, cu
Fãgeto-brãdet cu Rubus hirtus. puþine exemplare de paltin de munte
(Acer pseudoplatanus), ulm de munte
(Ulmus glabra), mai rar frasin (Fraxinus
Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, excelsior), carpen (Carpinus betulus);
mai frecvent în Carpaþii Orientali ºi
Meridionali.
180
Pulmonaria rubra
181
Dentaria glandulosa în pãduri sud-est carpatice de fag ºi brad
are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de telina, Actaea spicata, Asarum europaeum, Bromus
25–30 pentru brad, 22–30 m pentru fag benekeni, Carex sylvatica, Dentaria bulbifera,
la 100 de ani. Local stratul arborilor
Euphorbia amygdaloides, Gera- nium phaeum, G.
poate fi format aproape exclusiv din
robertianum, Hordelymus europaeus (roci
brad. Stratul arbuºtilor este reprezentat
prin puþine exemplare de Corylus avellana, calcaroase), Lamium galeobdolon,
Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera Mercurialis perennis, Milium effusum, Oxalis
xylosteum, Daphne mezereum, Crataegus acetosella, Paris quadri- folia, Polygonatum
monogyna. Stratul ierburilor ºi multiflorum, Rubus idaeus, Sanicula
subarbuºtilor: dezvoltat neuniform în europaea, Salvia gluti- nosa, Senecio
funcþie de luminã, este compus din specii nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri
ale florei de mull (Dentaria glandulosa, umede: Allium ursinum (primãvara),
Galium odoratum, Asarum europaeum, Cardamine impatiens, Carex remota, Circaea
Stellaria holostea, Rubus hirtus). Stratul lutetiana, Impatiens noli-tangere; pe
muºchilor: discontinuu ºi slab dezvoltat, versanþi umbriþi, cu umiditate ridicatã
compus din Hylocomium splendens, a aerului, poate deveni dominantã
Thuidium abietinum, Dicranum scoparium, Rubus hirtus; local pe forme de relief
Catharinea undulata º.a. convexe pot apare rare exemplare de
Luzula luzuloides, Veronica officinalis,
Valoare conservativã: moderatã. Majanthemum bifolium º.a.
18
CORINE: – T = 7,0–4,00C, P munte (Acer urti- cifolia º.a.
PAL.HAB: 41.1D213. Dacian = 800–1100 mm. pseudoplatanus),
mum beech forest
Relief: mesteacãn (Betula Literaturã
EUNIS: –
pendula), are selectivã: Boºcaiu
Asociaþii vegetale: Leucanthemo waldsteinii
– Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 acoperire mare 1971; Resmeriþã
Tipuri de ecosisteme: – 70–80% ºi înãlþimi 1977; Täuber
de 22–26 m la 100 1987; Coldea
de ani. Stratul 1990; Coldea
arbuºtilor, slab 1991.
dezvoltat, cu rare
exemplare de Redactat: N.
scoruº (Sorbus
Doniþã, I. Biriº.
aucuparia), soc
roºu (Sambucus
racemosa), caprifoi
(Lonicera nigra).
Stratul ierburilor
ºi subarbuºtilor,
relativ bine
dezvoltat format
din specii higrofile
(Myosotis sylvatica,
Leucanthe- mum
waldsteinii).
Valoare
conservativã:
foarte mare.
Compoziþie
floristicã: Specii
Rãspândire: în edifica- toare:
toþi Carpaþii denivelãri din Fagus sylvatica ssp.
româneºti, în care ies izvoare sylvatica. Specii
etajul nemoral. ºi mici vâlcele caracteristice:
umezite de apa Leucanthemum
Suprafeþe: izvoarelor. Roci: waldsteinii,
reduse, mai ales Ranunculus
dispersate între silicioase. Soluri: carpaticus. Alte
cele- lalte de tip gleiosol, specii importante:
pãduri. stagnosol, acide – Athyrium filix-
femina, Dentaria
slab acide,
glandulosa,
Staþiuni: mezobazice, ude
Doronicum austria-
Altitudini: 800– (înmlãºtinate), cum, Dryopteris
1450 m. Climã: mezotrofice. dilatata, D. filix-
Structura: mezotrofe. Stratul mas, Gymnocarpium
arborilor, compus dryopteris, Luzula
Fitocenoze
din fag (Fagus sylva- tica, Oxalis
edificate de
acetosella, Rubus
specii europene, sylvatica ssp.
hirtus, Senecio
boreale ºi sylvatica), mai rar
nemorensis, Stellaria
carpatice oligo- ºi brad (Abies alba),
nemorum,
mezoterme, anin alb (Alnus
Symphytum
higrofite, incana), paltin de
cordatum, Veronica
18
– medii, cu acoperire mare din cauza umbrei;
R4109 diferite expoziþii, (80–100%) ºi rare exemplare de
Pãduri sud-est coame, platouri, înãlþimi de 30–34 Daphne mezereum,
funduri de vãi. m la 100 de ani. Sambu- cus nigra, S.
carpatice de Stratul arbuºtilor racemosa, Corylus
Roci: bazice,
fag (Fagus intermediare, rar lipseºte sau este avellana, Lonicera
sylvatica) cu acide. Soluri: de slab dezvoltat xylosteum, Spiraea
Symphytum tip chamaedri-
cordatum eutricambosol,
distri- cambosol,
Corespondenþe: profunde-
mijlociu
NATURA 2000: 91V0 Dacian beech
(Symphyto – Fagion)
EMERALD: !41.1 Beech forests
CORINE: –
PAL.HAB: 41.1D211 Dacian
glandulosa beech forest
EUNIS: G1.6D21. Dacian
beech forest
Asociaþii vegetale: Symphyto – Fagetum
Vida 1959
Tipuri de ecosisteme:
Oxalis-Dentaria-Asperula,
Rubus hirtus.
profunde, slab-
Rãspândire: în mediu acide, eu-
toþi Carpaþii mezobazice,
româneºti, în umede,
etajul nemoral. eutrofice.
Rãspândire: în
toþi Carpaþii
româneºti, cu
frecvenþã mare
în Carpaþii
Meridionali
ºi Occidentali, în
regiunea de
munte ºi, în
parte, pe dealurile
înalte, în etajul
nemoral.
Suprafeþe: circa
580.000 ha, din
care
280.000 ha în
Carpaþii
Meridionali,
155.000 ha în
Carpaþii
Occidentali,
145.000 ha în
Carpaþii Orientali.
18
la altitudini Rubus hirtus.
mici; are
acoperire Valoare
ridicatã conservativã:
(80–90%) ºi redusã.
înãlþimi de
23–28 m la Compoziþie
100 de ani. floristicã: Specii
Stratul edificatoare:
arbuºtilor, Fagus sylvatica
relativ slab ssp. sylvatica,
dezvoltat, ssp. moesiaca.
cu Specii
exemplare caracteristice:
de Festuca drymeia.
Sambucus Alte specii
racemosa, importante:
S. nigra, Galium odoratum,
Corylus Calamagrostis
avellana, arundinacea,
Crataegus Carex pilosa,
mono- gyna, Dentaria bulbifera,
Evonymus Euphorbia Pãdure de fag (Fagus sylvatica)
europaea, amygdaloides, sud-est carpaticã cu Festuca
Daphne Lamium drymeia
meze- reum galeobdolon, Corespondenþe:
º.a. Stratul Lathyrus vernus, R4111 NATURA 2000: 9150 Medio-European
ierburilor ºi Luzula
luzuloides, Poa Pãdurilimestone beech forest of the
subarbuºtilo sud-estCephalanthero-Fagion
r: dominat nemoralis,
Pulmonaria EMERALD: !41.1 Beech forests
carpatice
de Festuca
obscura, Scrophu- de fag CORINE: –
drymeia ca PAL.HAB: 41.1D41 Dacian Epipactis beech
laria nodosa,
strat aco- Viola
(Fagusforest
peritor pe reichenbachiana sylvatic
EUNIS: G1.6D4 East Carpathian calciphile
suprafeþe º.a. a) ºi beech forest
mari sau în brad Asociaþii vegetale: Carpino-Fagetum
pâlcuri de cephalanteriosum Coldea 1975
diferite Literaturã (AbiesTipuri de ecosisteme: 3374 Fãget cu
dimensiuni; selectivã: alba) cu
Epipactis-Cephalanthera.
participã Morariu et Cephalanthera
elemente al.1968; Coldea
1991; Doniþã et damassonium
din „flora Rãspândire: în toþi
de mull” ºi al. 1990.
Carpaþii
din flora româneºti, în
acidofilã, Redactat: N.
Doniþã, I. Biriº. etajul nemoral, în
mai rar
regiunea montanã
ºi de dealuri înalte,
pe roci calcaroase
(Bucegi, Piatra
Craiului, Vulcan,
Cernei, Retezat,
Godeanu, Locvei,
Codru Muma,
Pãdurea Craiului
etc.).
Suprafeþe: circa
18
48.000 ha, din (Sorbus
torminalis), betulus), local acoperirea
care
carpen (Carpinus Fraxinus ornus, arboretului, format
20.000 ha în
are acope- rire din Daphne
Carpaþii
de 80–100%. În mezereum, Corylus
Meridionali ºi
platoul calcaros avellana, Crataegus
câte
14.000 ha în
Carpaþii Orientali
ºi, respectiv,
Occidentali.
Staþiuni:
Altitudini: 800–
1200 m. Climã: T
= 7,0–5,50C, P =
850–1100 mm.
Relief:
versanþi cu
înclinãri ºi
expoziþii diferite,
pla- touri. Roci:
calcaroase, gresii
calcaroase,
marne. Soluri:
rendzine tipice ºi
cambice, terra-
rossa, superficiale
– mijlociu
profunde, neutre-
slab bazice, cu
mull – moder
al Aninei monogyna, Cornus
euba- zice, în
(Carpaþii mas, Staphylea pinnata,
primãvara
Occidentali) pe Viburnum lantana,
umede, vara
locul fãgetelor Cornus sanguinea
reavãne.
cu orhidee s-au º.a. Stratul
format, prin ierburilor ºi
Structura: extinderea subarbuºtilor:
Fitocenoze bradului, dezvoltat variabil,
edificate de conþine mai
promovatã de
specii europene,
silvi- cultori, multe orhidee
nemorale,
chiar pãduri de (tipul Epipactis,
mezoterme,
amestec de fag ºi Cephalanthera) ºi
mezofite, eutrofe.
brad sau pãduri multe specii ale
Stratul arborilor,
de brad aproape „florei de mull” ºi
constituit exclu-
siv din fag (Fagus pure, cu orhidee; unele specii
sylvatica ssp. are acoperire de sudice (Campanula
sylvatica), sau cu 70–90% (pe soluri persicifolia, Melittis
amestec de brad superficiale mai melisso- phyllum).
(Abies alba), de puþin) ºi atinge
frasin (Fraxinus înãlþimi de 18–28 Valoare
excelsior), paltin m la 100 de ani. conservativã:
de munte (Acer Stratul arbuºtilor, moderatã.
pseudoplatanus), dezvoltat variabil,
sorb de câmp în funcþie de Pãdure de fag (Fagus
18
sylvatica) cu pe grohotiºuri versanþi cu Sambucus nigra,
Cephalanthera calcaroase
damassonium, diferite înclinãri ºi Crataegus
expoziþii, pla- monogyna. Stratul
Compoziþie Pãduri touri, culmi. ierburilor
floristicã: Specii balcanice de ºi subarbuºtilor:
Roci: ºisturi, roci
edificatoare: fag (Fagus calcaroase. Soluri slab dezvoltat, cu
Fagus sylvatica
ssp. sylvatica ºi sylvatica) cu de tip specii ale florei
ssp. moesiaca. Aremonia districambosol, de mull. Pe
Specii agrimonioides eutricambosol, versanþi umezi
caracteristice: profunde- dominã Rubus
Cepha- lanthera hirtus.
damassonium, C.
Corespondenþe: mijlociu
rubra. Epipactis profunde, slab-
NATURA 2000: 91K0 Illyrian
forest (Aremonio-Fagionmediu acide, Valoare
microphylla. Alte
41.1 Beech forests CORINE: – conservativã:
specii importante: mezobazice,
PAL.HAB: 41.1D51 South Carpathian mare.
Ane- mone
Aremonia beech forest umede,
nemorosa, Asarum
EUNIS: G1.6D51 South mezotrofice.
Carpathian
europaeum, Aremonia beech forest Compoziþie
Campanula Asociaþii vegetale: Aremonio floristicã: Specii
ranunculoides, Carex agrimonioidi – Fagetum Structura:
pilosa, Cephalanthera edificatoare:
Tipuri de ecosisteme: Fitocenoze
longifolia, Epipactis Fagus sylvatica
edificate de
helle- borine, E. ssp. moesiaca, ssp.
specii europene
atrorubens, Dentaria sylvatica. Specii
medii ºi
bulbifera, Euphorbia caracteristice:
amygdaloides, Rãspândire: în balcanice,
Aremonia
Galium odora- tum, munþii din sud– mezoterme,
agrimonioides,
Hepatica nobilis, vestul României mezofile, mezo-
Festuca drymeia.
Lamium galebdolon, (Þarcu Godeanu, eutrofe. Stratul
Alte specii
Lathyrus vernus, Semenic, Locvei, arborilor, compus
Mercurialis importante:
Almãj, Cernei), în din fag (Fagus
perennis, Anemone nemorosa,
etajul nemoral. sylvatica ssp.
Pulmonaria Asarum europaeum,
moesiaca, ssp.
officinalis, Sanicula Galium odoratum,
europaea, Salvia Suprafeþe: circa sylvatica), Athyrium filix-
glutinosa, 70.000 ha. exclusiv sau cu femina, Circaea
Symphytum participarea lutetiana, Dentaria
tuberosum, Viola Staþiuni: frasinului bulbifera,
reichenbachiana (Fraxinus
Altitudini: 700– Dryopteris filix-
º.a. excelsior)
1300 m. Climã: T mas, Euphorbia
= 7,5–4,50C, P = ºi paltinului de amygdaloides,
Literaturã munte (Acer
1000–1300 mm. Geranium
selectivã: Boºcaiu pseudopla- tanus);
et al. 1966; Relief: robertianum,
are acoperire Helleborus
Resmeriþã 1972;
mare (80–100%) ºi purpurascens,
Coldea 1975;
Coldea înãlþimi de 25–30 Hepatica nobilis,
1991; Doniþã et m la 100 de ani. Lamium galebdolon,
al. 1990. Stratul Moehringia
arbuºtilor, slab trinervia, Oxalis
Redactat: N. dezvoltat, acetosella, Potentilla
Doniþã, I. Biriº. compus din micrantha,
puþine exemplare Pulmonaria offici-
de Daphne nalis, Salvia
mezereum, Corylus glutinosa, Sanicula
R4112 europaea, Saxifraga
avellana,
19
heuffeli, Viola
reichenba- chiana
º.a.
Literaturã
selectivã:
Boºcaiu 1971;
Resmeriþã
1972; Coldea
1991.
Redactat: N.
Doniþã, I. Biriº.
19
Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.
R4113
Pãduri balcanice de fag (Fagus
sylvatica) cu Helleborus
odorus
Corespondenþe:
NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus
sylvatica forest (Aremonio-Fagion)
EMERALD: !41.1 Beech forests
CORINE: –
PAL.HAB: 41.1D53 South Carpathian
Helleborus odorus beech forest EUNIS:
G1.6D53 South Carpathian Heleborus
odorus beech forest
Tipuri de ecosisteme: –
R4115
Pãduri balcanice de fag (Fagus
sylvatica) cu Geranium
macrorrhizum
Corespondenþe:
NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus
sylvatica forest (Aremonio-Fagion)
EMERALD: !41.1 Beech forests
CORINE: –
PAL.HAB: 41.4643 Dacian Geranium
macrorrhizum beech forest
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Geranio macrorrhizi –
Fagetum (Borza 1933) Soó 1964
Tipuri de ecosisteme: –
191
Staþiuni: Altitudini = 400–900 m.
R4116
Clima: T = 9–70C, P = 900–1000 mm.
Relief: Pãduri sud-est carpatice de
versanþi puternic înclinaþi, umbriþi. Roci: fag (Fagus sylvatica) cu
calcare. Soluri: de tip rendzinã, Phyllitis scolopendrium
superficiale– mijlociu profunde,
eubazice, relativ umede, eutrofice. Corespondenþe:
NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests
Structura: Fitocenoze edificate de specii (Symphyto – Fagion)
balcanice. Stratul arborilor, compus, în EMERALD: 41.1 Beech forests
etajul superior, din fag (Fagus sylvatica CORINE: –
ssp. moesiaca) cu exemplare de paltin de PAL.HAB: 41.4641 Dacian Phyllitis beech
ravine forest
munte (Acer pseudoplatanus), frasin
EUNIS: –
(Fraxinus excelsior), tei (Tilia platyphyllos), Asociaþii vegetale: Phyllitidi – Fagetum
iar în etajul inferior mojdrean (Fraxinus Vida (1959) 1963
ornus), carpen (Carpinus betulus); are Tipuri de ecosisteme: –
acoperire 70–90% ºi înãlþimi de 20–25 m
la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, slab
dezvoltat, compus din Corylus avellana, Rãspândire: în toþi munþii calcaroºi din
Evonymus verrucosus, Crataegus mono- gyna. Carpaþii româneºti, în etajul nemoral,
Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, subeta- jul pãdurilor de fag ºi de
dominat de Geranium macrorrhizum, cu amestec cu fag.
elemente din flora de mull (Galium odo-
ratum, Asarum europaeum). Suprafeþe: de ordinul a 10.000 ha mai ales
în Carpaþii Meridionali ºi Occidentali.
Valoare conservativã: foarte mare.
Staþiuni: Altitudini: 500–1200 m.
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Clima: T = 8–4,50C, P = 800–1200 mm.
Fagus sylvatica. Specii caracteristice: Gera- Relief:
nium macrorrhizum. Alte specii importante: versanþi puternic – mediu înclinaþi,
Aremonia agrimonioides, Arabis turrita, întotdeauna umbriþi. Roci: calcare.
A. procurens, Asplenium trichomanes, Soluri: de tip rendzinã, litosol,
Brachypodium sylvaticum, Cystopteris fragilis, superficiale – mijlo- ciu profunde,
Dactylis polygama, Dryopteris robertiana, scheletice, eubazice perma- nent
Doronicum columnae, Epipactis atrorubens, umede, eutrofice.
Geranium robertianum, Gymnocarpium
robertiana, Helleborus odorus, Seseli Structura: Fitocenoze edificate de specii
europene nemorale. Stratul arborilor,
libanotis, Lychnis coro- naria, Melittis
compus, în etajul superior, din fag
melissophyllum, Mercurialis perennis, Peltaria (Fagus sylvatica) cu exemplare de paltin
alliacea, Poa nemoralis, Polystichum lobatum, de munte (Acer pseudoplatanus), frasin
Pulmonaria offici- nalis, Potentilla micrantha, (Fraxinus excelsior), iar în etajul inferior
Salvia glutinosa, Scutellaria altissima, Sedum pot apãrea jugastru (Acer campestre),
maximum, Silene heuffeli, Saxifraga heuffeli, carpen (Carpi- nus betulus); are acoperire
Viola reichenbachiana º.a. 60–80% ºi înãlþimi de 20–30 m la 100 de
ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat,
Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; compus din Ribes uva–crispa, Spiraea
Coldea 1991. chamaedrifolia, Cornus sanguinea,
Sambucus nigra, Daphne mezereum,
Corylus avellana, Crataegus monogyna, Rosa
Redactat: N. Doniþã, I. Biriº. pendulina, Evonymus europaeus. Stratul
ierburilor
ºi subarbuºtilor, dominat de Phyllitis
scolo- pendrium cu multe elemente din
flora de mull (Dentaria glandulosa, Galium
odo- ratum, Asarum europaeum etc).
19
Valoare Stachys sylvatica,
Symphytum Rãspândire: în umede, eutrofice.
conservativã:
cordatum º.a. toþi Carpaþii
foarte mare.
româneºti, în Structura:
Compoziþie Literaturã cheile, vâlcelele Fitocenoze
floristicã: Specii selectivã: Coldea ºi vãile înguste edificate de
edificatoare: 1991. din partea specii europene
Fagus sylvatica. inferioarã a nemorale. Stratul
Specii Redactat: N. munþilor, în arborilor,
caracteristice: Doniþã, I. Biriº. etajul nemoral, compus, în etajul
Phyllitis subetajul superior, din
scolopendrium. paltin de munte
Alte specii pãdurilor de fag
ºi amestec cu (Acer
importante: Actaea
fag. pseudoplatanus),
spicata, Aconitum
moldavicum, ulm de munte
Asplenium Suprafeþe: (Ulmus glabra),
trichomanes, reduse, de frasin (Fraxinus
Athyrium filix- ordinul a câteva excelsior) cu
femina, mii de ha. puþine exemplare
Brachypodium de fag (Fagus
sylvaticum, Campanula sylvatica ssp.
persicifolia, Carda- Staþiuni:
sylvatica) uneori
mine impatiens, Altitudini: 700–
brad (Abies alba),
Carex sylvatica, 1000 m. Clima: T
Cystopte- ris molid (Picea
= 7–50C, P = 850– abies), iar în
fragilis, Dentaria 1000 mm. Relief:
glandulosa, D. etajul inferior
bulbifera, Lamium vãi înguste, puþine exemplare
galebdolon, umbrite, chei în de jugastru (Acer
Geranium phaeum, masivele calca- campestre), carpen
Helleborus roase. Roci: în (Carpi- nus betulus),
purpurascens, general anin negru (Alnus
Doronicum calcaroase, în glutinosa); are
columnae, parte
Dryopteris filix- acoperire 70–80%
ºisturi. Soluri: în ºi înãlþimi de 30–
mas, Euphorbia
amygdaloides, formare 35 m la 100 de
Hepatica nobilis, H. humifere, euba- ani. Stratul
transilvanica, zice, puþin arbuºtilor,
Hordelymus euro- profunde,
paeus, Isopyrum
thalictroides,
Lilium martagon, bine dezvoltat, compus din Sambucus
Lunaria rediviva,
Moehringia R4117 NATURA 2000: 9180*Tilio-Acerion fores
muscosa, Pãduri sud-est of slopes, screes and ravines EMERAL
Mercurialis carpatice de !41.4 Mixed ravine and slope forests
perennis, Melica frasin (Fraxinus CORINE: –
uniflora, Myosotis PAL.HAB: 41.4642. Dacian ash-sycamo
sylvatica, Oxalis excelsior), ravine beech forest
aceto- sella, paltin (Acer EUNIS: G1.A464. Eastern Carpathian
Polypodium vulgare, pseudoplatanu ravine forest
Polystichum s), ulm (Ulmus Asociaþii vegetale: Acereto-Fraxinetum
aculeatum, Paucã 1941
glabra) cu
Pulmonaria rubra, Tipuri de ecosisteme: 3418 Frãsineto-
Poa nemo- ralis, Lunaria pãltiniº cu Phyllitis-Lunaria.
Rubus hirtus, rediviva
Salvia glutinosa,
Sanicula europaea, Corespondenþe:
19
nigra, Cornus excelsior. Specii 585.000 ha, din
sanguinea, caracteristice: în general molase
care
Corylus ave- llana, Lunaria rediviva. (alternanþe de
290.000 ha în
Crataegus Alte specii argile, nisipuri,
dealurile vestice
monogyna, importante: pietriºuri),
ºi Carpaþii
Evonymus Athyrium filix- marne, gresii
Occidentali,
europaeus. femina, Circaea calca- roase,
180.000 ha în
Stratul lutetiana, calcare, ºisturi (la
dealurile ºi munþii
ierburilor ºi sub- Cystopteris fragilis, munte). Soluri:
Carpaþilor
arbuºtilor, Dentaria de tip
Meridionali,
dominat de glandulosa, eutricambosol,
80.000 în dealurile
Lunaria rediviva, Dryopteris filix- luvosol, profunde,
ºi munþii Carpaþii
cu multe ferigi ºi mas, Geranium slab acide,
Orientali, 30.000
specii ale florei robertianum, Helle- eubazice, umede,
borus în Podiºul
de mull. eutrofice.
purpurascens, Transilvaniei.
Impatiens noli- Structura:
Valoare tangere, Lamium Staþiuni:
Fitocenoze
conservativã: galebdolon, Altitudini: 300–
edificate de
foarte mare. Mercurialis 800 (1000) m.
specii europene,
perennis, Climã: T = 9,0–
nemorale ºi
Compoziþie Moehringia 6,00C, P = 650– balcanice,
floristicã: Specii muscosa, Polysti- 850 mm. mezoterme,
edificatoare: chum setiferum, Relief: la mezofile, mezo-
Acer Primula columnae, altitudini sub 700 eutrofe. Stratul
pseudoplatanus, Sani- cula m numai pe arborilor, compus
Ulmus glabra, europaea, Senecio versanþi umbriþi ºi exclusiv din fag
Fraxi- nus neumorensis, vãi, chiar pe (Fagus sylvatica
versanþi însoriþi ssp. moesiaca ºi
Salvia glutinosa,
cu vechi ssp. sylvatica), sau
Silene heuffeli, Corespondenþe: alunecãri; la cu amestec redus
Stellaria nemorum,
NATURA 2000: 9130 altitudini peste de carpen
Stachys sylvatica,
beech forests 700 m, pe (Carpinus betulus),
Bromus benekenii EMERALD: !41.1 Beechversanþi
forests cu iar disemi- nat
º.a. CORINE: – diferite înclinãri ºi gorun (Quercus
PAL.HAB: 41.1D224. Dacian petraea), cireº
bulbifera beech forest
expoziþii, culmi,
Literaturã (Cerasus avium),
platouri. Roci:
selectivã: Paucã EUNIS: – paltin de munte
1941; Doniþã et Asociaþii vegetale: Carpino-Fagetum (Acer
al. 1990; Sanda Paucã 1941
pseudoplatanus),
Tipuri de ecosisteme: 4116 Fãget cu
et al. 2001. sorb de câmp
Asperula-Asarum-Stelaria,
carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria,
(Sorbus
Redactat: N. Fãget amestecat cu Asperula- Asarum- torminalis), ulm
Doniþã, I. Biriº. Stellaria. (Ulmus glabra, U.
minor), frasin
(Fraxinus
excelsior), tei
R4118 Rãspândire: în pucios (Tilia
Pãduri dacice toate dealurile cordata), iar în
de fag (Fagus peri- ºi intra sud-vestul ºi
carpatice, ca ºi în vestul României ºi
sylvatica) ºi cer (Quercus
partea inferioarã
carpen cerris)
a Carpaþilor, în
(Carpinus etajul nemoral. ºi gârniþã (Q.
betulus) cu frainetto). În cazul
Dentaria Suprafeþe: circa când proporþia
bulbifera speciilor de
19
amestec europaeum, ursinum. 58.000 în dealurile
depãºeºte 50% Stellaria holostea, vestice,
se formeazã aºa Carex pilosa, Literaturã selectivã:
numitele fãgete Mercurialis Paucã 1941;
amestecate. perennis, Dentaria Hodiºan 1966;
Acoperirea bulbifera). Ghiºa et al. 1971;
realizatã de Coldea 1975;
arboret este de Valoare Resmeriþã 1977:
80–100%, iar conservativã: Coldea 1991;
înãlþimea atinsã redusã. Doniþã et
de fag la 100 de
al. 1990.
ani este de 25–35 Compoziþie
m. Stratul floristicã: Specii
arbuºtilor, cu Redactat: N.
edificatoare:
dezvoltare Doniþã, I. Biriº.
Fagus sylvatica ssp.
variabilã, în moesiaca cu
funcþie de frecvenþa mare,
acoperirea ssp. sylvatica cu R4119
realizatã de frecvenþã mai Pãduri dacice
arboret, este micã, Carpinus de fag (Fagus
compus din betulus. Specii
caracteristice: nu sylvatica) ºi
Corylus avellana,
Crataegus sunt; posibil carpen
monogyna, Erythronium dens- (Carpinus
Evonymus canis, cât ºi betulus) cu
europaeus, speciile alianþei Carex pilosa
Staphylea pinnata, Lathyro –
Cornus sanguinea, Carpinion
Sambucus nigra (Carpinus betulus, Corespondenþe:
º.a. Stratul Cerasus avium, NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests
ierburilor ºi Tilia cordata, (Symphyto – Fagion)
subarbuºtilor, cu Melampyrum EMERALD: 41.1 Beech forests
dezvoltare bihariense, Dactylis CORINE: –
polygama, PAL.HAB: 41.1D221. Dacian
variabilã,
Ranunculus schultesii beech-hornbeam forest
conþine specii EUNIS: G1.6D22. Dacian hairy sedge
auricomus, Stellaria
din flora de mull holostea, Crocus beech/hornbeam
(Galium odoratum, heuffelianus, Asociaþii vegetale: Carpino-Fagetum
Asarum Lathyrus Paucã 1941
Tipuri de ecosisteme:
hallersteinii). Alte Mercu- rialis Carex pilosa, 4225 Fãget
specii importante: perennis, Primula Carex pilosa.
domi- nantã vulgaris, Pulmo-
primãvara este naria oficinalis,
Dentaria bulbifera; Sanicula euopaea, Rãspândire: în
cu frecvenþã Viola toate dealurile
mare se întâlnesc reichenbachiana,
peri- ºi
Anemone precum ºi unele
intracarpatice ºi în
ranunculoides, A. specii sud-
europene (Melittis partea inferioarã a
nemorosa, Asarum
euro- paeum, Galium melissophyllum, Carpaþilor, în
odoratum, Carex Campanula etajul nemoral.
sylvatica, Dactylis persicifolia, Lathyrus
polygama, Lamium niger), în locuri Suprafeþe: circa
galeobdolon, umede, primãvara, 160.000 ha
Lathyrus vernus, solul este aco- (22.000 în
Milium effusum, perit cu Allium dealurile estice,
19
40.000 ha în excelsior), sorb de Galium schultesii.
Transilvania, câmp (Sorbus Alte specii
restul în dealurile torminalis), paltin importante:
din preajma de câmp (Acer Anemone nemorosa,
Carpaþilor). platanoides), Asarum europaeum,
jugastru (Acer Brachypodium
Staþiuni: campestre), tei sylvaticum,
Altitudini: 300– pucios (Tilia Campanula
800 m. Climã: T cordata), cireº persicifolia, Carex
(Prunus avium), digitata,
= 9,0–6,00C, P =
plop tremurãtor C. sylvatica, Dactylis
600–750 mm.
(Populus tremula), polygama, Dentaria
Relief:
ulm (Ulmus glabra); bulbifera, Euphorbia
versanþi cu amygdaloides, Galium
înclinãri mici ºi are acoperire de
odoratum, Lamium
medii, cu 80–100% ºi
galebdolon, Lathyrus
expoziþii înãlþimi de 25–30
vernus, Melica
diferite, m la 100 de ani.
uniflora, Poa
platouri. Roci: Stratul nemoralis, Primula
molase (argile, arbuºtilor, vulgaris,
nisipuri, dezvoltat variabil, Pulmonaria
pietriºuri), în funcþie de officinalis,
acoperirea
marne. Soluri:
arboretului,
de tip luvosol,
compus din
preluvosol,
Corylus avellana,
profunde, slab
Crataegus
acide, eubazice,
monogyna, Cornus
hidric sanguinea,
echilibrate, cu Ligustrum vulgare,
stagnare Evonymus
temporarã de europaeus º.a.
apã deasupra Stratul ierburilor
orizontului B, ºi subarbuºtilor:
eutrofice. dominat de Carex
pilosa, cu
Structura: elemente din
Fitocenoze flora de mull; în
edificate de vestul þãrii apare
specii europene frecvent Aposeris
nemorale ºi foetida.
balcanice, mezo-
terme, mezofile,
mezo-eutrofe. Valoare
Stratul arbo- rilor, conservativã:
compus din fag redusã.
(Fagus sylvatica
ssp. moesiaca, Compoziþie
ssp. sylvatica), floristicã: Specii
exclusiv sau cu edificatoare:
carpen (Carpinus Fagus sylvatica
betulus), mai rar ssp. moesiaca, ssp.
gorun (Quercus sylva- tica, Carpinus
petraea s.l.), cer betulus. Specii
(Quercus cerris), caracteristice:
frasin (Fraxinus Carex pilosa,
19
Ranunculus
auricomus, Stellaria F. taurica) ºi tei Stellaria holostea
Suprafeþe: circa
holostea, Viola (Tilia tomentosa, etc.).
25.000 ha.
reichenbachiana. T. platy- phyllos, T.
cordata), cu Valoare
Staþiuni: exemplare de
Literaturã conservativã:
Altitudini: 200– ulm (Ulmus
selectivã: Beldie mare.
400 m. Clima: T = glabra), frasin
1951; Ghiºa et 9,5–7,50C, P = (Fraxinus excelsior, Compoziþie
al. 1971; Coldea 500–600 mm. F. coriariaefolia), floristicã: Specii
1975; Resmeriþã Relief: paltin (Acer edifica- toare:
1979; versanþi slab – platanoides), gorun Fagus sylvatica,
Coldea 1991; mediu înclinaþi, (Quercus petraea), Tilia tomentosa.
Doniþã et al. umbriþi, pla- touri. plop tremurãtor Specii
1990. Roci: marne, gresii (Populus caracteristice:
calcaroase, luturi. tremula), stejar Corydalis cava ssp.
Redactat: N. Soluri: de tip pedunculat marschaliana, Carex
Doniþã, I. Biriº.
eutricambosol, (Quercus robur), brevicollis. Alte
faeoziom, paltin (Acer specii importante:
pseudo- platanus), în flora vernalã:
R4120 profunde, slab cireº (Prunus Allium ursi- num,
Pãduri moldave acide, eubazice, avium), iar în Anemone nemorosa,
mixte de fag hidric opti- male, etajul inferior A. ranuncu- loides,
eutrofice. carpen (Carpinus Corydalis solida,
(Fagus
betulus), jugastru Isopyrum tha-
sylvatica) ºi tei (Acer campestre),
Structura: lictroides, Dentaria
argintiu (Tilia sorb de câmp glandulosa, D.
Fitocenoze
tomentosa) cu (Sorbus bulbifera,
edificate de specii
Carex torminalis); are D. quinquefolia; în
europene
brevicollis nemorale, acoperire 80– flora estivalã:
balcanice ºi cauca- 100% ºi înãlþimi Athy- rium filix-
Corespondenþe: ziene. Stratul de 25–30 m la femina, Ajuga
NATURA 2000: 91V0 arborilor, compus, 100 de ani. reptans, Brachy-
(Symphyto – Fagion) în etajul superior, Stratul podium sylvaticum,
EMERALD: !41.1 Beech dinforests
fag (Fagus arbuºtilor, slab Carex pilosa, C.
CORINE: – sylvatica ssp. dezvoltat, sylva- tica, C.
PAL.HAB: 41.1D61 Moldavian
moesiaca cu compus din digitata, C.
Corydalis beech forest Corylus avellana, brevicollis, Circaea
EUNIS: –
exemplare de F.
orientalis, Crataegus lutetiana,
Asociaþii vegetale: Gymnocarpium
monogyna,
Dobrescu et Koracs 1973,
Fagetum (Burduja et Ligustrum vulgare, robertianum,
ªtefan 1994 Sambucus nigra, Glecoma hirsuta,
Tipuri de ecosisteme: Cornus mas, C. Lamium
amestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria. sanguinea, Evony- galeobdolon,
mus verrucosus, Lathyrus vernus, L.
Viburnum lantana; venetus,
liane: Hedera Mercurialis
Rãspândire: în
helix. Stratul perennis, Platanthera
Podiºul Central
ierburilor ºi bifolia, Paris quadri-
Moldovenesc, în folia, Pulmonaria
subarbuºti- lor,
etajul nemoral, officinalis, Salvia
foarte bogat cu
subetajul gluti- nosa, Sanicula
specii ale florei
pãdurilor de europaea, Stachys
de mull (Galium
gorun ºi de sylva- tica, Stellaria
odoratum, Asarum
amestec cu media, Veronica
europaeum,
gorun.
19
chamaedris, Viola Kovacs 1973;
mezereum. Stratul Coronilla varia,
reichenbachiana Ivan et al. 1992;
º.a. Sanda et al. ierburilor ºi Campanula
subarbuºti- lor, rapunculoides, C.
2001.
dominat de persicifolia,
Literaturã Dactylis polygama,
Redactat: N. speciile florei de
selectivã: Dentaria bulbifera,
Doniþã, I. Biriº. mull ºi specii
Dobrescu et Euphorbia
sudice.
700–900 mm. amygdaloides,
R4121 Relief: Fritillaria orientalis,
versanþi, de la Valoare
Pãduri Knautia drymeia,
slab la puternic conservativã:
balcanice de foarte mare. Lathyrus venetus,
fag (Fagus înclinaþi, Melampyrum
sylvatica) ºi Compoziþie
nemorosum, Melica
alun turcesc uniflora, Moehringia
floristicã: Specii
(Corylus trinervia, Potentilla
edificatoare: micrantha, Peltaria
colurna) cu Fagus sylvatica,
Knautia allia- cea, Poa
Tilia tomentosa, nemoralis,
drymeia Corylus colurna. Scutellaria altissima,
Specii Stellaria nemorum,
Corespondenþe: caracteristice: Thalictrum aquilegi-
NATURA 2000: 91K0 Illyrian Corylus colurna. folium, Viola
forest (Aremonio-Fagion Alte specii reichenbachiana
!41.1 Beech forests importante: º.a.
PAL.HAB: 41.1D52 South Carpathian Asperula taurina,
Corylus colurna beech forest Asarum
G1.6D52. South Carpathian Literaturã
europaeum,
Corylus colurna beech forest
Arabis turrita, selectivã: Popescu
Asociaþii vegetale: Corylo et Samoilã 1962.
(Jov. 1955) Borh. 1963 Anthriscus sylvestris,
Tipuri de ecosisteme: – Brachypodium
sylvaticum, Redactat: N.
Doniþã, I. Biriº.
umbriþi. Roci: calcare. Soluri: de tip
Rãspândire: în rendzinã, (Corylus colurna),
puþine locuri din eutricambosol tei (Tilia
Banat (Muntele profunde-mijlo- tomentosa), cu
Domogled, Sasca ciu profunde, slab exemplare de
acide-neutre, frasin (Fraxinus
Montanã) ºi
eubazice, hidric excelsior), paltin de
Podiºul
echilibrate, munte (Acer
Mehedinþi, în
eutrofice. pseudoplatanus), iar, în
etajul nemoral,
etajul inferior,
subetajul
carpen (Carpinus
pãdurilor de gorun Structura:
betulus), mojdrean
ºi de amestec cu Fitocenoze
(Fraxinus ornus),
gorun. edificate de specii
scoruº (Sorbus
europene
domestica); are
Suprafeþe: câteva nemorale ºi
acoperire de 80–
sute de ha. submediteraneene.
100% ºi înãlþimi de
Stratul arborilor,
25–30 m la 100 de
Staþiuni: compus în etajul
ani. Stratul
Altitudine: 200– superior din fag
arbuºtilor, slab
500 m. Clima: T (Fagus sylvatica
dezvoltat cu
= 10,5–90C, P = ssp. moesiaca),
exemplare de
alun turcesc
19
Cornus mas, R4122
Viburnum lantana, Pãduri Corespondenþe:
Ligustrum vulgare, sud-est NATURA 2000: –
Rosa pendulina, R.
carpatice EMERALD: 41.1 Beech forests
spinossima, Daphne CORINE: –
de fag
PAL.HAB: 411D12. Dacian Galium kitaibe-
(Fagus lianum beech forest
sylvatic EUNIS: G1.6D12. Dacian Galium
a) ºi kitaibelianum beech forest
gorun Asociaþii vegetale: Hieracio rotundati-
Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 galieto-
(Quercu sum kitaibeliani; (Galio kitaibelianii-Querce- tum
s petraeae Sanda et Popescu 1999) Tipuri de
petraea) ecosisteme: –
cu
Galium Rãspândire: în specii europene
kitaibel Defileul Oltului ºi nemorale ºi
ianum Jiului ºi pe submediteraneene.
Muntele Cozia, în Stratul arborilor,
etajul nemoral, compus în etajul
subetajul superior de fag
pãdurilor de fag ºi (Fagus sylvatica)
amestec cu fag. sau gorun
(Quercus petraea) ºi
fag cu amestec de
Suprafeþe: reduse,
tei (Tilia
câteva sute de ha.
tomentosa, T.
cordata) iar în
Staþiuni: etajul inferior
Altitudini 600–800 carpen (Carpinus
m. Clima: T = betulus); are
8,5–70C, P = 800– acoperire de 70–
850 mm. Relief: 90% ºi înãlþimi de
versanþi mediu- 20–25 m la 100
puternic înclinaþi ani. Stratul
cu expoziþii arbuºtilor, slab
diferite. Roci: dezvoltat. Stratul
gneise, ºisturi ierburilor ºi
cristaline. Soluri: subarbuºtilor,
de tip caracterizat prin
districambosol, prezenþa speciilor
mijlociu profunde- Galium kitaibelianum,
superficiale, Galium bailloni,
scheletice, acide, Veronica bachofeni.
mezo-oligobazice,
hidric echili- Valoare
brate, conservativã:
mezotrofice. foarte mare.
Staþiuni:
Altitudini: 400–
750 m. Clima: T
= 8–70C, P = 700–
900 mm. Relief:
20
creste, versanþi boreale. Stratul Redactat: N.
României, în etajul
repezi cu arbo- rilor, Doniþã, I. Biriº.
nemoral, subetajul
expoziþii compus exclusiv
din gorun pãdu- rilor de
diferite. Roci:
gorun ºi de
gresii silicioase, (Quercus petraea R4132
amestec cu
alte roci foarte ssp. petraea ºi ssp. Pãduri
gorun.
acide. Soluri: de polycarpa), sau cu panonic-
tip podzol, amestec de fag balcanice de
Suprafeþe: circa
criptopodzol, (Fagus sylvatica gorun
180.000 ha din care
pre- podzol, ssp. sylvatica), (Quercus 110.000 în vestul ºi
superficiale rar mesteacãn petraea) ºi cer 70.000 ha în sudul
pânã la mijlociu (Betula pendula), (Q. cerris) României.
pro- funde, uneori pin (fag) (Fagus
silvestru (Pinus sylvatica) cu
uneori scheletice, Staþiuni:
sylvestris); are Melittis
foarte acide, Altitudini 200–
acoperire 60–80% melissophyllu
oligo- bazice, 600 m. Clima: T
ºi înãlþimi de 15– m
hidric = 10–7,50C, P =
18 m la 100 de
echilibrate, ani. Stratul 700–900 mm.
oligotrofice. arbuºtilor de Corespondenþe: Relief:
regulã lipseºte; NATURA 2000: 91M0 versanþi mediu-
Structura: Balkanic Turkey oak puternic înclinaþi
rare exemplare de
Fitocenoze EMERALD: !41.7 Thermophilous
cu expoziþii mai
Sorbus aucuparia. Mediterranean oak woods
edificate de Stratul ierburilor frecvent însorite,
CORINE: –
specii europene ºi culmi.
PAL.HAB: 41.7696 Pre-Carpathian Roci:
nemorale ºi molase, marne,
cerris-Qercus petraea forests
EUNIS: – gresii, tufuri
subarbuºtilor Anthennaria dioica, Asociaþii vegetale: Quercetum petraeae-
vulcanice,
dominat de Bruckenthalia Soó (1957) 1969
Tipuri de ecosisteme: 7724andezite. Soluri:
Vaccinium myrti- spiculifolia,
cu Glechoma-Geum. de tip preluvosol,
llus ºi Calluna Calamagrostis
mijlo- ciu
vulgaris. Stratul epigeios, Dactylis
profunde-
muºchilor polygama,
fragmentar, Deschampsia flexuosa, Rãspândire: profunde, în
compus din Hieracium frecvent în parte schele-
Polytrichum sp. etc. umbellatum, H. sabau- dealurile ºi tice, luto-
dum, Luzula luzuloides, munþii joºi din argiloase, acide,
L. pilosa, Majanthe- partea de vest ºi mezobazice,
Valoare
mum bifolium, de sud a hidric echilibrate,
conservativã:
foarte mare. Melampyrum pratense, mezotrofice.
Poa nemoralis,
Rumex acetosella, Structura:
Compoziþie Veronica officinalis, Fitocenoze
floristicã: Specii Vaccinium vitis- edificate de
edificatoare: idaea. specii europene
Quercus petraea
nemorale ºi
(Fagus sylvatica).
Literaturã selectivã: submediteraneene
Specii
Morariu et al. . Stratul arborilor,
caracteristice:
1970; Doniþã et compus în etajul
Calluna vulgaris.
al.1990. superior din gorun
Alte specii
(Quercus petraea ssp.
importante:
polycarpa,
20
dalechampii, ssp. arbuºtilor, în al. 1992.
petraea), ºi cer (Q. general variabil Redactat: N.
cerris) în dezvoltat, Doniþã, I. Biriº.
proporþii compus din
diferite, exclusiv Cornus mas,
sau cu puþin Crataegus monogyna, R4133
amestec de tei C. laevi- gata, Pãduri balcanice
(Tilia tomentosa), Evonymus de gorun
fag (Fagus verrucosus, E. (Quercus
sylvatica ssp. europaeus, Ligustrum petraea) cu
moesiaca), cireº vulgare, Viburnum Helleborus
(Prunus avium), lantana. Stratul odorus
paltin (Acer ierburilor ºi
platanoides), iar în subarbuºtilor de
tip Glechoma- Corespondenþe:
etajul inferior
sorb de câmp Geum ºi Asperula- NATURA 2000: 91M0 Pannonian –
Asarum-Stellaria. Balkanic Turkey oak – sessile oak
(Sorbus
Valoare EMERALD: !41.7 Thermophilous and sup
torminalis), Mediterranean oak woods
jugastru (Acer conservativã:
CORINE: –
campestre), moderatã.
PAL.HAB: 41.7H152 Getic-pre-Carpath
mojdrean Aremonia oak forest
(Fraxinus ornus), Compoziþie EUNIS: –
arþar tãtãrãsc floristicã: Specii Asociaþii vegetale: Aremonio-Quercetum
edificatoare: petraeae Hoborka 1980
(Acer tataricum), Tipuri de ecosisteme: –
mãr ºi pãr Quercus petraea,
pãdureþ (Malus Q. cerris. Specii
sylvestris, Pyrus caracte- ristice: –
pyraster); uneori . Alte specii Rãspândire: în
importante: munþii ºi dealurile
ºi carpen; are
Ajuga genevensis, joase din vestul
acoperire de
Brachypodium Olteniei ºi sudul
0,7–0,8 ºi sylvaticum,
înãlþimi de 20– Banatului (Podiºul
Cruciata glabra,
30 m la 100 de Mehedinþi, Munþii
Chamaecytisus
ani. Stratul albus, Almãj, Locvei,
Dognecei), în
Ch. austriacus, melissophyllum, etajul nemoral,
Campanula Pulmonaria subetajul pãdurilor
persicifolia, Carex officinalis, Primula de gorun ºi de
pilosa, C. divulsa, acaulis, Poa amestec cu gorun.
Dactylis polygama, angustifolia, P. nemo-
Digitalis ralis, Potentilla
grandiflora, Festuca micrantha, Sedum Suprafeþe: reduse,
heterophylla, cepaea, Tamus de ordinul câtorva
Glechoma hirsuta, communis, Veronica mii de ha.
Lamium chamaedris,
galeobdolon, V. officinalis, Vicia Staþiuni:
Lathyrus niger, L. cassubica, º.a.
Altitudini: 300–
venetus,
500 m. Clima: T =
Lythospermum Literaturã
purpurocoeruleum, 10–90C, P = 800–
selectivã: Soó 900 mm. Relief:
Lychnis coronaria,
1957; Doniþã et
Luzula luzuloides,
al. 1990; Ivan et
Melittis
21
versanþi mediu– Aremonia petraea)
puternic
Structura: agrimoniodes ºi cu Structura:
înclinaþi
Fitocenoze cu Helleborus odorus. Mercuri Fitocenoze
expo-
edificate ziþii
de alis edificate de specii
însorite,europene
specii culmi, Valoare ovata europene
nemorale
platouri. Roci:ºi conservativã: balcanice ºi
balcanice.
calcare, pe foarte mare. Corespondenþe: submedi-
Stratul
alocuri arborilor
ºisturi teraneene. Stratul
NATURA 2000: –
compus exclusiv
cristaline. Compoziþie EMERALD: – arborilor, compus
din
Soluri: degorun tip floristicã: Specii CORINE: – din gorun (Quercus
(Quercus
luvosol, petraea, edificatoare: petraea, Paeonia-ssp.
PAL.HAB: 41.76831 Dobrogean
ssp. polycarpa, sessile oak forest polycarpa, ssp.
preluvosol Quercus petraea.
EUNIS: – dalechampii),
ssp.
mijlociu Specii Asociaþii vegetale: Fraxino orni-Quercetum
dalechampii), sau caracteristice: mojdrean (Fraxinus
dalechampii Doniþã 1970,
profunde-
cu puþin Helleborus odorus. ornus),
praemoesiacum Roman 1974 cãrpiniþã
profunde, pe
amestec de tei Alte specii Tipuri de ecosisteme: (Carpinus
– orientalis),
alocuri cu la care se pot asocia
(Tilia tomentosa, T. importante:
schelet, mezo- frasini (Fraxinus
cordata), paltin Galium odoratum,
bazice,
(Acer hidric excelsior iar
Asperula taurina, Rãspândire: în
echilibrate
pseudoplatanus),(cu Brachy- podium F. coriariaefolia
Dobrogea de Nord,
posibile
uneori fagdeficite
(Fagus sylvaticum, Carex numai în Dobrogea),
la interferenþa
vara),
sylva- tica ssp. pilosa, Dactylis uneori tei (Tilia
etajului
mezotrofice.
moesiaca), iar în polygama, Galium tomentosa),
submediteraneean
etajul inferior mollugo, Lathyrus cu cel nemoral, jugastru (Acer
jugastru (Acer venetus, campestre); are
rar ºi în vestul
campestre), Tanacetum acoperire de 40–
þãrii (Podiºul
mojdrean corymbosum, 70% ºi înãlþimi de
Mehedinþi,
(Fraxinus ornus), Lychnis coronaria, 14–16 m la 100 de
Defileul Dunãrii).
sorb de câmp Lithospermum ani. Stratul
(Sorbus purpuro- coeruleum, arbuºtilor,
Piptatherum Suprafeþe: dezvoltat suficient,
torminalis),
virescens, Ruscus restrânse, circa este compus mai
carpen (Carpinus
aculeatus, R. 10.000 ha.
betulus); are ales din Cornus mas,
acoperire 70–90% hypoglossum, Sedum Crataegus mono- gyna,
maxi- mum, Tamus Staþiuni: Evonymus
ºi înãlþimi de
communis, Altitudini: 200– verrucosus, uneori ºi
20–25 m la 100
Vincetoxicum 450 m. Clima: T = Cotinus coggygria.
de ani. Stratul
hirundinaria, Viola 10–80C, P = 500– Stratul ierburilor ºi
arbuºtilor, bine
hirta. 600 mm. Relief:
dezvoltat,
versanþi mediu –
conþine Cornus
mas, Ligustrum Literaturã puternic înclinaþi,
vulgare, Evonymus selectivã: înso- riþi, culmi.
europaeus, Hoborka 1980; Roci: calcaroase ºi
E. verrucosus. Ivan et al. 1992. loessuri
Stratul ierbos ºi (Dobrogea).
subarbustiv are Redactat: N. Soluri: de tip
ca specii Doniþã, I. Biriº. rendzinic sau
reprezentative faeoziomuri,
pontice mijlociu profunde,
R4134 de gorun schele- tice, hidric
Pãduri (Quercus deficitare,
vest- eutrofice.
21
subarbuºtilor et Doniþã 1970;
este format din Ivan et al. 1992.
specii sudice, cu
frecvenþã mare Redactat: N.
a speciilor Doniþã, I. Biriº.
Lithospernum
purpurocaeruleum
ºi Mercurialis R4135
ovata (în Pãduri vest–
Dobrogea). pontice
mixte de
Valoare gorun
conservativã: (Quercus
foarte mare. petraea),
tei argintiu
Compoziþie (Tilia
floristicã: Specii tomentosa
edificatoare:
) ºi carpen
Quercus petraea
(Carpinus
ssp. polycarpa, ssp.
dale- champii, betulus) cu
Fraxinus ornus, Carpesium
Carpinus cernuum
orientalis. Specii
caracteristice: – Corespondenþe:
. Alte specii NATURA 2000: 91Z0 Moesian Silver lime
importante: woods
Asparagus EMERALD: –
tenuifolius, CORINE: –
PAL.HAB: 41.2C23 Western-Potic sessille
Brachypodium
oak-hornbeam-ash forest
sylvaticum, EUNIS: –
Lathyrus niger, Asociaþii vegetale: Tilio tomentosae-
L. venetus, Melica Carpinetum betuli Doniþã 1968
uniflora, Tipuri de ecosisteme: –
Myrrhoides
nodosa, Poa
nemoralis, Rãspândire: în sud-
Polygonatum lati- estul României, în
folium, Potentilla special în
micrantha, Dobrogea de
Piptatherum Nord, în etajul
virescens, Sedum
maximum, Tamus
communis (în
vest), Viola hirta,
Vinceto- xicum
hirundinaria,
Veronica
chamaedris.
Literaturã
selectivã: Dihoru
21
nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi Alte specii importante: Arum orientale,
de amestec cu gorun. Astragalus glycyphyllos, Brachypodium
sylvaticum, Bromus benekeni, Carex digi- tata,
Suprafeþe: circa 20.000 ha. C. divulsa, Dactylis polygama, Geum urbanum,
Glecoma hirsuta, Hedera helix, Lapsana
Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: communis, Melica uniflora, Poa nemoralis,
Polygonatum latifolium, Potenti- lla micrantha,
T = 10–90C, P = 500–600 mm. Relief:
Scrophularia nodosa, Viola hirta, V.
versanþi slab – mediu înclinaþi, de
reichenbachiana.
regulã umbriþi, platouri, vãi adãpostite.
Roci: în general loess ºi material
Literaturã selectivã: Doniþã 1968; Sanda
aluvionat pe vãi. Soluri: de tip
et al. 2001.
eutricambosol profunde, euba- zice, hidric
echilibrate (reavãne), eutrofice.
Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.
Structura:
Fitocenoze
edificate de
specii balcanice
ºi europene.
Stratul arborilor,
compus din
gorun (Quercus
petraea ssp.
dalechampii), tei
(Tilia
platyphyllos, T.
tomentosa),
frasini (Fraxinus
excelsior,
F. coriariaefolia, F.
ornus), cãrpiniþa
(Carpi- nus
orientalis), rar
Sorbus torminalis,
Acer campestre,
Acer platanoides;
are acoperire
redusã (40–50%)
ºi înãlþimi de 14–
16 m la 100 de
ani. Stratul
arbuºtilor, de
regulã puternic
dezvoltat
(acoperire 15–
40%), compus
mai ales din
Cornus mas, cu
parti- ciparea
speciilor
Crataegus
monogyna,
Viburnum lantana,
Evonymus
verrucosus
º.a. Stratul
ierburilor ºi
210
dezvoltat, primãvara (acoperire pânã la Rãspândire: în Podiºul Transilvaniei,
100%), constituit din Anthriscus cerefolium, mai frecvent în centrul podiºului
Galanthus plicatus, Corydalis bulbosa, Allium (Câmpia Transilvaniei) ºi teritoriile
rotundum, cu acoperire mai redusã în înconjurãtoare, în etajul nemoral,
timpul verii când stratul ierbos este subetajul pãdurilor de gorun ºi de
consti- tuit din elemente ale florei de
amestec cu gorun.
mull.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and
medio-European oak or oak-hornbeam
forests of the Carpinium betuli
EMERALD: –
CORINE: –
21
(Malus sylestris ºi subarbuºtilor Clima: T = 10–90C,
pedunculat
Pyrus pyraster); bine dezvoltat, P = 600–700 mm.
(Quercus robur),
are acoperire de tip Asperula Relief: pie-
exclusiv sau în
de 80–90% ºi odorata – Asarum monturi întinse amestec variabil
înãlþimi de 20– europaeum plane, slab cu gorun (Quercus
25 m la 100 de – Stellaria holostea. fragmentate. Roci: petraea), cu
ani. Stratul depozite de puþine exemplare
arbuºtilor, bine Valoare molase, cu de ulmi (Ulmus
dezvoltat, conservativã: conþinut ridi- cat procera, U. minor),
compus din mare. de argilã. Soluri: plop tremu- rãtor
Corylus ave-
de tip luvosol, (Populus tremula),
llana, Crataegus Compoziþie
profund, iar în etajul infe-
monogyna, Prunus floristicã: Specii
pseudogleizat în rior arþar tãtãrãsc
spi- nosa, Rosa edificatoare:
orizontul B, (Acer tataricum),
canina, Evonymus Quercus robur, Q.
mezobazic, cu jugastru (Acer
europaeus, petraea. Specii
umiditate campestre), pãr
E. verrucosus, caracte- ristice:
alternantã (umed pãdureþ (Pyrus
Cornus sanguinea, Helleborus
primãvara, uscat pyraster); are o
Ligustrum vulgare, purpurascens. Alte
vara), mezotrofic. acoperire de 70–
Sambucus nigra. specii
importante: Ajuga 90% ºi înãlþimi de
Stratul ierbu-
reptans, Brachy- 20–28 m la 100 de
rilor ºi Structura:
ani. Stratul
Fitocenoze
podium sylvaticum, Carex praecox arbuºtilor,
Carex michelii, edificate de specii
dezvoltat
C. divulsa, Iris europene,
Corespondenþe: variabil, compus
pseudocyperus, nemorale. Stratul din Crataegus
NATURA 2000: – arborilor, compus,
Melampy- rum monogyna, Corylus
EMERALD: –
bihariense, Melica CORINE: – în etajul superior, avellana, Prunus
uniflora, Potentilla din stejar
PAL.HAB: 41.57143 Pre-Carpathian spinosa, Ligustrum
alba, Pulmonaria praecox pedunculate oak forest vulgare, Rhamnus
mollis, Viola EUNIS: –
cathartica,
reichenba- chiana. Asociaþii vegetale: –
Tipuri de ecosisteme: Frangula alnus,
pedunculat cu Poa-Carex praecox, Viburnum lantana.
Literaturã selectivã: Goruneto-stejãret cu Stratul ierburilor
Soó 1957; Zolyomi ºi arbuºtilor, bine
et al. 1957; dezvoltat dominat
Doniþã et al. Rãspândire: în estul de Poa
1990; Ivan et al.
Podiºului Getic, angustifolia, Carex
1992. praecox.
între Ploieºti ºi
Piteºti, în etajul
Redactat: N.
nemoral, subetajul Valoare
Doniþã, I. Biriº. conservativã:
pãdurilor de gorun
ºi de amestec cu moderatã.
21
Agrostis stoloni- nummularia, acide, euba- zice,
moesiaca), cireº
fera, Lamium hidric echilibrate,
Brachypodium galeobdolon, (Prunus avium),
eutrofice.
sylvaticum, Carex Polygonatum lati- tei (T.
caryophillea, folium, platyphyllos, T.
Carex divulsa, C. Scrophularia Structura: cordata), iar în
contigua, nodosa, Veronica Fitocenoze etajul inferior
C. tomentosa, chamaedris, V. edificate de specii frecvent carpen
Calamagrostis officinalis, º.a. balcanice. Stratul (Carpinus betulus)
epigeios, Dactylis arborilor, compus ºi exemplare de
polygama, Galium Literaturã selectivã: în etajul superior arþar tãtãrãsc
mollugo, G. Doniþã et al. din gorun (Quercus (Acer tata- ricum),
cruciata, Glecoma 1990. petraea ssp. sorb de câmp
hirsuta, Geum polycarpa, ssp. (Sorbus
urbanum, Juncus Redactat: N. dalechampii, ssp. torminalis),
effusus, Lysimachia Doniþã, I. Biriº. petraea) ºi cer mojdrean
munþii joºi din (Quercus cerris) în (Fraxinus ornus),
R4140 vestul Olteniei, proporþii variate,
jugastru (Acer
Pãduri daco- Banat, Criºana, în tei (Tilia tomentosa),
campestre), pãr
balcanice de etajul nemoral, mai rar gârniþa (Q.
pãdureþ (Pyrus
gorun subetajul frainetto), fag
pyraster): are
(Quercus pãdurilor de gorun (Fagus sylvatica
acoperire de 80–
petraea), cer ºi amestec cu ssp.
100% ºi înãlþimi
(Q. cerris) gorun. de 22–30 m la 100
ºi tei argintiu de ani. Stratul
(Tilia arbuºtilor, de
Suprafeþe: circa
tomentosa) cu 25.000 ha, din regulã dezvoltat
Lychnis care variabil, compus
coronaria 15.000 în vestul în din Cornus mas,
sudul României. Cornus sanguinea,
Cratae- gus
Staþiuni: monogyna,
Altitudini 300–600 Evonymus
m. Clima: T = verrucosus,
Corespondenþe: 9,5–7,50C, P = Ligustrum vulgare,
NATURA 2000: 91M0 Pannonian – 750–925 mm. Prunus spinosa,
Balkanic turkey oak – sessile oak Rosa canina,
Relief:
forest EMERALD: !41.7 Thermophilous Viburnum lantana ºi
and supra- Mediterranean oak woods versanþi cu
CORINE: – diferite înclinãri ºi altele. Stratul
PAL.HAB: 41.7696 Pre-Carpathian Quercus expoziþii mai mult ierburilor ºi
cerris-Q. petraea forest subarbuºtilor,
însorite. Roci:
EUNIS: G1.7686 Pre-Carpathian Quercus dezvoltat variabil,
cerris-Q. petraea forest ºisturi, calcare,
Asociaþii vegetale: Tilio argenteae- tufuri, molase. cu specii
Quercetum petraeae-cerris Soó 1957, Soluri: de tip nemorale ºi
Quercetum petraeae-cerris Soó (1957) 1969, sudeuropene.
tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000 preluvosol,
Tipuri de ecosisteme: – luvosol,
eutricambosol, Valoare
profunde-mijlociu conservativã:
profunde, mare.
Rãspândire: pe
dealurile ºi lutoargiloase, slab
21
Compoziþie Tanacetum etajul nemoral, în sud), cireº
floristicã: Specii corymbosum, subetajul (Prunus avium), plop
edificatoare: Lithospermum pãdurilor de gorun tremurãtor
Quercus petraea, Q. purpuro- ºi amestec cu (Populus tremula),
cerris, Tilia coeruleum, Melica gorun. mesteacãn (Betula
tomentosa, uniflora, Potentilla pendula), iar în
Carpinus betulus. micrantha, Suprafeþe: câteva etajul inferior
Specii Polygonatum mii de ha. jugastru (Acer
caracteristice: – latifolium, P. campestre), carpen
. Alte specii multiflorum, Poa (Carpinus betulus),
Staþiuni:
importante: nemoralis, Rubus sorb de câmp
Altitudini 300–
Aremonia agrimo- hirtus, Ruscus (Sorbus torminalis);
500 m. Clima T =
nioides, aculeatus, Sedum are
8–7,50C, P = 800–
Brachypodium cepaea, Ste- llaria
holostea, Tamus 1000 mm, în
sylvaticum, Campa-
communis, Trifolium nord,
nula persicifolia, C.
medium, Veronica ºi 750–850 mm, în
rapunculoides,
chamaedris, Viola sud. Relief:
Carex pilosa,
Calamintha acinos, hirta, versanþi moderat-
Dactylis poly- V. reichenbachiana, puternic înclinaþi,
gama, Euphorbia Vincetoxicum hirundi- însoriþi, în
amygdaloides, naria. situaþii de
Fragaria vesca, adãpost creat de
Glechoma hirsuta, Literaturã munþii înve-
Geum urbanum, selectivã: Soó cinaþi. Roci: în
Helleborus odorus 1957; Hoborka general roci acide.
(numai în sud), 1980; Doniþã et Soluri: de tip
Hype- ricum al. 1990; Ivan et luvosol, profunde,
perforatum, Lathyrus acide, mezobazice
al. 1992.
vernus, L. vene- tus, hidric echilibrate,
L. niger, Lychnis mezotrofice.
coronaria, Redactat: N.
Doniþã, I. Biriº.
Structura:
Corespondenþe: Fitocenoze
R4141 NATURA 2000: 9260 Castanea sativa din specii
edificate
Pãduri EMERALD: – submediteraneene.
daco- CORINE: –
Stratul arborilor
balcanic PAL.HAB: 41.57331 Pre-Carpathian
compus,
chestnut-sessile oak forest în etajul
e de superior, din
EUNIS: –
gorun castan (Castanea
Asociaþii vegetale: Castaneo-Quercetum
(Quercu Horvat 1938 sativa) ºi gorun
s Tipuri de ecosisteme: (Quercus
– petraea ssp.
petraea) dale- champii, ssp.
ºi castan petraea) în proporþii
(Castan Rãspândire: numai diferite, cu
ea în nord, în amestec de fag
sativa) vecinãtatea (Fagus sylvatica),
cu localitãþii Baia paltin de munte
Genista Mare, ºi în sud, în (Acer
tinctori vecinã- tatea pseudoplatanus), tei
a localitãþilor (Tilia platyphyllos, T.
Tismana-Horezu, în cordata, T. tomentosa
21
acoperire de 80– hirtus, R. idaeus,
100% ºi înãlþimi Selinum Corespondenþe:
de 20– 30 m la carvifolia,
NATURA 2000: –
100 de ani. În Veronica EMERALD: –
ultimii ani, în officinalis, ca ºi CORINE: –
pãdu- rile cu speciile PAL.HAB: 41.7A153 Getic-pre-Carpathic
castan de la Baia Calamagrostis Corylus colurna-sessile oak forest EUNIS:
Mare s-au produs epigeios ºi Luzula –
Asociaþii vegetale: Orno-Quercetum
uscãri masive ale luzuloides º.a.
praemoesicum Roman 1974 subass.
acestei specii din coryletosum colurnae
cauza infectãrii Literaturã Tipuri de ecosisteme: –
cu Cryphonectria selectivã: Sanda
parasitica. Stratul et al. 2001. Rãspândire: în dalechampii, ssp.
arbuºtilor, Podiºul Mehedinþi polycarpa), alun
dezvoltat Redactat: N. ºi Munþii Aninei, în turcesc (Corylus
variabil, compus Doniþã, I. Biriº. etajul nemoral, colurna)
din Cornus mas, C. subetajul pãdu- ºi tei (Tilia
sanguinea, Corylus rilor de gorun ºi tomentosa), iar în
ave- llana, de amestec cu etajul inferior din
R4142
Crataegus gorun. mojdrean (Fraxinus
Pãduri
monogyna, ornus), cãrpiniþã
balcanic (Carpinus orientalis),
Evonymus Suprafeþe: reduse,
e mixte carpen (C. betulus),
europaeus, câteva sute de
de ha. jugastru (Acer
Ligustrum
vulgare, Rosa
gorun campestre), sorbi
canina, Viburnum (Quercu Staþiuni: (Sorbus torminalis, S.
opulus, º.a. Stratul
s Altitudini 200–400 domestica), pãr
petraea
ierbu- rilor ºi m. Clima: T = 11– (Pyrus pyraster);
) ºi
subarbuºtilor 9,50C, P = 750– are acoperire de
este constituit alun turcesc
850 mm. Relief: 70–100% ºi înãlþimi
din specii (Corylus
versanþi mediu- de 20–25 m la 100
acidofile. colurna) cu
puternic înclinaþi, de ani. Stratul
Paeonia
însoriþi. Roci: arbuºtilor, bine
dahurica
Valoare calcaroase. Soluri: dezvoltat, compus
conservativã: de tip eutri- din Cornus mas,
foarte mare. cambosol, luvosol, Crataegus monogyna.
mijlocii-profunde Stratul ierburilor ºi
cu schelet eubazic, subarbuºtilor, cu
Compoziþie multe specii
hidric echilibrate,
floristicã: specii sudice,
eutrofice.
edificatoare: submediteraneene
Castanea sativa, ºi o serie de specii
Structura:
Quercus petraea. nemorale.
Specii Fitocenoze
caracteristice: – edificate de specii
europene ºi Valoare
. Alte specii conservativã:
importante: caucaziene.
Stratul arborilor, foarte mare.
Genista tinctoria,
Lysimachia compus, în etajul
superior, din Compoziþie
punctata,
gorun (Quercus floristicã: Specii
Laserpitium
petraea ssp. edificatoare:
prutenicum, Rubus
21
Quercus petraea, dife- rite stejar pedunculat
Corylus colurna, R4143 expoziþii, câmpii (Quercus robur),
Tilia tomentosa. Pãduri înalte. Roci: exclusiv sau cu
Specii dacice de molase, luturi, puþin amestec de
caracteristice: – . argile. Soluri: gorun (Quercus
stejar
Alte specii petraea), cireº
pedunculat eutricambosol,
importante: Arum (Prunus avium),
(Quercus prelu- vosol,
orientale, Campa- frasin (Fraxi- nus
nula persicifolia, robur) cu luvosol profund,
luto-argiloase, excelsior), tei
Dactylis polygama, Melampyr pucios (Tilia
Geum urbanum, um euba- zice, hidric
cordata), paltin de
Glechoma hirsuta, bihariense echilibrate,
câmp (Acer
Hordelymus eutrofice.
platanoides), rar
europaeus, Lychnis
coronaria, Lathyrus
Corespondenþe: fag (Fagus
Structura:
NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and sylvatica), iar în
niger, L. venetus,
medio-European oak orFitocenoze
oak-hornbeam etajul inferior,
Myrrhoides nodosa, edificate
forests of Carpinion betuli de
Paeonia dahurica, carpen (Carpinus
EMERALD: – specii europene betulus),
Potentilla CORINE: – nemorale. Stratul majoritar,
micrantha, PAL.HAB: 41.2C11 Dacian
arborilor, jugastru (Acer
Piptatherum bihariense oak-hornbeam forest
virescens, Poa EUNIS: – compus, în etajul campestre); are
nemoralis, Tamus superior,
Asociaþii vegetale: Melampyro bihariense- din acoperire
communis, Viola Carpinetum (Borza 1941) Soó 1964 em.
alba, º.a.
Coldea 1975 de 80–90% ºi Compoziþie floristicã:
Tipuri de ecosisteme: 6228 Stejãret cu
înãlþimi de 25–32 Specii edificatoare:
carpen cu Melampyrum,
m la 100 de ani. Quercus robur,
Literaturã carpen cu Carex pilosa,
Stratul arbuºtilor,
carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria. Carpinus betulus.
selectivã: Roman
slab dezvoltat din Specii
1974.
cauza umbririi de caracteristice:
cãtre carpen, Melampyrum
Redactat: N. Rãspândire: pe
compus din bihariense. Alte
Doniþã, I. Biriº. dealurile din
Crataegus monogyna, specii importante:
vestul, nordul ºi
Evonymus verru- în flora vernalã:
centrul
cosus, E. europaeus, Anemone nemorosa,
României, în Sambucus nigra, A. ranunculoides,
zona pãdu- rilor Ligustrum vulgare, Corydalis solida,
de stejar, Corylus avellana, în Galanthus nivalis,
subzona pãdurilor nord Lonicera Dentaria bulbifera,
de stejari xylosteum. Stratul Scilla bifolia; în
mezofili. ierburilor flora estivalã: Ajuga
ºi subarbuºtilor, reptans, Aconitum
Suprafeþe: reduse, slab dezvoltat, cu molda- vicum,
circa 10.000 ha. specii ale florei de Brachypodium
mull (Asarum sylvaticum, Carex
Staþiuni: europaeum, Galium pilosa, C. sylvatica,
Altitudini: 200– odoratum, Stellaria
Dactylis polygama,
500 m. Clima: T holostea).
Euphorbia
= 9–80C, P = 600– amygdaloides, E.
700 mm. Relief: Valoare carniolica, Galium
pla- touri, conservativã: mollugo, Geum
versanþi slab – mare. urbanum, Helle-
mediu înlinaþi cu borus purpurascens,
21
Hepatica transsilva- = 9–80C, P = 600– (Quercus robur, Q. x
nica, Lathyrus R4144 750 mm. Relief: rosacea), exclusiv
transilvanicus, L. Pãduri dacice terase vechi în sau cu puþin
vernus, Lamium de stejar afara luncilor amestec de
galeobdolon, pedunculat râurilor. Roci: carpen (Carpinus
Mercurialis perennis, (Quercus molase argiloase, betulus), gorun (Q.
Melica uniflora, robur) cu argile. Soluri: de petraea),
Polygonatum Molinia tip luvosol, mesteacãn (Betula
latifolum, coerulea pseudo-gleizat, pendula), ulm
P. multiflorum, profunde, (Ulmus procera),
Ranunculus mezobazice, cu iar în etajul
Corespondenþe: inferior Acer
auricomus, Sanicula umiditate
NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and campestre, A.
europaea, Stachys alternantã,
medio-European oak or oak-hornbeam tataricum, Pyrus
sylvatica, Stellaria mezotrofice.
forests of the Carpinion betuli
media, Viola odorata, pyraster; are
EMERALD: –
V. reichenba- chiana CORINE: –
acoperire mare
Structura: (70–90%) ºi
º.a. PAL.HAB: –
Fitocenoze
EUNIS: 41.57143 Pre-Carpathic purple înãlþimi de 20–24
moorgrass-pedunculateedificate
oak forest de m la 100 de ani.
Literaturã specii europene,
Asociaþii vegetale: Molinio-Quercetum Stratul arbuºtilor,
selectivã: Coldea roboris (Tx37) Scam et nemorale.
Pass 1959 Stratul dezvoltat variabil,
1975; Sanda et de ecosisteme: 6132 Stejãret
arborilor,
pedunculat cu Poa-Carex
compus din
al. 2001. compus, în etajul Crataegus
superior, din monogyna, Corylus
Redactat: N. stejar pedunculat avellana, Ligustrum
Rãspândire: în
Doniþã, I. Biriº.
puþine locuri din vulgare, Frangula Agrostis stolonifera.
þarã, pe alnus, Evonymus
piemonturi ºi euro- paeus, E. Literaturã selectivã:
terase vechi verrucosus. Rhamnus Scamoni et
(Baraolt, cathartica, Rosa Passarge 1959;
Gurghiu, canina º.a. Stratul Doniþã et al.
Bistriþa, ierburilor ºi 1990.
Tismana, subarbuºtilor, bine
Piemonturile dezvoltat, Redactat: N.
vestice, dominat de Carex Doniþã, I. Biriº.
Piemontul Getic praecox, cu
(partea de est), participarea
speciei Molinia
în etajul caerulea. R4145
nemoral, Pãduri panonice
subetajul Valoare de stejar
pãdurilor de conservativã: pedunculat
gorun ºi de mare. (Quercus
amestec cu robur) cu Carex
gorun. Compoziþie brizoides
floristicã: Specii
Suprafeþe: circa edificatoare:
13.000 ha. Quercus robus (x Q.
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
rosacea). Specii
EMERALD: –
Staþiuni: caracteristice: – . CORINE: –
Altitudini: 300– Alte specii PAL.HAB: 41.57142. Pre-Carpathian
500 m. Climã: T importante: quaking sedge-pedunculate oak forest
21
EUNIS: – dezvoltat variabil, Specii
câmpii
Asociaþii vegetale: Carici brizoidi – plane, este compus din caracteristice:
Quercetum roboris Raþiujoase, frecvent,
et al. 1977
de ecosisteme: 6133 Stejãret
Frangula alnus, Carex brizoides. Alte
inundabile. Roci:
cu Agrostis-Carex brizoides. Viburnum opu- lus, specii: Ajuga
aluviuni Corylus avellana, reptans, Betonica
argiloase. Soluri: Cornus sanguinea, officinalis, Dactylis
de tip gleiosol, Prunus spinosa, polygama,
Rãspândire: în
profunde, grele, Rosa canina, Deschampsia
câmpiile joase,
cu apã freaticã Ligustrum vulgare caespitosa,
inundabile, din
aproape de º.a. Stratul Festuca gigantea,
vestul þãrii
suprafaþã ºi, ierburilor ºi Glecoma hederacea,
(Câmpia Timiºului,
frecvent, din subarbuºtilor, Lysimachia
Câmpia Someºului
cauza puternic nummularia, L.
etc.) în zona
inundaþiilor, cu dezvoltat, vulgaris, Polyganum
pãdurilor de
apã temporar la acoperind uneori hidro- piper,
stejar, subzona
supra- faþã, supra- feþe mari, Pulmonaria mollis,
pãdurilor de
mezobazice, cu este dominat de Rubus caesius,
stejar mezofili.
umiditate Agrostis stolo- Scrophularia
puternic nifera ºi Carex nodosa, Viola
Suprafeþe: alternantã (vara brizoides. reichenba- chiana
restrânse, circa uscat – reavãn), º.a.
1.500 ha.
mezo- trofice.
Valoare
Staþiuni: conservativã: Literaturã
Altitudini: 100– foarte mare. selectivã: Raþiu et
Structura:
150 m. Climã: T al. 1977; Doniþã
Fitocenoze
= 10–9,50C, P = Compoziþie et al. 1990.
edificate de
700–800 mm. floristicã: Specii
specii europene.
Relief: edifica- toare:
Stratul arborilor, Redactat: N.
compus din stejar Quercus robur. Doniþã, I. Biriº.
roboris Zolyomi 1957
pedunculat
R4146 Tipuri de ecosisteme: 6111 Stejãret de
(Quercus robur) pedunculat cu Lithospermum.
exclusiv sau cu Pãduri-rariºti
puþin amestec de moldave de
anin negru (Alnus stejar Rãspândire: în
glutinosa), plop pedunculat nord–estul
tremurãtor (Quercus României, în
(Populus tre- robur) ºi cireº depresiunea Jijia
mula), carpen (Prunus avium) – Bahlui, în
(Carpinus betulus), cu Acer silvostepa cu
tei pucios (Tilia tataricum stejari mezofili.
cordata), jugastru
(Acer campestre), Corespondenþe: Suprafeþe: reduse,
pãr (Pyrus câteva mii
NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian de ha.
steppic
pyraster); are woods with Quercus sp.
acoperire de 70– EMERALD: – Staþiuni:
80% ºi înãlþimi CORINE: – Altitudini: 100–
PAL.HAB: 41.7A224 Sarmatic
de 20–25 m la 200 m. Climã: T =
tataricum-Quercus robur
100 de ani. 9,5–8,5
EUNIS: G1.7A12 Tartar maple
0
C, P =
steppe
Stratul arbuºtilor, oak woods 450–570 mm.
Asociaþii vegetale: Aceri tatarico- Quercetum
21
Relief:
foarte dezvoltat
versanþi slab– Literaturã selectivã:
în poieni,
mediu înclinaþi Zolyomii 1957;
dominat de
cu expoziþii mai Doniþã et al.
Prunus spinosa,
mult însorite, 1990.
Crataegus
platouri, vãi largi. monogyna,
Roci: depozite Evonymus Redactat: N.
luto-argiloase ºi verrucosus, E. Doniþã, I. Biriº.
loessoide. Soluri: europaeus,
de tip faeoziom Sambucus nigra,
(cernoziom Ligustrum R4147
cambic ºi argi- vulgare, Viburnum Pãduri
loiluvial), lantana, Cornus
danubiene
profunde, grele, sanguinea. Stratul
slab acide-bazice, mixte de
ierburilor ºi
eubazice, hidric subarbuºtilor, cu
stejar
deficitare în Lithospermum ºi pedunculat
timpul verii, Tanacetum (Quercus
eutrofice. corymbosum. robur) ºi tei
argintiu (Tilia
Structura: Valoare tomentosa)
Fitocenoze conservativã: cu
edificate de foarte mare. Scutellaria
specii europene altissima
nemorale ºi Compoziþie
continentale. floristicã: Specii Corespondenþe:
Stratul arborilor edificatoare:
NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver lime
poate fi închis sau Quercus robur. woods
poienit având, în Specii EMERALD: –
etajul superior, caracteristice: – CORINE: –
stejar pedunculat . Alte specii: PAL.HAB: 41.2C21 Moldo-Muntenian
(Quercus robur) Betonica officinalis, pedunculate oak-lime-hornbeam ash forest
Bupleurum EUNIS: G1.A162 Mixed lime-oak-
exclusiv sau cu
praealtum, hornbeam forest
puþin amestec de Asociaþii vegetale: Ornithogalo-Tilio-
gorun (Quercus Brachypodum Quercetum A. Dihoru 1976
petraea), frasin sylvaticum, Carex Tipuri de ecosisteme: 6414 ºleau de
(Fraxinus excelsior), michelii, pedunculat-tei argintiu-carpen cu Arum
cireº (Prunus Convallaria – Brachypodium, 6814 Cereto-stejãret cu
majalis, Dactylis carpen cu Arum-Brachypodium.
avium), iar în
etajul inferior polygama, Geum
dominã arþarul urbanum, Glecoma
hirsuta, Festuca
tãtãresc (Acer tata-
rupicola, Iris
ricum), jugastrul
variegata, Melica
(Acer campestre),
altissima, Nepeta
mãrul (Malus
cataria, Phlomis
sylvestris), pãrul
tuberosa,
(Pyrus pyraster);
Polygonatum
are acoperire de latifolium, Vince-
40–70% ºi înãlþimi toxicum
de 18–23 m la 100 hirundinaria, Viola
de ani. Stratul hirta º.a.
arbuºtilor,
22
Rãspândire: Câmpia Dunãrii, Podiºul llaria altissima. Alte specii importante:
Central Moldovenesc. Brachypodium sylvaticum, Arum orientale,
Dentaria bulbifera, Euphorbia amygda- loides,
Geranium robertianum, Geum urbanum,
Suprafeþe: circa 50.000 ha. Glechoma hirsuta, Lamium galeobdolon,
Asperula odorata, A. taurina, Carex sylvatica, C.
Staþiuni: Altitudine 100–450 m. Climã: pilosa, Pulmonaria officinalis, Mercurialis
T = 9,5–8,50C, P = 550–700. Relief: câmpie perennis; în locuri umede Allium ursinum,
planã, platouri, versanþi slab înclinaþi. Aegopodum poda- graria, Stachys sylvatica,
Substraturi: loessuri, marne, gresii Salvia glutinosa, Circaea lutetiana, Festuca
calca- roase. Soluri: preluvosoluri, gigantea, Gera- nium phaeum, Scrophularia
eutricambo- soluri, profunde, eubazice, nodosa, Rubus caesius º.a.
slab acide, reavãn-umede, eutrofice.
Literaturã selectivã: Sanda et Popescu
1971; A. Dihoru 1976; Doniþã ºi colab.
Structura: fitocenoze edificate de specii
1992.
europene ºi balcanice. Stratul arborilor,
compus, în etajul superior, din stejar
Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.
pedunculat (Quercus robur) sau/ºi cer
(Quercus cerris) ºi frasin de luncã sau
frasin comun (Fraxinus angustifolia, F.
excelsior), în etajul mijlociu din tei (Tilia
tomentosa,
T. cordata, T. platyphyllos), ulm (Ulmus
minor), paltin de câmp (Acer platanoides),
sorb de câmp (Sorbus torminalis), iar în
etajul inferior din carpen (Carpinus betu-
lus), jugastru (Acer campestre), arþar tãtã-
rãsc (Acer tataricum), mãr ºi pãr pãdureþ
(Malus sylvestris, Pyrus pyraster); arbo-
ret cu acoperire mare (80–100%) ºi arbori
de stejar de 25–33 m la 100 de ani.
Stratul arbuºtilor, compus din Cornus
mas,
C. sanguinea, Crataegus monogyna,
C. pentagyna, Evonymus europaeus,
E. verucosus, Corylus avellana, Staphylea
pinnata, Viburmun lantana, Ligustrum
vulgare. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor
este bogat în specii ale florei de mull cu
elemente sudice.
Suprafeþe: circa
105.000 ha din
care 55.000 în
sudul ºi 50.000 în
vestul României.
Staþiuni:
Altitudini 100–
300 m. Clima: T
= 9,5–10,50C, P =
500–600 mm în
sud,
600–750 mm în
22
vest. Relief: Valoare umbellatum, H.
câmpii plane sau Structura: conservativã: murorum, Lathyrus
cu depresiuni nu Fitocenoze moderatã. niger, Tanacetum
prea adânci, edificate de corymbo- sum,
versanþi slab specii europene Compoziþie Lithospermum
înclinaþi, cu submediteraneen floristicã: Specii purpureocoeruleum,
e balcanice edificatoare: Lychnis coronaria,
expoziþii mai
Quercus cerris, Q. Polygonatum
mult înso- rite. ºi continentale.
frainetto. Specii latifolium, Sedum
Roci: loessoide, Stratul arborilor,
caracte- ristice: maximum, Veronica
lutoase, luturi, compus, în etajul
Crocus flavus. Alte chamaedris,
argile. Soluri: de superior, din cer
specii importante: V. officinalis,
tip preluvosol (Q. cerris) ºi
Ajuga reptans, Verbascum
(sol brun- gârniþã (Q. phlomoides, Viola
frainetto) în Betonica officinalis,
roºcat), Brachy- podium hirta, Vincetoxicum
profunde, proporþii hirundinaria º.a
sylvaticum,
argiloase, variabile, rar cu
Campanula
amestec de
mezobazice, cu persicifolia, Carex Literaturã selectivã:
stejar Popescu et al.
umi- ditate caryophillea, C.
pedunculat 1989; Pop et al.
alternantã tomentosa, Clyno-
(Quercus robur), 2000; Doniþã et
(primãvara ude, podium vulgare,
gorun (Quercus Calamagrostis al. 1990.
vara uscate),
petraea), epigeios, Centaurium
mezobazice.
umbellatum, Geum Redactat: N.
tei argintiu (Tilia flavus, Scilla bifolia), urbanum, Doniþã, I. Biriº.
tomentosa), frasin cu compoziþii Hieracium
(Fraxi- nus diferite în funcþie
angustifolia), iar în de conþinutul
etajul inferior solului în argilã;
puþine exemplare pe soluri mai puþin R4154
de Pyrus pyraster, argiloase tip P
Acer tataricum, Acer Glechoma-Geum, pe ã
campestre, Ulmus cele argiloase tip d
procera; are Poa angustifolia- u
acoperire de 70– Carex praecox sau ri
90% ºi înãlþimi de Genista tinctoria- d
20–28 m la 100 de Festuca a
ani. Stratul heterophylla. n
arbuºtilor, u
dezvoltat bi
variabil, compus a
mai ales din
n
Crataegus monogyna
-
Ligustrum vulgare,
Evonymus verrucosus, b
Rhamnus cathartica, al
Cornus mas, c
Prunus spinosa, a
Rosa canina. ni
Stratul ierburilor c
ºi subarbuºtilor, e
sãrac în specii d
vernale (Crocus e
22
gâ Suprafeþe: circa tomentosa), chiar
rni 27.000 ha fag (Fagus sylvatica
þã concentrate mai ssp. moesiaca), iar
(Q ales în jud. Argeº, în etajul inferior
ue Olt, Vâlcea, Dolj, arþar tãtãrãsc (Acer
rc Gorj, Mehedinþi, tatari- cum), ulm
us Caraº Severin. (Ulmus minor, U.
fr procera), jugastru
ai Staþiuni: (Acer campestre),
ne Altitudini: pãr pãdureþ (Pyrus
100–
tt 300 m. Clima: T = pyraster),
o 11–100C, P = 550– mojdrean
cu 650 mm. Relief: (Fraxinus ornus);
Fe câmpii are acoperire de
înalte,
st platouri 60–80% ºi înãlþimi
mai de 18–23 m la 100
uc
drenate, versanþi de ani. Stratul
a
slab-mediu arbuºtilor,
he
te înclinaþi cu dezvoltat
ro diferite expoziþii. neuniform compus
ph Roci: depozite din Crataegus
yll luto-argiloase. monogyna,
a Soluri: de tip Ligustrum vulgare,
preluvosol, luvosol, Evonymus europaeus,
profunde, luto- E. verru- cosus,
argiloase, Rhamnus tinctoria,
decarbonatate, Cornus mas. Stratul
slab-mediu acide, ierburilor ºi
mezo- bazice, subarbuºtilor,
hidric echilibrate, dominat de Festuca
mezotrofice. heterophylla, Glechoma
hirsuta, Geum
urbanum.
Structura:
Fitocenoze Valoare
edificate de specii conservativã:
europene mare.
balcanice ºi
continentale.
Rãspândire: în Stratul arborilor, Compoziþie
Câmpia Dunãrii compus, în etajul floristicã: Specii
Pãdure danubian- ºi în câmpiile ºi superior, exclu- siv edificatoare:
balcanicã de cer ºi dealurile joase Quercus frainetto.
gârniþã cu din gârniþã
Crocus flavus din sudul (Quercus frainetto) Specii
Banatului, în sau cu puþine caracteristice: – .
zona pãdurilor exemplare de cer Alte specii
de stejari, importante:
(Q. cerris), gorun
subzona Astragalus glycy-
(Q. petraea ssp.
pãdurilor de phyllos, Betonica
polycarpa), stejar
stejari officinalis,
peduncu- lat (Q.
termofili. Brachypodium
robur), tei (Tilia
sylvaticum, Cytisus
22
hirsutus, Campanula Pãun 1964 stejari termofili.
cium umbellatum, Tipuri de ecosisteme:
persicifolia,
Helleborus odorus, Poa-Carex praecox.
Calamagrostis Suprafeþe: circa
Hypericum
epigeios, Digitalis
perforatum, 17.000 ha,
grandiflora, Dactylis
Lathyrus venetus, Rãspândire: în exclusiv în sudul
polygama, Genista României.
L. niger, Lychnis câmpiile înalte
tinctoria, Galium
coronaria, din sudul
mollugo, Hiera-
Tanacetum României Staþiuni:
corymbosum, (Gãvanu-Burdea, Altitudini: 100–
Polygonatum Boian, 300 m. Clima: T
latifolium, Romanaþi, = 10–10,50C, P =
Potentilla Podiºul 500–600 mm.
micranthos, Sedum Relief:
Bãlãciþei), în
maximum, Veronica câmpii plane sau cu
zona pãdurilor de
officinalis, V. uºoare depresiuni,
stejar, subzona
chamaedris, Viola pla-
pãdurilor de
hirta, V. suavis
º.a. touri. Roci: argile, în etajul inferior rar
luturi prãfoase. arþar tãtãrãsc (Acer
Literaturã Soluri: de tip tatari- cum),
alosol, planosol, jugastru (Acer
selectivã: Pãun
vertosol, profunde, campestre), pãr
1966; Doniþã et
argiloase, slab- pãdureþ (Pyrus
al. 1990.
mediu acide, pyraster), are
mezobazice, cu acoperire de 70–
Redactat: N. umiditate puternic 90% ºi înãlþimi de
Doniþã, I. Biriº. 17–20 m la 100 de
alternantã
(primãvara ani. Stratul
arbuºtilor, slab
R4155 ºi dupã ploi ude, dezvoltat, compus
Pãduri vara uscate, din Crataegus
danubian- crãpate adânc), monogyna, Ligustrum
balcanice de mezotrofice. vulgare, Evonymus
gârniþã verrucosus. Stratul
(Quercus ierburilor ºi
Structura: subarbuºtilor,
frainetto) ºi
Fitocenoze dominat de speciile
cer (Q.
edificate de specii Carex praecox, Poa
cerris) cu
europene angustifolia.
Carex
balcanice ºi
praecox
continentale.
Valoare
Stratul arborilor,
conservativã:
Corespondenþe: compus, în etajul
mare.
superior,
NATURA 2000: 9280 Quercus exclu- siv
frainetto
woods din gârniþã
EMERALD: !41.7 Thermophilous
(Quercus and frainetto) Compoziþie floristicã:
supra-Mediterranean oak woods Specii edificatoare:
CORINE: –
sau cu puþin
amestec
PAL.HAB: 41.7692 Getic early sedge de cer Quercus frainetto.
Q. frainetto forest (Quercus cerris), Specii
gorun (Q. petraea
EUNIS: G1.7692 Getic early sedge caracteristice:
Q. frainetto forest ssp. polycarpa), iar Carex praecox. Alte
Asociaþii vegetale: Quercetum frainetto
22
specii importante: = 11,5–100C, P = Fitocenoze
în flora vernalã R4156 450–500 mm. edificate de
doar Scilla bifolia Pãduri Relief: specii europene,
în flora esti- valã danubian- câmpie planã sau submediteraneen
Asparagus balcanice cu mici e ºi cauca- ziene.
tenuifolius, de stejar depresiuni, vãi Stratul arborilor,
Brachypodium brumãriu largi. Roci: compus, în etajul
sylvaticum, Carex (Quercus depozite superior, din
caryophillea, Carex pedunculif stejar brumãriu
loessoide. Soluri:
spicata, (Quercus
lora), cer de tip faeoziom,
Calamagrostis pedunculiflora), în
(Q. cerris), profunde,
epigeios, Dactylis amestec cu cer
gârniþã (Q. neutre, euba-
polygama, Fragaria (Quercus cerris),
viridis, Galium
frainetto) zice, hidric
(stejar pufos – stejar pufos (Q.
mollugo, deficitare în
Q. pubescens) pubescens), uneori
G. pseudoaristatum, timpul verii,
ºi gârniþa (Q.
Genista tinctoria, cu eutrofice. frainetto), iar în
Glechoma hirsuta, Acer tataricum
etajul inferior ulm
Tanacetum corymbo- (Ulmus minor, U.
Structura:
sum, Lathyrus procera), arþar
Corespondenþe:
niger, Lychnis
NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian
tãtãrãsc steppic(Acer fruticosa ºi P.
coronaria, woods with Quercus spp.
Polygonatum latifolium, EMERALD: !41.7 Thermophilous jugastru
tataricum),and tenella. Stratul
Potentilla micrantha, (Acer
supra-Mediterranean oak woods campestre), ierburilor ºi
Sedum cepaea, CORINE: – pãr pãdureþ (Pyrus subarbuºtilor,
Vincetoxicum PAL.HAB: 41.76223 Pontic pyraster), mojdrean dominat de
hirundinaria, Viola Q. pedunculiflora-Q. cerris
(Fraxinus ornus); Lithospermum
EUNIS: –
hirta, º.a. are acoperire purpurocoeruleum,
Asociaþii vegetale: Quercetum
pedunculiflorae-cerris variabilã, de la Geum urbanum,
Literaturã selectivã: rariºte
de ecosisteme: 7614 Stejãret (30–50%) Glechoma hirsuta, iar
brumãriu-cer-gârniþã pânã la pãdure în poieni de
Pãun 1966; ºi Lithospermum.
Popescu et al. încheiatã (70–80%) Festuca valesiaca,
1981; Doniþã et ºi înãlþimi de 10– Stipa capi- llata,
al. 1990; Ivan et 16 m la 100 de Chrysopogon
Rãspândire: în ani. Stratul gryllus.
al. 1992.
centrul ºi vestul arbuºtilor, puternic
Câmpiei Dunãrii, dezvoltat, compus
Redactat: N. Valoare
în zona de din Crataegus conservativã:
Doniþã, I. Biriº. silvostepã, monogyna, C. foarte mare.
subzona pentagyna, Prunus
silvostepei cu spinosa, Rosa Compoziþie
pãduri termofile. canina, Cornus mas,
floristicã: Specii
Evonymus edificatoare:
Suprafeþe: circa verrucosus, E. Quercus
16.000 ha, toate europaeus, pedunculiflora,
în sudul Rhamnus catharticus, Quercus cerris,
României. Ligustrum vulgare, Quercus pubescens.
Viburnum lantana, Specii caracte-
Staþiuni: Cotinus coggygria, ristice: – . Alte
Altitudini: 20– uneori desi- specii importante:
100 m. Clima: T ºuri de Prunus Asparagus
22
tenuifolius, A. m. Clima: T =
officinalis, A. R4157 11–100C, P =
verticillatus, Pãduri- 400–450 mm.
Betonica officinalis, rariºti Relief:
Brachypodium sylva- danubian- câmpii plane sau
ticum, Carex vest- pontice cu depresiuni
michelii, Coronilla
de stejar puþin adânci, în
varia, Dictamnus
brumãriu Dobrogea, vãi
albus, Dactylis
polygama, D. (Quercus late, platouri, în
glomerata, pedunculifl Moldova de sud.
Euphorbia ora) cu Acer Roci: depozite
polychroma, Fra- tataricum loessoide. Soluri:
garia viridis, de tip faeoziom
Filipendula vulgaris, Corespondenþe: (cerno- ziom
Festuca rupicola, cambic), steppic
NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian
Galium verum, Inula woods with Quercus spp. profunde, bogate
hirta, Tana- cetum EMERALD: !41.7 Thermophilous and
supra-Mediterranean oak în woods
humus, slab
corymbosum,
CORINE: – acide, eubazice,
Melica altissima, PAL.HAB: 41.76221 Pontic hidric deficitare
Nepeta panonica, Q. pedunculiflora steppe woods
Poa angustifolia, în timpul verii,
EUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppe
Potentilla argentea, oak woods G1.7A12 eutrofice.
Polygonatum latifo- steppe oak woods
lium, Paeonia Asociaþii vegetale: Quercetum
Structura:
pedunculiflorae Borza 1937
peregrina (numai Fitocenoze
Tipuri de ecosisteme: 8114
în estul mãriu cu arþar tãtãrãsc edificate de
teritoriului), Sedum specii europene
maximum, Thalictrum submediteranene
minus, Teucrium Rãspândire: în ºi continentale
chamaedris, estul Câmpiei dar ºi
Trifolium alpestre, caucaziene.
Dunãrii, în
Vicia tenuifolia, Stratul arborilor,
Dobrogea ºi sudul
Vincetoxicum
Moldovei, în zona de regulã,
hirundinaria, Viola
de silvostepã, poienit, compus
hirta º.a.
subzona în etajul superior
silvostepei cu din stejar
Literaturã brumãriu
pãduri de stejari
selectivã: Morariu (Quercus peduncu-
termofili.
1944; Doniþã et liflora) exclusiv
al. 1990. sau cu puþin
Suprafeþe: circa
49.000 ha din care amestec de
Redactat: N. 31.000 ha în
Doniþã, I. Biriº.
Câmpia Dunãrii,
restul în sudul
Moldovei ºi în
Dobrogea.
Staþiuni:
Altitudini 15–200
23
stejar pufos (Q. pubescens), iar în etajul
inferior arþar tãtãrãsc (Acer tataricum) R4158
dominant, jugastru (Acer campestre), ulmi Pãduri danubian-vest-pontice
(Ulmus minor, U. procera), pãr (Pyrus mixte de stejar brumãriu (Quercus
pyraster), în Dobrogea ºi Pyrus elaeagri- pedunculiflora) ºi tei argintiu
folia; are acoperire de 40–70% ºi înãlþimi (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii
de 15–22 m la 100 de ani. Stratul
arbuºtilor, de regulã, puternic dezvoltat, Corespondenþe:
compus Crataegus monogyna, Prunus NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppic
spinosa, Viburnum lantana, Rhamnus woods with Quercus spp.
cathartica, Ligustrum vulgare, Evonymus EMERALD: !41.7 Thermophilous and
verrucosus, supra-Mediterranean oak woods
E. europaeus, Rosa canina, Sambucus nigra, CORINE: –
PAL.HAB: 41.76833 Dobrogean Q. peduncu-
local Cotinus coggygria; în poieni pot liflora lime – oriental hornbeam forest
apãrea pâlcuri de Prunus fruticosa, EUNIS: –
P. tenella. Stratul ierburilor ºi Asociaþii vegetale: Querco pedunculiflorae-
subarbuºtilor, constituit atât din specii Tilietum tomentosae Doniþã 1970
de pãdure (fiind frecvente Geum Tipuri de ecosisteme: 8211 ªleau de
stejar brumãriu-tei-cãrpiniþã cu
urbanum, Glecoma hirsuta), cât ºi din Lithospernum, 8214 ªleau de stejar bru-
specii de stepã în poie- nile mai mari. mãriu-tei argintiu-carpen cu Glecoma-Geum.
230
Ulmus procera ºi sylvaticum, câmpie planã sau
rar Carpinus Bupleurum R4159 cu mici
betulus; are praealtum, Pãduri ºi depresiuni, vãi
acoperire de 40– Clematis vitalba, rariºti largi. Roci:
60% ºi înãlþimi de Dactylis polygama, danubiene depozite loessoide
15–17 m la 100 de Geum urbanum, de stejar fine. Soluri: de tip
ani. Stratul Lithospermum faeoziom,
brumãriu
arbuºtilor de purpurocoeruleum, profunde, luto-
(Quercus
regulã bine Veratrum nigrum, argiloase, slab
pedunculifl
dezvoltat Verbascum acide, eubazice,
phoeniceum,
ora) ºi stejar
(acoperire 20– hidric deficitare
Vincetoxicum pedunculat
60%) ºi compus în timpul verii,
din Cornus mas, hirundinaria, Viola (Q. robur)
eutrofice.
Crataegus monogyna, jordanii, V. hirta, cu Tulipa
Corylus avellana, Bromus benekeni º.a. bibersteini
Structura:
Ligustrum vulgare, ana
Fitocenoze
Evonymus europaeus Literaturã selectivã: edificate din
º.a. Stratul Dihoru ºi Doniþã Corespondenþe: specii europene
ierburilor ºi 1970. NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian
nemorale,steppic
subarbuºtilor, woods with Quercus spp. caucaziene ºi
dezvoltat N. EMERALD: !41.7 Thermophilous and
Redactat: conti- nentale.
variabil, are în supra-Mediterranean oak woods
Doniþã, I. Biriº. Stratul arborilor,
CORINE: –
sinuzia vernalã compus în etajul
PAL.HAB: 41.7A228. Danubian
specii sudice Q. pedunculiflora-Q. robursuperior din
(Arum orientalis, EUNIS: – stejar brumãriu ºi
Myrroides nodosa, Asociaþii vegetale: – stejar pedunculat
Paeonia peregrina, Tipuri de ecosisteme: 8314 Stejãretrobur, Q.
(Quercus
Ornithogalum pedunculat ºi brumãriu peduncu- liflora),
fimbriatum), iar iar în etajul
cea de varã, pe inferior, arþar
lângã graminee, Rãspândire: în tãtãrãsc (Acer
unele specii câmpiile ºi tataricum), ulm
mezofile (Pulmo- dealurile joase (Ulmus minor,
naria obscura, Viola din sudul U. procera), pãr
reichenbachiana etc.). Moldovei ºi estul pãdureþ (Pyrus
Munteniei, în pyraster), jugastru
Valoare zona de (Acer campestre);
conservativã: silvostepã, are acoperire
foarte mare. subzona variabilã, în
silvostepei cu rariºte 20–40%, în
Compoziþie pãduri de stejari pãdure 60–80% ºi
floristicã: Specii termofili. înãlþimi de 10–18
edifica- toare: m la 100 de ani.
Quercus Suprafeþe: Stratul arbuºtilor
pedunculiflora, restrânse, câteva bine dezvoltat,
Tilia tomentosa. sute de ha. compus din
Specii Crataegus monogyna,
caracteristice: – . Staþiuni: Prunus spinosa,
Alte specii Altitudini 50–200
importante: m. Climã: T =
Asparagus 11–100C, P =
tenuifolius, 450–475 mm.
Brachypodium Relief:
231
Rhamnus cathartica, Evonymus euro- paeus, Rãspândire: insular în dealurile ºi munþii
E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Sambucus joºi din vestul ºi centrul României
nigra, uneori Cornus mas. Stratul (Munþii Apuseni, Podiºul Târnavelor,
ierburilor ºi subarbuºtilor, având sub Podiºul Secaºelor), în etajul nemoral,
masiv ca specii frecvente, Glechoma
ambele subetaje.
hirsuta, Geum urbanum ºi Lithospermum
purpurocoeruleum, iar în poieni petece de
pajiºti stepice cu Festuca valesiaca, Stipa Suprafeþe: circa 1.000 ha în vestul ºi
pennata, Phlomis tuberosa, Campa- nula centrul României.
sibirica.
Staþiuni: Altitudini 400–1200 m. Clima:
Valoare conservativã: foarte mare.
T = 8–4,50C, P = 650–900 mm. Relief:
versanþi repezi cu expoziþii sudice,
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
Quercus robur, Q. pedunculiflora. Specii adesea cu roca la suprafaþã. Roci:
caracteristice: Tulipa bibersteiniana. Alte calcaroase. Soluri: de tip rendzinã,
specii importante: sub pãdure: Ajuga superficiale pânã la mijlociu profunde
laxmani, Arum orientale, Asparagus tenuifo- lius, scheletice, eubazice, hidric deficitare
Brachypodium sylvaticum, Betonica officinalis, în timpul verii, eutrofice.
Carex michelii, Dactylis polygama,
D. glomerata, Doronicum hungaricum,
Fragaria viridis, Heracleum sphondylium, Poa Structura: Fitocenoze edificate de spe-
angustifolia, Polygonatum latifolium, cii submediteraneene. Stratul arborilor,
Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta º.a. compus din stejari pufoºi (în special
Quercus pubescens, dar pe alocuri ºi
Literaturã selectivã: Dobrescu et al. 1969; Q. virgiliana), exclusiv sau cu puþin
Doniþã et al. 1990. amestec de gorun (Q. petraea ssp.
polycarpa), stejar pedunculat (Q. robur),
Redactat: N. Doniþã, I. Biriº. arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), pãr
pãdureþ (Pyrus pyraster), uneori cer (Q.
cerris); are acoperire redusã (20–40%) în
rariºte, 40–60% în pãdure ºi înãlþimi de
R4160 6–12 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,
Pãduri-rariºti dacice de stejar dezvoltat în grupe alternând cu porþiuni
pufos (Quercus pubescens) cu de pajiºte, compus din Cornus mas, C.
Lithospermum sanguinea, Corylus avellana, Ligustrum
purpurocoeruleum vulgare, Crataegus monogyna, Evonymus
verrucosus, Prunus spinosa, Ramnus cathartica,
Corespondenþe: Viburnum lantana, local Sorbus cretica, S.
NATURA 2000: 91H0 Pannonian woods dacica, Rosa canina. Stratul ierburilor ºi
with Q. pubescens subarbuºti- lor, constituit din specii de
EMERALD: !41.7 Thermophilous and
pãdure dar ºi de pajiºte stepicã (Stipa
supra-Mediterranean oak woods
CORINE: – sp., Carex humilis).
PAL.HAB: 41.7373 Intra-Carpathian insular
Quercus virgiliana woods Valoare conservativã: foarte mare.
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Lithospermo-Quercetum
auct. rom. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
Tipuri de ecosisteme: – Quercus pubescens. Specii caracteristice:
Carex humilis. Alte specii importante:
Adonis vernalis, Allium montanum, Anthe-
ricum ramosum, Astragalus
23
glycyphyllos, Stratul dezvoltat,
Staþiuni:
Brachypodium arbuºtilor, compus aproape
Altitudine 100–
pinnatum, întotdeauna exclusiv din
Calamintha acinos, 200 m. Clima: T puternic Cotinus coggygria,
Dactylis glomerata, = 10,5–100C, P =
Dictamnus albus, 450–500 mm.
Doricnium Relief: cu acoperire pânã la 100%, dar local cu
herbaceum, Festuca versanþi cu R4161 pâlcuri mai înalte
rupicola, Fragaria înclinãri diferite, de Prunus spinosa
Pãduri-rariºti
în general mici,
viridis, Galium vest-pontice de ºi
însoriþi, platouri.
verum, Galium stejar pufos Crataegus monogyna.
mollugo, Iris pumila, Roci: în general Stratul ierburilor
(Quercus
I. ruthenica, Inula calcaroase, ºi subarbuºtilor,
pubescens) cu dezvoltat
ensifolia, uneori ºi
Galium variabil, în
Leucanthemum vulcanice sau
corymbo- sum,
dasypodum funcþie de
ºisturi verzi.
Lathyrus niger, Soluri: de tip acoperirea
Linum flavum, Poa rendzinã, Corespondenþe: stratului
angustifolia, superficiale, NATURA 2000: 91AA Easternarbuºtilor,
white oak
Pulmonaria woods compus din specii
semischeletice,
molissima, Pulsa- xerofile, and
EMERALD: !41.7 Thermophilous sudice,
bogate în humus,
tilla montana, supra-Mediterranean oak woods
pânã la începutul
euba- zice, hidric CORINE: –
Polygonatum verii Paeonia
puternic PAL.HAB: 41.73724 Moesian
odoratum, Trifolium peregrina,
dasypodium white oak woods
Vera-
deficitare, trum nigrum, vara
alpestre, T. EUNIS: –
eutrofice.
montanum, Sedum Asociaþii vegetale: GalioLithospermum
dasypodi-
maximum, Seseli Quercetum pubescentis purpuro- coeruleum,
gracile, Stachys Structura: de ecosisteme: 8771 Stejãret de pufos cu
Asparagus
scumpie cu Lithospermum.
recta, Serratula Fitocenoze verticillatus, Galium
tinctoria, Verbascum edificate de dasypodum, Carex
phlomoides, specii michelii.
Vincetoxicum submediteranee Rãspândire: numai
hirundinaria º.a. ne. Stratul în sud-estul Valoare
arborilor, României conservativã:
Literaturã compus, exclusiv, (Dobrogea, foarte mare.
selectivã: Gergely din stejar pufos Moldova de sud),
1960, 1962. (Quercus în zona de Compoziþie
pubescens) sau cu silvostepã, floristicã: Specii
rare exemplare subzona
Redactat: N. edificatoare:
de Pyrus pyraster, silvostepei cu
Doniþã, I. Biriº. Quercus pubescens,
P. elaeagrifolia, pãduri de stejari Cotinus coggygria.
Fraxinus ornus, termofili. Specii
Sorbus domestica, caracteristice:
are acoperire Galium dasypodum.
redusã (20–50%) Suprafeþe:
Alte specii
ºi înãlþimi de 8– restrânse, circa
8.000 ha. importante:
10 m la 100 de Asparagus tenuifo-
ani; frecvent lius, Filipendula
este poienit, cu vulgaris, Lathyrus
aso- ciaþii niger, Piptatherum
stepice în poieni. virescens, Thalictrum
23
minus, Vicia Vinca herbacea et Doniþã 1970;
tenuifolia, Vinca º.a. Doniþã et al.
Literaturã selectivã:
herbacea, Vinceto- 1990.
Dihoru et Doniþã
xicum 1970.
Literaturã
hirundinaria, selectivã: Dihoru Redactat: N.
Bromus inermis Doniþã, I. Biriº.
º.a. Redactat: N.
Doniþã, I. Biriº. Staþiuni: Altitidini: 100–250 m. Climã:
specii sudice T = 10,5–100C, P ani. Stra- tul
R4162 (Paeonia = 450–500 mm. arbuºtilor bine
Pãduri vest- peregrina, Relief: dezvoltat
pontice mixte Lithospermum platouri, versanþi (acoperire 20–40%),
de stejar pufos purpurocoeruleum, slab înclinaþi, mai format din Cornus
(Quercus Carex hallerana, ales însoriþi; în mas, Crataegus
pubescens) cu Piptatherum silvostepã monogyna, Cotinus
Paeonia virescens º.a.). extrazonal pe coggygria º.a. Stratul
peregrina versanþi umbriþi. ierburilor ºi
Valoare Roci: calcaroase ºi subarbuºtilor,
conservativã: loess. Soluri: de foarte slab
foarte mare. tip rendzinã sau dezvoltat din
maroniu de cauza umbrei,
Compoziþie constituit din
pãdure, mijlociu
Corespondenþe: floristicã: Specii
profunde,
edificatoare:
NATURA 2000: 91AA Eastern white oak scheletice,
woods
Quercus
pubescens, eubazice, hidric
EMERALD: !41,7 Thermophilous and
supra-Mediterranean oak woods Fraxinus ornus, deficitare,
CORINE: – Carpinus orientalis. eutrofice.
PAL.HAB: 41.73723 Moesian Paeonia Specii
peregrina white oak woods caracteristice: Structura:
EUNIS: – Paeonia peregrina. Fitocenoze
Asociaþii vegetale: Paeonio peregrinae- Alte specii
Carpinetum orientalis Doniþã 1970 Tipuri importante:
edificate din
de ecosisteme: 8271 Stejãret de pufos cu specii
Asparagus submediteranene.
cãrpiniþã ºi mojdrean cu Mercurialis
tenuifolius, A.
ovata. Stratul arborilor,
verticillatus,
compus din stejar
Brachypodium
sylvaticum, Carex pufos (Q.
Rãspândire: în pubescens), sub
michelii, Dactylis
Dobrogea, în care se gãseºte un
polygama, Geum
etajul pãdu- rilor etaj compact din
urbanum, Fra-
submediteraneene garia viridis, mojdrean
. Tanacetum (Fraxinus ornus) ºi
corymbosum, cãrpiniþã
Suprafeþe: circa Melica uniflora, (Carpinus
6.000 ha. Mercurialis ovata, orientalis), cu rare
Poa nemoralis, exemplare de tei
Polygonatum (Tilia tomentosa),
latifolium, Teu- Acer campestre,
crium chamaedris, Pyrus pyraster; are
Thlaspi perfoliatum, acoperire de 90–
Veratrum nigrum, 100%
Vincetoxicum ºi înãlþimi de 10–
hirundi- naria,
12 m la 100 de
23
R4163 EUNIS: – conservativã:
Asociaþii vegetale: Echinopo banatici-
foarte mare. R4164
Pãduri-rariºti Quercetum pubescentis,
balcanice de Cotino-Quercetum pubescentis Pãduri
stejar pufos Compoziþie
Acantho-Quercetum pubescentis balcanice de
(Quercus Fekete 1958. floristicã: Specii nuc (Junglans
Tipuri de ecosisteme: edifica-
– toare:
pubescens) cu regia) ºi
Quercus pubescens,
Echinops Q. virgiliana. Specii
sâmbovinã
banaticus Rãspândire: caracteristice:
(Celtis
Defileul Dunãrii, Echinops bana- australis) cu
Corespondenþe: în etajul ticus, Acanthus Scutellaria
NATURA 2000: – nemoral, longifolius. Alte pichleri
subetajul and
EMERALD: !41.7 Thermophilous specii importante:
supra-Mediterranean pãdurilor
oak woods de Achillea coarctata, Corespondenþe:
CORINE: – gorun ºi de Carex hallerana, NATURA 2000: –
PAL.HAB: 41.73726 Moesian Echinops- de
amestec Carduus candicans, EMERALD: –
white oak woods Coronilla elegans,
gorun. CORINE: –
Dictamnus albus, PAL.HAB: 44.693 Balcanic Juglans –
Suprafeþe: circa puþin gorun Fragaria viridis, Celtis riverine forest
1.000 ha. (Quercus petraea ssp. Geranium EUNIS: G1.7C5 Celtis australis woods
dalechampii, ssp. sanguineum, Asociaþii vegetale: Celto-Juglandetum
polycarpa), rar tei regiae Jov 1957 em Roman 1974 Tipur
Staþiuni: Hypericum
de ecosisteme: –
Altitudini: 100– (Tilia tomentosa), perforatum, Laser
200 m. Clima: T gârniþã (Quercus trilobum,
= 11,5–110C, P = frainetto), iar în Lithospermum
700–800 mm. etajul inferior din purpurocoeruleum, Rãspândire: în
Relief: mojdrean Tanacetum corymbo- sudul Podiºului
versanþi în (Fraxinus ornus), sum, Orchis simia, Mehedinþi
general puternic cãrpiniþã (Carpinus Potentilla micrantha, ºi în Defileul
înclinaþi, orientalis), sorb Polygonatum Dunãrii, în etajul
stâncoºi, însoriþi. (Sorbus domestica), latifolium, Tamus nemoral,
are acoperire commu- nis, subetajul pãdurilor
Roci: calcaroase.
variabilã, de Vincetoxicum
Soluri: de tip de gorun ºi de
rariºte (20–30%) hirundinaria º.a.
rendzinã ºi amestec cu gorun.
sau de pãdure (40–
litosol,
80%) Literaturã selectivã:
superficiale- Suprafeþe: foarte
ºi înãlþimi pânã la Jakucs 1961;
mijlociu restrânse, câteva
15 m la 100 de Roman 1974;
profunde,
ani. Stratul Boºcaiu et al. zeci de ha.
scheletice, slab
arbuºtilor, bine 1971.
acide eubazic, dezvoltat, compus Staþiuni:
hidric deficitare din Cornus mas, Redactat: N. Altitudini: 100–
vara, eutrofice. Crataegus Doniþã, I. Biriº. 300 m. Climã: T
monogyna, Cotinus
Structura: = 11,5–10,50C, P
coggygria, Syringa
Fitocenoze = 750–800 mm.
vulgaris, Evonymus
edificate de spe- verrucosus, º.a. Relief:
cii Stratul ierbu- rilor bolovãniºuri la
submediteraneen ºi subarbuºtilor, baza pereþilor
e. Stratul bogat în specii stâncoºi ºi a
arborilor, compus submediteraneene versanþilor
în etajul superior . abrupþi. Roci:
din stejari pufoºi
(Quercus pubescens, calcare. Soluri: de
Valoare tip litosol,
Q. virgiliana), cu
23
rendzinã, Tilia cordata), ulm Symphytum
Suprafeþe:
superficiale, (Ulmus minor), tuberosum º.a.
restrânse (< 100
sche- letice, gorun (Quercus
ha).
eubazice, hidric petraea ssp. Literaturã
optimale, eutro- dalechampii), iar în selectivã: Roman
fice. etajul inferior, Staþiuni:
1974.
viºin turcesc Altitudine: 490–
Structura: (Prunus mahaleb), 530 m. Clima: T
Redactat: N.
Fitocenoze mojdrean = 7,50C; P = 750
Doniþã, I. Biriº.
edificate de (Fraxinus ornus), mm. Relief: dune
specii europene cãrpiniþã de nisip care
alterneazã cu
submediteranen (Carpinus R4165
teren plan.
e ºi cauca- orientalis), Pãduri-rariºti de
Substrat: nisipuri.
ziene. Stratul carpen (Carpinus Betula
Soluri:
arborilor, betulus), jugastru pendula
psamosoluri. pH =
compus în etajul (Acer campestre);
superior din are acoperire de 5,8–7,5.
Corespondenþe:
sâmbovinã 70–90% ºi NATURA 2000: –
(Celtis australis) înãlþimi de 18–25 EMERALD: – Structura: Habitat
ºi nuc (Junglans m la 100 de ani. CORINE: – primar în care
regia), cu puþin Stratul PAL.HAB 1999: 41.B37 Intra-Carpathian
stratul arborilor
dune oak-birch woods
amestec de tei arbuºtilor, bine este bine
EUNIS: –
(Tilia tomentosa, dezvoltat, dezvoltat,
Asociaþii vegetale: Agrostis tenuis- având
Betuletum verrucosae Resmeriþã 1970
o acoperire de
compus din Scutellaria pichleri.
de ecosisteme: –
Cornus mas, Alte specii pânã la 75%.
Syringa vulga- ris, importante: Stratul ierbos
Cotinus coggygria, Achillea este reprezentat
Rãspândire:
Rhamnus tinctoria, crithmifolia, Alium prin specii cu
Carpaþii
º.a. Stratul fuscum, Arum caracter mesotrof
Meridionali:
ierburilor ºi orientale, Acanthus în pãdure ºi specii
depre- siuni
subarbuºtilor, longifolius, caracte- ristice
intramontane
dezvoltat, cu Brachypodium pentru dunele de
sylvaticum, (Mestecãniºul de
multe specii la Reci – jud. nisip înierbate,
Calamintha vulgaris,
termofile- Covasna). situate în rariºtile
Campanula grossekii,
submediteraneen de pãdure.
Leucanthemum
e. Sinuzia ierboasã
macrophyllum,
Dactylis polygama, este dominatã de
Valoare Ferulago heuffeli, Festuca rupi- cola.
conservativã: Lythospermum
foarte mare. purpurocoeruleum, Valoare
Lunaria annua, conservativã:
Compoziþie Myrrhoides nodosa, mare, habitat
Specii Melica uniflora,
floristicã: endemic.
edificatoare: Parie- taria
Celtis australis, officinalis, Poa
Juglans regia. nemoralis, Rubus Compoziþie
tomentosus, Ruscus floristicã: Specii
Specii
caracteristice: hypoglossum, Tamus edificatoare:
communis,
23
Betula pendula,
Agrostis capillaris
(A. tenuis). Specii
caracteristice:
Betula pendula,
Festuca rupicola,
Agrostis capi-
llaris (A. tenuis).
Alte specii:
Medicago falcata,
Centaurea apiculata
ssp. spinulosa,
Cruciata
pedemontana,
Lolium perenne,
Euphorbia
cyparissias, Salvia
nemorosa,
Potentilla cinerea,
Elymus repens,
Koeleria
macrantha, Linum
austriacum,
Dianthus
cartusianorum,
Genista tinctoria,
Helianthe- mum
nummularium,
Veronica prostata,
Asperula
cynanchica,
Achillea collina,
Sedum acre,
Trifolium
montanum, Sedum
acre, Potentilla
argentea, Thymus
panno- nicus,
Artemisia
campestris, Carex
caryo- phyllea.
Literaturã
selectivã:
Mihãilescu S.
2004 (ined.).
Redactat: Simona
Mihãilescu.
23
Pãdure-rariºte de mesteacãn (Betula pendula)
altitudini de 1600–1750 m ºi
R4201
Rariºti sud-est carpatice de
molid (Picea abies) ºi
zâmbru (Pinus cembra) cu
Bruckenthalia spiculifolia
Corespondenþe:
NATURA 2000: 9420 Alpine Larix decidua
and/or Pinus cembra forests EMERALD: !
42.35 Carpathian larch and arolla
forests
CORINE: –
PAL.HAB: 42.21622 Carpathian subalpine
Bruckenthalia spruce forest
EUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathian
subalpine spruce forest
Asociaþii vegetale: Bruckenthalio-Piceetum
Borhidi 1969
Tipuri de ecosisteme: –
R4202
Rariºti sud-est carpatice de
molid (Picea abies) ºi
zâmbru (Pinus cembra) cu
Rhododendron
myrtifollium
Corespondenþe:
NATURA 2000: 9420 Alpine Larix decidua
and/or Pinus cembra forests EMERALD: !
42.35 Carpathian larch and arolla
forests
CORINE: – Staþiuni: Altitudini: 1600–1850 m.
PAL.HAB: 42.21621 Carpathian subalpine Clima: T = 3–10C, P = 1100–1200 mm.
Rhododendron spruce forest Relief:
EUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathian
subalpine spruce forest
Asociaþii vegetale: Rhododendro myrtifolii–
Piceetum Coldea et Pânzaru 1986
Tipuri de ecosisteme: –
versanþi puternic–mediu înclinaþi, Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.
culmi, vãi largi, glaciare. Roca: ºisturi
cristaline, andezite. Soluri de tip
podzol, prepodzol, superficiale-mijlociu
profunde, frecvent sche- letice, foarte
acide, oligobazice, umede.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 9410 Acidophilous Picea
forests of the montane to alpine levels
(Vaccinio-Piceetea)
EMERALD: !42.21 Alpine and Carpathian
subalpine spruce forest
CORINE: –
PAL.HAB: 42.21626 Carpathian subalpine
Soldanella spruce forest
EUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathian
subalpine spruce forest
Asociaþii vegetale: Soldanello majori-
Piceetum Coldea et Wagner 1998
Tipuri de ecosisteme: Tipuri de eco-
sisteme: 1136 Molidiº cu Oxalis-Soldanella,
1157 Molidiº cu Vaccinium-Hylocomium.
R4204
Pãduri ºi rariºti de larice (Larix
decidua) cu Saxifraga
cuneifolia
Corespondenþe:
NATURA 2000: 9420 Alpine Larix decidua
and/or Pinus cembra forest
EMERALD: !42.35 Carpathian larch and
arolla forest
CORINE: –
PAL.HAB: 42.3531 Eastern Carpathian
larch forest
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Saxifrago cuneifolii –
Laricetum (Beldie 1967) Coldea 1991
Tipuri de ecosisteme: 1454 Lariceto –
molidiº cu Calamagrostis – Luzula, 1656
240
mijlociu profunde, scheletice, mediu-
slab acide.
241
Compoziþie floristicã: Specii edifica-
toare: Larix decidua. Specii caracte-
ristice: Saxifraga cuneifolia. Alte specii
importante: Aquilegia transsilvanica,
Athyrium distentifolium, Calamagrostis
arundinacea, Campanula abietina, Carduus
personata, Chrysanthemum rotundifolium,
Dryopteris carthusianorum, Fragaria vesca,
Homogyne alpina, Luzula luzuloides,
L. sylvatica, Melampyrum sylvaticum,
Moneses uniflora, Oxalis acetosella,
Phleum alpinum, Poa nemoralis, Ranuncu- lus
carpaticus, Rubus idaeus, Soldanella
hungarica, Valeriana montana º.a. Stratul
muºchilor bine dezvoltat sub masiv, cu
Dicranum scoparium, Hylocomium
splendens, Plagiochila asplenioides, Rhiti-
diadelphus triquetrus º.a.
24
Calamagrostis Lycopodium Relief: versanþi profunde, slab
villosa, C. arundi- annotinum, slab – mediu pânã la
nacea, Campanula Moneses uniflora, înclinaþi, mai semischeletice,
abietina, Oxalis acetosella, frecvent umbriþi. mezo-oligobazice,
Deschampsia Polygonatum Roci: ºiºturi umede.
flexuosa, verticillatum, crista- line, gresii
Dryopteris filix- Senecio silicioase, roci Structura:
mas, Fragaria nemorensis, euptive acide ºi Fitocenoze
vesca, Gentiana Stellaria nemorum,
intermediare, edificate de
asclepiadea, Vacci- nium
Homogyne alpina, mai rar fliº. specii europene
myrtillus (local
Huperzia sellago, poate deveni Soluri: pre- boreale,
Luzula luzuloides, domi- nantã). podzoluri ºi oligoterme,
L. sylvatica, podzoluri cu mezofile-
moder, uºoare, higrofile,
Literaturã selectivã: profunde – oligotrofe.
Coldea 1991; Rãspândire: În
toþi Carpaþii mijlociu Stratul
Doniþã et al. arborilor,
1990. româneºti, în
etajul boreal,
Redactat: N. mai frecvent în
Doniþã, I. Biriº. Carpaþii
Orientali, în
partea inferioarã
R4207 ºi mijlocie a
Pãduri sud-est etajului, mai putin
carpatice de frecvent în ceilalþi
molid (Picea munþi, în partea
abies) ºi brad mijlocie ºi
(Abies alba) cu superioarã a
Hylocomium etajului.
splendens
Suprafeþe: circa
72.000 ha din
care
39.000 în
Carpaþii
Corespondenþe: Orientali, 32.000
NATURA 2000: 9410 Acidophilous Picea ha în Carpaþii
forests of the montane to alpine levels Meridionali,
(Vaccinio – Piceetea) 1.000 ha în
Pãdure de molid (Picea abies)
EMERALD: – Carpaþii cu muºchi verzi
CORINE: – Occidentali.
PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Hylocomium compus exclusiv 100% ºi înãlþimi de
spruce forest din molid (Picea 24–32 m la 200 de
EUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forest Staþiuni:
abies), sau cu ani. Stratul
Asociaþii vegetale: Hieracio rotundati – Altitudini: 1000–
amestec de brad arbuºtilor lipseºte
Piceetum hylocomiosum Pawl. et Br. Bl. 1939 1300 m în nord,
Tipuri de ecosisteme: 1247 Molidiº cu (Abies alba) ºi rare sub arborete dese
1400–1800 m în
Hylocomium, 2247 Molideto – brãdet exemplare de fag ºi parþial dezvoltat
sud. Climã: T =
Hylocomium. (Fagus sylvatica), sub cele mai puþin
4,4–3,50C,
mesteacãn (Betula dese (Spiraea
P = 900–950 mm
pendula), are o chamaedrifolia,
în nord, 1000–
acoperire de 70– Lonicera nigra, Rosa
1200 m în sud.
24
pendulina, Sorbus sud. Climã: T =
aucuparia): Redactat: N. R4208 4,0–2,00C,
Stratul ierburilor Doniþã, I. Biriº. Pãduri sud-est P = 900–1000 mm
ºi subarbuºtilor, carpatice de în nord, 1000–1200
slab dezvoltat, molid (Picea mm în sud. Relief:
reprezentat prin versanþi slab –
abies) ºi brad
exemplare rare de moderat încli-
(Abies alba) cu
Luzula sylvatica, naþi cu expoziþii
Oxalis acetosella,
Luzula
sylvatica diverse. Roci: roci
Soldanella acide (ºisturi
hungarica, silicioase,
Vaccinium myrtillus. Corespondenþe:
gnaisuri, granite).
Stratul muºchilor, NATURA 2000: 9410 Acidophilous
Soluri:
bine dezvoltat, forests of the montane to alpine levels
(Vaccinio – Piceetea)
prepodzoluri,
gros (10 cm) podzoluri, cu
EMERALD: –
acoperã în moder fin, mijlo-
CORINE: –
întregime solul ciu – submijlociu
PAL.HAB: 42.21628 Carpathian
domi- nat de sylvatica spruce forest profunde,
Hylocomium sp. EUNIS: G3.1B1 Bilberry scheletice,
spruce forest
Asociaþii vegetale: Hieracio rotundati –
Piceetum Pawl. et Br. Bl.uºoare,
1939 ( acide,
Valoare oligobazice,
sylvaticae – Piceetum Wraber 1953)
conservativã: permanent
de ecosisteme: 1237 Molidiº cu
moderatã. sylvatica, 2237 Molideto-brãdet
umede dar
silvatica. drenate.
Compoziþie
floristicã: Specii Structura:
edificatoare: Picea Rãspândire: în Fitocenoze
abies. Specii toþi Carpaþii edificate de
caracteristice: – . româneºti, în specii boreale,
Alte specii etajul boreal, oligoterme,
importante: mai frecvent în mezofite,
Lycopodium oligotrofe. Stratul
Carpaþii
annotinum, Luzula arborilor, compus
Meridionali.
sylvatica, L. exclusiv din molid
luzuloides,
Suprafeþe: circa (Picea abies), sau
Majanthe- mum
49.000 ha din cu amestec de
bifolium. Specii de
care 10.000 în brad (Abies alba),
muºchi: Dicranum
Carpaþii scoruº (Sorbus
scoparium,
Meridionali, aucu- paria), are
Eurynchium
17.000 în acoperire relativ
striatum, Hyloco-
Carpaþii mare (70–80%)
mium splendens
(dominant), Orientali, 12.000 ºi înãlþimi de 20–
Mnium punctatum, în Carpaþii 30 m la 100 de
Ptilium crista – Occidentali. ani. Stratul
castrensis, Poly- arbuºtilor lipseºte
trichum commune, Staþiuni: sau este slab
Thuidium Altitudini: 1300– dezvoltat cu
tamariscinum. 1600 m în nord, exemplare rare de
1000–1200 m în Sambucus racemosa,
Literaturã
selectivã: Coldea Rubus idaeus, Sorbus subarbuºtilor, de
1991; Doniþã et aucuparia. Stratul regulã bine
al. 1990. ierburilor ºi dezvoltat, dominat
24
de Luzula Literaturã selectivã:
Rãspândire: în înãlþimi de 21–32
sylvatica. Stratul Wraber 1962;
toþi Carpaþii m la 100 de ani.
muºchilor: Boºcaiu 1971;
româneºti, în Stratul arbuºtilor,
variabil, în Coldea 1991; etajul boreal. slab dezvoltat
petece de mãrimi Doniþã et al. (Sambucus
diferite, nu 1990. Suprafeþe: mici, racemosa). Stratul
acoperã complet pe lângã izvoare, ierburilor ºi
solul, de tip Redactat: N. pe vâlcele subarbuºtilor,
Hylocomiun. Doniþã, I. Biriº. umede. puternic dezvoltat
de tip
Valoare Staþiuni: Leucanthemum
Altitudini: 1300– waldsteinii, Myosotis
conservativã: R4209 sylvatica.
mare. 1750 m. Clima:
Pãduri T = 3,0–1,50C, P
sud-est = 1000–1300 mm. Valoare
Compoziþie conservativã:
carpatice Relief:
floristicã: Specii denivelãri din foarte mare.
de molid
edificatoare: care ies izvoare
Picea abies. Specii
(Picea
ºi micile vâlcele Compoziþie
caracteristice: abies) cu
umezite de apa floristicã: Specii
Luzula sylvatica Leucanth edificatoare: Picea
izvoarelor. Roci:
(dominantã), emum abies (Picea abies
mai ales roci
Hieracium rotunda- waldstei ºi Fagus sylva- tica
silicioase. Soluri:
tum. Alte specii: nii de tip gleisol, ssp. sylvatica).
Athyrium Specii
stagnosol, acide-
distentifolium, caracteristice:
Corespondenþe: slab acide,
A. filix-femina, Leucanthemum
NATURA 2000: – mezobazice, ude waldsteinii,
Campanula (înmlãºtinate).
EMERALD: – Ranunculus
abietina, CORINE: –
Deschampsia carpaticus. Alte
PAL.HAB: 42.21625 Carpathian
Structura:
flexuosa, Dryopteris mum high mountaine spruce forest
specii importante:
Fitocenoze Aconitum toxicum,
dila- tata, D. filix- EUNIS: –
edificate de
Asociaþii vegetale: Leucanthemo waldsteinii Adenostyles kerneri,
mas, Homogyne specii europene
– Piceetum Krajna 1933 Athyrium
alpina, Luzula
ecosisteme: 1218 Molidiºboreale
cu ºi distentifolium, A. filix-
luzuloides, Moneses Molidiº cu Chrysanthemum nemorale, femina, Campanula
uniflora, Oxalis carpatice, abietina,
aceto- sella, Rubus oligoterme, Chrysosplenium
idaeus, Senecio higrofite, alternifolium,
nemorensis, mezotrofe. Doronicum
Soldanella Stratul arborilor austriacum,
hungarica, compus exclusiv Dryopteris dila- tata,
Vaccinium myrti- din molid (Picea Oxalis acetosella,
llus. Muºchi: abies), sau în Paris quadrifolia,
Dicranum amestec cu fag Senecio nemorensis.
scoparium, Hylo- (Fagus sylva- tica Stellaria nemorum.
ssp. sylvatica), cu Symphytum
comium splendens,
rare exemplare cordatum,
Pleurozium schreberi, Veronica urti-
Polytrichum de anin alb (Alnus
incana), brad caefolia, Valeriana
juniperinum, P. tripteris, Vaccinium
commune, (Abies alba), paltin
myrtillus º.a.
Rhitidiadelphus de munte (Acer
triquetrus. pseudoplatanus),
are acoperire mai Literaturã
redusã (70%) ºi selectivã: Coldea
24
1991; Raþiu
ticum, Eriophorum etajul nemoral,
1967; Doniþã et Redactat: N. vaginatum, subetajul
al. 1990. Doniþã, I. Biriº. Oxycoccus pãdurilor de fag ºi
foarte acide, microcarpus,
extrem de amestec cu
R4210 Melampyrum
oligobazice, fag.
Pãduri sylvaticum, Poly-
sud-est umede-ude trichum comune, P.
(înmlãºtinate). strictum, Sphagnum Suprafeþe: circa
carpatic
girgensohnii, S. 100.000 de ha,
e de
Structura: palustre, S. majo- ritatea în
molid cu recurvum,
Fitocenoze Carpaþii Orientali
Sphagn edificate de specii S. russowii, S. (88.000 de ha),
um sp. europene boreale, squarrosum, S. puþin în Carpaþii
oligoterme, wulfianum,
Occidentali
Corespondenþe: higrofite, Vaccinium
myrtillus, V. vitis- (6.000 ha) ºi
oligotrofe. Stratul
NATURA 2000: 9410 Acidophilous
idaea. Carpaþii
forests of the montanearborilor, compus
to alpine levels
(Vaccinio – Piceetea) din molid (Picea Meridionali
EMERALD: – abies) ºi uneori din Literaturã (6.000).
CORINE: – pin silvestru selectivã: Coldea
PAL.HAB: 42.2131 Carpathian peat moss ºi
(Pinus sylvestris) 1991; Doniþã et Staþiuni:
spruce forest rare exemplare de al. 1990. Altitudine: 800–
EUNIS: – anin alb (Alnus 1300 m. Clima T
Asociaþii vegetale: Sphagno-Piceetum
incana), mesteacãn
Hartm. 1942 Redactat: N. = 6,0–4,00C, P =
(Betula pendula, B. Doniþã, I. Biriº. 800–1200 mm.
Tipuri de ecosisteme:
pubescens), are Relief:
Polytrichum.
acoperire redusã,
versanþi cu
de 40–70%, ºi
înãlþimi de 6–12 m R4211 înclinare
Rãspândire: în toþi
la 100 de ani. Pãduri sud-est mijlocie-slabã, cu
Carpaþii
Stratul arbuºtilor carpatice de expoziþii în general
româneºti, în
lipseºte. Stratul umbrite, platouri,
etajul boreal. molid (Picea
ierburilor ºi
abies) ºi brad culmi late. Roci:
subarbuºtilor,
Suprafeþe: circa relativ dezvoltat, (Abies alba) în mare parte fliº.
6.000 ha, mai de tip Vaccinium. cu Soluri: de tip
frecvent în Stratul muºchi- lor Pulmonaria eutricambosol,
Carpaþii Orientali este gros, acoperã districambosol,
rubra
(4.000 ha), restul complet solul, cu profunde- mijlociu
în Munþii Apuseni. specii de
Corespondenþe: profunde, în parte
Sphagnum, scheletice, slab-
Staþiuni: Polytrichum. NATURA 2000: –
Altitudini: 800– EMERALD: – moderat acide,
1500 m. Climã: T CORINE: – eu-mezobazice,
Valoare
= 5,8–2,60C, P = umede,
PAL.HAB: 42.1124 Dacian neutrophile eu-
conservativã: fir-spruce forest
800–1300 mm. foarte mare. mezotrofice.
EUNIS: –
Relief:
Asociaþii vegetale: Pulmonario rubrae-
versanþi cu pante Compoziþie Fagetum ( Soó 1964) Täuber 1987
medii-mici, floristicã: Bazania de ecosisteme: 2216 Molideto- brãdet
depresiuni, triloba, Deschampsia cu Oxalis-Dentaria-Asperula.
terase. Roci: flexuosa, Equisetum
variate, în sylva-
general acide. Rãspândire: în
Soluri: toþi Carpaþii
turbosoluri, româneºti, în
24
Valoare conservativã: foarte mare.
R4212
Pãduri sud-est carpatice de molid
(Picea abies) ºi brad (Abies alba)
cu Pleurozium schreberi
251
Pãdure de molid (Picea abies) ºi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum
Rãspândire: în
Carpaþii
Orientali (mai
ales în bazinul
Trotuºului), în
Carpaþii de
Curburã (Munþii
Vrancei) ºi,
izolat, în mai
multe masive din
Carpaþii
Meridionali, în
etajele nemoral
ºi boreal.
Suprafeþe: circa
9.000 ha (mai
ales în bazinul
Trotuºului).
Staþiuni:
Altitudini: 750–
1200 m. Clima:
T = 7–40C, P =
900–1000 mm.
Relief:
versanþi puternic
înclinaþi, frecvent
cu stânci la
25
sylvestris), sau cu puþin amestec de scoruº
(Sorbus aucuparia), mesteacãn (Betula
pendula), molid (Picea abies), brad (Abies
alba); are acoperire 30–60% ºi înãlþimi
de 15–20 m la 100 de ani. Stratul
arbuºtilor lipseºte sau este reprezentat
de rare exemplare de Juniperus
communis. Stra- tul ierburilor ºi
subarbuºtilor, dominat de Vaccinium
myrtillus, Calluna vulgaris. Stratul de
muºchi ºi licheni, cu Leucodon sciuroides,
Leucobrium glaucum, Hypnum cupresiforme,
Cladonia sp.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 91E0*Alluvial forest with
Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 44.214 Eastern Carpathian grey
alder galleries
EUNIS: G1.1214 Eastern Carpathian grey
alder galleries
Asociaþii vegetale: Telekio speciosae-
Alnetum incanae Coldea (1986) 1991
Tipuri de ecosisteme: 9117 Zãvoi de anin
alb cu Petasites-Telekia.
R4404
Pãduri danubian-panonice mixte Rãspândire: în toatã România, în luncile
cu stejar pedunculat (Quercus râurilor mari, ce coboarã din Carpaþi
robur), frasini (Fraxinus sp.) ºi (Prut, Siret, Argeº, Olt, Jiu, Timiº, Mureº,
ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca Someº, Criºuri) în zona pãdurilor de
gigantea stejar, ambele subzone.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 91E0*Alluvial forests with
Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 44.6612 Western Pontic
white – black poplar galleries
EUNIS: G1.365 Central European poplar
galleries
Asociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilis
Issler 1926 em Soó 1957
Tipuri de ecosisteme: 9317 Zãvoi de plop
negru cu Rubus caesius-Galium aparine.
Rãspândire:
frecvent în luncile
de câmpie
ºi în luncile
Dunãrii, în zona
pãdurilor de stejar,
ambele subzone, în
260
zona de Prunus spinosa, Doniþã, I. Biriº.
silvostepã ºi de Amorpha fruticosa,
stepã. º.a. Liane:
Clematis vitalba,
Humulus lupulus,
Vitis sylvestris.
Stratul ierburilor
ºi sub- arbuºtilor,
de regulã
puternic
dezvoltat
dominat de
Rubus caesius.
Valoare
conservativã:
foarte mare.
Compoziþie
floristicã: Specii
edificatoare:
Populus alba.
Specii
caracteristice: –
. Alte specii
importante:
Agrostis stolonifera,
Althaea officinalis,
Calystegia sepium,
Cicuta virosa,
Galium aparine,
Lycopus
europaeus,
Lysimachia
nummularia,
L. vulgaris, Physalis
alkekengi,
Ranunculus repens,
Scutellaria
galericulata,
Solanum dulcamara,
Symphytum
officinalis, º.a.
Literaturã
selectivã: Soó
1957; Doniþã et
al. 1990; Sanda
et al. 2001.
Redactat: N.
261
Pãdure de luncã de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
26
Pãdure de luncã joasã de salcie albã (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
rite, fiind asociat cu Salix purpurea. Spo- naei. Alte specii importante: Lysimachia
radic, apar exemplare juvenile de Alnus
glutinosa, Alnus incana, Fagus sylvatica.
Acoperirea stratului este de 40–75%, iar
înãlþimea variazã între 0,50–2,50 m.
Stratul ierburilor are o dinamicã foarte
activã, fiind frecvent distrus de viituri,
de aceea are o acoperire variabilã de 20–
50%, cu înþe- lenire redusã. Agrostis
stolonifera, Festuca pratensis ºi Dactylis
glomerata sunt cele mai abundente
graminee, împreunã cu Trifolium pratense,
Lysimachia nummularia, Lycopus europaeus,
Tussilago farfara, Aegopodium podagraria,
Glechoma hederacea ºi Ranunculus repens.
Înãlþi- mea stratului de graminee ajunge
la 0,50–0,75 m, existând un al doilea
strat, inferior, la 0,20 cm.
270
Tufãriº de salcie (Salix triandra)
3
în România la altitudine mai joasã.
4
în Delta Dunãrii.
R4417
Tufãriºuri danubiene de cãtinã
albã (Hippophaë rhamnoides)
ºi rãchitã albã (Salix eleagnos)
Corespondenþe:
NATURA 2000: 3240 Alpine rivers and their
ligneous vegetation with Salix eleagnos 3;
2160 Dunes with Hippopäe rhamnoides 4
EMERALD: !44.1 Riparian willow formations
CORINE: 44.112 Willow and sea-buckthorn
brush
PAL.HAB 1999: 44.112 Pre-Alpine willow
brush
EUNIS: F9.112 Pre-Alpine willow and sea-
buckthorn brush
Asociaþii vegetale: Hippophaë – Salicetum
elaeagni Br.-Bl. et Volk 1940
Syn.: Calamagrostio epigei- Hippophaëtum
rhamnoides Popescu et al. 1986 Hippophaë –
Berberidetum auct. rom.
Non. Moor, Viburno – Crataegetum
berberidetosum Mititelu et Barabaº 1970.
27
Rãspândire: Subcarpaþii, Câmpia
Moldovei
ºi Munteniei, de-a lungul râurilor,
Delta Dunãrii.
27
Tufãriº de cãtinã albã (Hippophaë rhamnoides)
este edificat de Hippophaë rhamnoides, iar des, Salix eleagnos (S. incana) Salix purpu-
Salix eleagnos devine codominantã în rea, Chamaenerion dodonei. Alte specii
zonele aluviale de dealuri, în timp ce, importante: Ligustrum vulgare, Berberis
în Delta Dunãrii, Tamarix ramosissima o vulgaris, Rubus caesius, Crataegus mono- gyna,
însoþeºte în bunã proporþie. Înãlþimea Cornus sanguinea, Clematis vitalba, Rosa
stratului ajunge la 3–4 m iar acoperirea canina, Carex digitata, Fraxinus excelsior
este variabilã, între 30–80%. Stratul (juv.), Carpinus betulus (juv.), Campanula
ierburilor se dezvoltã între pâlcurile de sibirica, Teucrium chamaedrys, Agrimonia
tufe, unde poate înþeleni bine terenul eupatoria, Salvia nemorosa, Pimpinella
saxifraga, Asperula cynachica, Galium verum,
nisi- pos, ajungând pânã la 80%. Este
Thymus pulegioides, Bupleu- rum falcatum,
dominat de: Carex digitata, Agrostis Euphorbia seguieriana, Convolvulus persicus,
solonifera, Sanguisorba minor, Teucrium Gypsophila trichot- oma, Teucrium scordium,
chamaedrys, Bupleurum falcatum, Asperula Dianthus poly- morphus.
cynanchica. În Delta Dunãrii, apar
elemente floristice frecvente sau Valoare conservativã: mare, habitate
specifice zonei: Euphorbia seguieriana, protejate Emerald; încã bine
Convolvulus persicus, Gypso- phila trichotoma, reprezentate în România.
Teucrium scordium, Dianthus polymorphus.
În perioadele umede ale anului, Literaturã selectivã: Mititelu et Barabaº
ierburile cresc înalte, ajungând la 30 1971; Dihorul et Negrean 1969; Burduja
cm, uneori la mai mult de 50 cm. et al.1971; Cãlin G. et al. 1994; Costicã
M. et Mititelu D. 1994; ªtefan N., 1986;
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Parascan, Danciu 1975.
Hippophaë rhamnoides, Salix purpurea,
Agrostis solonifera, Sanguisorba minor. Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.
Specii caracteristice: Hippophaë rhamnoi-
(Salix purpurea)
R4418
Tufãriºuri de rãchitã roºie
specii, mai ales datoritã viiturilor frecvente
ºi puternice. Cel mai abundent apare
Cala- magrostis pseudophragmites, Agrostis
stolonifera, Aegopodium podagraria, Mentha
Corespondenþe: longifolia, Ranunculus repens, Potentilla
NATURA 2000: – anserina, Lycopus europaeus, Symphytum
EMERALD: !44.1 Riparian willow formations officinale; înãlþimea variazã, 50–70 cm,
CORINE: 44.122 Mediterranean purple dar cel mai mult variazã aco- perirea,
willow scrub
între 10–70%.
PAL.HAB 1999: 44.123 Balkan willow scrub
(Saponario off–Salicetum purpureae) EUNIS:
F9.12 Lowland and collinar riverine (Salix) Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
scrub Salix purpurea. Specii caracteristice: Salix
Asociaþii vegetale: Saponario – Salicetum purpurea, Saponaria officinalis. Alte specii
purpureae ( Br.-Bl. 1930) Tschou 1946 Syn. importante: Salix fragilis, Calamagrostis
Salicetum purpureae Soó 1934, Wendelbg. –
pseudophragmites, Salix eleagnos, Salix
Zelinka 1952; Salicetum incanae-purpureae
Sillinger 1933. viminalis, Salix alba, Salix triandra, Humu-
lus lupulus, Myosoton aquaticum, Rubus
caesius, Alnus incana, Alnus glutinosa,
Cirsium oleraceum, Eupatorium canna- binum,
Rãspândire: intrazonal, de-a lungul
Equisetum arvense, Galium rivale, Aegopodium
cursurilor de apã, în Carpaþii podagraria, Poa nemoralis, Salix caprea,
Orientali ºi Subcarpaþii Moldovei, Agrostis stolonifera, Mentha longifolia,
Carpaþii Meridionali, Lunca Oltului, Ranunculus repens, Potentilla anserina,
Valea Sadului, Valea Dunãrii la Lycopus europaeus, Symphytum officinale.
Orºova, Eºelniþa, Carpaþii
Occidentali, în etajul nemoral (al
fagului / gorunului).
R4420
Tufãriºuri de zãlog (Salix
cinerea) cu muºchi de turbã
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 44.9 Alder, willow, oak, aspen,
swamp wood
CORINE: 44.92(2)-1 Sphagnum willow scrub
PAL.HAB 1999: 44.92(2)-1 Sphagnum
willow scrub
EUNIS: F9.22 Sphagnum willow-carrs
Rãspândire: intrazonal, în depresiuni Structura: Fitocenoza este edificatã de
intramontane în Carpaþii Orientali ºi Salix cinerea ºi Calamagrostis canescens dar
Meridionali (Câmpia Nirului, Siriu, este individualizatã de prezenþa spe-
terasa râului Sadu, Voºlobeni), în etajul ciilor de Sphagnum (S. squarrosum, S. fle-
nemoral. xuosum). Majoritatea speciilor sunt higro-
file, mezoterme, acidofile. Acoperirea
Suprafeþe: reduse, total < 10 ha. aso- ciaþiei, de 90%, dã un aspect
compact, cu o structurã bine
Staþiuni: Altitudine 500–800 m. Climã: diferenþiatã vertical ºi orizontal. În
T = 8,0–6,50C, P = 800–900 mm. stratul arbustiv mai sunt prezente ºi
Relief: Salix triandra, Salix fragilis, Populus
depresiuni pe vãi montane. Roci: tremula, Picea abies. Înãlþimea stratului
diferite este de 2–3 m. În stratul ierbu- rilor sunt
ºisturi, gresii calcaroase de Siriu. Soluri: dominante, alãturi de edificator, Carex
turboase, acide, mlaºtini eu-mezotrofe. elongata, Galium palustre, Myosotis palustris,
Poa trivialis, Molinia caerulea,
Eriophorum gracile, Chamaenerion dodo- nei,
Equisetum fluviatile, diverse ferigi. Stratul Rãspândire: intrazonal, de-a lungul apelor
muscinal este bine dezvoltat canti- tativ, în Nordul þãrii (Oaº), Câmpia Românã
speciile de Sphagnum formând (Neajlov), Delta Dunãrii.
„cuiburi”, cu tendinþã de extindere ºi
mare diversitate taxonomicã. Suprafeþe: 10–100 ha.
281
2.5. MLAºTINI ºI TERENURI ÎNMLúTINATE (5)
Corespondenþe:
NATURA 2000: *7110 Active raised bogs
EMERALD: !51.1 Near-natural raised bogs
CORINE: 51.11 Bog hummocks, ridges
and lawns
PAL.HAB 1999: 51.11 Bog hummocks,
ridges and lawns
EUNIS: D1.1 Raised bogs
Asociaþii vegetale: Eriophoro vaginati –
Sphagnetum recurvi Hueck 1925 (Syn.:
Eriophoro-Sphagnetum auct. roman).
28
2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)
28
2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)
28
R5301 acutiformis,
Comunitãþi palustre cu C. riparia, Phalaris arundinacea, Stachys
Glyceria fluitans, Catabrosa
aquatica ºi Leersia oryzoides
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: 53.16 Reed canary grass
(Phalaris arundinacea) beds
PAL.HAB: 53.16 Reed canary grass beds
EUNIS: C3.26 Phalaris arundinacea beds
Asociaþii vegetale: Glycerietum fluitantis
Eggler 1933, Catabrosetum aquaticae Rübel
1912, Phalaridetum arundinaceae (W. Koch)
Libbert 1931.
Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997; Rãspândire: Lunca ºi Delta Dunãrii, râurile
Gehu, Roman, Blanchard 1994; interioare din toatã þara. Ocupã ape cu
Popescu, Sanda, Doltu, Nedelcu 1984; adâncime micã (0,5–0,8 m) fiind
Sanda, Popescu, Stancu 2001.
cantonate la marginea bazinelor
acvatice, în lungul braþelor colmatate
sau a cana- lelor de drenaj cu apã
permanentã.
Redactat: A. Popescu.
Comunitate danubianã cu Thypha latifolia
laxmannii ºi Epilobium hirsutum
R5306
Comunitãþi danubiene cu Typha
Corespondenþe: bium hirsutum. Specii caracteristice: Typha
NATURA 2000: – laxmannii, Typha angustifolia. Alte specii
EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennial importante: Ceratophyllum demersus,
amphibous communities
Myriophyllum spicatum, Phalaris arundi-
CORINE: 53.13 Reedmace Typha beds
PAL.HAB: 53.133 Laxmann’s reedmace nacea, Oenanthe aquatica, Bolboschoenus
beds EUNIS: – maritimus, Beckmannia eruciformis, Juncus
Asociaþii vegetale: Typhetum laxmannii gerardi, Agrostis pontica, Galium palustre,
Nedelcu 1967. Alisma plantago-aquatica, Eleocharis
palustris, Lythrum salicaria, Myosotis
scorpioides.
Rãspândire: Câmpia Românã, Dobrogea,
Moldova. Literaturã selectivã: Coldea et al.,
1997; Nedelcu 1967; Popescu et al.
Suprafeþe: 50–60 ha. 1984, 1997.
290
Thelypteris Nedelcu 1967;
Suprafeþe: 4.000 umbellatus, Carex
palustris, Sanda, Popescu,
ha. acutiformis. În
Scutellaria galeri- Nedelcu 1984;
fitocenozele din
culata, Polygonum ªtefan et al.
Staþiuni: cotul Dunãrii
hydropiper, Galium 1995.
Altitudine: 0– (Calafat) precum
palustre, Lycopus
200 m. Clima: T ºi în Delta
europaeus, Mentha Redactat: A.
= 10,5–9,50C; P = Dunãrii, în
aquatica. Un numãr Popescu.
350–550 mm. stufãriºuri se
relativ mare, de
Relief: intercaleazã:
plante natante microdepresiuni Cladium mariscus,
sunt cantonate de dimensiuni Acorus calamus.
R5309 Fitocenozele sunt
lângã aceste variabile din
insule plutitoare,
Comun compacte, cu
Câmpia de Sud ºi
dintre care mai itãþi indivizi viguroºi,
Vest, Delta
frecvente sunt: danubi realizând adevãrate
Dunãrii
Spirodela polyrhiza, ene cu „pãduri” în
ºi de-a lungul
Lemna minor, Phrag miniaturã.
râurilor
Salvinia natans, mites
interioare.
Marsilea quadrifolia, austra Valoare
Substrat:
Lemna trisulca, lis ºi conservativã:
depozite aluviale.
Nymphaea candida. Schoe moderatã.
Soluri:
noplec
aluviosoluri luto-
Valoare tus Compoziþie
argiloase sau
conservativã: lacust floristicã: Specii
luto-nisipoase, edifica- toare:
moderatã. ris
bogate în materii Phragmites australis,
organice ºi cu Typha angusti- folia,
Compoziþie
Corespondenþe: reacþie slab T. latifolia,
floristicã: Specii
NATURA 2000: – acidã (pH = 5,5– Schoenoplectus
edificatoare: EMERALD: 22.31 Euro-Siberian
5,8). perennial lacustris. Specii
Phragmites amphibius communities caracteristice:
australis, CORINE: 53.11 Common reed (
Structura: Phragmites
Thelypteris australis) bed
PAL.HAB: 53.113 GigantFitocenozele australis,
palustris. Specii
EUNIS: C3.21 Phragmites dominate de Schoenoplectus
caracteristice:
Asociaþii vegetale: ScirpoPhragmites lacustris. Alte
Phragmites
W. Koch 1926. australis, cu specii importante:
australis, Thelypteris
înãlþime de pânã Phalaris
palustris. Alte specii arundinacea, Bolbo-
importante: Typha la 3 m, au ca
Rãspândire: Lunca specii schoenus maritimus,
angustifolia, T. Oenanthe aquatica,
latifolia, Glyceria Dunãrii ºi a însoþitoare:
Schoeno- plectus Sium latifolium,
maxima, Oenanthe râurilor interioare
lacustris, Typha Lemna minor,
aquatica, Rorippa din câmpie, Delta Spirodela polyrhiza,
amphibia, Stachys Dunãrii. angustifolia, Gly-
Hydrocharis
palustris, Rumex ceria maxima,
morsus-ranae,
hydro- lapathum, Oenanthe aquatica,
Stachys palustris,
Ranunculus lingua, Alisma plantago-
Iris pseudacorus,
Carex elata, Carex aquatica, Mentha
Rumex
riparia. aquatica, Stachys
hydrolapathum,
palustris, Iris
Ranunculus lingua,
pseudacorus, Rumex
Literaturã Eleo- charis
hydrolapathum, palustris, Carex
selectivã: Coldea
Ranunculus riparia.
et al. 1997;
lingua, Butomus
291
Literaturã
selectivã:
Dobrescu 1970;
Grigore 1971;
Popescu et
Sanda 1974,
1997; ªtefan
1995.
Redactat: A.
Popescu.
290
Comunitãte danubianã cu Phragmites australis
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: 53.21 Large Carex beds
PAL.HAB: 53.21 Large Carex beds
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Caricetum elatae Koch
1926, Caricetum rostratae Rübel 1912,
Caricetum acutiformis Eggler 1933,
Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962.
29
cu reacþie slab acidã, soluri gleice cu superior dar, uneori, alãturi de aceste
exces de umiditate. specii se mai gãsesc ºi: Ranunculus lingua,
Sene- cio paludosa, Peucedanum palustre,
Structura: Rogozurile înalte realizeazã Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum.
fitocenoze dense, acoperirea poate Etajul inferior este alcãtuit din
atinge 95–100%, iar înãlþimea numeroase specii de talie mijlocie 20–40
vegetaþiei depã- cm, dintre care mai reprezentative sunt:
ºeºte 100 cm. Speciile care realizeazã Carex flava, Equisetum palustre, Rorippa
acest tip de vegetaþie sunt: Carex sylvestris, Galium palustre, Lysimachia
riparia, vulgaris, Lathyrus palustris, Eleocharis
C. acutiformis, C. gracilis, C. elata, palustris, Lycopus europaeus, Alisma
C. rostrata, C. paniculata. Acestea sunt plantago- aquatica, Mentha aquatica,
principalele componente ale etajului Alisma lanceolatum.
Redactat: A. Popescu.
R5311
Comunitãþi vest-pontice cu
Phragmites australis ssp.
humilis ºi Aster tripolium
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: 53.112 Dry Phragmites beds
PAL.HAB: 53.1122 Dry freshwater
Phragmi- tes beds
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Aster tripolii – Phragmi-
tetum humilis Krisch (1972) 1974.
29
Suprafeþe: Ocupã terenuri de maritima,
dimensiuni reduse de la 300 m pânã
2
S. splendens, Spergularia maritima, Aelu-
la 2–3 ha, în Deltã. ropus littoralis, Crypsis aculeata.
29
Structura: Majoritatea plantelor domi-
nante ºi caracteristice sunt cunoscute
ºi sub denumirea de buruieni de
mlaºtinã, dintre care cele mai
reprezentative sunt: Echinochloa crus-
gallis, Bidens tripartita,
B. frondosa, Chenopodium polyspermum,
P. hydropiper, P. lapathifolium, Rorippa
austriaca, Symphytum officinale, Chlo-
rocyperus glomeratus, Rumex palustris.
Acestea ajung la 45–50 cm înãlþime ºi
realizeazã etajul superior al
vegetaþiei. Plantele mai scunde, cum
sunt: Alopecurus aequalis, Mentha arvensis,
Chenopodium botrys, Ranunculus sceleratus
realizeazã etajul inferior, care este
mai slab repre- zentat.
Redactat: A. Popescu.
29
2.5.3. Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie (54)
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 54.4 Acidic fens
CORINE: 54.41 Alpide cottonsedge lake
girdles
PAL.HAB 1999: 54.4112 Carpathian
cottonsedge lake girdles
EUNIS: D2.211 Alpide cottonsedge lake
girdles
Asociaþii vegetale: Eriophoretum scheuchzeri
Rübel 1912 (Syn.: Sphagno – Eriophoretum
scheuchzeri Soó 1944).
Corespondenþe:
NATURA 2000: 7140 Transition mires and
quaking bogs
EMERALD: !54.5 Transition mires
CORINE: 54.54 Mud sedge swards
PAL.HAB 1999: 54.54 Mud sedge swards
EUNIS: D2.34 Mud sedge (Carex limosa)
swards
Asociaþii vegetale: Caricetum limosae
Br.-Bl. 1921 (Syn.: Carici limosae –
Sphagnetum Resmeriþã 1973).
Corespondenþe:
NATURA 2000: 7150 Depressions of peat
substrates of the Rhynchosporion
EMERALD: !54.6 White beak-sedge and
mud bottom communities
CORINE: 54.6 Beak-sedge quaking bogs
PAL.HAB 1999: 54.6 White beak-sedge
and mud bottom communities
EUNIS: D2.3H Wet, open, acid peat and
sands, with Rhynchospora alba and Drosera
Asociaþii vegetale: Sphagno cuspidati-
Rhynchosporetum albae Osvald 1923 em. Koch
1926.
R5410
Mlaºtini sud-est carpatice,
mezotrofe cu Carex echinata ºi
Sphagnum recurvum
Corespondenþe:
Rãspândire: Carpaþii Orientali: Munþii mlaºtinile de trecere din întreg lanþul
Gutâi, Munþii Cãlimani, Depresiunea carpatic. Din cauza aciditãþii ridicate a
Dornelor, mlaºtina Blejoaia, Munþii mediului, speciile sunt bine repre-
Bistriþei, Munþii Harghitei, zentate de elementele oligotrofe tipice,
Depresiunea Giurgeului, Comandãu, caracteristice ordinului Sphagnetalia fusci,
Lacul Negru (Jud. Vrancea). Carpaþii spre a cãror grupãri evolueazã. Se deose-
Meridionali: Munþii Godeanu, Munþii besc urmãtoarele subasociaþii:
Þarcu. Carpaþii Occidentali: Munþii typicum Soó (1934) 1954 (Syn.: Caricetum
Bihor (Valea Iadului, Izbucul Mare, echinatae sphagnosum Balázs 1942);
Valea Ieduþului), Valea Sebeºului, pedicularietosum limnogenae Coldea 1973,
Munþii Gilãu; în regiunea montanã ºi având ca specii diferenþiale pe
subalpinã. Pedicularis limogena, Luzula sudetica
ºi Leontodon autumnalis;
Suprafeþe: de ordinul a 200–500 ha. nardetosum strictae Lupºa 1971;
carici stellulatae-sphagnetosum (recurvi)
Staþiuni: Altitudini: 700–1500 m. palustris Coldea 1981;
Clima: T = 7,0–3,00C; P = 850–1200 sphagnetosum (magellanici) Coldea 1981. Mai
mm. Relief: sunt semnalate douã faciesuri:
terenuri plane sau slab înclinate, sphagnosum nemoreum Raþiu et Gergely
depre- siuni montane. Substrat: acid. 1976 ºi festucosum rubrae Lungu 1971.
Soluri: histo- soluri, ph-ul variind de la Menþionãm cã, în stratul ierbos,
foarte acid pânã la acid (pH = 5–5,2). speciile edificatoare realizeazã
Conþinutul în materie organicã este acoperirea cea mai mare ºi în stratul
variabil (35,4–82,5%). muºchilor, Sphagnum recurvum ajunge la o
acoperire de pânã la 60%.
Structura: Habitat oligo-mezotrof
prezent în pâlcuri mici sau pe Valoare conservativã: foarte mare în habi-
tatele unde este prezentã specia
suprafeþe mai mari din tinoavele ºi
Ligularia sibirica (DH2).
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
Carex echinata, Sphagnum recurvum. Specii
caracteristice: Carex echinata, Carex R5411
rostrata, Carex nigra ssp. nigra, Mlaºtini sud-est carpatice,
Eriophorum scheuchzeri. Alte specii eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp.
importante: Drepanocladus exannulatus,
Drepanocladus fluitans, Pedicularis
nigra, Juncus glaucus ºi
limnogena, Valeriana simplicifolia, Carex Juncus effusus
canescens, Agrostis canina, Aulacomnium palustre,
Sphagnum warnstorfii, Sphagnum Corespondenþe:
subsecundum, Carex magellanica,
NATURA 2000: –
Sphagnum teres, Menyanthes trifoliata, EMERALD: 54.4 Acidic fens
Eriophorum angustifolium, Calliergon CORINE: 54.4 Acidic fens
stramineum, Ligularia sibirica, Pedicularis PAL.HAB 1999: 54.42 Black-white-star
palustris, Dactylorhiza maculata, Pedicu- laris sedge fens
sceptrum-carolinum, Drepanocladus revolvens, EUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens,
Drepanocladus vernicosus, Juncus alpinus. Carex echinata fens Asociaþii vegetale:
Junco-Caricetum fuscae Tx. (1937) 1952
Literaturã selectivã: Borza 1959; Raþiu (Syn.: Caricetum fuscae F. Raþiu 1972 non
F. et Boºcaiu 1967; Coldea et Plãmadã Br.-Bl. 1915).
1970; Coldea 1973; Boºcaiu 1971; Lungu
1971; Raþiu F. 1972; Pop I. et al. 1986,
1987; Coldea et al. 1997; Sârbu et al. Rãspândire: Carpaþii Orientali: Munþii
1997; Danciu et Kovács 1979; Raþiu O. Maramureº, Munþii Rarãu, Munþii
et al. 1982. Bistriþei
Corespondenþe:
NATURA 2000: 7230 Alkaline fens
EMERALD: !54.2 Rich fens
CORINE: 54.21 Black bog-rush
fens
PAL.HAB 1999: 54.216 Intra-Carpathian
black bogrush fens
EUNIS: D4.11 Schoenus nigricans fens
Asociaþii vegetale: Orchido – Schoenetum
nigricantis Oberd. 1957 (Syn.: Schoenetum
nigricantis Pop et al. 1962; Schoeneto-
Armerietum barcensis Morariu 1967).
R5415
Mlaºtini sud-est carpatice,
mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa
Corespondenþe:
NATURA 2000: 7120 Degraded raised
bogs still capable of natural
regeneration EMERALD: !54.2 Rich fens
CORINE: 54.2 Rich fens
PAL.HAB 1999: 54.2K Blue moorgrass fens
EUNIS: D4.1K Sesleria caerulea fens
Asociaþii vegetale: Seslerietum uliginosae
(Palmgren 1916) Soó 1941.
R5417
Comunitãþi sud-est carpatice
fontinale cu Cratoneuron
commutatum ºi
Cratoneuron filicinum
Corespondenþe:
NATURA 2000: *7220 Petrifying springs
with tufa formations (Cratoneurion)
EMERALD: !54.12 Hard water springs
CORINE: 54.12 Hard water springs
PAL.HAB 1999: 54.1221 Hard water
bryophyte springs; 54.12241 Cochlearia
pyrenaica calcareous springs
EUNIS: C2.12 Hard water springs
Asociaþii vegetale: Cratoneuretum filicino –
commutati (Kuhn 1937) Oberd. 1977 (Syn.:
Cratoneurum commutatum Puºcaru et al.
1967) Cochleario pyrenaicae – Cratoneuretum
commutati (Oberd. 1957) Th. Müller 1961
(Syn.: Carici flavae- Cratoneuretum
cochlearietosum pyrenaicae
ªtefureac 1972).
Rãspândire: Carpaþii Orientali: Munþii Silene pusilla, Pinguicula vulgaris, Saxi-
Maramureºului (Sâlhoi), Obcinile fraga stellaris, Caltha laeta, Chrysosple- nium
Mestecãniºului (Rãchitiºul Mare), Munþii alternifolium, Cardamine amara, Saxifraga
Rodnei (Piatra Rea, Vf. Rebra, Bãtrâna- aizoides, Epilobium nutans, Epilobium
Fundul Râpilor, Valea Gãºeþel-Valea Rebra, alsinifolium, Bryum pseudotri- quetrum,
Philonotis calcarea, Deschampsia caespitosa,
Izvorul Fântânii, Corongiºul Mare, Valea
Crepis paludosa, Chaero- phyllum hirsutum,
Lala), Munþii Bistriþei (Neagra
Stellaria nemorum, Viola biflora. Specii
Broºtenilor la Cristiºor). Carpaþii endemice: Achillea schurii.
Meridionali: Munþii Bucegi; în regiunea
montanã ºi etajul subalpin. Literaturã selectivã: Puºcaru D. et al.
1956; Beldie 1967; ªtefureac 1972;
Suprafeþe: restrânse în jurul apelor Sanda
(<100 ha). et al. 1977; Lungu 1981; Coldea 1990,
1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al.
Staþiuni: Altitudini: 900–2100 m. 1997, 2001; Sanda 2002; Mihãilescu S.
Clima: T = 3,5– -1,50C; P = 950–1425 2005 (ined.).
mm;
Relief: vãi montane ºi subalpine. Redactat: Simona Mihãilescu.
Substrat: bazic, calcare. Soluri:
eutricambosoluri, hidrisoluri eu-
mezobazice, pH = 7–7,3.
311
Stratul ierbos este dominant, înalt de 15–
R5419 30 cm. Speciile edificatoare ºi
Comunitãþi sud-est carpatice de caracteristice Saxi- fraga aizoides ºi
izvoare ºi pâraie cu Doronicum Doronicum carpaticum
carpaticum, Saxifraga aizoides,
Chrysosplenium alpinum ºi
Achillea schurii
Corespondenþe:
NATURA 2000: *7220 Petrifying springs
with tufa formations (Cratoneurion)
EMERALD: !54.12 Hard water springs
CORINE: 54.12 Hard water springs
PAL.HAB 1999: 54.1226 Carpathian oriental
leopardsbane communities
EUNIS: C2.12 Hard water springs
Asociaþii vegetale: Doronico carpatici –
Saxifragetum aizoidis Coldea (1986) 1990
(Syn.: Saxifragetum aizoidis auct. rom.
Saxifragetum aizoidis Boºcaiu 1971 non
Horvat 1935; Saxifragetum moschatae-
aizoidis Boºcaiu 1971).
31
Soluri: hidrisoluri moderatã. Raþiu O., 1998; Popescu G.
moderat pânã la Gergely I. 1976; 1981; Sanda et
slab acide (pH = Compoziþie Resmeriþã 1970; al. 1998, 2001;
5,0–6,8), jilav floristicã: Specii Raþiu O. et al. Mihãilescu S.
umede pânã la edificatoare: 1983; 2001,
ude. Chrysosplenium Drãgulescu Sanda 2002;
alternifolium, 1995c; Raþiu O. Mihãilescu S. 2005
Structura: Cardamine amara. et Sãlãgeanu (ined.).
Habitat sciafil Specii 1971;
fontinal. Stratul caracteristice: Sãmãrghiþan M. Redactat: Simona
ierbos este bine Chrysosple- nium 2001; Oroian S. Mihãilescu.
dezvoltat, înalt alternifolium, montane, în
de 12–15 cm, Chrysosplenium
R5422 microdepresiuni.
dominat de alpi- num, Philonotis
seriata, Carex Comunitãþi sud- Substrat: acid,
Cardamine amara ºisturi cristaline.
ºi Chrysosplenium remota. Alte specii est carpatice de
importante: izvoare ºi pâraie Soluri: hidrisoluri,
alternifolium. În cu umiditate
etajul montan Saxifraga stellaris, cu Glyceria
Caltha laeta, ridicatã, pH = 6.
inferior se nemoralis
distinge o Glyceria nemoralis,
Epilobium nutans, Structura: Habitat
subasociaþie cu
Epilobium Corespondenþe: crio-hidrofil situat
specia diferenþialã
alsinifolium, NATURA 2000: – în etajul brãdeto-
Impatiens noli-
Stellaria uligi- EMERALD: 54.1 Springs fãgetelor, în
tangere iar în CORINE: 54.11 Soft water springs
nosa, Epilobium microdepre- siunile
etajul montan PAL.HAB 1999: 54.11 Soft
superior, specie
palustre, dewaterla springs
marginea
Deschampsia EUNIS: C2.11 Soft water springs
dife- renþialã drumurilor
caespitosa, Crepis Asociaþii vegetale: Alchemillo mollis –
este Glycerietum nemoralis
forestiere. Stratul
paludosa, Saxifraga
Chaerophyllum 1998 (Syn.: Glycerietumierbos
nemoralis este
heucherifolia, et al. 1994). dominant, 15–30
hirsutum. Odatã Chaerophyllum
cu creºterea cm înãlþime, în
hirsutum, Stellaria care abundã
altitudinii, nemorum, Impatiens
compoziþia Rãspândire: speciile de Alno-
noli-tangere, Tozzia Padion ºi Fagetalia
acestor alpina. Specie Carpaþii Orientali:
comunitãþi este Muntele Siriu precum: Carex
endemicã:
contaminatã, tot (Izvorul Bradului). remota, Cardamine
Barbarea
Carpaþii pratensis, Rumex
mai mult de lepuznica.
Meridionali: Munþii sanguineus, Carex
speciile
Bucegi (Buºteni, sylvatica. Cursul
provenite din Literaturã
Valea Azuga); în permanent al pâra-
ordinul selectivã: Borza
regiunea ielor montane
Adenostyletalia. 1959; Beldie,
Stratul muºchilor determinã
Dihoru 1967; montanã.
instalarea a nume-
este prezent Boºcaiu 1971;
uneori cu roase elemente
Sanda et al. Suprafeþe:
mezohigrofile
acoperiri mari, 1977; Coldea restrânse în jurul
pânã la 40%, dintre care: Veronica
1978, 1991; apelor (circa 1 beccabunga, Epilobium
menþionãm: Pascal, ha). palustre, Stellaria
Philonotis seriata, Mititelu 1971; nemorum, Mysotis
Philo- notis Dihoru 1975; Staþiuni: scorpioides,
fontana, Fink 1977; Altitudini: 900– Ranunculus repens,
Brachythecium Puºcaru- 1000 m. Clima: T
rivulare. Poa trivialis. Stratul
Soroceanu et al. = 6–5,50C; P = muºchilor mai
1981; Raþiu O., 950–1000 mm; puþin reprezentat.
Valoare Relief: vãi
Boºcaiu 1967;
conservativã:
31
Valoare 1971) Resm. et Raþiu Carpaþii
Specii
conservativã: caracteristice: Occidentali:
redusã. Alchemilla mollis, Munþii Plopiº; în
Rãspândire: regiunea
Glyceria nemoralis.
Compoziþie Alte specii Carpaþii montanã.
floristicã: Specii importante: Orientali: Munþii
edifica- toare: Deschampsia Maramureºului,
Alchemilla mollis, Suprafeþe:
caespitosa, Silene Defileul
Glyceria nemoralis. pusilla, Epilobium restrânse în jurul
Mureºului, Valea apelor (circa 10
nutans, Crepis Gurghiului,
paludosa, Veronica ha).
Muntele Siriu.
beccabunga,
Epilobium palustre, Carpaþii
Staþiuni din etajul
Rumex Meridionali:
montan inferior ºi
obtusifolius, Valea Azuga,
mijlociu.
Stellaria nemorum. Cheile Altitudini: 500–
Dâmbovicioarei 950 m. Clima:
Literaturã – Brusturet.
selectivã: Dihoru
T = 8,0–5,60C; P = un proces de
1975; Sanda et 800–925 mm; gleizare a solului,
al. 1977; Coldea Relief: pe mãsurã ce
1991; Popescu vãi montane. procesul de
A. et Sanda solificare
Substrat: acid,
1993; Sanda et avanseazã. În
ºisturi crista- line
al. 1997, 2001; aceste staþiuni
sau slab bazic.
Sanda 2002. grupãrile cu Caltha
Soluri: hidrisoluri
mezo- bazice, cu laeta ºi Carex remota
Redactat: Simona profil scurt, bine evolueazã cãtre
Mihãilescu. alianþa Calthion.
aprovizionate cu
apã, pH = 5–6. Stratul muºchilor
este bine
R5423 reprezentat de
Comunitãþi Structura: Habitat Crato- neuron
sud-est commutatum,
din lungul
carpatice de Brachythecium
pâraielor, bine
izvoare ºi rivulare.
diferenþiat din
pâraie cu punct de vedere
Carex floristic. Stratul
remota ierbos este
ºi Caltha laeta dominant, înalt de
10–20 cm, sunt
prezente câteva
Corespondenþe:
specii higrofile
NATURA 2000: – ale alianþei
EMERALD: 54.1 Springs
Glycerio-
CORINE: 54.11 Soft water springs
Sparganion ºi
PAL.HAB 1999: 54.111
bryophyte springs ordinului
EUNIS: C2.31 Soft water Molinietalia.
springs
Asociaþii vegetale: CariciSpecia
remotae –
caracteristicã
Calthetum laetae Coldea (1972) 1978 ºi
Carici remotae – Cardaminetum amarae
de diagnosticare
1964, Calthetum palustris
Carex remota, indicã
Caltheto – Ranunculetum
31
Valoare Redactat: Simona
conservativã: Mihãilescu.
moderatã ºi
mare în
habitatele unde
este prezentã
specia
Lingularia
sibirica (DH2).
Compoziþie
floristicã: Specii
edificatoare:
Carex remota,
Caltha laeta. Specii
caracte- ristice:
Carex remota,
Cratoneuron commu-
tatum,
Chrysosplenium
alternifolium.
Alte specii
importante:
Ligularia sibirica,
Cardamine amara,
Glyceria
nemoralis,
Stellaria
uliginosa,
Epilobium
palustre, Crepis
paludosa,
Chaerophyllum
hirsutum,
Doronicum
austriacum.
Literaturã
selectivã:
Resmeriþã et
Raþiu O. 1974;
Dihoru 1975;
Sanda et al.
1977;
Coldea 1978,
1991; Coldea
et al.
1997; Oroian S.
1998; Lupaºcu
1999;
Sãmãrghiþan M.
2001; Sanda et
al. 1997, 2001;
Sanda 2002.
31
2.6. GROHOTIºURI, STÂNCÃRII ºI NISIPURI
CONTINENTALE (6)
31
2.6. Grohotiºuri, stâncãrii ºi nisipuri continentale (6)
R6102
Comunitãþi sud-est carpatice de
grohotiºuri silicioase semifixate cu
Festuca picta ºi Senecio
carniolicus
Corespondenþe:
NATURA 2000: 8110 Siliceous screes of
the montane to snow level (Androsacetalia
alpinae and Galeopsetalia ladani)
EMERALD: 61 Screes
CORINE: 61 Screes
PAL.HAB 1999: 61.116 Painted fescue
screes
EUNIS: H2.31 Alpine siliceous screes
Asociaþii vegetale: Festucetum pictae
Krajina 1933 (Syn.: Festuco pictae –
Senecionetum carniolicae Lungu et
Boºcaiu 1981).
Corespondenþe:
NATURA 2000: 8110 Siliceous screes of
the montane to snow level (Androsacetalia
alpinae and Galeopsetalia ladani)
EMERALD: 61 Screes
CORINE: 61 Screes
PAL.HAB 1999: 61.111521 Eastern
Carpathian saxifrage mountain sorrel
screes; 61.111522 Southern Carpathian
meadowgrass mountain sorrel screes
EUNIS: H2.31 Alpine siliceous screes
Asociaþii vegetale: Saxifrago carpathicae –
Oxyrietum dyginae Pawl., Sokol. et Wall.
1928 (Syn.: Oxyrietum dyginae auct. rom.
non. Br.-Bl. 1926). Poo contractae – Oxy-
rietum dyginae Horv. et al. 1937 (Syn.:
Oxyria dygina – Geum (Sieversia) reptans
Puºcaru et al. 1956 Oxyria digyna – Poa
nyárádyana (Simon n.n.) Csürös 1957).
R6105
Compoziþie floristicã: Specii Comunitãþi
edificatoare: Oxyria dygina, Saxifraga sud-est
321
Staþiuni: în compoziþia lor Doronicum
Altitudine: apar uneori carpaticum.
2000–2200 m. numeroase specii
Clima: T = caracteristice Literaturã
-0,5– -1,50C; P cum sunt: Luzula selectivã: Boºcaiu
= 1350–1450 alpino-pilosa, et al. 1977,
mm. Festuca picta, 1978; Coldea
Relief: Taraxacum 1991, 1993;
grohotiºuri ºi alpinum, Soldanella Coldea et al.
sfãrâmãturi de pusilla, Chrysanthe- 1997; Sanda et al.
roci. Substrat: mum alpinum. 2001; Sanda 2002.
micaºisturi, Habitatul poate
granite. Soluri: prezenta Redactat: Simona
lito- soluri asemãnãri Mihãilescu.
scheletice, în floristice cu cel
locuri cu menþionat în
Munþii Bucegi,
acumulãri mari
sub denumirile
de zãpadã în
Silene acaulis –
timpul iernii.
Minuartia sedoides
ºi Geum reptans –
Structura: Oxyria digyna.
Habitat crio-
nival, ce vege- Valoare
teazã în condiþii conservativã:
extreme. Stratul mare, habitat
ierbos: speciile endemic.
edificatoare
Saxifraga bryoides
Compoziþie
ºi Silene acaulis
floristicã: Specii
realizeazã o
edificatoare:
acoperire medie
Saxifraga bryoides,
de 35%. Pe de
Silene acaulis,
altã parte, cele Vero- nica
douã specii baumgarteni. Specii
caracteristice: caracteristice:
Saxifraga bryoides Silene acaulis, Poa
ºi Vero- nica cenisia ssp.
baumgartenii contracta, Veronica
formeazã baumgarteni. Alte
fitocenoze specii
neîncheiate. importante:
Cele mai Saxifraga
frecvente specii pedemontana ssp.
însoþitoare sunt: cymosa, Geum
Saxifraga reptans, Oxyria
pedemontana ssp. dygina, Saxifraga
cymosa, Doronicum carpatica, Poa
carpaticum, Poa psychrophila,
laxa, taxoni Saxifraga
caracteristici androsacea,
ordinului Andro- Soldanella pusilla,
sacetalia alpinae. Luzula spicata,
Fiind la Gentiana frigida,
contactul cu Luzula spicata,
grupãrile alianþei Senecio carniolicus.
Salicion herbaceae, Specii ende- mice:
320
Habitat de grohotiº silicios semifixat cu Saxifraga bryoides
Corespondenþe:
NATURA 2000: 8120 Calcareous and
calchist screes of the montane to
alpine levels (Thlaspietea rotundifolii)
EMERALD: 61 Screes
CORINE: 61 Screes
PAL.HAB 1999: 61.2425 East Carpathian
calcareous saxifrage screes
EUNIS: H2.44 Carpathian calcareous screes
Asociaþii vegetale: Cerastio calcicolae –
Saxifragetum moschatae Coldea (1986) 1990;
Saxifragetum moschatae – aizoidis Boºcaiu
1971.
32
Suprafeþe: restrânse (circa 100 ha).
32
Habitat de grohotiº calcaros semifixat cu Saxifraga moschata
Comunitãþi calcaroase
pe grohotiºuri
semimobile
Valoare conservativã: mare, habitat
R6111 endemic.
Comunitãþi sud-est carpatice de
bolovãniºuri fixate cu Geranium Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
macrrorhizum, Sedum fabaria Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria. Specii
ºi Geranium lucidum caracteristice: Geranium macrrorhi- zum,
Geranium lucidum, Sedum fabaria. Alte
specii importante: Senecio rupestris,
Corespondenþe:
Polystichum lonchitis, Galium album (= G.
NATURA 2000: – erectum), Arabis alpina, Galium lucidum,
EMERALD: 61 Screes Gymnocarpium robertianum, Parietaria
CORINE: 61 Screes officinalis, Cardaminopsis arenosa ssp.
PAL.HAB 1999: 61 Screes borbásii, Galium album, Melica ciliata,
EUNIS: H2 Screes Origanum vulgare, Geranium robertianum,
Asociaþii vegetale: Sedo fabariae – Gera- Moehringia muscosa, Vincetoxicum hirundi-
nietum macrorrhizi Boºcaiu et Täber 1977
naria, Lamium garganicum, Moehringia
(incl. Geranietum macrorrhizi Boºcaiu 1971).
pendula, Asplenium trichomanes, Poa
nemoralis, Asplenium ruta-muraria, Asple- nium
viride, Saxifraga paniculata, Cystopte- ris
Rãspândire: Carpaþii Meridionali: Munþii fragilis.
Piatra Craiului (Valea Crãpãturii, Valea
Seacã), Munþii Þarcu, Munþii Godeanu, Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;
Munþii Cernei. Sanda et al. 1977; Boºcaiu et Täuber
F. 1977; Mihãilescu S. 2001; Coldea G.
Suprafeþe: restrânse (de ordinul 10– 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al.
100 ha). 2001; Sanda 2002.
Valoare
conservativã:
mare, habitat
endemic.
Compoziþie
floristicã: Specii
edificatoare:
Thymus comosus,
Galium album,
Teucrium
montanum. Specii
caracteristice:
Thymus comosus,
Gymnocarpium
robertianum. Alte
specii
importante:
Erysimum odora-
tum, Cardaminopsis
arenosa ssp.
borbásii, Melica
ciliata, Origanum
vulgare, Gera-
nium robertianum,
Senecio rupestris,
331
Literaturã selectivã: Csürös 1958; Pop Structura: Habitat heterogen. Stratul
I. et Hodiºan 1963, 1964, 1967, 1969; ierbos, în a cãrui compoziþie floristicã
Pop sunt semnalate specii de nuanþã
I. et al. 1964; Boºcaiu et al. 1966; ªuteu nitrofilã, cum sunt: Urtica dioica,
ªt. 1968; Schneider-Binder E. 1970; Sambucus nigra, Circaea lutetiana, Mycelis
Dihoru 1975; ªuteu et Faur 1977; Raþiu muralis, Cucuba- lus baccifer, Lamium
O. et al. 1984; Pop I. 1971; Diaconescu maculatum, Geum urbanum, dar ºi specii de
F. 1973; Sanda et al. 1996; Alexiu 1998; pãdure: Asarum europaeum, Phyllitis
Coldea 1991; Coldea et al.1997; Sanda et scolopendrium, Lunaria rediviva, Cardamine
al. 2001; Sanda 2002. bulbifera, Milium effusum etc. Specia
caracteristicã, Parietaria officinalis,
Redactat: Simona Mihãilescu. realizeazã grupãri compacte cu acoperire
de 60–90%. În unele
33
2.6.2. Stânci continentale ºi roci la zi (62)
kotschyi. Alte specii importante: Asplenium NATURA 2000: 8220 Silicious rocky
ruta-muraria, Saxifraga paniculata, Saxi- fraga slopes with chasmophytic vegetation
luteoviridis, Gypsophila petraea, Kernera EMERALD: 6 Inland rocks, screes and
saxatilis, Androsace lactaea, Alyssum repens sands CORINE: 62.2 Vegetated siliceous
Trisetum alpestre. Specii endemice: Achillea inland cliffs
schurii, Campanula carpatica, Dianthus PAL.HAB 1999: 62.252 Carpatho-Balkano-
Rhodopide campion siliceous cliffs
tenuifolius, Doronicum carpaticum, Saxifraga
EUNIS: H3.152 Carpatho-Balkano-
mutata ssp. demissa. Rhodopide campion siliceous cliffs
Asociaþii vegetale: Sileno lerchenfeldianae –
Literaturã selectivã: Borhidi 1958; Beldie Potentilletum haynaldianae (Horvat, Pawl. et
1967; Coldea 1991; Coldea et al. Walas 1937) Simon 1958.
1997;
Sanda et al. 2001; Sanda 2002. Rãspândire: Carpaþii Meridionali: Munþii
Parâng, Munþii Þarcu-Godeanu (Muntele
Redactat: Simona Mihãilescu. Zeicu la Obârºia Corciovei, Vf. Piga din
Baicu, Custura Mãtaniei, Bisericile din
Bulz); în etajul subalpin.
R6205
Suprafeþe: mici (circa 10 ha).
Comunitãþi daco-balcanice pe
stânci silicioase cu Silene
Staþiuni: Altitudine: 1750–1950 m.
lerchenfeldiana ºi Potentilla
Clima: T = 2,0–0,50C; P = 1250–1350 mm.
haynaldiana Relief:
stâncãrii abrupte, pe roci dure. Substrat:
Corespondenþe: acid, pH = 5,5–5,8.
Structura: În Parâng, în stratul Didymo- don ferrugineus, Grimmia ovalis,
ierbos, Potentilla haynaldiana se gãseºte Rhabdo- weisia fugas, care prezintã o
cu totul sporadic. Silenion constanþã ridicatã.
lerchenfeldianae este o alianþã daco-
balcanicã cu exigenþe intens acidofile, Valoare conservativã: redusã.
în compoziþia cãreia se remarcã
prezenþa speciilor caracte- ristice: Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
Symphyandra wanneri, Saxifraga Silene lerchenfeldiana. Specii caracte-
pedemontana ssp. cymosa ºi Silene ristice: Potentilla haynaldiana. Alte specii
lerchenfeldiana. Fragmente disparate au importante: Symphyandra wanneri,
fost menþionate în Munþii Þarcu- Dianthus henteri, Saxifraga pedemontana ssp.
Godeanu, de unde lipseºte specia cymosa, Poa nemoralis, Polypodium vulgare,
caracteristicã Potentilla haynaldiana. Juncus trifidus, Festuca supina.
Cea mai repre- zentativã staþiune
pentru aceastã alianþã rãmâne cea din Literaturã selectivã: Simon 1958; Boºcaiu
Masivul Parâng, unde se aflã o enclavã et al. 1977; Coldea 1991; Coldea et
a arealului disjunct al aso- ciaþiei, al. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda
descrisã din Rila Planina ºi identifi- catã 2002.
ulterior ºi în Munþii Pirin. Stratul musci-
nal – au fost semnalate speciile: Redactat: Simona Mihãilescu.
Munþii Suhard, Munþii Rarãu. Carpaþii
R6206
Meridionali: Munþii Leaota, Munþii
Comunitãþi sud-est carpatice ale Þarcu, Munþii Godeanu, Munþii Cernei,
fisurilor pereþilor stâncoºi, Munþii Piatra Craiului, Munþii Iezer-
calcaroºi cu Cystopteris fragilis, Pãpuºa; în regiunea montanã.
Campanula carpatica, Saxifraga
cuneifolia ºi Valeriana Suprafeþe: mici (circa 100 ha).
sambucifolia
Staþiuni: Altitudini: 600–1890 m.
Clima: T = 7,5–0,50C; P = 800–1300
Corespondenþe: mm. Relief:
NATURA 2000: – pereþi abrupþi cu fisuri ºi poliþe cu un
EMERALD: 6 Inland rocks, screes and grad accentuat de umiditate, datoritã
sands CORINE: 62 Inland cliffs and apelor de infiltraþie. Substrat: calcare.
exposed rocks PAL.HAB 1999: 62 Inland Soluri: superficiale.
cliffs and exposed rocks
EUNIS: H3 Inland cliffs and exposed rocks Structura: Habitat sciafil. Structura aso-
habitats
ciaþiei este minuþios analizatã pe baza
Asociaþii vegetale: Asplenio-Cystopte- ridetum
speciilor caracteristice, astfel s-a înca-
fragilis Oberd. (1936) 1949 (Syn.: Valeriana
sambucifolia – Poa nemoralis ass. Beldie drat în alianþa Cystopteridion. În stratul
1967, Saxifraga cuneifolia – Campanula ierbos, speciile diferenþiale pentru
carpatica Soz. Zólyomi 1931, Valeriano aceastã alianþã au un caracter mezo-
montanae – Cortusetum matthioli Boºcaiu et higrofil sau higrofil. A fost menþionatã
Täber 1978). subasociaþia campanuletosum carpaticae
Sanda, Popescu et Doltu 1977, în care
se remarcã prezenþa unor specii
diferenþiale: Campanula carpatica,
Rãspândire: Carpaþii Orientali: Munþii
Saxifraga cunei- folia, Cortusa matthioli, Valeriana
Hãºmaºu Mare, Munþii Hãºmaºul Mic, montana.
Campanula carpatica pe pereþi stâncoºi
Stratul muºchilor este reprezentat de Rãspândire: Carpaþii Orientali: Munþii
diferite specii, menþionãm Ctenidium Rodnei (Piatra Rea, Pietrosul, Corongiº);
molluscum. în regiunea montanã ºi etajul subalpin.
Valoare
conservativã:
mare, habitat
endemic.
Compoziþie
floristicã: Specii
edificatoare:
Achillea schurii,
Campanula
cochleriifolia. Specii
caracteristice:
Campanula cochle-
riifolia, Saxifraga
mutata ssp. demissa.
Alte specii
importante:
Saxifraga
paniculata,
Androsace lactaea,
Kernera saxatilis,
341
Gypsophila petraea, Cystopteris fragilis,
Saxifraga Poa nemoralis,
luteoviridis, Andro- sace lactaea,
Asplenium viride, Carex sempervirens,
Asplenium Galium
trichomanes,
Campanula cochleariifolia pe
stânci calcaroase
340
anisophyllon, Festuca versicolor, Sesleria rigida Suprafeþe: mici (circa 100 ha).
ssp. Haynaldiana, Asperula capitata, Phyteuma
orbiculare, Leontopodium alpi- num, Aster Staþiuni: Altitudini: 280–1800 m.
alpinus, Biscutella laevigata. Specii Clima: T = 9,0–1,00C; P = 700–1300
endemice: Dianthus spiculifolius, mm. Relief:
Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum, stânci, versanþi cu pietriºuri. Substrat:
Saxifraga mutata ssp. demissa Silene nutans calcare. Soluri: rendzine.
ssp. dubia, Thymus pulcherrimus.
Structura: Stratul ierbos: specia Poa nemo-
Literaturã selectivã: Fink 1977; Coldea ralis (var. coarctata) vegeteazã alãturi de
1991; Coldea et al. 1997; Mihãilescu numeroase specii calcofile. N. Boºcaiu
S. 2001; Sanda et al. 2001; Sanda (1970) adoptã denumirea de Asplenio-
2002. Poaetum nemoralis ºi pentru asociaþiile
de pe substrat silicios, în mod analog cu
Redactat: Simona Mihãilescu. grupãrile de Asplenio-Poaetum nemoralis Soó
1944, proprii substratului calcaros,
departajând cenozele pe criteriul
biosiste- matic al subspeciei diploide
R6209 (ssp. tricho- manes (bivalens)) ºi a celei
Comunitãþi sud-est carpatice pe tetraploide (ssp. quadrivalens), cea
stânci calcaroase cu Asplenium diploidã fiind proprie substratului
trichomanes ssp. quadrivalens ºi silicios. Gradul de acoperire al speciilor
Poa nemoralis este variabil, fiind cuprins între 50–90%.
Speciile domi- nante ale grupãrii sunt:
Corespondenþe: Poa nemoralis (var. coarctata), Melica ciliata,
Teucrium chamaedrys, Teucrium montanum,
NATURA 2000: –
Are- naria serpyllifolia, Erysimum odoratum care
EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sands
CORINE: 62 Inland cliffs and exposed
uneori întocmeºte un facies
rocks PAL.HAB 1999: 62 Inland cliffs and caracteristic cu Galium album, Galium
exposed rocks purpureum, Achillea crithmifolia ºi Carduus
EUNIS: H3 Inland cliffs and exposed rocks candicans. Din Cheile Feneºului a fost
habitats descrisã sub- asociaþia cu Secale
Asociaþii vegetale: Asplenio quadrivalenti – montana-secali- netosum montani ºi un
Poëtum nemoralis Soó ex Gergely et al. facies cu Galium album Hodiºan 1967.
1966 (Syn.: Poëtum nemoralis calcicolum
Stratul muscinal este bine reprezentat,
Csürös 1958, Asplenio – Poëtum nemoralis
Soó 1944, Sedo hispanici – Poëtum nemo- Ctenidium molluscum prezintã o acoperire
ralis (Soó 1944) Pop et Hodiºan 1985). de pânã la 20%.
34
este pre- zentã
specia Asplenium
adulterinum (DH2).
Compoziþie
floristicã: Specii
edificatoare: Poa
nemoralis,
Asplenium
trichomanes ssp.
trichomanes.
Specii
caracteristice:
Jovibarba heuffelii,
Saxifraga
cuneifolia, Poa
nemoralis. Alte
specii
importante:
34
Draba dorneri în comunitãþi sud-est carpatice pe stânci silicioase, în unica staþiune
în Munþii Retezat la Piciorul Colþului
1977.
R6212
Comunitãþi sud-est carpatice pe
stânci calcaroase cu Saxifraga
mutata spp. demissa ºi
Gypsophila petraea
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 6 Inland rocks, screes and
sands CORINE: 62.15 Alpine and sub-
Mediterranean calcareous cliffs
PAL.HAB 1999: 62.15325 Eastern
Carpathian orange saxifrage cliff
communities
EUNIS: H3.25 Alpine and sub-Mediterranean
calcareous cliffs
Asociaþii vegetale: Saxifrago demissae –
Gypsophiletum petraeae Boºcaiu et Täber
Rãspândire: Carpaþii Meridionali:
Munþii Piatra Craiului (Piatra Craiului
Micã, ªaua Crãpãturii); în etajul
subalpin.
Redactat:
Simona
Mihãilescu.
350
bine reprezentat, Tortula muralis poate
R6218 avea o acoperire între 15–20%.
Comunitãþi sud-est carpatice din
fisuri de stânci calcaroase cu
Asplenium trichomanes ºi
Asplenium ruta-muraria
Corespondenþe:
NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky
slopes with chasmophytic vegetation
EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sands
CORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocks
PAL.HAB 1999: 62.153 Carpathian
calcareous cliff heliophile communities
EUNIS: H3.2 Basic and ultra-basic inland
cliffs Asociaþii vegetale: Asplenietum tricho-
mano-rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937
(Syn.: Tortulo-Asplenietum Tx. 1937).
35
Jovibarba heuffelii pe stânci silicioase
Corespondenþe:
NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky
slopes with chasmophytic vegetation
EMERALD: 6 Inland rocks, screes and
sands
CORINE: 62 Inland cliffs and exposed
rocks PAL.HAB 1999: 62.1A22 Banat
collinar calcareous cliffs
EUNIS: H3.2 Basic and ultra-basic inland
cliffs
Asociaþii vegetale: Campanuletum crassi- pedis
Borza ex Schneider-Binder et al. 1970.
36
2.6.4. Dune de nisip continentale (64)
Corespondenþe:
Structura: Vegetaþia este slab încheiatã,
datoritã faptului cã nisipurile sunt, periodic,
NATURA 2000: 6260*Pannonic sand
steppes
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 64.715 Pannonic dune closed
spulberate de vânt. Habitatul este 2001.
prezent la partea inferioarã a dunelor ºi
în interdu- nele semifixate. Speciile cele Redactat: A. Popescu.
mai frecvente sunt: Plantago arenaria,
Kochia laniflora, Bromus tectorum, Viola
kitaibeliana, Poly- gonum arenarium, Achillea
ochroleuca. R6405
Pajiºti ponto-panonice pe
Valoare conservativã: foarte mare. dune continentale nefixate cu
Bromus tectorum
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:
Plantago arenaria. Specii caracteristice:
Corespondenþe:
Plantago arenaria, Achillea ochroleuca. Alte
specii importante: Tragus racemosus, NATURA 2000: 6260*Pannonic sand
steppes
Apera maritima, Polygonum arenarium,
EMERALD: –
Gypsophila perfoliata, Corispermum
CORINE: –
marschallii, Corispermum nitidum, Erigeron PAL.HAB: 64.715 Pannonic dune closed
canadensis, Euphorbia seguierana, grasslands; 34.A2111 Western Pontic
Centaurea arenaria, Scabiosa argentea, sand pioneer grass swards
Chondrilla juncea, Tribulus terrestris, EUNIS: E1.2F22 Pannonic acidophile
Peucedanum arenarium, Silene otites ssp. sand fescue steppes
parviflora, Erysimum diffusum, Silene Asociaþii vegetale: Brometum tectorum
borysthenica. Bojko 1934.
Corespondenþe:
NATURA 2000: 8310 Caves not open to
the public
EMERALD: !65 Caves
CORINE: 65 Caves
PAL.HAB 1999: 65 Caves (inclusiv 65.4411
Dobrogean hydro-thermal sulphur caves)
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: –
36
2.7. Terenuri agricole ºi peisaje artificiale (8)
R8703
Rãspândire: Islazurile din toatã þara dar, Comunitãþi antropice cu Agropyron
cu precãdere, în Oltenia, Muntenia, repens, Arctium lappa, Artemisia
Dobrogea ºi Moldova. annua ºi Ballota nigra
Suprafeþe: de la 0,5–4 ha.
Corespondenþe:
NATURA 2000: –
Staþiuni: terenuri plane, pante uºor încli-
EMERALD: –
nate la altitudine de la 50–350 (450) m; CORINE: –
Clima: T = 10,5–90C; P = 450–600 mm. PAL.HAB: 87.2. Ruderal communities
Roci: depozite loessoide. Soluri: cerno- EUNIS: –
ziomuri, uneori slab sãrãturate, cu Asociaþii vegetale: Arctio – Ballotetum
acumu- lãri de materiale organice în nigrae (Felföldy 1942) Morariu 1943,
Balloto – Malvetum sylvestris Gutté 1966,
descompunere. Artemisietum annuae Morariu 1943.
372
Bibliografie generalã
ALEXIU V., 1996, Aconitetum taurici Borza 1934 BORZA A., 1963, Fitocenoze specifice pentru
în Masivul Iezer-Pãpuºa. Naturalia. Stud. ºi þara noastrã. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,
Cerc. Piteºti, 1: 115–118. 1961–1962, Fasc. 2, 779–784.
ALEXIU V., 1998, Vegetaþia Masivului Iezer- Pãpuºa. BORZA A., RAÞIU F., 1974, Zönosen mit Betula
Studiu fitocenologic. Ed. Cultura, Piteºti, 362 humilis Schrank. Acta Bot. Horti Buc.,
p. Bucureºti, 289–293.
ANDREI M., 1963, Asociaþia de Festuca amethystina BOªCAIU M., BOªCAIU N., EHRENDORFER F.,
din Munþii Ciucului. Comunic. Acad. R.P.R. 1997–1998, The Cerastium alpinum group
13(6): 541–550. (Caryophyllaceae) in the SouthEastern
ANDREI M., POPESCU A., 1967, Aspecte din Carpathians. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, II: 1–37.
vegetaþia Culmii Pricopan ºi împrejurimi. BOªCAIU N., 1965, Cercetãri fitocenologice asupra
Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 19 asociaþiei Peucedano (rocheliani) – Moli- nietum
(3): 247–263. coerulae din Banat ºi Þara Haþegului.
ANDREI M., ªERBÃNESCU G., 1965, Contribuþii Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 164–251.
la cunoaºterea florei ºi vegetaþiei de la Lacul BOªCAIU N., 1966, Vegetaþia acvaticã ºi
Sãrat-Brãila. Analele Univ. Bucureºti, Seria palustrã din împrejurimile oraºului Lugoj.
ªti. Nat. 14: 65-80. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 2: 69–80.
ANIÞEI L., 2001, Flora ºi vegetaþia bazinului Bahlui BOªCAIU N., 1970, Pajiºti din alianþa Cynosurion
(Jud. Iaºi). Tezã de doctorat. Universitatea
din munþii Banatului. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria
„Al.I. Cuza” Iaºi.
Bot. Bucureºti, 22 (5): 363–370.
ARCUº M. 1998, Flora vascularã ºi vegetaþia
BOªCAIU N., 1971, Flora ºi vegetaþia munþilor
rezervaþiilor forestiere din sudul Dobrogei:
Þarcu, Godeanu ºi Cernei. Ed. Acad.R.S.R.
Esechioi, Canaraua Fetii, Dumbrãveni ºi Hagieni.
Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea Bucureºti, 494 p.
„Al.I. Cuza” Iaºi. BOªCAIU N., 1971, Vegetaþia fontinalã din
ARDELEAN A., 1981, Myricario-Epilobietum Aich. munþii Þarcu, Godeanu ºi Cernei. Stud. ºi
33 în valea Criºului Alb. Contrib. Bot., Cluj- Comunic.
Napoca, 111–115. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 123–133.
BELDIE A., DIHORU G., 1967, Asociaþiile BOªCAIU N., 1972, Pajiºti xerice (Festuco-
vegetale din Carpaþii României. Comunic. de Brometea Br.-Bl. 1943) din depresiunea
Bot., Soc. ªti. Nat. Geogr. 6: 133–238. Caransebeº-Mehadia. Acta Bot. Horti Buc.,
BELDIE A.. 1956, Rezervaþia naturalã „Bucegi”. Bucureºti, 1970–1971: 449–468.
Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 2: 31–63. BELDIE BOªCAIU N., 1975, Aspecte de vegetaþie din
A.., 1967, Flora ºi vegetaþia munþilor Bucegi, rezervaþia dunelor maritime de la Agigea.
Ed. Acad. R.S.R. Bucureºti. Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal,
BORHIDI A., 1958, Gypsophilion petraeae Foed. Sibiu, 18: 81–93.
nova et contribution á la végétation du mont BOªCAIU N., GERGELY I., CODREANU V.,
Ceahlãu (Carpathes Orientales). Acta Bot. RAÞIU O., MICLE F., 1966, Flora ºi vegetaþia
Hung., Budapest, 4 (3–4): 211–231. rezervaþiei naturale Defileul Criºului Repede.
BORHIDI A., 1971, Die Zönologie der Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 1: 167–258.
Fichtenwälder von Ost-und Südcarpaten. BOªCAIU N., LUNGU L., SEGHEDIN T., 1978,
Acta Bot. Hung., Budapest, 17 (3–4): 287– Cercetãri sintaxonomice în rezervaþia
319. botanicã Ponoare-Bosani (jud. Suceava).
BORZA A., 1934, Studii fitosociologice în Variaþiile ariei minime ºi indicatori informa-
Munþii Retezatului. Bul. Grãd. Bot ºi al Muz. þionali într-o serie de asociaþii imbricate.
Bot. Cluj, Cluj-Napoca, 14 (1–2): 1–84. Stud. ºi Comunic. de Ocrot. Nat., Suceava, 4:
BORZA A., 1959, Flora ºi vegetaþia vãii Sebeºului. 375–393.
Ed. Acad. R.P.R., Bucureºti, 326 p. BOªCAIU N., LUPªA V., RESMERIÞÃ I., COLDEA
BORZA A., 1966, Cercetãri asupra florei ºi vege- G., SCHNEIDER-BINDER E. 1971,
taþiei din Câmpia Românã. I. Contrib. Bot., Vegetaþia
Cluj-Napoca, 2: 141–162. lemnoasã mezo-xerotermã (Orno-Cotinetalia)
BORZA A., 1946, Vegetaþia muntelui Semenic din Defileul Dunãrii. Ocrot. Nat. Med. Înconj.,
din Banat. Bul. Grãd. Bot ºi al Muz. Bot. Cluj, Bucureºti, 15 (1): 49–55.
Cluj-Napoca, 26 (1–2): 24–53. BOªCAIU N., MIHÃILESCU S., 1997, Reconsi-
BORZA A., 1958, Contribuþii la flora ºi vegetaþia deration of sintaxonomical position for
din rãsãritul României. Contrib. Bot., Cluj- Delphinion elati alliance in the Romanian
Napoca, 127–158. Vegetation. Proceeding of the Institute of
Biology, Bucharest, I:37–40.
47
Bibliografie
BOªCAIU N., PÉTERFI L.ª., 1974, Aspecte de BUICULESCU I., 1972, Asociaþii de tufãriºuri
vegetaþie din Cheile Crivadiei (jud. subalpine din masivul Piatra Mare. Stud.
Hunedoara). Sargetia. Acta Musei Devensis. Seria ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 24(6):
ªti. Nat. Deva, 10: 223–229. 483–506.
BOªCAIU N., PÉTERFI L.ª., CERNELEA E., BUICULESCU I., 1972, Nardeto-Festucetum
1974, Vegetaþia stâncãriilor de la Vârful tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) com. nov.
Poienii de lângã Ohaba de sub Piatrã (valea o nouã asociaþie în vegetaþia tãrii noastre.
Streiului). Sargetia. Acta Musei Devensis. Seria Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti,
ªti. Nat. Deva, 10: 239–241. 24(4): 261–272.
BOªCAIU N., PÉTERFI L.ª., CERNELEA E., BUICULESCU I., 1975, Asociaþiile de pãdure
1975–1976, Pajiºti higrofile ºi mezohigrofile din masivul Piatra Mare. Stud. ºi Comunic. ªti.
din depresiunea Haþegului. Sargetia. Acta Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 19: 145–177.
Musei Devensis. Seria ªti. Nat. Deva, 11–12: BURDUJA C., 1968, Observation sur l’asso-
201–219. ciation á Convolvulus persicus et sur celle a
Alyssum borzaeanum de la réserve du dunes
BOªCAIU N., PLÃMADÃ E., PÉTERFI L., 1972, d’Agigea et du Delta du Danube. Lucr. Ses.
Studii fitocenologice asupra complexului de ªti. a Staþ. de Cerc. marine „Prof. I. Borcea”,
mlaºtini alpine ºi subalpine din Valea Judele Agigea (1969), 151–157.
– Parcul Naþional Retezat. Ocrot. Nat. Med.
BURDUJA C., DOBRESCU C., GRÂNEANU A.,
Înconj., Bucureºti, 15 (2): 175–185.
RÃVÃRUÞ M., CÃZÃCEANU I., BÂRCÃ C.,
BOªCAIU N., RESMERIÞÃ I., 1969, Vegetaþia
RACLARU P., TURENSCHI E., 1956,
ierboasã xerofilã de aluviuni din sectorul
Contribuþii la cunoaºterea pajiºtilor naturale
valea Eºelniþa-valea Mraconiei al Defileului din Moldova sub raport geobotanic ºi
Dunãrii. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. agroproductiv. Stud. ºi Cerc. de Biol. ºi ªti.
Bucureºti, 21 (3): 209–216. Agric., Iaºi, 7(1): 83–119.
BOªCAIU N., SORAN V., DIACONEASA B., BURDUJA C., HOREANU C., 1969, Observation
1964, Contribuþii la cunoaºterea molinietelor sur les associations: a) Cynodon dactylon- Stipa
din regiunea Oaº-Maramureº. Contrib. Bot., capillata-Festuca valesiaca et b) Pruno spinosae-
Cluj-Napoca, 241–248. Crataegetum Huck de Dobrogea. Lucr. Ses. ªti. a
BOªCAIU N., TÄUBER F., 1980, Die Zönoge- Staþ. de Cerc. marine „Prof.
netische Rolle der Hochstandenflusen in I. Borcea”, Agigea, 3: 175–185.
den Rumänischen Karpaten. Phytocoenologia, BURDUJA C., MIHAI G., SÂRBU I., 1973, Flora
7: 166–173. ºi vegetaþia masivului Mãrgineni (jud.
BOªCAIU N., TÄUBER F., COLDEA G., 1978, Neamþ). Lucr. Staþ. Stejarul, Pângãraþi,
Asociaþii vegetale rupicole ºi petrofile din Ecologie terestrã ºi geneticã, 53–56.
munþii Retezatului. Stud. ºi Comunic. de Ocrot. BURESCU P., DONIÞÃ N., 1999, Vegetaþia
Nat., Suceava, 4: 253–264. lemnoasã palustrã din nord-vestul României:
BUCUR N., DOBRESCU C., 1957, Sur les ariniºurile de mlaºtinã, asociaþia Carici
complexes stationaux á Bassia sedoides (Pall.) paniculatae – Alnetum glutinosae ass. nova. Analele
Aschers. de la dépresion Jijia-Bahlui. Analele Univ. Oradea, fasc. Silvic., 4: 91–106. CÂRÞU D.,
ªti. ale Univ. „Al.I. Cuza”, Iaºi, 3(1–2): 326–335. 1971, Aspecte din vegetaþia ierboasã de luncã ºi
BUCUR N., TURCU G., 1966, Asociaþia de locuri depresionare dintre Craiova-Jiu-
Puccinellia distans din depresiunea Jijia- Desnãþui-Dunãre. Subcomisia OMN, filiala
Bahlui. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Olteniei, Studii ºi Cerc., Craiova,
Bucureºti, 18(2): 137–142. 99–108.
BUIA A., 1943, Contribuþiuni la studiul fitoce- CÂRÞU D., 1971, Vegetaþia lemnoasã dintre
nologic al pãºinilor din munþii Carpaþi. Bul. Jiu- Desnãþui-Craiova ºi Dunãre. Univ.
Fac. de Agron. Cluj, 10: 143–168. Craiova. Studii ºi Cerc. Subcomisia OMN,
BUIA A., 1963, Les associations a Nardus stricta filiala Olteniei, Gorj, 2: 213–222.
L. de la R.P.R. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol. CÂRÞU D., 1971, Vegetaþia ruderalã de pajiºti,
végét., Bucureºti, 8 (2): 119–137. cãi de comunicaþie ºi terenuri bãtãtorite din
BUIA A., PÃUN M., MALOª C., 1960, Pajiºtile interfluviu Jiu-Desnãþui. Studii ºi Cerc.
naturale din regiunea Craiova ºi îmbunã- Subcomisia OMN, filiala Olteniei, Gorj, 2:
tãþirea lor (I). Probleme agricole, XII, 11: 223–228.
46–53. CÂRÞU D., 1972, Vegetaþia acvaticã ºi palustrã
BUIA A., PÃUN M., MALOª C., 1960, Pajiºtile natu- dintre Jiu ºi Desnãþui. Stud. ºi Comunic. Muz.
rale din regiunea Craiova ºi îmbunãtãþirea ªti. Nat. Bacãu, 177–184.
lor (II). Probleme agricole, XII, 12: 31–40. CÂRÞU D., 1973, Vegetaþia ruderalã de locuri
BUIA A., PÃUN M., PAVEL C., 1962, Cap. VIII. bogate în materie organicã din interfluviu
Studiu geobotanic al pajiºtilor. În „Pajiºtile Jiu- Desnãþui. Analele Univ. Craiova, Seria
din masivul Parâng ºi îmbunãtãþirea lor” Inst. III.a, 5(15): 44–50.
Agron. „T. Vladimirescu”, Craiova, Ed. Agro- CÂRÞU D., 1973, Vegetaþia terenurilor nisipoase
Silvicã, Bucureºti, 143–274. din interfluviul Jiu-Desnãþui. Analele Univ.
Craiova, Seria III.a, 5: 36–43.
CÂRÞU M. 1973, Amaradiei. Analele
Vegetaþia Univ. Craiova, Seria
pajiºtilor de deal III-a, 5(15): 51–58.
din bazinul CÃLIN G., MITITELU
Bibliografie
48
lacustre de Moldave. Analele ºi Comunic. ªti.
interfluviu ªti. Univ. Nat. Muz. DONIÞÃ N., CHIRIÞÃ
Poeniþa ºi Georza „Al.I. Cuza” Iaºi, Brukenthal, Sibiu, C., STÃNESCU V.
(Dobrovãþ) din Serie nouã, Secþ. 23: 197–219. (coordo-
judeþul Iaºi. II.a. Biol., DOLTU M.I., SANDA nator), 1990,
Obiective de Iaºi, 20(1):145– V., POPESCU A., 1983, Tipuri de
ocrotirea naturii. 154. Caracterizarea ecosisteme
Stud. ºi Comunic. de DOBRESCU C., ÞOPA ecologicã ºi forestiere din
Ocrot. Nat. fitocenologicã a România.
E., LAZÃR M., 1989,
Suceava, V: 383– florei terenurilor Ministerul Apelor,
Phytocenological
393. nisipoase din Pãd. ºi Med.
contributions
DOBRESCU C., România. Stud. ºi Înconj., Inst. de
refering to the
EFTIMIE E., Comunic. ªti. Nat. Cerc. ºi Amenajãri
Giumalãu massive
MITITELU D., Muz. Brukenthal, Silvice, Bucureºti,
(Suceava district).
PASCAL P., 1969, Sibiu, 25: 87–151. 390 p.
Wooden
Aspecte floristice DONIÞÃ N., 1969, DONIÞÃ N., DIHORU
Vegetation. Analele G., 1961,
ºi geobotanice cu ªti. Univ. „Al.I. Vegetaþia alpinã
privire la pãdurea Sravnitelnâe
Cuza” Iaºi, Serie (98–108 p.), dannâe po dvum
ºi pajiºtile de la nouã, Secþ. II.a. Vegetaþia associatiam
Mârzeºti-Iaºi. Biol., Iaºi, 24–26. pãdurilor de betlâ v poime
Analele ªti. Univ. DOBRESCU C., munte (114– Dunaia. Revue
„Al.I. Cuza” Iaºi, VIÞALARIU G., 1979, 135p.), Vegetaþia Roum. de Biol.
Serie nouã, Secþ. O nouã dealurilor ºi Sér. Biol. végét.,
II.a. Biol., Iaºi, contribuþie podiºurilor, (145– Bucureºti, 6(4):
15(1): 165–179. fitocenologicã din 165 p.), în R. 383–390.
DOBRESCU C., Podiºul Central DONIÞÃ N., DIHORU
Cãlinescu,
GHENCIU V., 1970, Moldovenesc. G., BÂNDIU C., 1966,
Aspecte din Biogeografia
Analele ªti. Univ. României. Ed. Aso-
vegetaþia Lacului „Al.I. Cuza” Iaºi, ciaþii de salcie
Roºu (Carpaþii ºtiinþificã,
Serie nouã, Secþ. (Salix alba L.) din
Orientali). Stud. II.a. Biol., Iaºi, 27: Bucureºti.
luncile Câmpiei
ºi Comunic. Muz. 12–18. Române. Stud. ºi
ªti. Nat. Bacãu, DOBRESCU C., Cerc. Biol., Seria
129–136. VIÞALARIU G., 1981, Bot. Bucureºti,
DOBRESCU C., Contribuþii 18(4): 341–353.
KOVÁCS ATT., 1972, fitocenologice din DONIÞÃ N., IVAN D.,
Übersicht Moldova. Analele 1985, Vegetaþia
der höheren ªti. Univ. Carpaþilor. Vol.
Pflanzenge- „Al.I. Cuza” Iaºi, X. Pajiºtile din
sellschaften Serie nouã, Secþ. Carpaþii României.
Ostru- mäniens II.a. Biol., Lucr. ªti. ale Inst. de
(Moldau-Gebit). Iaºi, 30: 52–54. Cerc. ºi producþie
Analele ªti. Univ. DOBRESCU C., pentru cultura
„Al.I. Cuza” Iaºi, VIÞALARIU G., 1987, Pajiºtilor
Serie nouã, Secþ. Noi contri- Mãgurele-Braºov.
Bucureºti, 1985:
II.a. Biol., buþii la studiul
109–140.
Iaºi, 18(1): 127– vegetaþiei din
DONIÞÃ N., IVAN D.,
144. Moldova. Analele
COLDEA G.,
DOBRESCU C., ªti. Univ. „Al.I. SANDA V.,
KOVÁCS ATT., 1973, Cuza” Iaºi, Serie POPESCU A.,
Contri- nouã, Secþ. CHIFU T.,
buþii la II.a. Biol., Iaºi, 33:
fitocenologia PAUCÃ-
25–28. COMÃNESCU M.,
pãdurilor de DOLTU M.I., POPESCU
„Fagion” din MITITELU D.,
A., SANDA V., 1980, BOªCAIU
Podiºul Central Conspectul
Moldovenesc. N., 1992,
asociaþiilor Vegetaþia
Rev. Pãd., vegetale
Bucureºti, 88(11): României. Ed.
lemnoase din Tehnicã Agricolã,
592–599. România. Stud. ºi
DOBRESCU C., Bucureºti, 407 p.
Comunic. ªti. Nat.
KOVÁCS ATT., DONIÞÃ, N., et al,
Muz. Brukenthal,
1974, Contri- 1990, Tipuri de
Sibiu, 24: 315–
butions à la 362. ecosisteme
connaisance de DOLTU M.I., SANDA forestiere din
l’alliance V., POPESCU A., 1979, România, Ed.
„Agrostion Vegetaþia Tehnicã
stoloniferae” Soó solurilor saline ºi Agricolã,
(33) 71 du alcaline din Bucureºti
Plateau Central România. . Stud. DRÃGHICI B., 1994,
48
Vegetaþia Vegetation of Napoca, Cluj-Napoca, 25–
saxicolã din the Mureº 225–228. 36.
valea (Maros) Valley. GERGELY I. 1966, GERGELY I., HODIªAN I.,
Dâmbovicioara Tiscia monograph Vegetaþia helofilã GROZA G., 1988,
ºi a versantului series, Szolnok- (palustrã) din Contri-
estic al Pietrii Szeged-Târgu depresiunea buþii la cunoaºterea
Craiului. Bul. ªti. Mureº, 47–111. Trãscãului. vegetaþiei perturbate
Fac. ªti. Seria DRÃGULESCU C., Contrib. Bot., Cluj- din depresiunea
Biol. ºi ed. fizicã, 1995b, Flora ºi Napoca, 2: 57–67. inferioarã a Ciucului
Univ. Piteºti, 37– vegetaþia din GERGELY I., 1957,
88. (Jud. Harghita). Contrib.
bazinul vãii Studii de Bot., Cluj-Napoca, 25–
DRÃGULESCU C., Sadului. Ed. vegetaþie pe
1985, Pãºunile 51. GERGELY I., RAÞIU
Constant, Sibiu. „Colþii F., 1973, Vegetaþia
alpine din Trascãului”. Stud.
DRÃGULESCU C., mlaºti- nilor eutrofe din
bazinul vãii 1995c, Flora ºi ºi Cerc. de Biol.,
Sadului (jud. bazinul superior al
vegetaþia Cluj- Napoca, Ciucului.
Sibiu). Contrib. Cheilor 8(1–2): 95–131.
Bot., Cluj- Contrib. Bot., Cluj-
Cibinului. GERGELY I., 1960,
Napoca, 111– Napoca, 143–165.
Argessis. Studii ºi Relaþii cenologice
120. Comunic. Muz. GERGELY I., RAÞIU F.,
ºi date noi asupra
DRÃGULESCU C., ªti. Nat., Piteºti, 7: rãspândirii 1974, Asociaþii
1986, stejarului pufos vegetale de
73–80.
Molinietele cu (Quercus pubescens mlaºtini eutrofe
DRÃGULESCU C.,
Peuce- danum Willd.) în regiunea rare pentru R.S.
1997, Flora ºi
rochelianum Cluj. Contrib. Bot., România. Contrib.
vegetaþia
Heuff. în sudul Cluj-Napoca, 221– Bot., Cluj-Napoca,
grindului Saele-
Transilvaniei. 229. 130–144.
Istria (jud.
Stud. ºi Cerc. de GERGELY I., RAÞIU O.,
Constanþa). GERGELY I., 1962,
Biol., Seria Biol. 1980, Asociaþiile
Anal. ªti. ale Inst. Contribuþii la
veget., ierboase din „Þara
Delta Dunãrii, studiul
Bucureºti, Oaºului” ºi
ICPDD Tulcea, fitocenologic al
38(1): 28–37. importanþa lor
6(1): 11–20. pãdurilor din
DRÃGULESCU C., econo- micã.
1990, Vegetaþia FINK H., 1977, partea nordicã a
Pflangensellschaf munþilor Contrib. Bot., Cluj-
rezervaþiei natu-
ten der Trãscãului. Napoca, 89–142.
rale „Iezerele
Cindrelului” (Jud. Schulerge- birges Contrib. Bot., Cluj- GERGELY I., RAÞIU
Sibiu). Ocrot. Nat. (Sudostkarpaten) Napoca, 263–298. O., MOLDOVAN I.,
Med. Înconj., . Stapfia. GERGELY I., 1967, 1977,
Bucureºti, 34(1–2): Publikation der Pajiºti de stâncãrii Vegetaþia
39–43. DRÃGULESCU Botanischen din partea nordicã helohidrofitã ºi
C., 1994, The Arbetsgeminsch a munþiilor higrofitã din
vegetation from aft am O.O. Trãscãului. împre- jurimile
the Someº (Szamos) Landsmuseum Contrib. Bot., Cluj- comunei Livada
valley. Contrib. Bot., Linz, 2, 370 p. Napoca, 131–143. (jud. Satu Mare).
Cluj-Napoca, 13– GÉHU J.-M., ROMAN GERGELY I., 1970, Contrib. Bot., Cluj-
21. N., BOULLET V., Asociaþii stepice Napoca, 20–30.
DRÃGULESCU C., 1994, montane din GHIªA E., 1940,
1995a, The Observations partea nordicã a Contribuþiuni la
Maros/Mureº nouvelles sur la munþilor studiul fitoce-
River Valley. A vegetation des Trãscãului. nologic al
study of the côtes de Contrib. Bot., Cluj- munþilor Fãgãraº.
geography, Roumanie au Napoca, 167–181. Bul. Grãd. Bot. ºi al
hydrobiology and Sud du Delta du GERGELY I., 1972, Muz. Bot. Cluj-
ecology of the Danube. Asociaþii de Napoca, la Timiºoara,
river ant its Fitosociologia, Helictotrichon 20(3–4): 127–141.
environment. 24: 73–89. decorum din R.S. GHIªA E., 1941,
The flora and România. Contrib. Cercetãri asupra
Bot., Cluj-Napoca, as. Stipetum
GEORGESCU C.C., 53(10–1)1: 505– 207–221. stenophyllae cu
1941, Ceretele 518. GERGELY I., GROZA Danthonia calycina
ca tip de pãdure. GEORGESCU C.C., G., KISGYÖRGY în Transilvania.
I. Ceretele 1941, Consideraþii Bul. Grãd. Bot. ºi al
BLANCA,
poienite. Rev. asupra rãspândirii Muz. Bot. Cluj-
1989, Flora ºI Napoca, la
Pãd., Bucureºti, cerului ºi efectele vegetaþia Timiºoara, 21(1–2):
53(8–9): 444–457. gerului în cerete. Rev. mlaºtinii 56–67.
GEORGESCU C.C., Pãd., Bucureºti, 53(4): „Rãbufni-
1941, Ceretele 192–204. GERGELY I. toarea” (munþii
ca tip de pãdure. 1964, Pajiºtile Turiei – Judeþul
II. Ceretele mezofile din depre- Covasna).
încheiate. Rev. siunea Trãscãului. Contrib. Bot.,
Pãd., Bucureºti, Contrib. Bot., Cluj-
48
GHIªA E., KOVÁCS Dognecei. Teza Cluj-Napoca, 95–104. HODIªAN V., 1973,
A., 1963, de doctorat, HODIªAN I., POP I., Contribuþii la
Cercetãri Univ. Babeº – 1970, Aspecte de cunoaºterea
fitoce- nologice Bolyai. Cluj – vegetaþie de pe fãgetelor din
în Munþii Napoca. valea Someºului bazinul Runcu
Zarandului. Acta HODIªAN I., 1965, Rece (munþii Gilãu). (jud. Alba).
Bot. Horti Buc., Vegetaþia Contrib. Bot., Cluj- Contrib. Bot.,
Bucureºti, 1961– saxicolã de la Napoca, 207–219. Cluj-Napoca:
1962, 2: 785– Cheile Feneºului 195–202.
HODIªAN I., ªUTEU ª.,
796. (raion Alba, reg. HOREANU C., 1976,
HODIªAN V., FAUR N.,
GHIªA E., POP I., Hunedoara). Vegetaþia
1976, Cercetãri
HODIªAN I., Studia Univ. pajiºtilor xerofile
de vegetaþie pe
CIURCHEA M., Babeº-Bolyai, Ser. din Podiºul
valea Ribiþei
1960, Vegetaþia Biol., Cluj- Casimcea
(jud.
muntelui Napoca, 2: 9–22. (Dobrogea).
Hunedoara).
Vulcan-Abrud. HODIªAN I., 1966, Peuce. Muz. Deltei
Contrib. Bot.,
Stud. ºi Cerc. de Pãdurile de Dunãrii, Tulcea,
Biol., Cluj- Cluj-
rãºinoase de pe 5: 335–346.
Napoca,111–121.
Napoca, 11(2): Valea Feneºului
255–267. (raion Alba, reg. HOREANU C., 1980, Kenntnis der
GHIªA E., Hunedoara). Flora ºi vegetaþia Quelflusen
RESMERIÞÃ I., Studia Univ. rezervaþiei alpinen
SPÂRCHEZ Z., 1970, Babeº-Bolyai, Ser. forestiere Cenaru Hoschstadenfluse
Contribuþii la Biol., Cluj- (jud. Vrancea). n und Gebüsche
studiul Callunetelor Napoca, 1: 25– Ocrot. Nat. Med. des Fãgãraº-
din munþii Apuseni. 31. Înconj., Bucureºti, Gebirges in den
Contrib. Bot., Cluj- HODIªAN I., 1967, 24(1): 21–28. Sudcarpaten.
Napoca, 185–190. Aspecte privind HOREANU C., 1981, Preslia, Praha,
GRIGORE S. 1968, vegetaþia Flora ºi vegetaþia
51(1): 35–45.
Vegetaþia nitrofilã ruderalã din rezervaþiei
naturale Tudora IONESCU-Þeculescu
din zona de bazinul Venera, 1971,
interfluviu Timiº- Feneºului (raion (jud. Botoºani).
Ocrot. Nat. Med. Cercetãri asupra
Bega. Lucr. ªti. Inst. Alba, reg. Characeelor din zona
Înconj., Bucureºti,
Agron. Timiºoara, Hunedoara). inundabilã a Dunãrii.
25(1): 37–47.
11: 471–491. Contrib. Bot., Rezumatul tezei de
HOREANU C.,
GRIGORE S., 1969, Cluj-Napoca, doctorat. Bucureºti.
HOREANU G., 1981,
Vegetaþia 145–150. IONESCU A., POPESCU
Flora ºi
halofilã din HODIªAN I., 1968, A., SANDA V., 1974,
Câmpia de vegetaþia
Cercetãri Fenomenul de
divagare Timiº- rezervaþiei
fitocenologice poluare ºi
Bega. Lucr. ªti. forestiere
asupra pajiºtilor Cernohal (jud. vegetaþia în zona
Inst. Agron. din bazinul Slatina. Stud. ºi
Botoºani). Ocrot.
Timiºoara, 12: Fenesului (Jud. Cerc., Slatina, 19–
Nat. Med. Înconj.,
193–209. Alba). Contrib. 29.
Bucureºti, 25(2):
GRIGORE S., 1970, Bot., Cluj- IVAN, D. et.al. 1992, La
211–220.
Asociaþii Napoca, 209–230. végétation
HOREANU C., POPA
praticole de HODIªAN I., 1969, potentielle de la
A., 1972,
luncã din Flora ºi Roumanie. Braun –
Contribuþii la
interfluviu vegetaþia Blanquetia.
cunoaºterea
Timiº-Bega. masivului Jidovu JAKUCS, P., 1961,
rezervaþiei
Lucr. ªti. Inst. (jud. Alba). Die
Tudora, jud.
Agron. Studia Univ. phylozönologisch
Botoºani. Stud. ºi
Timiºoara, 13: Babeº-Bolyai, Ser. e Verträltnisse der
Comunic. Muz.
221–229. Biol., Cluj– Flaumeichen –
Dorohoi, Botoºani,
GRIGORE S., 1971, Napoca, 2: 9–20. Buschwälder
119–124.
Vegetaþia HODIªAN I., 1979, Südostmittel –
HOREANU C.,
acvaticã ºi Aspecte de europas, Acad.
vegetaþie din VIÞALARIU G.,
palustrã din Kiad,m Budapest,
masivul Mãgura 1991, Noi
zona de 314 p.
Rodnei (jud. contribuþii la
interfluviu KARÁCSONYI C., 1975,
Bistriþa-Nãsãud). cunoaºterea
Timiº-Bega. Contribuþii la
Contrib. Bot., Cluj- vegetaþiei din
Stud. ºi Cerc. studiul florei ºi
Napoca, 125–131. munþii Cãlimani
Biol., Seria Bot. vegetaþiei
HODIªAN I., HODIªAN (I). Anuarul Muz.
Bucureºti, terenurilor de
V., 1974, Cercetãri Bucovinei, ªti. Nat.,
23(1): 13–45. interdune din
de vege- taþie în Suceava, 23–32.
HOBORKA, I., 1980, Câmpia Nirului.
masivul Vãii Caselor HULM O., LEPS J.,
Flora ºi Stud. ºi
(jud. Bistriþa- PRACH K., REJMANEK
vegetaþia Comunic.Muz., Satu
Munþilor Nãsãud). Contrib. Bot., M.,
Mare, 3: 231–246.
1979, Zur
48
KARÁCSONYI C., 1979, 155–161. KOVACS judeþelor Suceava ºi
Asociaþia Festuco KOVÁCS A., 1978, AL., 1979, Flora ºi Neamþ. Teza de
vaginatae- Fãgetele din vegetaþia munþilor doctorat (Publicatã la
Corynephoretum în Munþii Bodoc. Bodoc (jud. Ed. Corson). Iaºi.
România. Stud. ºi Aluta. Muz. Sf. Covasna). Studiu LUPU A.I., 1979,
Cerc. de Biol., Gheorghe, Stud. ºi
taxonomic, Contribuþii la studiul
Seria Biol. veget., Comunic., 1976–
geobotanic ºi pãdurilor de luncã
Bucureºti, 31(1): 1977, 8–9: 227–
economic. Cluj- dintre Siret,
3–12. 253.
Napoca, Rezu- Moldova ºi ºomuzul
KARÁCSONYI C., KOVÁCS A., 1981,
matul tezei de Mare. Culegere de
1980, Cercetãri Flora ºi vegetaþia
asupra florei Munþilor Bodoc. doctorat. Studii ºi articole de
ºi vegetaþiei Aluta. Muz. Sf. KOVÁCS ATT., 1973, Biol.,
terenurilor Gheorghe, Stud. ºi Contribuþii Iaºi, 1: 163–171.
mlãºtinoase din Comunic., 11–13: fitocenologice MALOª C., 1972,
Câmpia Nirului. 363–405. din Masivul Rez Cercetãri asupra
Stud. ºi Comunic. KOVÁCS A., BECHET (jud. Harghita) unor fitocenoze
Muz., Satu Mare, M., COLDEA G., (I). Asociaþii cu liliac (Syringa
4: 415–434. KORODI GÁL I., forestiere. Stud. vulgaris L.) din
KARÁCSONYI C., 1981– ºi Cerc. Biol., Oltenia. Stud.
TÖVISSI I.,
1982, Cercetãri Seria Bot. ºi Cerc. Biol.,
DRÃGAN-
asupra asociaþiei Bucureºti, 25(1): Seria Bot.
Peucedano- BULARDA M., Bucureºti, 24(3):
TEODOREANU 33–42.
Festucetum KRAUSCH H.D., 1965, 189–198.
pseudovinae în M., 1970, MALOª C., 1972,
Cercetãri Vegetationskundl
staþiunile din iche Cercetãri asupra
nord-vestul bioceno- logice unor fito- cenoze
în pãdurea Beobachtungen
României. Stud. cu Sesleria din
Mãnãºtur-Cluj. im Donau-Delta.
ºi Comunic. Muz., Oltenia. Analele
Contrib. Bot., Limnologica,
Satu Mare, 5–6: 597– Univ. din Craiova,
608. KARÁCSONYI C., Cluj-Napoca, Berlin, 3(3); 271–
313. 3(13): 43–54.
1992, O staþiune cu 271–304.
LUNGU L. 1981, MÃGÃLIE E., 1970,
Sphagnum pe KOVÁCS A., COLDEA Pãdurea de liliac
nisipurile G., 1967, Cercetãri Vegetaþia
fontinalã din de la Ponoare
continentale din fitoce- nologice în (Podiºul
câmpia Nirului. împrejurimile lunca Negrei
Mehedinþi). Ocrot.
Ocrot. Nat. Med. comunei Mânãstireni Broºtenilor de la
Nat. Med. Înconj.,
Înconj., Bucureºti, (reg. Cluj). Contrib. Cristiºor (jud.
Bucureºti, 14(2):
36(2): 113–119. Bot., Cluj-Napoca, 177– Suceava). Stud. ºi
181–186.
KOVÁCS A., 1965, 189. KOVÁCS A., Comunic. de
MIHAI G., 1971,
Vegetaþia COLDEA G., BECHET Ocrot. Nat.,
Cercetãri asupra
fâneþelor ºi pãºu- M., KORODI GÁL I., Suceava, 5: 423–
vegetaþiei
nilor din DRÃGAN-BULARDA 419. pajiºtilor de
împrejurimile M., 1969, Cerce- LUPAªCU A., 1999, luncã din bazinul
oraºului Tg. tãri Studiu sinecologic Baºeului (jud.
Secuiesc (reg. biogeocenologic compa- rativ în unele Botoºani). Stud. ºi
Braºov). Contrib. e în pãdurea grupãri vegetale Comunic. Muz. ªti.
Bot., Cluj-Napoca, Dezmir- Cluj. higrofile din zona Nat. Suceava,
237–250. Contrib. Bot., submontanã a 2(1): 127–140.
KOVÁCS A., 1970, Cluj-Napoca,
Mestecãniºul de 245–274. MIHAI G., 1971, Secþ. II.a. Biol., Iaºi,
la Reci ºi KOVÁCS A., COLDEA Vegetaþia 17(1): 217–224.
vegetaþia G., KORODI GÁL I., lemnoasã din MIHÃILESCU S., 2001,
acestuia (raion KISS zona forestierã a Flora ºi vegetaþia
Sf. Gheorghe, bazinului Baºeu masi- vului Piatra
º., DRÃGAN-
reg. Braºov). (jud. Botoºani). Craiului. Ed.
BULARDA M., 1968,
Natura. Ser. Biol., Stud. ºi Comunic. Vergiliu,
15(4): 71–76. Cercetãri Bucureºti,
Muz. ªti. Nat.
KOVÁCS A., 1971, biogeocenologice 400 p.
Bacãu, 699–722.
Vegetaþia de în pãdurea MIHÃILESCU S.,
MIHAI G., 1971,
luncã din Pasul Lomb-Cluj. SANDA V., 2004,
Vegetaþia pajiºtilor
Oituzului. Contrib. Contrib. Bot., Cluj- xerofile din bazinul Characte-
Bot., Cluj-Napoca, Napoca, 361–383. Baºeului (jud. rization of priority
295–313. KOVÁCS A., GERGELY Botoºani). Stud. ºi natural habitats in
I., 1979, Sesleria Comunic. Muz. ªti. Nat. the Romanian
uligi- nosa Opiz în Suceava, 2(1): 95–110. Carpathians,
bazinul inferior al MIHAI G., 1971, Proceedings of the
Ciucului (jud. Vegetaþia palustrã Institute of Biology,
Harghita). Contrib. din bazinul Baºeului. Bucharest, V: 81–
Bot., Cluj-Napoca, Analele ªti. Univ. „Al.I. 86.
Cuza” Iaºi, Serie nouã, MIHÃILESCU S.,
48
noi în vegetaþia
Moldovei. MITITELU D., 143–160.
ªTEFÃNUÞ S.,
Comunic. ªti. Inst. BARABAª N., HAJA MITITELU D., MOÞIU
Pedagog., Iaºi, S., 1971, Flora T., BARABAª N.,
2004, 365–368. ºi vegetaþia 1973,
Peatlands – MITITELU D., rezervaþiei Vegetaþia
Romania’s BARABAª N., 1972, „Stânca rezervaþiei de
priority habitats, Rãspândirea ªtefãneºti” (Jud. nisipuri de la
Proceedings of the unor asociaþii ierboase Botoºani). Stud. Hanu Conachi
Institute of în lunca Prutului. Stud. ºi Comunic. Muz. (jud. GalaþI).
Biology, ºi Comunic. Muz. ªti. Nat. Bacãu, Stud. ºi Comunic.
Bucharest, V: 87– ªti. Nat. Bacãu, 5: 189– 731–750. Muz.
91. 196. MITITELU D., MITITELU D., ªti. Nat. Bacãu, 6:
MITITELU D., 1970, BARABAª N., 1973, BARABAª N., HAJA 459–376.
Contribuþie la Trei asociaþii noi de S., 1974, MITITELU D.,
studiul geobo- buruieni în vegetaþia Vegetaþia NECHITA N.,
tanic al pãdurilor Moldovei. Analele mlaºtinei de la 1993, Contribuþii
ºi zãvoiaielor din ªti. Univ. „Al.I. Lozna-Dersca, la studiul
depresiunea Cuza” Iaºi, Serie judeþul Botoºani. vegetaþiei din
ºi colinele nouã, Secþ. II.a. Stud. ºi Comunic. masivul Hãºmaº
Elanului (jud. Biol., Iaºi, 19(2): Muz. ªti. Nat. ºi Cheile
Vaslui). Analele ªti. 427–431. Bacãu, 183–196. Bicazului. Stud. ºi
Univ. „Al.I. Cuza” MITITELU D., MITITELU D., Cerc. Muz. Piatra
Iaºi, Serie nouã, BARABAª N., CHIFU T., Neamþ, 7: 16–24.
Secþ. II.a. Biol., 1975, Vegetaþia VIÞALARIU G., MITITELU D.,
Iaºi,16, fasc. 2, din lunca ªTEFAN N., SACARLAT A., PETRAª
323–331. Prutului. Stud. ºi DÃSCÃLESCU D., E., MATEI
MITITELU D., 1971, Comunic. Muz. ªti. HOREANU M., 1992, Flora ºi
Douã asociaþii Nat. Bacãu, 8: C., 1986, vegetaþia din
noi de buruieni în 163–218. Contribuþie la împrejurimile
vegetaþia MITITELU D., studiul oraºului Hârlãu
Moldovei. Lucr. BARABAª N., 1976– vegetaþiei (jud. Iaºi).
ªti. Inst. Agron. 1977, Flora ºi lemnoase din Anuarul Muz.
„I.Ionescu de la vegetaþia jud. munþii Cãlimani, Piatra Neamþ, 82–
Brad” Iaºi, I. Bacãu Stud. ºi Analele ªti. Univ. 103.
Agron.- Hortic. Comunic. Muz. „Al.I. Cuza” Iaºi, MITITELU D.,
Iaºi, 421–427. ªti. Nat. Bacãu,193– Serie nouã, Secþ. SÁNTHA-ELÉKÉS E.,
MITITELU D., 1972, 272. II.a. Biol., Iaºi, 1984, Vege-
Asociaþii noi de XXXII: 31–32. taþia
MITITELU D.,
buruieni din Moldova. MITITELU D., rezervaþiilor
BARABAª N., 1978,
Analele ªti. Univ. „Al.I. COSTICÃ M., botanice de la
Cuza” Iaºi, Serie nouã, Flora ºi vege-
taþia judeþului PARINCU M., 1994, Sâncrãieni,
Secþ. II.a. Biol., Iaºi, judeþul Harghita.
Bacãu. Stud. ºi Flore et
17(1): 119–126. végétation de la Volum festiv. Muz.
MITITELU D., 1975, Comunic. Muz.
ªti. Nat. Bacãu, reserve Inst. Nat., Iaºi,
Flora ºi vegetaþia botanique 123–128.
judeþului Vaslui. Stud. 1976–1977, 9–10:
193–272. MITITELU d’Agigea (départ. MITITELU D., ªTEFAN
ºi Comunic. Muz. ªti. Constanþa). N., 1988, Two
Nat. D., BARABAª N.,
1994, Flora ºi Analele ªti. Univ. new plant
Bacãu, 8: 67–162. „Al.I. Cuza” Iaºi, associations.
MITITELU D., vegetaþia
Munþilor Nemira. Serie nouã, Secþ. Revue Roum. de
DESCÃLESCU D., II.a. Biol., Iaºi, 35– Biol. Sér. Biol.
ªTEFAN N., Stud. ºi Comunic.
Muz. ªti. Nat. 40. végét., Bucureºti,
VIÞALARIU G., MITITELU D., DORCA 33(2): 71–74.
Bacãu, 1980–1993,
BARABAª N., 13: 29–48. M., 1983, Flora MITITELU D., ªTEFAN
DAVIDESCU G., ºi vegetaþia din N., CIUPERCÃ G.,
LUPAªCU G., douã rezervaþii 1982,
TODERIÞÃ M., botanice din Flora ºi vegetaþia
1982, Maramureº. rezervaþiei
Cercetãri Analele ªti. Univ. „Pâclele” cu
sinecologice în „Al.I. Cuza” Iaºi, vulcani noroioºi
rezervaþia Serie nouã, Secþ. (jud. Buzãu).
„Codrul Secular II.a. Biol., Iaºi, Stud. ºi Comunic.
Slãtioara” – jud. 27–28. Muz.
Suceava. Stud. ºi MITITELU D., DORCA ªti. Nat. Bacãu,
Comunic. Muz. ªti. M., 1987, Flora 1979–1980: 99–
Nat. Bacãu,1979– ºi vegetaþia din 120.
1980, 13:135– împrejurimile MOHAN F., ANIÞEI L.,
182. municipiului 1997,
MITITELU D., Baia Mare. Contribution
BARABAª N., Contrib. Bot., floristi- ques et
1971, Asociaþii Cluj-Napoca, phytocenologiques
48
. Anuarul Muz. Asupra ecologiei Neamþ, 213–287.
Naþ. al Bucovinei, ºi socio- logiei NEDELCU A.G., 1968, NEDELCU A.G.,
99–110. lui Quercus Notã floristicã ºi geo- PÂRVU C.,
MOLDOVAN I., 1971, pedunculiflora. C. botanicã a bãlþii Dudu. CONSTANTINESCU
Contribuþii la Koch, Rev. Pãd., Comunic. de Bot., Soc. R., 1979, Typhetum
cunoaºterea Bucureºti, 56(10– ªti. Biol. Rom., 7: shuttleworthii, o
vegetaþiei lemnoase 12): 257–267 65–72. nouã aso- ciaþie
din muntele Gutâi. MORARIU I., 1957, NEDELCU A.G., 1969, palustrã. Acta Bot.
Bul. ªti. Inst. Pedagog. Contribuþii la Contribuþie la Horti Buc.,
Baia Mare, Seria B, 3: cunoaºterea studiul vegetaþiei Bucureºti, 1977–
21–45. MONAH F., vegetaþiei acvatice ºi 1978: 209–216.
2001, Flora ºi litoralului Mãrii palustre a
vegetaþia cormofitelor Negre. Bul. ªti. NEDELCU A.G.,
bazinelor acvatice SANDA V., POPESCU
din lunca Siretului. Ed. Secþ. de Biol. ºi Dudu ºi Mogoºoaia.
Constantin Matasã, ªti. Agricole, Seria A., RÃDOI
Analele Univ. Buc.,
Piatra Neamþ. Bot., 9(4): 361– Biol. Veget., T., 1986,
MORARIU I., 1944, 378. Bucureºti, 18: Vegetaþia
235–255. higrofilã ºi
MORARIU I., 1959, Cumidava Studii ºi heliofilã a lacului
NEDELCU A.G., 1972,
Contribuþii la studiul Cerc. Muz. Jud. Cochirleni.
vegetaþiei litoralului Braºov, Braºov, 2: Contribuþii la
studiul Hidrobiologia, 19:
Mãrii Negre. II. Stud. ºi 383–390. 83–95.
Cerc. de Biol., Seria vegetaþiei
MORARIU I., ULARU P., NEDELCU A.G.,1967,
Biol. veget., Bucureºti, 1981, Corologia ºi acvatice ºi
palustre a lacului Beiträge zum
11(4): 355–378. fitoce- nologia
MORARIU I., 1964, Cãldãruºani. Acta phyto-
speciei Spiraea
Aspecte din vegetaþia crenata L. cu Bot. Horti Buc., soziologischen
de mlaºtinã de la privire specialã în Bucureºti, 1970– Studium des
Hãrman, Ocrot. Nat. România. Stud. ºi 1971: 535–568. Cernica-Sees.
Med. Comunic. de Ocrot. NEDELCU A.G., 1973, Vegetatio. Acta.
Înconj., Bucureºti, Nat. Suceava, 5: Vegetaþia acvaticã Geobot., 15(1): 33–
8(1): 9–20. 287–296. ºi palustrã din 50.
MORARIU I., 1967, Zur MORARIU I., ULARU Valea Flosecului NEGREA º., NEGREA
Kenntnis des P., DANCIU M., (jud. Ilfov). A., ARDELEAN A.,
Juncelletum LUNGESCU Analele Univ. Buc.,
2004,
serotini Krausch E., 1968, Biol. Veget.,
Biodiversitatea în
1965. Fãgetele de pe Bucureºti, 22:
mediile subterane
Limnologica, Mãgura Codlei. 133–146.
NEDELCU A.G., 1976, din România, Ed.
Berlin, 5(2): 209– Bul. Inst. Politehnic Vasile Goldiº,
Braºov, Seria B. Studien über
211. Arad, 248 p.
Econ. Forest., Wasser-und
MORARIU I., 1970, Un NIEDERMAIER K.,
Braºov, 9: 43–47. Sumpflanzen-
aspect de 1965, Vegetaþia
MORARIU I., ULARU Assoziationen in
vegetaþie naturalã cãldãrilor
P., DANCIU M., Snagov-See. Acta
din Dobrogea. glaciare din
LUNGESCU Bot. Horti Buc.,
Acta Bot. Horti munþii Cibinului.
E., 1969, Bucureºti, 1975–
Buc., Bucureºti, Ocrot. Nat. Med.
Vegetaþia 1976, 321–332.
1968, 193–199. Înconj.,
stâncãriilor de pe NEDELCU A.G., DAN
MORARIU I., DANCIU Bucureºti, 9(1):
M., 1970, In der Mãgura Codlei- M., 1992, Lemnetum
Braºov. Bul. Inst. minoris (Oberd. 41–50.
Gegend des Eiseren NYÁRÁDY A., 1967,
Tores (Porþile de Politehnic Braºov, 1957) Müller et
Seria B. Econ. Görs 1960, în Contribuþii la
Fier) gemeldete
Pflanzenassotionen. Forest., Braºov, România. Acta Bot. clasificarea unor
Revue Roum. de Biol. 10: 15–24. Horti Buc., asociaþii ale
Sér. Biol. végét., MORARIU I., ULARU Bucureºti, 1991– ordinului
Bucureºti, 15(6): P., DANCIU M., 1992: 91–95. Seslerietalia
419–429. MORARIU I., LUNGESCU coerulae Br.-Bl.
DANCIU M., 1977, E., 1970, 1926 din
Thymo(comosi)- Gorunetele de pe România. I.
Caricetum humilis Mãgura Codlei. Contrib. Bot., Cluj-
în Þara Bârsei ºi Bul. Inst. Politehnic Napoca, 263–269.
în zonele Braºov, Seria B. NYÁRÁDY A., 1969,
limitrofe. Stud. ºi Econ. Forest., Date
Cerc. de Biol., Braºov, 12: 97– fitocenologice din
Seria Biol. veget., 101. România. I.
Bucureºti, 29(2): NECHITA N., MITITELU Petasitetum
151–158. D., 1996, Vegetaþia kablikianii Pawl.
MORARIU I., ULARU din 1936. Notulae Bot.
P., 1968, munþii Hãºmaº, Horti Agrobot.
Vegetaþia halofilã Cheile Bicazului ºi
de la Bãile Perºani Clujensis, Cluj-
Lacul Roºu. Stud. ºi
(Munþii Perºani). Cerc. ºt. Nat., Piatra Napoca, 61–66.
OLTEAN M.,
48
NEGREAN G., referitoare la Bistriþei Aurii (Jud. Delta. Revue Roum.
POPESCU A., Prunus tenella Suceava). de Biol. Sér. Biol.
ROMAN N., Batsch. Stud. ºi Comunic. ªt. Inst. végét., Bucureºti,
DIHORU G., Cerc. de Biol., Pedagog., Iaºi, 43(2):121–142.
SANDA V., Seria Biol. veget., 331–363. PAUCÃ-COMÃNESCU
MIHÃILESCU Bucureºti, 36(2): PAUCÃ A., M., TÃCINÃ A.,
S., 97–102. PUªCARU- VASILIU-
1994: Lista OROIAN S., 1997, SOROCEANU E., OROMULU L.,
Roºie a plantelor Vegetaþia CIUCÃ HONCIUC V.,
superioare din saxicolã din M., 1960, FALCÃ M., ONETE
România. Inst. de defileul Mureºului Contribuþii la studiul M., PURICE D.,
Biologie – Studii, între Topliþa ºi pajiºtilor din Masivul STÃNESCU M.,
Sinteze, documentaþii Deda. Marisia, Ciucaº. Comunic. de BLUJDEA V.,
de ecologie, 1: 1–52, Studia Scietiarum Bot., Soc. ªti. Nat. IONESCU M.,
Bucureºti. OPREA A., Naturae, Tg. Geogr., Bucureºti, 2000, Structure
1997, Flora ºi Mureº, XXV(2): 1957–1959: 113–136. of the main
vegetaþia pãdurii 101–119. PAUCÃ A., biocenotic
Balta (jud. Galaþi). OROIAN S., 1998, RÃDULESCU-IVAN componens in
Bul. Grãd. Bot. Iaºi, Flora ºi vegetaþia D., 1961, Tamarix shrublands
6(2): 413–431. defileului Observaþii asupra of Prahova and
OPREA A., 1997, Mureºului între raporturilor Teleajen low
Topliþa ºi Deda. fitocenotice din floodplains. Revue
Contribuþii
Ed. Casa de vegetaþia iniþialã Roum. de Biol. Sér.
cenotaxonomice
Editurã Mureº, instalatã în jurul Biol. végét.,
din Câmpia
426 p. lacurilor glaciare Bucureºti, 45(2):
Tecuciului. Bul.
PÁLL ª., 1960, „Bâlea” ºi 155–179.
Grãd. Bot. Iaºi,
Contribuþii la „Podragu” din PAUCÃ-COMÃNESCU
6(2): 433–440.
studiul Masivul Fãgãraº. M., VASILIU-
OPREA I.V., OPREA
fitocenologic al Acta Bot. Horti OROMULU L.,
V., 1995,
pãdurilor din Buc., Bucureºti, VASU A., ARION
Analiza
vegetaþiei raionul Odorhei. 1960: 323–332. C., ªERBÃNESCU
xerofile din Contrib. Bot., Cluj- PAUCÃ, A., 1941, G., TÃCINÃ A.,
alianþa Napoca, 175–193. Studiu fitosociologic FALCÃ M.,
Festucion PÁLL ª., 1965, în Munþii Codru ºi HONCIUC V.,
rupicolae Vegetaþia Muma. Ed. Acad. PURICE D.,
caracteristicã higrofilã din Rom. St. Cer. 51, STERGHIU C.,
Câmpiei Banato- Valea Târnavei 119 p. COCIU M.,
Criºane. Stud. Mari. Contrib. PAUCÃ-COMÃNESCU TATOLE V.,
ºi Cerc. Biol., Seria Bot., Cluj- M., DIHORU G., DUMITRU L.,
Biol. veget., Napoca, 207– ONETE M., FAGHI M.,
Bucureºti, 219. VASILIU- GOMOIU I.,
47(1): 33–37. PÁLL ª., 1969, OROMULU L., CEIANU I.,
OPREA I.V., OPREA Contribuþii la FALCÃ M., POPOVICI R.,
V., 2000, cunoaºterea HONCIUC V., VICOL C., 1997,
Grupãri vege- taþiei STÃNESCU M., Ecosystemic
fitosocio- logice ruderale din PURICE D., characterisation of
ierboase din câmpii valea Târnavei MATEI B., the shrubland of
ºi dealuri. Ed. Mari (între 2004, The Tamarix ramosissima
Platoul Vâºag ºi diversity of from Insula Micã a
Mirton,
Depresiunea alluvial shrubland Brãilei (Danube
Timiºoara.
Odorheiului). flora and fauna in flood plain),
OPREA I.V., Proceedings of the
PURDELEA L., Comunic. de Bot., the Neajlov
floodplain. Procee- Institute of Biology,
1984, Contribuþii Soc. ªti. Biol.
dings of the Institute Bucharest, 1: 147–
geo- botanice Rom., 8: 51–65.
of Biology, 177.
PARASCAN D., PARASCAN D., Bucharest, VI: PÁZMÁNY D., 1966,
DANCIU M., 1975, DANCIU M., 1976, 105–118. Asociaþia Salicetum
Vegetaþia PAUCÃ-COMÃNESCU triandrae în lunca
Studii fito-
mlaºtinii de la Someºului. Notulae
cenologice în M., ªERBÃNESCU G.,
Stupini (Jud. Bot. Horti Agrobot.
tãieturile de 1998, Spatial and
Braºov). Ocrot. Nat. Clujensis, Cluj-
pãdure din munþii temporal dynamic
Med. Înconj., Napoca, 99–107.
Bârsei. Noutãþi în of the plant
Bucureºti, 20(2): PÁZMÁNY D., 1968–
economia species presence
113–121. 1969, Despre
forestierã. Bul. of Tamarix
PASCAL P., MITITELU prezenþa
Inst. Politehnic ramosissima asociaþiei Salici-
Braºov, Seria B. D., 1971, shrubland growing Myricarietum Moor
Econ. Forest., Contribuþie la in the Danube în nordul
Braºov, 17: 31–40. studiul vegetaþiei flood plain and Transilvaniei.
din bazinul
48
Notulae Bot. Horti Biol.-St-.Agri., Caraº-Severin).
Agrobot. Clujensis, PÁZMÁNY D., 1971, Craiova, 3(13), Contrib. Bot.,
Cluj-Napoca, 71– Flora ºi vegetaþia 21–30. Cluj-Napoca,
76. bazinului vãii PÃUN M., POPESCU 1991–1992: 49–
Sãlãtrucului (jud. G.,1975, Date 50.
Cluj). Rezumatul asupra vege- PLÃMADÃ E., 1974,
tezei de taþiei din cursul Studii asupra
doctorat. Cluj- superior al vegetaþiei
Napoca. Olteþului, Lucr. briologice higro-
PÃUN M., 1966, ªt., Univ., Craiova, hidrofile fontinale
Vegetaþia 138–143. din Parcul
lemnoasã a PÃUN M., POPESCU Naþional Retezat.
raionului Balº, G., 1978, Date Sargetia, Acta
regiunea despre Musei Devensis.
Oltenia. Bul. ªti. vegetaþia Ser. ªt. Nat., Deva,
Inst. Agron. ierboasã a catenei 10: 95–111.
„T. Vladimirescu”, calcaroase Buila- PLÃMADÃ E., COLDEA
Craiova, 7: 61–97. Vânturaþi din munþii G., 1990,
PÃUN M., 1969, Cãpãþânii jud. Cercetãri fito-
Vegetaþia Vâlcea. Analele Univ. cenotice asupra
pajiºtilor de Craiova, 9(19), 67–73. unor fãgete din
locuri uscate din PEIA P., 1978, Transilvania.
împrejurimile Aspecte de
Balºului. Stud. ºi Stud. ºi Cerc. de
vegetaþie din Cheile Biol., Seria Biol.
Cerc. Biol., Seria Miniºului. Contrib. Bot.,
Bot. Bucureºti, veget., Bucureºti,
Cluj-Napoca, 235–250. 42(1): 43–49.
21(1): 34–44. PEIA P., 1981,
PÃUN M., POPESCU POP A., 1984, The
Asociaþii vegetale Artemisio-
G., 1969, noi în munþii Festucetum pseudo-
Vegetaþia Banatului. Contrib. Bot., vinae (Magyar
bãlþilor din lunca Cluj-Napoca, 103–109. 1928) Soó 1933
Dunãrii dintre PEIA P., 1982, association in the
Calafat ºi Nebuna Fãgetele din Timiº filed. Acta
(jud. Dolj). depresiunea Almãjului Bot. Horti Buc.,
Analele Univ. (Jud. Caraº-Severin), Bucureºti,
Craiova, Seria III- în: Fãgetele carpatine. 1983–1984: 197–
a, Craiova, 1(11): Semnificaþia lor 200.
21–28. bioistoricã ºi POP A., COLDEA G.,
PÃUN M., POPESCU ecoprotectivã. 1987, Contribuþii
G., 1972, La Cluj-Napoca, la studiul botanic
végétation des 217–227. al cvercetelor din
sables de la PEIA P., 1992, dealurile Clujului.
curbure du Pulmonario Contrib. Bot., Cluj-
Danube rubrae-Abieti- Napoca, 169–177.
(Oltenie). Acta Fagetum (Knapp POP E., 1960, Mlaºtinile
Bot. Horti Buc., 1942) Soó 1964 – de turbã din R.P.
Bucureºti, 1970– taxetosum baccatae România, Ed.
1971: 569–587. Comes et Täuber Acad. Românã,
PÃUN M., POPESCU 1977 în Cheile Bucureºti, 519 p.
G., CÂRÞU M., Miniºului (jud.
CÂRÞU D.,
1970, Aspecte POP I., 1962, 305–313.
din vegetaþia Vegetaþia POP I., 1968, Flora ºi
teritoriului dintre acvaticã ºi vegetaþia Câmpiei
Berzasca ºi palustrã de la Criºurilor.
Pescarii (jud. Salonta (reg. Interfluviul Criºul
Caraº-Severin). Criºana). Stud. ºi Negru-Criºul
Analele Univ. Cerc. de Biol., Repede. Ed. Acad.
Craiova. Seria II- Cluj-Napoca, R.S.R., Bucureºti.
a, Craiova, 2(12), 13(2): 191–216. POP I., 1969,
61–70. POP I., 1967, Studiu Contribuþii la
PÃUN M., POPESCU comparativ asupra cunoaºterea vege-
G.,1971, ceretelor din taþiei litoralului
Cercetãri asupra câmpia înaltã a Mãrii Negre din
vegetaþiei de Miersigului ºi de împrejurimile
pãdure din pe dealurile localitãþii Vama
munþii Buila. piemontane Veche (Dobrogea).
Analele Univ. Criºene. Contrib. Studia Univ. Babeº-
Craiova. Seria III-a, Bot., Cluj-Napoca, Bolyai, Ser. Biol.,
49
Cluj-Napoca, District), în:
14(1): 9–19. Evoluþie ºi POP I., CRISTEA V., POP I., HODIªAN I.,
POP I., 1970, adaptare, Cluj- HODIªAN I., RAÞIU O., 1970, Studiu
Adnotaþiuni la Napoca, 2: 205– 1986, fitocenologic
studiul 207. Vegetaþia asupra unei
comparativ POP I., 1991, tinoavelor de la asociaþii
asupra vegetaþiei Consideraþii Blãjoaia ºi Dorna nitrofile nouã
litoralului Mãrii generale asupra (cursul superior al pentru România.
Negre din ordi- nului Stipo vãii Someºului Studia Univ.
împrejurilile eriocaulis – Rece, judeþul Babeº-Bolyai, Ser.
localitãþii Vama- Festucetalia Cluj). Contrib. Biol., Cluj-
Veche (Dobrogea). pallentis. Pop Bot., Cluj- Napoca, 1: 5–8.
Contrib. Bot., Cluj- (1968) amend. Napoca, 123–129. POP I., HODIªAN I.,
Napoca, 99–110. Pop 1989. Studia POP I., CSÜRÖS ª., CRISTEA V., 1986,
POP I., 1974, Noi Univ. Babeº-Bolyai, KOVÁCS A., HODIªAN Contri-
Ser. Biol., Cluj- I., bution a la
contribuþii la
Napoca 36(2): 3– MOLDOVAN I., connaisance de la
cunoaºterea vegetaþie
33. 1964, Flora ºi chorologie,
nitrofile. Contrib. Bot.,
POP I., 2002, vegetaþia Cheilor l’écologie et
Cluj-Napoca, 145–148.
Vegetaþia Runc (reg. Cluj, évolution de
POP I., 1976, l’association
solurilor raion Turda).
Contribuþii la Cala- magrostietum
sãrãturoase din Contrib. Bot.,
cunoaºterea pseudophragmitis
România. Contrib. Cluj-Napoca,
vegetaþiei munceilor Kopécký 1968, en
Bot., Cluj-Napoca, 205–224.
din împrejurimile Roumanie. Studia
XXXV(2), 1999– POP I., HODIªAN I.,
Abrudului (Jud. Univ. Babeº-Bolyai,
2000: 285–332. 1959, Flora ºi
Alba). Contrib. Ser. Biol., Cluj-
POP I., ARDELEAN M., vegetaþia masi-
Bot., Cluj-Napoca, Napoca, 31(2):
CODOREANU V., velor calcaroase
123–132. 30–34.
CRIªAN AURELIA, de la Bãcâia ºi
POP I., 1977, Studiu POP I., HODIªAN I.,
CRISTEA V., Cheile Cibului.
comparativ CRISTEA V., 1987, La
CSÜRÖS M., Stud. ºi Cerc. de
asupra pajiºtilor végé-
de Botriochloa CSÜRÖS ª., Biol., Cluj- tation de certaines
ischaemum din GHIªA E., Napoca, 10(2): tourbieres de la
România. Contrib. HODIªAN I., 217–239. Valleé Izbuc
Bot., Cluj-Napoca, RAÞIU POP I., HODIªAN I., (Depart. Cluj).
111–120. O., SZÁSZ E., 1963, Aspecte Contrib. Bot., Cluj-
POP I., 1979, 1978, Flora ºi din flora ºi Napoca, 111–120.
Consideraþii vegetaþia vegetaþia
munþilor Zarand. POP I., HODIªAN I.,
fitocenologice Cheilor Bulzeºti CSÜRÖS ª., 1969,
asupra asociaþiei Contrib. Bot., Cluj- (reg.
Napoca, 1–215. Aspecte
nitrofile Hunedoara, de vegetaþie de
Potentilletum POP I., CRISTEA V., raion Brad).
HODIªAN I., 2002, pe valea Eºelniþa
repentis. Studia Studia Univ.
Studiul (munþii
Univ. Babeº-Bolyai, Babeº-Bolyai, Ser.
fitocenologic, Almãjului,
Ser. Biol., Cluj- Biol., Cluj-
ecologic, Banat). Contrib.
Napoca, 1: 3–7. Napoca, 2: 47–
bioeconomic ºi Bot., Cluj-Napoca,
POP I., 1985, 54.
eco- productiv. 233–243.
Contribuþii la POP I., HODIªAN I.,
Contrib. Bot., Cluj- POP I., HODIªAN I.,
cunoaºterea vege- 1964, Studii
Napoca, XXXV(2), RAÞIU O., CRISTEA
taþiei arenicole ºi floristice ºi de
ruderale de la 1999–2000: 5– V.,
vegetaþie de la
Vama-Veche 254. MARCU A., 1984,
Cheile
(Jud. Constanþa). POP I., CRISTEA V., Studiul molidiºo-
Crãciuneºti (reg.
Contrib. Bot., Cluj- HODIªAN I., RAÞIU fãgetelor
Hunedoara,
Napoca, 131–139. O., ºi molidiºelor
raionul Brad).
POP I., 1985, 1983, Studii montane de pe
Studia Univ.
Phytocoenogenesi biologice asupra Babeº- Bolyai, cuprinsul vãii
s and evolution florei ºi vege- Ser. Biol., Cluj- Someºului Rece
of the psamofilic taþiei din zona (jud. Cluj).
Napoca, 1: 7–24.
association Salso- lacurilor de la Contrib. Bot., Cluj-
POP I., HODIªAN I.,
Euphorbietum Ocna Dej ºi Sic Napoca, 75–83.
1967, Aspecte de
paralias Pignatti (jud. Cluj). POP I., TRETIU T.,
vegetaþie din
1952, subas. Contrib. Bot., Cluj- 1958, Contribuþii
Cheile Ordâncuºii
salsoletum Napoca, 45–63. la cunoaºterea
(Munþii
ruthenicae Pop vegetaþiei de la
Bihorului). Studia
1985 in the south- ªinca Nouã
Univ. Babeº-
easter part of Bolyai, Ser. Biol., (munþii Fãgãraº).
Dobrudja I. Stud. ºi Cerc. de
Cluj- Napoca, 2:
(Constanþa Biol., Cluj-
7–12.
49
Napoca, 9(2):
209–235.
POP., I., CRISTEA,
V., 2000, Studiu
comparativ
asupra
comunitãþilor
silvice din
România, edi-
ficate de Quercus
cerris ºi Q.
farnetto. Contrib.
Bot., Cluj-
Napoca, 35(2):
255–284.
POPESCU A., SANDA
V., 1972,
Investigations
on the
vegetation of
maritime sands
between
Mamaia and
Nãvodari. Revue
Roum. de Biol.
Sér. Biol. Végét.,
Bucureºti,
17(2): 99–111.
POPESCU A., SANDA
V., 1973,
Cercetãri
asupra
vegetaþiei
litoralului
dintre Mamaia
ºi Nãvodari.
Stud. ºi Cerc.
Biol., Seria Bot.
Bucureºti,
25(2): 113–130.
49
POPESCU A., SANDA V., 1974, Contribuþii la POPESCU A., SANDA V., DOLTU M.I., 1980,
cunoaºterea vegetaþiei dintre Comana ºi Conspectul asociaþiilor vegetale de pe
Dunãre. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. nisipurile din România. Stud. ºi Comunic. ªti.
Bucureºti, 26(1): 9–23. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 24: 147–314.
POPESCU A., SANDA V., 1975, Études sur la POPESCU A., SANDA V., DOLTU M.I., NEDELCU
végétation du littoral de la Mer Noire entre A.G., 1984, Vegetaþia Câmpiei Munteniei.
Maiama et le Cap Midia. Revue Roum. de Biol. Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal,
Sér. Biol. Végét., Bucureºti, 20(1): 7–17. Sibiu, 26: 173–241, 369–511.
POPESCU A., SANDA V., 1976, Contribuþii la POPESCU A., SANDA V., DRÃGULESCU C.,
cunoaºterea vegetaþiei psamofile din Delta PEICEA I.M., 1986, Contribuþii la cunoaºterea
Dunãrii. Peuce. Studii ªti. Nat., Tulcea, 5: vegetaþiei mlaºtinilor mezo-oligotrofe din
193–216. Vãile Frumoasa ºi Prigoana (bazinul superior
POPESCU A., SANDA V., 1977, Contribuþii noi al Vãii Sebeºului). Ocrot. Nat. Med. Înconj.,
la cunoaºterea vegetaþiei litoralului Bucureºti, 31(2): 110–116.
românesc al Mãrii Negre. Stud. ºi Cerc. de POPESCU A., SANDA V., IONESCU A., 1971,
Biol., Seria Biol. veget., Bucureºti, 29(2); Cercetãri asupra vegetaþiei ierboase din
161–167.
jurul Bucureºtiului. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria
POPESCU A., SANDA V., 1978, Caracterizarea
Bot. Bucureºti, 23(1): 47–55.
vegetaþiei litoralului românesc al Mãrii
POPESCU A., SANDA V., NEDELCU G.A.,
Negre. Stud. ºi Comunic. Muz. ªti. Nat. Bacãu, 9–
1981, Allgemeime über die Vegetation des
10: 317–342.
Donaudeltas. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,
POPESCU A., SANDA V., 1981, Aspecte din vege-
1979–1980: 175–192.
taþia împrejurimilor localitãþii Chilia Veche
(Delta Dunãrii). Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria POPESCU A., SANDA V., NEDELCU G.A., 1992,
Biol. veget., Bucureºti, 33(1): 21–28. Structura fitocenozelor deltaice ºi modificãri
POPESCU A., SANDA V., 1983, Contribuþii la provocate acestora în urma impactului
studiul asociaþiilor de Quercus pedunculiflora antropic. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti, 1991–
C. Koch din România. Contrib. Bot., Cluj- 1992: 59–81.
Napoca, 117–127. POPESCU A., SANDA V., OROIAN S., 1997, Vege-
POPESCU A., SANDA V., 1987, Structura vege- taþia Deltei Dunãrii. Marisia. Studia Scientiarum
taþiei din clasa Festucetea vaginatae Soó 1968 Naturae, Tg. Mureº, XXV(3): 119–241.
de pe teritoriul României. Culegere de Studii ºi POPESCU A., SANDA V., TACINÃ A., BIÞÃ C.,
Artic. de Biol., Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Iaºi, 3: 2000, Aspects of flora and vegetation bio-
225–235. diversity in the natural reservation Dealul
POPESCU A., SANDA V., 1988, Analiza pajiºtilor Cetatii-Lempes (Brasov county). Proceedings of
xeroterme ale alianþei Festucion rupicolae Soó the Institute of Biology, Bucharest, III: 153–160.
1964 din România. Stud. ºi Cerc. de Biol., POPESCU A., ªTEFUREAC T., 1976, Vegetation-
Seria Biol. veget., Bucureºti, 40(1): 17–28. forschungen aus dem Sektor Sviniþa-
POPESCU A., SANDA V., 1991, Analiza vege- Tricule- Eisernes – Tor-Rumäniens. Acta
taþiei lemnoase xeroterme (ord. Quercetalia Bot. Horti Buc., Bucureºti, 1975–1976: 341–
pubescentis) ºi de tufãriºuri (ord. Prunetalia) 368.
din România. Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. POPESCU G., 1975, Asociaþii vegetale din bazinul
veget., Bucureºti, 43(1–2): 23–37. Bistriþei Vâlcii. Lucr. ªti. Univ. Craiova, 144–150.
POPESCU A., SANDA V., 1992, Coeno- POPESCU G., 1978, Studii fitocenologice asupra
taxonomy decidous forests belongin to the fãgetelor din bazinul hidrografic al Bistriþei-
Querco-Fagetea Br.-Bl. et Vlieger 1937 class in Vâlcii. Analele Univ. Craiova, 9(19): 75–79.
Romania. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol. végét., POPESCU G., 1979, Asociaþii vegetale de
Bucureºti, 37(1): 15–26. pajiºti mezofile din bazinul hidrografic al
POPESCU A., SANDA V., 1992, Structura pajiºti- Bistriþei- Vâlcii. Analele Univ. Craiova, Biol.,
lor xeroterme ale clasei Festuce-Brometea Agron., Hortic., Craiova, 10(20): 27–32.
Br. Bl. et Tx. 1943 din România. Contrib. POPESCU G., 1979, Consideraþii asupra
Bot., Cluj-Napoca, 1991–1992: 37–47.
pajiºtilor de Agrostis tenuis Sibth. ºi Festuca rubra L.
POPESCU A., SANDA V., 1992, Vegetaþia
din Oltenia. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 199–206.
lemnoasã a zãvoaielor din România. Stud. ºi
POPESCU G., 1981, Contribuþii la studiul
Cerc. de Biol., Seria Biol. veget., Bucureºti,
fitoce- nologic al pãdurilor de fag din bazinul
44(2): 153–165.
hidrografic
POPESCU A., SANDA V., 1993, Caracterizarea
al Bistriþei-Vâlcii. Analele Univ. Craiova, Biol.,
unitãþilor de vegetaþie din masivele
Agron., Hortic., Craiova, 12(22): 9–17.
Bucegi ºi Leaota (I). Stud. ºi Cerc. de Biol.,
POPESCU G., 1988, Phytocoenological conside-
Seria Biol. veget., Bucureºti, 45(2): 193–206.
rations of the Quercus cerris L. and Q. frai- netto
POPESCU A., SANDA V., 1993, L’étude des
Ten. forets of Oltenia. Revue Roum. de Biol. Sér.
prairies meso-hygrophyles de l’alliance
Biol. végét., Bucureºti, 33(2): 75–91. POPESCU
Agrostion stoloniferae Soó (1933) 1971 de
Roumanie. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol. G., 1996, Contribuþii la cunoaºterea
végét., Bucureºti, 38(1); 3–13. vegetaþiei din Câmpia Olteniei. Acta Bot.
Horti Buc., Bucureºti, 1994–1995: 189–1997.
POPESCU G., GÃMÃNECI G.,
COSTACHE I., 2001, Vegetaþia
RÃDUÞOIU D., pajiºtilor. În: Pajiºti
491
permanente din PAUCÃ A., Vegetaþia
nordul Olteniei. ªERBÃNESCU I., lemnoasã din RAÞIU F., GERGELY I.,
Ed. Universitaria, complexul 1971, O nouã
BELDIE A.,
Craiova, 116–215. mlãºtinos asociaþie vegetalã
ªTEFUREAC T., pentru þara
POPESCU G., CERNESCU N., Voºlobeni (jud.
Harghita). Contrib. noastrã:
POPESCU E., SAGHIN F., Calamagrostetum
1974, Asociaþii CREÞU V., Bot., Cluj-Napoca,
neglectae Tengwal
vege- tale noi de LUPAN L., 327–335.
20. Studia Univ.
stâncãrii TASCENCO V., RAÞIU F., 1971, Babeº- Bolyai, Ser.
calcaroase din Asociaþii de Biol., Cluj-
1956, Pãºunile
Oltenia. Stud. ºi rogozuri înalte din Napoca, 2: 5–10.
alpine din Munþii
Cerc., Slatina, mlaºtinile eutrofe RAÞIU F., GERGELY I.,
Bucegi. Ed. Acad.
131–139. ale Depresiunii 1974, Asociaþii
R.P.R., Bucureºti,
POPESCU P. C., Giurgeului. vegetale noi ºi rare
511 p.
SAMOILÃ, Z. 1962, Contrib. Bot., Cluj- pentru þara noastrã.
PUªCARU-SOROCEANU
Ghid geobo- Napoca, 263–293. Studia Univ. Babeº-
E. et. al. 1963, Pãºu- Bolyai, Ser. Biol., Cluj-
tanic pentru Banat. RAÞIU F., 1972,
nile ºi fâneþele din Napoca, 2: 7–15.
SSNG Bucureºti. Asociaþii de
Republica Popularã RAÞIU O. et. al. 1969,
POPESCU V., 1969, rogozuri scunde
România. Studiu Fitocenoze
Contribuþii la din mlaºtinile
geobotanic ºi caracteristice
cunoaºterea eutrofe ale
agroproductiv. Ed. împrejurimilor
florei ºi Depresiunii
Acad. R.P.R., Blajului. Contrib. Bot.,
vegetaþiei Giurgeului.
Bucureºti. Cluj-
Capului Midia Contrib. Bot., Cluj-
PUªCARU- Napoca, 169–189.
(Constanþa). Napoca, 161–186.
SOROCEANU E., RAÞIU O., 1966,
Notulae Bot. Horti CSÜRÖS ª., Associations des
Agrobot. Clujensis, PUªCARU D., plantes
Cluj- Napoca, 77– POPOVA-CUCU nouvelles du
80. ANA, 1981, bassin de Stâna
POPESCU, A. et al., Die Vegetation de Vale. Studia
1989, der Wiesen und Univ. Babeº-
Cenotaxonomia Weiden des Bolyai, Ser. Biol.,
fãge- telor din Fãgãraº-Gebirges Cluj-Napoca, 2:
România. Cercetãri 15–21.
in den
ecologice. Ed. RAÞIU O., BOªCAIU
Südkarpaten.
Acad. Românã, N., 1967,
Phytocoenologia, Vegetaþia
Bucureºti. 9(2): 257–309. mlaºti- nilor de
POPOVICI D., CHIFU PUªCARU- pe valea
T., CIUBOTARIU SOROCEANU E., Ieduþului. Studia
C., MITITELU ÞURCA I., 1960, Univ. Babeº-
D., LUPAªCU G., Succesiunea Bolyai, Ser. Biol.,
DAVIDESCU vegetaþiei Cluj-Napoca,
G., PASCAL P., pajiºtilor stepice 2:33–38.
1996, Pajiºtile din din Dobrogea sub RAÞIU O., CRISTEA V.,
Bucovina. Ed. influenþa 1980, Fitocenoze
Helios, 340 p. pãºunatului. ierboase specifice
PRODAN I., 1939, SSNG. Comunic. de bazinului
Flora pentru Bot., 143–164. Someºului Cald ºi
determinarea ºi RACLARU P., 1967, acþiunea lor
descrierea Vegetaþia antierozionalã.
plantelor ce cresc pajiºtilor din Contrib. Bot., Cluj-
îm România. II. masivul Rarãu. Napoca, 143–159.
Fitogeografia Comunic. de Bot., RAÞIU O., GERGELY I.,
României. Cluj- SSNG. A V-a 1970, Fitocenoze
Napoca. Consfãtuire de caracte- ristice
PUºCARIU V., geobotanicã. vegetaþiei
BOªCAIU N., TÄUBER Bucureºti, 143– lemnoase din
F., 1978, 178. bazinul vãii
Aspecte de RACLARU P., ALEXAN Zârnei (masivul
vegetaþie de pe M., 1973, Vlãdeasa). III.
insula Popina din Asociaþii vege- Contrib. Bot., Cluj-
Lacul Razelm tale palustre din Napoca, 229–245.
(jud. Tulcea). Defileul Dunãrii, RAÞIU O., GERGELY I.,
Ocrot. Nat. Med. Baziaº- Pojejena. 1972, Asociaþii de
Înconj., Bucureºti, Stud. ºi Cerc. Biol., pajiºti
22(2): 107–112. Seria Bot. ºi de tãieturi de
PUªCARU D., Bucureºti, 25(2): pãdure din
PUªCARU- 131–139. bazinul de
SOROCEANU E., RAÞIU F., 1968, recepþie al Vãii
490
Zârnei (munþii Caracterizarea lor
Vlãdeasa) (II). ecologicã (III).
Acta Bot. Horti Contrib. Bot., Cluj-
Buc., Bucureºti, Napoca, 85–135.
627–640. RAÞIU O., MOLDOVAN
RAÞIU O., GERGELY I., 1972,
I., 1976, Structura Consideraþii ceno-
ecologicã logice asupra
ºi vegetaþiei
sintaxonomicã a mlaºtinei
vegetaþiei Vãii „Izvoarele”
Sebiºelului (Platoul vulcanic
(bazinul Vãii Gutâi-Oaº).
Drãganului). Contrib. Bot., Cluj-
Contrib. Bot., Napoca, 149–159.
Cluj- Napoca, RAÞIU O.,
73–102. MOLDOVAN
RAÞIU O., GERGELY I.,1974,
I., 1979, Consideraþii
Caracterizarea cenologice
sinecologicã a asupra
principalelor vegetaþiei
fitocenoze muntelui Ignis.
lemnoase din Contrib. Bot.,
„Þara Oaºului” Cluj-Napoca,
(jud. Satu 85–94.
Mare). Contrib. RAÞIU O.,
Bot., Cluj- SÃLÃGEANU N.,
Napoca, 85–118. 1971, Cenoze
RAÞIU O., caracteristice
GERGELY I., vegetaþiei
DIACONEASA cursului superior
B., LÖRINCZI al vãii Drãganului
F., ªUTEU ª., (munþii
CRIªAN S., Apuseni).
1982, Contrib. Bot.,
Flora ºi unitãþile Cluj-Napoca,
fitosintaxonomic 131–152.
e de pe Valea RAÞIU O.,1965,
Iadului (jud. Contribuþii la
Bihor). cunoaºterea
Importanþa eco- vege- taþiei din
nomicã ºi bazinul Stâna de
ºtiinþificã. Vale. Contrib.
Caracterizarea Bot., Cluj-Napoca,
lor eco- logicã 151–175.
(I). Contrib. Bot.,
Cluj-Napoca, 3–
57.
RAÞIU O., GERGELY
I., MOLDOVAN I.,
1977,
Contribuþii
fitocenologice
asupra pãdurilor
din
„Þara Oaºului”.
Contrib. Bot., Cluj-
Napoca, 9–18. RAÞIU
O., GERGELY I.,
ªUTEU ª., 1984,
Flora
ºi unitãþile
fitosintaxonomice
de pe Valea
Iadului (jud.
Bihor).
Importanþa
economicã ºi
ºtiinþificã.
491
RAÞIU O.,1970, Consideraþii cenologice asupra RESMERIÞÃ I., SPÂRCHEZ Z., 1984, Cercetãri
principalelor grupãri de plante din bazinul privind asociaþia Brometum erecti Resmeriþã
hidrografic al vãii Colibiþa (munþii et Spârchez 1963. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,
Cãlimani). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 191– 169–174.
206. RESMERIÞÃ, I., 1972, Vegetaþia lemnoasã din
RAÞIU O., 1967, Cercetãri fitocenologice Valea Þesnei (jud. Mehedinþi). Stud. ºi Cerc.
asupra pãdurilor din bazinul Stâna de Vale. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 24(4): 277–293.
Contrib. Bot. Cluj-Napoca, 323–347. RESMERIÞÃ, I., 1977, Clasa Carpino – Fagetea
RÃVÃRUÞ M., CÃZÃCEANU I., TURENSCHI E., (Br. Bl. et Vlieg 37) Jakus 60 din Maramureº.
1956, Contribuþiuni la studiul pãºunilor ºi Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 91–110.
fâneþelor din depresiunea Jijiei superioare ºi ROMAN N., 1974, Flora ºi vegetaþia din sudul
a Baºãului ºi dealurile Copãlãu-Cozancea. podiºului Mehedinþi. Ed. Acad. Românã,
Stud. ºi Cerc. ºt. Biol. ºi Agric, Iaºi, 7(2): 93–132. Bucureºti.
RESMERIÞÃ I., 1969, Contribuþii la studiul moli- ROMAN N., 1994, Floristich-
nietelor din Transilvania. Stud. ºi Cerc. Biol., Vegetationskundliche Untersuchungen in
Seria Bot. Bucureºti, 21(1): 45–51. der Umgebung von Fogorasch.
RESMERIÞÃ I., 1970, Flora, vegetaþia ºi potenþialul Naturwissenschaftliche Forschungen über
productiv pe Masivul Vlãdeasa. Ed. Acad. Siebenbürgen, Böhlan Verlag Köln – Weimar
Românã, Bucureºti. – Wien, 5: 51–62.
RESMERIÞÃ I., 1972, Vegetaþia lemnoasã din SAFTA I., 1943, Cercetãri geobotanice asupra
Valea Þeºnei (jud. Mehedinþi). Stud. ºi Cerc. pãºunilor din Transilvania. Bul. Fac. Agron.
Biol., Seria Bot. Bucureºti, 24(4): 277–293. Cluj, la Timiºoara, 10: 3–107.
RESMERIÞÃ I., 1974, Clasa Juncetea trifidi SAMOILÃ Z., 1960, Contribuþii la studiul geo-
Hadac in Klika et Hadac, din Parcul Naþional botanic ºi al stãrii de producþie al
Retezat. Pajiºti ºi tufãriºuri scunde din alpin pajiºtilor naturale din regiunea Hunedoara.
de pe soluri puternic acide. Sargetia.Acta Stud. ºi Cerc. de Biol. ºi ªti. Agric., Timiºoara,
Musei Devensis. Seria ªt. Nat., Deva, 10: 112– 7(1–2): 167–211.
127. SANDA V., 1970, Cercetãri botanice asupra
RESMERIÞÃ I., 1976, Alianþa Cetrario-Loiseleurion pãdurilor Frasinu ºi Spãtaru (jud. Buzãu).
Br.-Bl. et Siss. 1939 în Munþii Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti,
Maramureºului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,
22(3): 179–193.
161–164.
SANDA V., 2002, Vademecum ceno-structural privind
RESMERIÞÃ I., 1978, La classe Vaccinio-
Juniperetea Pass. et Hoffm. des montagnes covorul vegetal din România. Ed.
de Maramureº (Roumanie). Documents Vergiliu, Bucureºti, 331 p.
Phytosociologique, Lille, 2: 365–376. SANDA V., BARABAª N., ªTEFÃNUÞ S., 2004,
RESMERIÞÃ I., 1981, Aspecte de florã ºi Atlas Florae Romaniae. II. Betulaceae. Ed.
vegetaþie din împrejurimile staþiunii „Ion Borcea”, Bacãu.
balneare Vatra Dornei (Suceava). Stud. ºi SANDA V., COLDEA G., POPESCU A., 1994,
Comunic. de Ocrot. Nat. Suceava, 5: 420–423. Asociaþiile vegetale din clasa Lemnetea
RESMERIÞÃ I., 1982, Vegetaþia clasei Vaccino- minoris R. Tx. 1955 din România. Contrib.
Juniperetalia Pass. et Hoffm. 1968 din Bot., Cluj-Napoca, 1993–1994: 5–11.
Carpaþii României. Stud. ºi Comunic. Muz. SANDA V., DOLTU M.I., 1978, Contribuþii la
ªti. Nat. Bacãu, 1979–1980, 13: 217–236. cunoaºterea vegetaþiei Bãilor Olãneºti. Stud.
RESMERIÞÃ I., 1985, Cercetãri floristice, cenotice- ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,
ecologice, pe Muntele Cearcãnu (Maramureº). 22: 173–188.
Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 101–110. SANDA V., NEDELCU A.G., 2000, Sintaxonomia
RESMERIÞÃ I., CSÜRÖS ª., 1966, Cartarea grupãrilor saxicole ale alianþei Gypsophilion
geobotanicã ºi agrotehnicã a corpului de petraeae din Carpaþii României. Acta Bot.
pãºune Cionca-Huedin. Contrib. Bot., Cluj- Horti Buc., Bucureºti, 1999, 28: 165–169.
Napoca, 2: 91–102. SANDA V., POPESCU A., 1971, Cercetãri fito-
RESMERIÞÃ I., POP I., 1972, Consideraþii fito- cenologice în pãdurile din jurul
cenologice asupra pajiºtilor de Trifolio-Lolietum Bucureºtiului. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.,
perennis Krippelova 1967; Resmeriþã et al. Bucureºti, 23(2): 125–142.
1967 din România. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, SANDA V., POPESCU A., 1972, Contribuþii la
187–195. cunoaºterea vegetaþiei lemnoase din
RESMERIÞÃ I., RAÞIU O., 1974, Vegetaþia higro- Câmpia Românã. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria
ºi hidrofilã din Maramureº. Contrib. Bot., Bot., Bucureºti, 24(5): 381–390.
Cluj-Napoca, 115–129. SANDA V., POPESCU A., 1973, Cercetãri privind
RESMERIÞÃ I., RAÞIU O., 1983, Contribuþii la flora ºi vegetaþia din Delta Dunãrii. Stud. ºi
cunoaºterea vegetaþiei alpine din Munþii Cerc. Biol., Seria Bot., Bucureºti, 25(5): 399–
Rodnei. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 99–110. 424.
RESMERIÞÃ I., ROMAN I., 1975, Cercetãri privind SANDA V., POPESCU A., 1976, Contribuþii la
vegetaþia nitrofilã din Câmpia Transilvaniei. cunoaºterea vegetaþiei de stâncãrii din
Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget., Masivul Piatra Craiului. Contrib. Bot., Cluj-
Bucureºti, 27(3): 193–198. Napoca, 149–160.
SANDA V., POPESCU contribuþii la
A., 1979, Noi cunoaºterea
49
vegetaþiei de association from 123–149.
buruieni a lito- the Bucegi and SANDA V., POPESCU SANDA V., POPESCU
ralului românesc Gârbova montain A., NEDELCU G.A., A., NEDELCU G.A.,
al Mãrii Negre. chains. Revue 1997, 1997,
Culegere de Studii Roum. de Biol. Sér. Structura Structura
ºi Artic. de Biol., Biol. végét., fitocenozelor fitocenozelor
Univ. „A.I. Cuza” Bucureºti, 38(2): halofile ale clasei halofite ale clasei
Iaºi, 1: 149–158. 79–93. Puccinellio- Puccinelio –
SANDA V., POPESCU SANDA V., POPESCU Salicornietea Þopa Salicornietea Þopa
A., 1981, A., BARABAª N., 1939 din România. 1939 din
Contributions à 1998, Acta Bot. Horti România. Acta
la végétation du Cenotaxonomia ºi Buc., Bucureºti, Bot. Horti Buc.,
bassin moyen de caracterizarea 1995–1996: 153– Bucureºti, 1995–
Jiu. Revue Roum. grupãrilor vegetale 1996, 153–204.
204.
de Biol. Sér. Biol. din România. Ed. SANDA V., POPESCU
végét., Bucureºti, „I. Borcea” Bacãu, A., PEICEA I.M.,
26(2): 103–115. 359 p. 1987,
SANDA V., POPESCU SANDA V., POPESCU Cenotaxonomy of
A., 1983, A., CERCHEZ L., vegetal groups in
Contribuþii la PAUCÃ- class Lemnetea W.
cunoaºterea COMÃNESCU M., Koch et Tx. 1954
vegetaþiei din TÃCINÃ A., 1978, in Romania.
Delta Dunãrii. Feddes Repert.,
Contribuþii la
Hidrobiologia, 98(7–8): 141–146.
cunoaºterea
18: 61–69. SANDA V., POPESCU
vegetaþiei de pe
SANDA V., POPESCU A., PEICEA I.M.,
terenurile
A., 1984, Structura 1988,
sãrãruroase din
unor fitocenoze de pe L’étude
bazinul superior al
terenurile halofile din cenotaxonomique
Cãlmãþuiului (jud.
Câmpia Brãilei. s des forets de
Buzãu). Contrib.
Contrib. Bot., Cluj- résineaux (la
Bot., Cluj- Napoca, classe de
Napoca, 155–167. 251–263.
SANDA V., POPESCU Vaccinio-Piceetea
SANDA V., POPESCU Br.-Bl. 1939) des
A., 1988, La A., DOLTU M.I., 1976,
végétation du massif Carpates de la
Contribuþii la Roumanie. Feddes
du Semenic. Analele cunoaºterea
Univ. Bucureºti, Repert., 99(9–10):
vegetaþiei din 467–476.
Seria Biol., bazinul mijlociu
Bucureºti, 97–105. SANDA V., POPESCU
al Târnavei Mari. A., STANCU D. I.,
SANDA V., POPESCU Stud. ºi Comunic.
A., 1990, L’étude 2001,
ªti. Nat. Muz. Structura cenoticã ºi
des phyto- Brukenthal, Sibiu,
cénoses caracterizarea
20: 65–93. ecologicã a
spécifiques des SANDA V., POPESCU
mauvaises herbes fitocenozelor din
A., DOLTU M.I., 1977, România. Ed.
des plages, des Vegetaþia
soils salines Conphis, 359 p.
masivului Piatra SANDA V., POPESCU
maritimes et des Craiului. Stud. ºi
dunes littorales A., ªERBÃNESCU G.,
Comunic. ªti. Nat.
de la Roumanie. DONIÞÃ N.,
Muz. Brukenthal,
Revue Roum. de ROMAN N.,
Sibiu, 21: 115–
Biol. Sér. Biol. 1970,
212.
végét., Bucureºti, Contribution a
SANDA V., POPESCU
35(1): 7–15. l’étude
A., DOLTU M.I.,
SANDA V., POPESCU phytocénologique
1980,
A., 1992, des forêts de la
Cenotaxonomia ºi
Contribuþii la plaine alluviale et
corologia grupãrilor
cunoaºterea vege- tale din des hêtraies de
structurii România. Stud. ºi défilé de l’Olt.
fitocenozelor de Comunic. ªti. Nat. Muz. Revue Roum. de
pe grindurile din Brukenthal, Sibiu, Biol. Sér. Biol.
Delta Dunãrii. supliment, 24: 1–171. Végét., Bucureºti,
Ocrot. Nat. Med. SANDA V., POPESCU 15(3): 159–172.
Înconj., A., NEDELCU G.A., SANDA V.,
Bucureºti, 36(2): 1977, ªERBÃNESCU G.,
129–135. Vegetaþia 1969, Câteva uni-
SANDA V., POPESCU microdepresiunilor tãþi
A., 1993, The cenotic din Câmpia fitosociologice
structure of some Românã. hirofile ºi higrofile
wooden Hidrobiologia, 15: semnalate între
49
grindurile Criºan 1997, Rezervaþia taþia xerofilã de pe Hecken (Prunion
ºi Caraorman naturalã cheile pantele din dreapta fruticosae) Tx.
(Delta Dunãrii). Nãrujei-Lacul pârâului 1952 und Prunion
Hidrobiologia, Negru (jud. ªerbuþa (raionul spinosae Soó (1930
10: 97–107. Vrancea). Bul. Sibiu). Studia Univ. n.n.) 1940, im
SANDA V., Grãd. Bot. Iaºi, Babeº- Bolyai, Ser. Hügelgebiet um
ªERBÃNESCU G., 6(1): 235–250. Biol., 1: 29–38. die Zibinssenke in
RACLARU P., SÂRBU I., ªTEFAN N., SCHNEIDER-BINDER E., Siebenbürgen.
ALEXAN M., HANGANU J., COROI 1969, Contribuþii Muz. Brukenthal.
1970, M., la studiul clasei Studii ºi Comunic.
Contribuþii la GRIDIN M., 1995, Asplenietea rupestris ªti. Nat. Sibiu, 17:
cunoaºterea Vegetaþia de pe H. Meier et Br.-Bl. 183–207.
staþiunilor cu grindul Chituc 1934. Contrib. SCHNEIDER-BINDER E.,
Acorus calamus L. (Rezervaþia Bot., Cluj-Napoca, 1973, Pãdurile din
ºi însoþitoarele biosferei Delta 145–155. depre- siunea
acesteia în Dunãrii). Bul. SCHNEIDER-BINDER E.,
România. Stud. Sibiului ºi a
Grãd. Bot. Iaºi, 5: 1970, Aspecte din
ºi Cerc. Biol., dealurilor
213–230. flora
Seria Bot. SÂRBU I., ªTEFAN N., marginale. I.
Bucureºti, ºi vegetaþia Stud. ºi Comunic.
HANGANU J., GRIDIN Contribuþii la
22(6): 481–489. M., COROI M., ªti. Nat. Muz.
SÂRBU A. (coord.), studiul asociaþiilor Brukenthal, Sibiu,
1995, Vegetaþia din alianþa
2003, Ghid pentru de pe grindul 18: 71–100.
identificarea Asplenion SCHNEIDER-BINDER E.,
Chituc în septentrionalis
importantelor arii corelaþie cu 1975, Pajiºtile
de protecþie ºi Gams 1927 în
tipul de xeroterme din
conservare a Carpaþii
substrat. ICPDD, ord. Festucetalia
plantelor din României. Stud. ºi
Analele ªti. ale valesiacae Br.-Bl. et
România., Ed. Comunic.
Inst. Delta Tx. 1943 în zona
Alo, Bucureºti, ªti. Nat. Muz.
Dunãrii, Tulcea, colinelor marginale
113 p. Brukenthal, Sibiu, 17:
4(1): 201–203. ale depresiunii
SÂRBU A., COLDEA 167–181. SCHNEIDER-
SÂRBU I., ªTEFAN N., Sibiului. Stud. ºi
G., NEGREAN BINDER E., 1970,
HANGANU J., Comunic. ªti. Nat.
G., CRISTEA V., Vegetaþia acvaticã
TEODORESCU Muz. Brukenthal,
HANGANU J., ºi palustrã dintre
VEEN P., 2004, G., 1997, Sibiu, 19: 95–120.
pârâul Strâmb
Grasslands Contributions à SCHNEIDER-BINDER E.,
l’étude de la (Râsloavele) 1977, Consideraþii
of Romania., Ed. ºi Rusciorul. Stud.
végétation de asupra asociaþiilor
Alo, Bucureºti, 67 ºi Comunic. ªti.
l’Ile de Popina din alianþa Stipion
p. Nat. Muz.
(Lac de Razim) lessingianae Soó
SÂRBU I., 1979, Dep.de Tulcea. Brukenthal, Sibiu, 1947, în
Contribuþii la Bul. Grãd. Bot. 15: 187–214. România. Stud. ºi
fitocenologia SCHNEIDER-BINDER
Iaºi, 6(1): 217– Comunic. ªti. Nat.
pãdurilor din E., 1971,
234. Muz. Brukenthal,
bazinul Chinejii Pajiºtile xero-
(jud. GalaþI). SÂRBU I., ªTEFAN N., Sibiu, 21: 91–113.
OPREA A., 1999, mezofile din SCHNEIDER-BINDER
Culegere de Studii depresiunea
ºi Artic. de Biol. Rezerva- E., 1978, Zur
þia naturalã Sibiului ºi Verbreitung,
Iaºi, 1: 173–176.
Lãcãuþi – colinele ei
SÂRBU I., ªTEFAN Ökologie und
Izvoarele Putnei marginale. Stud.
N., COROI M., Zönologie des
(jud. Vrancea). ºi Comunic. ªti.
TÃNASE C., Riesenwegerischs
Bul. Grãd. Bot. Nat. Muz.
CIURÃSCU ª., (Plantago maxima
Iaºi, 8: 83–92. Brukenthal, Sibiu,
Juss.). Stud. ºi
16: 135–172.
SÂRBU I., ªTEFAN N., Gurghiului. Teza Comunic.
SCHNEIDER-BINDER E.,
OPREA A., de doctorat. ªti. Nat. Muz.
1972, Contribuþii
ZAMFIRESCU Bucureºti. la studiul Brukenthal, Sibiu, 22:
O., 2000, Flora ºi SCAMONI A., asociaþiilor din 137–172. SCHNEIDER-
vegetaþia PASSARGE H., 1959, alianþa Asplenion BINDER E., 1980,
rezervaþiei Gedanken septentrio- nalis Importanþa fito-
naturale Grindul zueiner Gams 1927 în geograficã a populaþiilor
Lupilor natürechin Carpaþii de Plantago maxima Juss.
(Rezervaþia Ordnung der României. Stud. din lunca Ruºciorului
Biosferei Delta Waldge- ºi Comunic. ªti. Nat. (depresiunea Sibiu).
Dunãrii). Bul. sellschaften. Muz. Brukenthal, Ocrot. Nat. Med.
Archiv. Forestw. 8: Înconj., Bucureºti,
Grãd. Bot. Iaºi, 9: Sibiu,
386–426 24(1): 29–34.
91–124. 17: 167–181.
SÃMÃRGHIÞAN M., SCHNEIDER-BINDER SCHNEIDER-BINDER
2001, Flora ºi E., 1967, Flora ºi E., 1972, Gebüsche
vegetaþia Vãii vege- und
49
SCHNEIDER-BINDER Flora ºi vegetaþia Budapestiensis de groupements
E., 1984, Die rezervaþiei Rölando Eötvös végé- taux dans
Waldreben- naturale Beuºniþa – nominatae. Sect. Biol., le basin
Laserkrant- Cheile Nerei (Munþii Budapest, 8: 253–273. carphathique.
Standenflur Aninei). SIMON T., DIHORU Acta Bot. Hung.,
(Clematido recti- Tezã de doctorat. G., 1963, Die Budapest, 2: 43–
Laserpitetum SCHRO´´TT L., Tamarix-auen 64
latifolii ass. PURDELEA L., am Flusse Buzãu SOÓ R., 1962,
Nova) im 1993, in Roumanien. Systematische
südsiebenbürgisc Annales Univ. Sci. Übersicht der
Consideraþii
hen Hugelland. Budapestiensis de panno- nischen
asupra florei ºi Rölando Eötvös
Stud. ºi Comunic. vegetaþiei Pflanzengesellsc
ªti. Nat. Muz. nominatae. Sect. haften IV. Die
rezervaþiei Biol., Budapest,
Brukenthal, Sibiu, Gebirgswälder.
naturale valea 159–173.
26: 143–159. Acta Bot. Hung.,
Ciclovei (jud. SOÓ R., 1957,
SCHNEIDER-BINDER Budapest, 8:
Caraº-Severin). Conspectus des
E., BOªCAIU N., 335–366.
Ocrot. Nat. Med.
COLDEA G.,
Înconj., Bucureºti, SOÓ R., 1964, Dié Anuarul Comit.
LUPªA V.,
37(1): 25–31. regionalen Fagion Geol. Bucureºti,
PLÃMADÃ E.,
SEGHEDIN T., G., – Verbände und 34(2): 311–380.
RESMERIÞÃ I.,
FILIPAªCU A., gesellschaften ªERBÃNESCU I., 1965,
STOICOVICI L.,
BOªCAIU N., Süd-ost europas. Asociaþii halofile
1970, Zur Studia. Biol. Acad.
1977, Cercetãri din Câmpia
Felsen-Vege- Sci. Hung., 1–104.
biocenologice în Românã. Comit.
tation der rezervaþia natu- ralã SORAN V., 1956, Geol. Studii tehnice
Sektoren Lunca Zamostei Câteva asociaþii ºi econ. Seria C.
Eºelniþa- (jud. Suceava). Stud. de plante Pedol., Bucureºti,
Mraconia und ºi Comunic. de Ocrot. acvatice ºi 15: 1–149.
Kazan pass- Nat. Suceava, 4: 79– palustre din ªERBÃNESCU I., 1970,
Tricule 86. SEGHEDIN T.G., Banat, Stud. ºi La végétation du
(Durchbruchtal 1989, Noi asociaþii Cerc. de Biol., littoral de la Mer
der Donau). vegetale din Munþii Cluj-Napoca, 7(1– Noir (de Nãvodari à
I. Revue Roum. de Bistriþei. Anuarul 4): 107–124. Eforie). Studii
Biol. Sér. Biol. Stud. ºi Comunic. SORAN V., 1962, tehnice ºi econ. Seria
végét., Bucureºti, Muz. Suceava. Cercetãri asupra C. Pedol.,
15(5): 311–322. SEGHEDIN T.G., buruienilor ºi Bucureºti, 18: 365–
SCHNEIDER-BINDER BOªCAIU N., 1981, asocierii lor în 400.
E., BOªCAIU Fâneþele munþii Apuseni.
ªTEFAN N., 1987,
cu Ligularia Probleme de
N., COLDEA G., Cercetãri
glauca (L.) O. Biologie. Ed. Acad.
LUPªA VIORICA, fitocenotice
Hoffm. de la Românã,
RESMERIÞÃ I., asupra pãdurilor
Cala- findeºti Bucureºti, 299–
1971, din bazinul
(jud. Suceava). 345. mijlociu al
Zwei neue
xerotherme Stud. ºi Comunic. STANOVA V., Râmnicului Sãrat.
Felsengesellsch de Ocrot. Nat. VALACHOVIC M. Culegere de Studii
aften aus dem Suceava, 5: 396– (eds.), 2002, ºi Artic. de Biol.,
Durchbruchtal 403. Katalog biotopov Iaºi, 3: 236–243.
der Donau. SIMON T., 1958, Uber Slovenska. Ed. ªTEFAN N., 1991,
Revue Roum. de die alpinen Daphne, Contribuþii noi la
Biol. Sér. Biol. Pflanzenge- Bratislava, 225 p. studiul vege-
végét., sellschaften des ªERBÃNESCU G., taþiei segetale
Bucureºti, Pirin-Gebirges, SANDA V., 1970, din judeþul
16(2): 97–103. Acta Bot. Hung., Cercetãri Neamþ. Stud. ºi
SCHNEIDER-BINDER Budapest, 4(1–2): asupra vegetaþiei Comunic. ªti. Nat.
E., VOIK W., 1979, 159–189. de luncã ºi Piatra Neamþ, VI:
Aso- SIMON T., 1960, dealuri între 104–109.
ciaþiile din clasa Contribution á la Cazanele Mari ºi ªTEFAN N., 1993,
Salicetea connaissance de la Plaviºeviþa. Stud. Deux nouvelles
végétation du Delta ºi Cerc. Biol., Seria associations
herbaceae Br.-Bl.
de Danube. Annales Bot. Bucureºti, mouvaises
1947 în Carpaþii
Univ. Sci. 22(3): 171–178. herbes. Analele
Meridionali cu Budapestiensis de
privire specialã ªERBÃNESCU I., 1939, ªti. ale Univ.
Rölando Eötvös Flora ºi vegetaþia
asupra celor din „Al.I. Cuza” Iaºi.
nominatae. Sect. Biol., masi- vului
munþii Budapest, 3: 307–333. Seria II-a, Biol., Iaºi,
Fãgãraºului. Penteleu. 77–80.
SIMON T., 1966, Bucureºti.
Stud. ºi Comunic. Beiträge zur Kentnis ªTEFAN N., CHIFU T.,
ªti. Nat. Muz. ªERBÃNESCU I., 1964, HANGANU J., COROI
der Vege- tation des Cercetãri
Brukenthal, Bihar (Bihor). M.,
Sibiu, 23: 221– geobotanice în 1995, Cercetãri
Gebirges. Annales Câmpia
237. Univ. Sci. fitocenologice
SCHRO´´TT L., 1972, Fãgãraºului. asupra vegetaþiei
49
acvatice ºi 133–142. þãrii. Bul. Fac. ºti.,
palustre din balta ªUTEU ª., 1970, TODOR I., 1947–1948, Cernãuþi, 13: 1–
Somovei (jud. Aspecte ale Flora ºi 79.
Tulcea). Bul. vegetaþiei vegetaþia de la ÞUCRA I., KOVACS
Grãd. Bot. Iaºi, 5: lemnoase de Bãile Sãrate – J., ROªU C.,
133–153. stâncãrie din Turda. Bul. Grãd.
Cheile CIUBOTARU C.,
ªTEFAN N., SÂRBU Bot. ºi al Muz. CHIFU T.,
Râmeþului.
I., COROI M., Bot., Cluj- NEACºU M.,
Contrib. Bot.,
OPREA A., Cluj-Napoca, Napoca, 27(1–2): BÃRBULESCU C.,
TÃNASE C., 221–228. 1–64; 28(1–2): CARDAºOL V.,
CIURÃSCU ª., ªUTEU ª., 1972, 21–175. POPOVICI D.,
1997, Pajiºti mezofile TODOR I., CULICÃ S., SIMTEA N.,
Rezervaþia din bazinul 1967, Contribuþii MOTCÃ G.,
naturalã Cheile superior al vãii la studiul DRAGU I.,
Tiºiþei (jud. Râmeþului. pãºunilor din SPIRESCU M.,
Vrancea). Bul. masivul Gârbova 1987,
Contrib. Bot., Cluj-
Grãd. Bot. Iaºi, (Studiu geo-
Napoca, 197– Principalele tipuri
6(1): 251–274. botanic ºi de
206. de pajiºti din
ªTEFAN N., SÂRBU I., producþie).
ªUTEU ª., 1973, Comunic. de Bot., R.S.România.
OPREA A., 1997, Vegetaþia Redacþia de
Contri- Soc. ªti. Nat.
mlaºtinilor de pe propagandã
bution to the Geogr. Rom., 4:
valea Mogoºului. tehnicã agricolã.
study Romania’s 23–55.
Contrib. Bot., ULARU P., 1971, Specii
vegetation (II). Cluj-Napoca, TODOR I., GERGELY
I., BÂRCÃ C., 1971, relicte din
Bul. Grãd. Bot. 167–171. mlaºtina eutrofã
Iaºi, 6(1): 275– ªUTEU ª., 1975, Contri-
de la Dumbrãviþa
286. Vegetaþia buþii la
(jud. Braºov).
xerofilã de pe cunoaºterea
ªTEFAN N., SÂRBU I., Ocrot. Nat. Med.
pantele din florei ºi Înconj., Bucureºti,
OPREA A., 1999,
dreapta vãii vegetaþiei din 15(2): 165–169.
Rezervaþia
naturalã Vârful Vaidacutei (jud. zona Defileului ULARU P., 1972,
Goru (judeþul Mureº). Contrib. Dunãrii între Cercetãri
Vrancea). Bul. Bot., Cluj- oraºul Moldova fitocenologice în
Grãd. Bot. Iaºi, 8: Napoca, 95–104. Veche ºi comuna goru- netele din
93–101. ªUTEU ª., FAUR N., Pojejena (jud. munþii Perºani.
ªTEFAN N.,1993, 1976, Cercetãri Caraº-Severin). Bul. Inst. Politehnic
Sindinamica fitocenologice Contrib. Bot., Braºov, Seria B.
asociaþiei asupra pãdurilor Cluj-Napoca, Econ. Forest.,
Hippophaëtum de pe valea 203–256. Braºov, 14: 173–
rhamnoides în Bulzeºtilor (Jud. TURENSCHI E., 182.
Subcarpaþii de Hunedoara). ZANOSCHI V., ULARU P., 1979,
curburã. Analele Contrib. Bot., VIÞALARIU G., Erioforetele din
ªti. ale Univ. „Al.I. Cluj-Napoca, 1974, Câteva munþii Perºani.
Cuza” Iaºi. Seria 141–147. asociaþii nitrofile Cumidava Studii ºi
II-a, Biol., Iaºi, TARNAVSCHI I.T., din împrejurimile Cerc. Muz. Jud.
Supliment. oraºului Mãrãºeºti Braºov, Braºov,
SANDA V., POPESCU
ªTEFAN., OPREA A., (jud. Vrancea). 12(3): 133–139.
1998, A.,
Analele ªti. ale ULARU P., CARDAªOL
Contribution to HURGHIªIU I., Univ. „Al.I. Cuza”
1979, Cercetãri V., 1979,
the study of Iaºi. Secþ. II. A. Contribuþii la
Romania’s asupra
Biol., Iaºi, 20(2): cunoaºterea
vegetation (III). macrofitelor din
375–386. vegetaþiei din
Bul. Grãd. Bot. avandelta
Dunãrii. Acta Bot. ÞOPA E., 1939, zonele umede
Iaºi, 7: 111–118. Vegetaþia ale Þãrii Bârsei.
ªTEFUREAC T., 1972, Horti Buc.,
Bucureºti, 1977– halofitelor din Cumidava Studii ºi
Cercetãri asupra nordul României Cerc. Muz. Jud.
ecologiei, 1978: 157–172.
TÄUBER F., 1985, în legãtura cu Braºov, Braºov,
biologiei ºi cea din restul 12(3): 149–161.
corologiei speciei Endemische
Phytoassoziatione
Cochlearia ULARU P., DANCIU M., buþii la studiul
pyrenaica DC. de n aus den
1968, Liparis loeselii vegetaþiei higrofile
la Rãchitiºul Mare Rümänischen
(L.) din sud-vestul
din Bucovina. Karpaten. Folia
L.C. Rich. în munþilor Perºani.
Geobot. et
Studii ºi Comunic. mlaºtina eutrofã de Comunic. de Bot.,
Phytotax., Praha,
de Ocrot. Nat., Hãrman. Ocrot. Nat. Soc. ªti. Biol., 10:
20(1): 1–16.
Suceava, 2: 179– Med. Înconj., 231–237.
190. TÄUBER, F., 1987,
Bucureºti, 12(1): ULARU P., NEGRUª N.,
Vegetations
65–67. 1972, Contribuþii
Beiträge zu den
ULARU P., DANCIU la cunoaºterea
Südostkarpaten.
M., BÂRSAN M., 1969, vegetaþiei
(I) Contrib. Bot.
Contri- acvatice ºi
Cluj-Napoca,
49
palustre din Brukenthal, Sibiu,
lunca Oltului 20: 47–64. ZANOSCHI V., 1971, ZOLYOMI, B., 1957,
dintre Feldioara VIÞALARIU G., Contribuþii la Der Tatarenahorn
ºi Augustin. Bul. HOREANU C., 1987, cunoaºterea – Eichen –
Univ. Braºov. Contribuþii fito- vegetaþiei Lösswald der
Seria C, 14: 183– cenologice din masivului zonalen
195. Moldova. Anuarul Muz. Ceahlãu. Stud. ºi Walsteppe
ULARU P., Jud. Suceava. Fascicola ªti. Cerc. Biol., Seria (Acereto tatarici –
PARASCAN D., 1970, Nat., Suceava, 9: 61–79. Bot. Bucureºti, Quercetum). Acta
Câteva date WOOD, M. & RIPTON
23(4): 221–226. Bot. Hung.,
fitocenologice A., 1998, EUNIS habitat
classification, final ZANOSCHI V., 1972, Budapest, 4: 367–
asupra lalelei Asociaþia 413.
pestriþe draft with further
revisions to marine Dryadetum octo- *** 1978, Atlasul
(Fritillaria
habitats. Institute petalae Csürös et Republicii
meleagris L.) în
of Terrestial al. 1956 în Socialiste
depresiunea
Braºovului ºi Ecology, United masivul Ceahlãu. Române, Ed.
împrejurimi. Ocrot. Kingdom. Stud. ºi Cerc. Biol., Acad. R.S.R.
Nat. Med. Înconj., WRABER. M., 1962, Seria Bot. Bucureºti.
Bucureºti, 14(1): Das Luzulo Bucureºti, 24(3): *** 1979, Bern
69–72. sylvaticae – 221–226. Convention on
VICOL E.C., Piceetum Wraber ZANOSCHI V., 1974,
1953 eine the Conservation
SCHNEIDER-BINDER Contribuþii la
Fichten of European
E., COLDEA G., cunoaºterea
1967, waldgesellschaft Wildlife and
vegetaþiei
Consideraþii in den Natural Habitats;
nitrofile din
asupra asociaþiei slowenischen masivul Ceahlãu. and all further
Empetro- Ostalpen Mutt. recommendations
Stud.
Vaccinietum Br.-Bl. Ostalpin – Dinar. and resolutions.
ºi Cerc. de Geol.-
1926 din Carpaþii Pflanzensoz. *** 1983, Geografia
României. Contrib. Geogr.-Biol., Seria
Arbeitsgm. 2: 33– României. Vol. I
Bot., Cluj-Napoca, Bot.- Zool., Piatra
38. Geografia fizicã.
455–463. Neamþ, 2: 109–
VICOL E.C., 129. Ed. Acad. R.S.R.
SCHNEIDER-BINDER ZANOSCHI V., Bucureºti.
E., COLDEA G., TURENSCHI E., *** 1991, CORINE
1971, Contribuþii VIÞALARIU G., Biotopes Manual
la vegetaþia munþilor 1977, – Habitats of
Vrancei. Comunic. de Brassicaetum the European
Bot., Soc. ªti. Biol., 12: nigrae nova ass. Community.
349–358. VIDA, G., Lucr. *** Birds Directive
1963, Die zonalen ºti., Inst. Agron. 79/409/EEC –
Buchenwälder des „Ion Ionescu de la Council Directive
ostkarpatischen Brad” Iaºi, Seria
Florenbezirkes 92/43/EEC on
Agronomie, Iaºi, the conservation
(Transilvanicum) auf
81–82. of wild birds.
grund von
Untersuchuingen in ZANOSCHI V., *** EUNIS –
Parang – Gabirge. VIÞALARIU G., 1972, EUROPEAN NATURE
Acta Bot. Hung., Contribuþie INFORMATION
Budapest, 9(1–2): la cunoaºterea SYSTEM,
177–196. vegetaþiei http://eunis.eea.
VIÞALARIU G., nitrofile din eu.int
ZANOSCHI V., judeþul Botoºani. *** Habitats
TURENSCHI E., Muz. ªti. Nat. Directive
1979, Noi Dorohoi. Studii ºi
92/43/EEC –
contribuþii la Comunic.,
Council Directive
cunoaºterea Botoºani, 67–74.
vegetaþiei 92/43/EEC on
ZOLYOMI, B., 1939,
nitrofile. Anuarul the conservation
Felsenvegetation
Muz. ªti. Nat. Seria studien in of natural
Bot.- Zool., Piatra habitats and of
Siebenbürgen
Neamþ, 4: 109– wild fauna and
und im Banat.
115. flora (OJ L 206,
VOIK W., 1976, Annales Univ. Sci.
Budapestiensis de 22.7.92).
Vegetaþia alpinã
din valea ªerbotei Rölando Eötvös
(Munþii nomi- natae. Sect.
Fãgãraºului). Biol., Budapest,
Stud. ºi Comunic. 32: 63–145.
ªti. Nat. Muz.
49
HABITATELE DIN ROMÂNIA
-2006-
Menţionăm că mai există unele habitate pentru care nu s-a beneficiat de o informaţie
corespunzătoare pentru a fi descrise în lucrarea Habitatele din România (2005) şi care, în
baza unor cercetări mai detaliate în teren, pot să fie echivalate unor coduri din Directiva
Habitate (92/43/EEC), în versiunea EUR 27 a manualului de interpretare care este în curs
de finalizare.
Autorii
1
Modificări în casetele de “Corespondenţă”
3
68 R2204 PAL.HAB: 22.35 Central Eurasian amphibious PAL.HAB: 22.13 Eutrophic
communities waterbodies
77 R2301 PAL.HAB: - PAL.HAB: 23.113 Ponto-Pannonic
salt lakes; 11.4122 Pontic marine
tasselweed communities
84 R3106 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91D0 * Bog
woodland
PAL.HAB: 31.562 Sphagnetum mountain pine PAL.HAB: 44.A3 Mountain pine
scrub bog woods
89 R3110 NATURA 2000:- NATURA 2000: 4080 Sub-Arctic
Salix spp. scrub
92 R3113 PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn- PAL.HAB: 31.872 Shrubby
blackthorn scrub clearings
93 R3114 PAL.HAB: - PAL.HAB: 31.872 Shrubby
clearings
94 R3115 NATURA 2000:- NATURA 2000: 4060 Alpine and
Boreal heaths
95 R3116 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0*
Subcontinental peri-Pannonic scrub
96 R3118 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0*
Subcontinental peri-Pannonic scrub
99 R3120 PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn- PAL.HAB: 31.872 Shrubby
blackthorn scrub clearings
102 R3123 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0*
Subcontinental peri-Pannonic scrub
103 R3124 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0*
Subcontinental peri-Pannonic scrub
104 R3125 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0*
Subcontinental peri-Pannonic scrub
105 R3126 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0*
Subcontinental peri-Pannonic scrub
106 R3127 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0*
Subcontinental peri-Pannonic scrub
107 R3128 NATURA 2000: - NATURA 2000:40C0* Ponto-
Sarmatic deciduous thickets (p.)
40D0 Ponto-Sarmatic wooded
steppes (p.)
CORINE: 31.8B3 Greek sub- CORINE: 31.8B South-eastern sub-
Mediterranean deciduous thickets mediterranean deciduous thickets
(schibljak)
PAL.HAB: 31.8B33 Moesian Christ's thorn PAL.HAB: 93.2 Ponto-Sarmatic
brush; 31.8B732 Thracian christ's thorn scrub wooded steppes; 31.8B732
Thracian christ's thorn scrub
107 R3129 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40C0* Ponto-
Sarmatic deciduous thickets (p.)
40D0 Ponto-Sarmatic wooded
steppes (p.)
CORINE: 31.8B3 Greek sub- CORINE: 31.8B South-eastern sub-
Mediterranean deciduous thickets mediterranean deciduous thickets
(schibljak)
PAL.HAB: 31.8B3 Balkano-Hellenic PAL.HAB: 93.2 Ponto-Sarmatic
deciduous thickets; 31.8B731 Western Pontic wooded steppes; 31.8B731
jasmine christ's thorn scrub Western Pontic jasmine christ's
thorn scrub
110 R3132 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40C0 Ponto-
Sarmatic deciduous thickets
111 R3133 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40C0 Ponto-
Sarmatic deciduous thickets
117 R3406 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6290* Ponto-
Sarmatic steppes
EMERALD: 34.9 Continental steppes EMERALD: -
118 R3407 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6290* Ponto-
Sarmatic steppes
118 R3408 EMERALD: 34.9 Continental steppes EMERALD: -
119 R3409 NATURA 2000: 62C0* Ponto-Sarmatic steppes NATURA 2000: 6290* Ponto-
Sarmatic steppes
EMERALD: 34.9 Continental steppes EMERALD: -
120 R3410 NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky slopes NATURA 2000: 6170 Alpine and
with chasmophytic vegetation subalpine calcareous grassland
121 R3411 NATURA 2000: - NATURA 2000: 62A0 Eastern sub-
mediteranean dry grasslands
(Scorzoneratalia villosae)
CORINE: 34.5 Mediterranian seric grasslands CORINE: -
122 R3412 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6190 Rupicolous
pannonic grasslands (Stipo-
Festucetalia pallentis)
123 R3413 NATURA 2000: 6240 * Sub-pannonic steppic NATURA 2000: 6210 Semi-
grasslands natural dry grasslands and
scrubland facies on calcareous
substrates (Festuco-
Brometalia) ( * important
orchid sites)
123 R3414 NATURA 2000: 6240 * Sub-pannonic steppic NATURA 2000: 6250* Pannonic
grasslands loess steppic grasslands
PAL.HAB: 34.9211 Western Pontic thyme PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess
steppes steppes
127 R3418 PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes; PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess
34.9211 Western Pontic thyme steppes steppes
128 R3419 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6290* Ponto-
Sarmatic steppes
128 R3420 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6290* Ponto-
Sarmatic steppes
129 R3421 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6290* Ponto-
Sarmatic steppes
131 R3501 NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonic NATURA 2000: 62A0 Eastern sub-
grasslands (Stipo-Festucetalia pallentis) mediteranean dry grasslands
(Scorzoneratalia villosae)
CORINE: 34.5 Mediterranian seric grasslands CORINE:-
132 R3502 NATURA 2000: 8230 Siliceous rock with NATURA 2000: 6110 * Rupicolous
pioneer vegetation of the Sedo-Scleranthion or calcareous or basophilic grasslands
of the Sedo albi-Veronicion dillenii of the Alysso-Sedion albi
132 R3503 PAL. HAB: 34.1 Middle European pioneer PAL.HAB: 62.424 Nemoral low
swards altitude siliceous cliffs
135 R3602 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
138 R3604 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
146 R3610 CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swards and CORINE:-
related communities
PAL. HAB: 36.3172 Eastern Carpathian mat- PAL. HAB: -
grass swards
EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swards and EUNIS: -
related communities
150 R3613 NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpine NATURA 2000: 6430
calcareous grasslands Hydrophilous tall herb fringe
communities of plains and
of the montane to alpine levels
151 R3614 NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpine NATURA 2000: 6190 Rupicolous
calcareous grasslands pannonic grasslands (Stipo-
5
Festucetalia pallentis)
151 R3615 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
152 R3616 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6170 Alpine and
subalpine calcareous grasslands
156 R3618 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6170 Alpine and
subalpine calcareous grasslands
156 R3619 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6170 Alpine and
subalpine calcareous grasslands
165 R3708 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6430
Hydrophilous tall herb fringe
communities of plains and
of the montane to alpine levels
172 R3716 NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows NATURA 2000: 6440 Alluvial
(Alopecurus pratensis, meadows of river valleys of the
Sanguisorba officinalis) Cnidion dubii
174 R3801 EMERALD: !38.25 Continental meadows EMERALD: -
PAL.HAB: 38.2333 Eastern Carpathian PAL.HAB: 38.3 Mountain hay
yellow oatgrass meadows meadows
EUNIS: E2.2333 Eastern Carpathian EUNIS:-
yellow oatgrass meadows
175 R3803 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6510 Lowland hay
meadows (Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis)
176 R3804 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6510 Lowland hay
meadows (Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis)
177 R4101 PAL.HAB: 41.1123 Dacian neutrophile beech PAL.HAB: 41.1D212 Dacian
fir forests Pulmonaria rubra fir-beech forests
178 R4102 PAL.HAB: 42.1323 Dacian acidophile beech-fir PAL.HAB: 42.1323 Dacian
forest acidophile beech-fir forest (cu toate
că în NATURA 2000 tipului 9110 îi
corespunde PAL.HAB 41.1121
Hercyno-Alpine montane woodrush
beech forests, care se referă în
special la Vestul şi Centrul Europei)
182 R4105 PAL.HAB: 41.1D54 South Carpathian Festuca PAL.HAB: 41.1D54 South
drymeia beech forest Carpathian Festuca drymeia beech
forest (cu toate că în NATURA
2000 tipului 9110 îi corespunde
PAL.HAB: 41.1121 Hercyno-
Alpine montane woodrush beech
forests, care se referă în special la
Vestul şi Centrul Europei)
182 R4106 PAL.HAB: 41.1D11 Dacian woodrush-beech PAL.HAB: 41.1D11 Dacian
forest woodrush-beech forest (cu toate că
în NATURA 2000 tipului 9110 îi
corespunde PAL.HAB 41.1121
Hercyno-Alpine montane
woodrush
beech forests, care se referă în
special la Vestul şi Centrul
Europei)
183 R4107 PAL.HAB: 41.1D14 Dacian bilberry – beech PAL.HAB: 41.1D14 Dacian
forest bilberry – beech forest (cu toate că
în NATURA 2000 tipului 9110 îi
corespunde PAL.HAB 41.1121
Hercyno-Alpine montane
woodrush
beech forests, care se referă în
special la Vestul şi Centrul
Europei)
186 R4110 PAL.HAB: 41.1D54 South Carpathian Festuca PAL.HAB: 41.1D54 South
drymeia beech forest Carpathian Festuca drymeia beech
forest (cu toate că în NATURA
2000 tipului 9110 îi corespunde
PAL.HAB 41.1121 Hercyno-Alpine
montane woodrush beech forests,
care se referă în special la Vestul şi
Centrul Europei)
188 R4111 PAL.HAB: 41.1D41 Dacian Epipactis beech PAL.HAB: 41.1D41 Dacian
forest Epipactis beech forest (cu toate că
în NATURA 2000 tipului 9150 îi
corespunde PAL.HAB 41.161
Middle European dry-slope
limestone beech forests , care se
referă în special la Europa Centrală)
189 R4112 PAL.HAB: 41.1D51 South Carpathian PAL.HAB: 41.1D51 South
Aremonia beech forest Carpathian Aremonia beech
forest (cu toate că în NATURA
2000 tipului 91K0 îi corespunde
PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech
forests)
190 R4113 PAL.HAB: 41.1D53 South Carpathian PAL.HAB: 41.1D53 South
Helleborus odorus beech forest Carpathian Helleborus odorus
beech forest (cu toate că în
NATURA 2000 tipului 91K0 îi
corespunde PAL.HAB 41.1C2
Illyrian beech forests)
191 R4114 PAL.HAB: 41.1D55 South Carpathian Ruscus PAL.HAB: 41.1D55 South
beech forest Carpathian Ruscus beech forest (cu
toate că în NATURA 2000 tipului
91K0 îi corespunde PAL.HAB
41.1C2 Illyrian beech forests)
191 R4115 PAL.HAB: 41.4643 Dacian Geranium PAL.HAB: 41.4643 Dacian
macrorrhizum beech forest Geranium macrorrhizum beech
forest (cu toate că în NATURA
2000 tipului 91K0 îi corespunde
PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech
forests)
192 R4116 PAL.HAB: 41.4641 Dacian Phyllitis beech PAL.HAB: 41.4641 Dacian
ravine forest Phyllitis beech ravine forest (cu
toate că în NATURA 2000 tipului
91V0 îi corespunde PAL.HAB
41.1D2 East Carpathian neutrophile
beech forests)
194 R4118 PAL.HAB: 41.1D224 Dacian Dentaria PAL.HAB: 41.1D224 Dacian
bulbifera beech forest Dentaria bulbifera beech forest (cu
toate că în NATURA 2000 tipului
9130 îi corespunde PAL.HAB
41.131 Medio-European collinar
neutrophile beech forests)
195 R4119 NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests NATURA 2000: 9130 Asperulo-
(Symphyto- Fagion) Fagetum beech forests
PAL.HAB: 41.1D221 Dacian Galium schultesii PAL.HAB: 41.1D22 Dacian
beech-hornbeam forest hairy sedge beech-hornbeam
forests (cu toate că în NATURA
2000 tipului 9130 îi corespunde
PAL.HAB
41.131 Medio-European collinar
neutrophile beech forests)
196 R4120 NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests NATURA 2000: 9130 Asperulo-
(Symphyto- Fagion) Fagetum beech forests
PAL.HAB: 41.1D61 Moldavian Tilia – PAL.HAB: 41.1D222 Dacian
Corydalis beech forest Lathyrus hallersteinii beech-
7
hornbeam forests (cu toate că în
NATURA 2000 tipului 9130 îi
corespunde PAL.HAB 41.131
Medio-European collinar
neutrophile beech forests)
197 R4121 PAL.HAB: 41.1D52 South Carpathian Corylus PAL.HAB: 41.1D52 South
colurna beech forest Carpathian Corylus colurna beech
forest (cu toate că în NATURA
2000 tipului 91K0 îi corespunde
PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech
forests)
198 R4123 PAL.HAB: 41.2C14 Dacian Carex pilosa-oak- PAL.HAB: 41.266 Carpathian hairy
hornbeam forest sedge oak-hornbeam forests (cu
toate că în NATURA 2000 tipului
9170 îi corespunde PAL.HAB
41.261 Wood bedstraw oak-
hornbeam forests şi 41.262 Mixed
lime-oak-hornbeam forests)
199 R4124 NATURA 2000: 91G0 Pannonic woods with NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-
Quercus petraea and Carpinus betulus hornbeam forests
202 R4127 PAL.HAB: 41.2C24 Dacic sesille oak – lime – PAL.HAB: 41.2A12 Illyrian
hormbeam forest neutrocline sessile oak-hornbeam
forests
203 R4128 PAL.HAB:- PAL.HAB: 41.2C1 Dacian oak-
hornbeam forests
204 R4129 NATURA 2000:- NATURA 2000: (fără
corespondenţă NATURA 2000
deoarece tipul PAL.HAB. 41.7A,
care corespunde tipului NATURA
2000, 91I0 este greşit încadrat la
păduri stepice euro-siberiene)
208 R4133 PAL.HAB: 41.7H152 Getic-pre-Carpathic PAL.HAB: 41.7696 Pre- Carpathian
Aremonia oak forest Quercus cerris – Q. petraea s.l.
forest
209 R4134 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91DA Dobrogean
oriental hornbeam-lime-oak forests
209 R4135 NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver lime NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-
woods hornbeam forests
210 R4136 NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver lime NATURA 2000: 91DA Dobrogean
woods oriental hornbeam-lime-oak forests
211 R4137 NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver lime NATURA 2000: 91DA Dobrogean
woods oriental hornbeam-lime-oak forests
212 R4138 NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and NATURA 2000: 91I0* Euro-
medio- European oak or oak-hornbeam forests Siberian steppic woods with
of the Carpinian betuli Quercus sp.
PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar maple PAL.HAB: 41.7A225 Sarmatic
oak- hornbeam forest Acer tataricum-Q. robur-Q. petraea
steppe woods
215 R4141 PAL.HAB: 41.57331 Pre-Carpathian chestnut- PAL.HAB: 41.57331 Pre-
sessile oak forest Carpathian chestnut-sessile oak
forest (cu toate că în NATURA
2000 tipului 9260 îi
corespunde
PAL.HAB 41.9 Chestnut woods)
215 R4142 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91I0* Euro-
Siberian steppic woods with
Quercus spp.
216 R4143 NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio- NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-
European oak or oak-hornbeam forests of the hornbeam forests
Carpinian betuli
217 R4144 PAL.HAB:- PAL.HAB: 41.57143 Pre- Carpathic
purple moorgrass – pedunculate oak
forest (cu toate că în NATURA
2000 tipului 9160 îi corespunde
PAL.HAB: 41.24 Sub-Atlantic
stitchwort oak-hornbeam forests)
EUNIS: 41.57143. Pre- Carpathic purple EUNIS:-
moorgrass – pedunculate oak forest
218 R4145 NATURA 2000:- NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic
and medio-European oak or oak-
hornbeam forests of the Carpinion
betuli
PAL.HAB: 41.57142 Pre- Carpathian quaking PAL.HAB: 41.57142 Pre-
sedge – pedunculate oak forest Carpathian quaking sedge –
pedunculate oak forest (cu toate că
în NATURA 2000 tipului 9160 îi
corespunde PAL.HAB: 41.24 Sub-
Atlantic stitchwort oak-hornbeam
forests)
219 R4147 NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver lime NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-
woods hornbeam forests
221 R4148 NATURA 2000: 9190 Old acidophilous oak NATURA 2000: 91I0* Euro-
woods with Quercus robur on sandy plains Siberian steppic woods with
Quercus sp.
224 R4152 PAL.HAB: 41.2C322 Moesian Quercus cerris PAL.HAB: 41.769 Getic sub-
oak – hornbeam forest continental thermophilous oak
woods
225 R4153 NATURA 2000: 9280 Quercus frainetto woods NATURA 2000: 91M0 Pannonian-
Balkanic turkey oak-sessile oak
forests
226 R4154 NATURA 2000: 9280 Quercus frainetto woods NATURA 2000: 91M0 Pannonian-
Balkanic turkey oak-sessile oak
forests
227 R4155 NATURA 2000: 9280 Quercus frainetto woods NATURA 2000: 91M0 Pannonian-
Balkanic turkey oak-sessile oak
forests
228 R4156 PAL.HAB: 41.76223 Pontic Acer tataricum – PAL.HAB: 41.7A223 Pontic Acer
Quercus pedunculiflora – Q. cerris steppe tataricum – Quercus pedunculiflora
woods – Q. cerris steppe woods
229 R4157 PAL.HAB: 41.76221 Pontic Acer tataricum – PAL.HAB: 41.7A221 Pontic Acer
Quercus pedunculiflora steppe woods tataricum – Quercus pedunculiflora
steppe woods
230 R4158 NATURA 2000: 91I0 *Euro-Siberian steppic NATURA 2000: 91DA Dobrogean
woods with Quercus spp. oriental hornbeam-lime-oak forests
233 R4161 NATURA 2000: 91AA Eastern white oak NATURA 2000: 91AA Eastern
woods white oak woods; 40D0
Ponto- Sarmatic wooded
PAL.HAB: 41.73724 Moesian Galium steppes (p.) PAL.HAB:
dasypodium white oak woods 41.73724 Moesian
Galium dasypodium white oak
woods; 93.2 Ponto-Sarmatic
wooded steppes
234 R4163 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91AA Eastern
white oak woods
238 R4201 PAL.HAB: 42.21622 Carpathian subalpine PAL.HAB: 42.3532 Eastern
Bruckenthalia spruce forest Carpathian arolla forests
239 R4202 PAL.HAB: 42.21621 Carpathian subalpine PAL.HAB: 42.3532 Eastern
Rhododendron spruce forest Carpathian arolla forests
242 R4205 PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Oxalis spruce PAL.HAB: 42.2162 Eastern
forest Carpathian subalpine spruce forests
244 R4207 PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Hylocomium PAL.HAB: 42.226 Inner Carpathian
9
spruce forest spruce forests
245 R4208 PAL.HAB: 42.21628 Carpathian Luzula PAL.HAB: 42.2162 Eastern
sylvatica spruce forest Carpathian subalpine spruce forests
251 R4215 NATURA 2000: - NATURA 2000: 91Q0 Western
Carpathian calcicolous Pinus
sylvestris forests
PAL.HAB: 42.5C8 East Carpathian Sesleria PAL.HAB: 42.542 Carpathian relict
Scots pine forest calcicolous Scots pine forests;
42.5C8 East Carpathian Sesleria
Scots pine forest
259 R4405 NATURA 2000: 91E0* Alluvial forests with NATURA 2000: 92A0 Salix alba
Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno- and Populus alba galleries
Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
263 R4409 NATURA 2000: - NATURA 2000: 92A0 Salix alba
and Populus alba galleries
264 R4410 NATURA 2000: - NATURA 2000: 92A0 Salix alba
and Populus alba galleries
265 R4411 NATURA 2000: - NATURA 2000: 92A0 Salix alba
and Populus alba galleries
267 R4413 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0
*Subcontinental peri-Pannonic
scrub
268 R4414 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91D0 * Bog
woodland
PAL.HAB : - PAL.HAB : 44.A1 Sphagnum birch
woods
276 R4420 PAL.HAB : 44.92(2)-1 Sphagnum willow scrub PAL.HAB : 44.922 Sphagnum
willow carrs
277 R4421 PAL.HAB: (44.921 Grey willow scrub) PAL.HAB : 44.921 Grey willow
carrs
278 R4422 NATURA 2000: - NATURA 2000: 92D0
Southern riparian galleries and
thickets (Nerio-Tamaricetea
and
Securinegion tinctoriae)
297 R5403 NATURA 2000: 7240 * Alpine pioneer NATURA 2000: 7140 Transition
formations of Caricion bicoloris-atrofuscae mires and quaking bogs
EMERALD: 54.4 Acidic fens EMERALD: !54.5 Transition mires
CORINE: 54.4 Acidic fens CORINE: 54.5 Transition mires
PAL. HAB: 54.4261 Carpatian black-white-star PAL.HAB: 54.512 Sphagnum
sedge acidic fens slender-sedge swards
EUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens, EUNIS: -
Carex echinata fens
317 R6101 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8110 Siliceous
scree of the montane to snow levels
(Androsacetalia alpinae and
Galeopsetalia ladani)
330 R6112 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8120 Calcareous
and calcshist screes of the montane
to alpine levels (Thlaspietea
rotundifolii)
PAL.HAB: 61 Screes PAL.HAB: 61.242 East Carpathian
calcareous screes
335 R6202 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
337 R6204 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
339 R6206 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
PAL.HAB: 62 Inland cliffs and exposed rocks vegetation
PAL.HAB: 62.153 Carpathian
calcareous cliff heliophile
communities
340 R6207 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
PAL.HAB: 62 Inland cliffs and exposed rocks PAL.HAB: 62.153 Carpathian
calcareous cliff heliophile
communities
341 R6208 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
343 R6210 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8220 Siliceous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
345 R6211 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8220 Siliceous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
346 R6212 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
347 R6213 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
348 R6214 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8210 Calcareous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
349 R6215 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8220 Siliceous
rocky slopes with chasmophytic
vegetation
357 R6301 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
357 R6302 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
358 R6303 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
359 R6304 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
361 R6305 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
361 R6306 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous
alpine and boreal grasslands
363 R6401 NATURA 2000: 6260 * Pannonic sand steppes NATURA 2000: 2340 * Pannonic
inland dunes
363 R6402 NATURA 2000: - NATURA 2000: 2340 * Pannonic
inland dunes
364 R6403 NATURA 2000: - NATURA 2000: 2340 * Pannonic
inland dunes
365 R6404 PAL. HAB: 64.715 Pannonic dune closed PAL.HAB: 34.A2112 Western
grasslands; 34.A2112 Western Pontic sand Pontic sand pioneer forb swards
pioneer forb swards
365 R6405 PAL. HAB: 64.715 Pannonic dune closed PAL.HAB: 34.A2112 Western
grasslands; 34.A2112 Western Pontic sand Pontic sand pioneer forb swards
pioneer forb swards
371 R8706 PAL. HAB.- PAL. HAB.: 87.2 Ruderal
communities
372 R8707 PAL. HAB.- PAL. HAB.: 87.2 Ruderal
communities
11
ANEXA 2
CORESPONDENŢA DINTRE TIPURILE DE HABITATE DIN ROMÂNIA ŞI CELE DIN PRINCIPALELE SISTEME DE CLASIFICARE UTILIZATE LA NIVEL EUROPEAN
13
12. Comunităţi vest-pontice cu R1510 1530 * Pannonic salt - - 15.A2115 Western E6.2215 Western Limonio gmelini –
Limonium gmelini şi Artemisia steppes and salt Pontic Limonium- Pontic (Limonium)- Artemisietum monogynae
santonicum marshes Artemisia salt steppes (Artemisia) salt steppes Ţopa 1939 (Syn.: Staticeto
– Artemisietum monogynae
(santonicum) Ţopa 1939)
13. Comunităţi vest-pontice cu R1511 1310 Salicornia and - - 15.142 Central E6.23 Central Eurasian Crypsidetum aculeatae
Crypsis aculeata other annuals Eurasian Crypsis solonchak grassland (Bojko 1932) Ţopa 1939
colonising mud and communities dominated by Crypsis
sand
14. Comunităţi vest-pontice cu R1512 1530 * Pannonic salt - - 15.A2153 Western E6.225 Western Pontic Nitrario – Artemisietum
Nitraria schoberi şi Artemisia steppes and salt Pontic Nitraria salt schrub maritimae Mititelu et al.
santonicum marshes schoeberi salt scrub 1979, 1980
15. Pajişti vest-pontice de R1513 1530 * Pannonic salt - - 15.A2221 Sarmatic E6.2271 Sarmatic Beckmannietum
Beckmannia eruciformis şi steppes and salt Beckmannia Beckmannia eruciformis Rapaics ex Soó
Zingeria pisidica marshes eruciformis saline eruciformis saline 1930 (Syn.: Agrostio –
meadows meadows Beckmanietum (Rapaics
1916) Soó 1933),
Zingerietum (Agrostetum)
pisidicae Buia et al. 1959
16. Comunităţi vest-pontice cu R1514 1530 * Pannonic salt - - 15.A21275 Western - Trifolio fragifero –
Trifolium fragiferum, Cynodon steppes and salt Pontic Cynodon saline Cynodontetum Br.-Bl. et
dactylon şi Ranunculus sardous marshes beds Balas 1958, Ranunculetum
sardoi (Oberd. 1957) Pass.
1964
17. Comunităţi vest-pontice cu R1515 1310 Salicornia and - - 15.142 E6. Western Pontic Heleochloetum
Heleochloa schoenoides other annuals Central Eurasian spikerush-faxtail schoenoides Ţopa 1939
colonising mud and Crypsis communities meadows
sand
18. Comunităţi vest-pontice cu R1516 1530 * Pannonic salt - - 15.A2134 Western E6.2234 West Pontic Pholiuro – Plantaginetum
Pholiurus pannonicus şi Plantago steppes and salt Pontic Pholiurus- Pholiurus-Plantago tenuiflorae (Rapaics 1927)
tenuiflora marshes Plantago hollows hollows Wendelbg. 1943
19. Pajişti vest-pontice de Agropyron R1517 1530 * Pannonic salt - - 15.A21273 Western E6.222 Western Pontic Agropyretum elongati I.
elongatum steppes and salt Pontic Agropyron saline meadows Şerbănescu 1959, 1965
marshes elongatum saline
beds
20. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1518 1310 Salicornia and 15.A Continental salt 15.11 Glasswort 15.115211 Western E6.224 Western Pontic Salicornietum prostratae
Salicornia (europaea) prostrata şi other annuals steppe and marshes Salicornia, Pontic glasswort solonchak Soó (1947) 1964,
Suaeda maritima colonising mud and Suaeda swards swards communities Suaedeto –
sand Salicornietum patulae
(Brulo et Furnari 1976)
Gehu 1984
21. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1519 1530 * Pannonic salt - - 15.A2151 Western E6.225 Western Pontic Halimionetum (Obionetum)
Halimione (Obione) verrucifera steppes and salt Pontic Halimione salt scrub verruciferae (Keller 1923)
marshes scrub Ţopa 1939
22. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1520 1530 * Pannonic salt - - 15.A2241 Sarmatic E6.2231 Western Lepidio crassifolio –
Lepidium crassifolium şi steppes and salt Lepidium solonchak Pontic Puccinellia Puccinellietum limosae
Puccinellia limosa marshes hollows solonetz swards (Rapaics 1927) Soó1957
23. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1521 1530 * Pannonic salt - - 15.A2231 E6.2231 Western Puccinellietum limosae
Puccinellia limosa şi Plantago steppes and salt Sarmatic Puccinellia Pontic Puccinellia Rapaics ex Soó 1933
maritima marshes limosa hollows solonetz swards
24. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1522 1530 * Pannonic salt - - 15.A2143 Western E6.222 Western Pontic Plantaginetum maritimae
Plantago maritima şi Limonium steppes and salt Ponto-Caspian salt- saline meadows Rapaics 1927
gmelini marshes grass swards
25. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1523 1530 * Pannonic salt - - 15.A2222 Sarmatic E6.2272 Sarmatic Scorzonero mucronatae –
Leuzea (salina) altaica, steppes and salt Leuzea altaica saline Leuzea altaica saline Leuzeetum salinae Sanda
Scorzonera austriaca var. marshes meadows meadows et Popescu 1997
mucronata şi Lepidium latifolium
26. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1524 1530 * Pannonic salt - - 15.A2223 Sarmatic E6.2273 Sarmatic Iris Iridetum halofilae (Prodan
Iris halofila steppes and salt Iris halophila saline halophila saline 1939 n.n) Şerbănescu 1965
marshes meadows meadows
27. Pajişti ponto-sarmatice de Juncus R1525 1530 * Pannonic salt 15.A Continental salt - 15.A2224 Sarmatic E6.2274 Sarmatic Juncetum gerardii
gerardii steppes and salt steppes and salt marshes Juncus gerardii saline Juncus gerardii saline (Warming 1906) Nordh
marshes meadows meadows 1923
28. Comunităţi ponto-sarmatice cu R1526 1530 * Pannonic salt - - 15.A1261 E6.2226 Western Triglochineto maritimae
Triglochin maritima, Aster steppes and salt Transylvanian arrow- Pontic arrowgrass sea- – Asteretum pannonici
tripolium ssp. pannonicum, marshes grass sea-aster saline aster saline meadows (Soó 1927) Ţopa 1939,
Scorzonera parviflora şi meadows Triglochineto palustris –
Peucedanum latifolium Asteretum pannonici Sanda
et Popescu 1979
29. Comunităţi ponto-panonice cu R1527 1310 Salicornia and - - 15.141 Ponto- E6.231 Ponto- Acorelletum pannonici Soó
Acorellus pannonicus other annuals Pannonic Acorellus Pannonic Acorellus 1939
colonising mud and communities communities
sand
30. Pajişti pontice de Hordeum R1528 1310 Salicornia and - - 15.1463 Pontic - Hordeetum maritimi
marinum other annuals Hordeum marinum I.Şerbănescu 1965
colonising mud and swards
sand
31. Pajişti ponto-panonice de R1529 1530* Pannonic salt - - 15.A2135 Western E6.2235 Western Hordeetum hystricis (Soó
Hordeum hystrix steppes and salt Pontic Hordeum Pontic Hordeum 1933) Wendelberger 1943
marshes hystrix swards hystrix swards
32. Pajişti ponto-panonice de Festuca R1530 1530* Pannonic salt 15.A Continental salt - 15.A114 East E6.2212 Western Peucedano-Festucetum
pseudovina, Peucedanum steppes and salt steppes and salt marshes Pannonic Pontic Artemisia- pseudovinae (Rapaics
officinale şi Artemisia santonicum marshes Petrosimonia- Festuca stepps 1927) Pop 1968, Artemisio
ssp. patens Artemisia salt santonici-Festucetum
steppes pseudovinae (Magyar 192 )
Soó (1933) 1945
33. Pajişti ponto-panonice de Festuca R1531 1530* Pannonic salt 15.A Continental salt - 15.A2111 Western E6.2211 Western Achilleo – Festucetum
pseudovina şi Achillea collina steppes and salt steppes and salt marshes Pontic Achillea- Pontic Achillea- pseudovinae Soó (1933)
marshes Festuca steppes Festuca steppes corr. Borhidi 1996
34. Comunităţi dacice slab halofile cu R1532 1530* Pannonic salt - - 15.A2114 Western E6.2214 Western Peucedano – Asteretum
Aster sedifolius şi Peucedanum steppes and salt Pontic Peucedanum- Pontic Peucedanum- (puctati) sedifoliae
officinale marshes Festuca salt Festuca salt steppes (Rapaics 1927) I. Pop
steppes 1968, Peucedano-
Festucetum pseudovinae
(Rapaics 1927) I. Pop 1968
35. Pajişti ponto-mediteraneene de R1533 - - - - - Polypogonetum
Polypogon monspeliensis monspeliensis Morariu
1957
16 Dune şi plaje de nisip litorale
36. Comunităţi vest-pontice cu Cakile R1601 1210 Annual 16.3 Humid – dune 16.12 Sand 16.1232 Pontic sand B1.132 Pontic sand Atripliceto hastatae –
maritima ssp. euxina şi Argusia vegetation of drift slacks beach annual beach annual beach annual Cakiletum euxinae Sanda et
sibirica lines communities communities communities Popescu 1999, Argusietum
(Tournefortietum) sibiricae
Popescu et Sanda 1975
37. Comunităţi vest-pontice cu R1602 2110 Embryonic 16.2 Dunes 16.211 16.2124 Pontic wihte B1.313 Pontic Elymetum gigantei Morariu
Elymus (Leymus) sabulosus şi shifting dunes Embryonic dunes embryonic dunes 1957, Artemisietum
Artemisia (Arenaria) dunes tschernievianae
tschernieviana (arenariae), Agropyretum
juncei (Br.-Bl. et De L.
1936) Tx. 1952
38. Comunităţi vest-pontice cu Carex R1603 2130 *Fixed coastal - - 16.22B121 North- B1.4B1 Western Ephedro – Caricetum
15
colchica şi Ephedra distachya dunes with Western Pontic Pontic fixed dunes colchicae (Prodan 1939
herbaceous Ephedra – Carex n.n. Morariu 1959) Sanda
vegetation (grey fixed dunes et Popescu 1973 (Syn.:
dunes) Ass. de Ephedra distachya
şi Carex ligerica (Prodan
1939) Morariu 1959)
39. Pajişti vest-pontice de Stipa R1604 2130 *Fixed coastal - - 16.22B1 Western - Koelerio glaucae –
borysthenica şi Koeleria glauca dunes with Pontic fixed dunes Stipetum borysthenicae
herbaceous Popescu et Sanda 1987
vegetation (grey
dunes)
40. Comunităţi vest-pontice cu Secale R1605 2110 Embryonic - - 16.2113 Pontic B1.132 Pontic sand Secali sylvestri –
sylvestre, Apera maritima şi shifting dunes embryonic dunes beach annual Alyssetum borzeani (Borza
Bromus tectorum communities 1931)
Morariu 1959, Aperetum
maritimae Popescu et al.
1980, Bromo tectori (Kern
1863) Soó (1925) 1939
41. Comunităţi vest-pontice cu Salix R1606 2190 Humid dune - 16.34 Dune- 16.34 Dune-slack B1.61 Coastal dune Saliceto (rosmarinifoliae) –
rosmarinifolia şi Holoschoenus slacks slack grasslands grasslands and heaths thichets Holoschoenetum vulgaris
vulgaris Mititelu et al. 1973
42. Comunităţi vest-pontice cu R1607 6420 Mediterranean 37.4 Mediterranean tall - 37.4 Mediterranean - Schoenetum nigricantis
Schoenus nigricans tall humid herb humid grasslands tall humid grasslands (All. 1922) W. Koch 1926
grasslands of the
Molinio-
Holoschoenion
43. Comunităţi vest-pontice cu R1608 2120 Shifting dunes 16.2 Dunes - 16.2124 Pontic white B1.324 Pontic white Echio-Melilotetum albi R.
Melilotus alba şi Plantago along the shoreline dunes dunes Tx. 1947 subas.
arenaria with Ammophila plataginetosum arenariae
arenaria (white Popescu et Sanda 1980
dunes)
44. Comunităţi vest-pontice cu R1609 2130 *Fixed coastal 16.2. Dunes - 16.22B1 Western B1.4B1 Western Scabioso argenteae –
Scabiosa argentea (ucranica) dunes with Pontic fixed dunes Pontic fixed dunesCaricetum colchicae
herbaceous (Simon 1960) Krausch
vegetation (grey 1965, Scabioso argenteae –
dunes) Artemisietum campestris
Popescu et Sanda 1987
45. Pajişti vest-pontice de R1610 2130 *Fixed coastal - - 16.22B123 B1.4B12 Northwestern Holoschoeno –
Calamagrostis epigeios şi dunes with North-Western Pontic Pontic fixed dunes Calamagrostetum epigeios
Holoschoenus vulgaris herbaceous Calamagrostis- (Syn.: Calamagrostetum
vegetation (grey Scirpus fixed dunes epigeios Eggler 1933
dunes) subas. arenosum Popescu
et Sanda 1976)
46. Comunităţi vest-pontice cu R1611 1210 Annual - - 16.12334 Pontic sand B1.4B12 Northwestern Argusio – Petasitetum
Petasites spurius vegetation of drift beach Petasites Pontic fixed dunes spuriae (Borza 1931 n.n.)
lines communities Dihoru et Negrean 1976
2 Ape continentale (non-marine)
22 Ape stătătoare dulcicole
47. Comunităţi danubiene cu Chara R2201 3140 Hard oligo- 22.44 Chandalier algae 22.441 Chara 22.441 Chara carpets; C1.141 Chara carpets; Nitelletum gracilis
tomentosa, Nitella gracilis, mesotrophic waters submerged carpets carpets; 22.442 22.442 Nitella carpets C1.142 Nitella carpets Coriolan 1957, Charetum
Nitellopsis obtusa şi with benthic Nitella carpets braunii Coriolan 1957,
Lychnothamnus barbatus vegetation of Chara Tolypelletum
spp. proliferae Krause
1969,
Lychnothamnetum
barbati Ionescu-Ţeculescu
1967
48. Comunităţi danubiene cu Lemna R2202 3150 Natural 22.41 Free-floating 22.411 22.411 Duckweed C1.221 Duckweed Lemnetum minoris Soó
minor, L. trisulca, Spirodela eutrophic lakes with vegetations Duckweed covers covers 1927, Lemnetum gibbae
polyrhiza şi Wolffia arrhiza Magnopotamition or (Lemna, Miyavaki et J. Tx. 1960,
Hydrocharition – Spirodela, Lemnetum trisulcae Knapp
type vegetation Wolffia) covers et Stoffers 1962,
Lemno-Spirodeletum W.
Koch 1954, Wolffietum
arrhizae Miyavaki et J.
Tx. 1960, Spirodelo-
Aldrovandetum Borhidi et
J. Komlodi 1959
49. Comunităţi danubiene cu Salvinia R2203 3150 Natural 22.415 Salvinia covers 22.415 Salvinia 22.415 Salvinia covers C1.225 Flooating Spirodelo – Salvinietum
natans, Marsilea quadrifolia, eutrophic lakes with corvers Salvinia natans mats natantis Slavnič 1965,
Azolla caroliniana şi A. Magnopotamition or Lemno – Azolletum
filiculoides Hydrocharition – carolinianae Nedelcu 1967
type vegetation
50. Comunităţi danubiene cu Riccia R2204 3150 Natural 22.4 Euhydrophytic 22.41 Free 22.13 Eutrophic C1.22 Free floating Riccietum fluitantis Slavnič
fluitans şi Ricciocarpus natans eutrophic lakes with communities floating waterbodies vegetation of 1956 em. R.Tx 1974
Magnopotamition or vegetation mesotrophic
Hydrocharition – waterbodies
type vegetation
51. Comunităţi danubiene cu R2205 3150 Natural 22.4 Euhydrophyte 22.412 22.412 C1.222 Hydrocharirtetum morsus-
Hydrocharis morsus-ranae, eutrophic lakes with communities Frogbit Frogbit rafts; 22.413 Floating ranae Van Langendonck
Stratiotes aloides şi Utricularia Magnopotamition or (Hydrocharis water soldier rafts Hydrocharis morsus- 1935, Stratiotetum aloidis
vulgaris Hydrocharition – morsus-ranae) ranae rafts Nowinski 1930, Lemno-
type vegetation rafts Utricularietum vulgaris
Soó (1928) 1947
52. Comunităţi danubiene cu R2206 3150 Natural 22.43 Rooted floating 22.421 Large 22.421Large - Alianţa Potamogetonion
Potamogeton perfoliatus, P. eutrophic lakes with vegetation pondweed pondweed beds pectinati W. Koch 1926
gramineus, P. lucens, Elodea Magnopotamition or (Potamogeton) Görs 1977:
canadensis şi Najas marina Hydrocharition – beds Potamogetonetum lucentis
type vegetation Hueck 1931,
Potamogetonetum
perfoliati Koch 1926,
Potamogetonetum
graminei (Koch 1926)
Passarge 1964 em. Görs
1977, Elodeetum
canadensis Eggler 1933,
Potamo-Ceratophylletum
submersi Pop 1962
53. Comunităţi danubiene cu R2207 3160 Natural 22.43 Rooted floating 22.43 Rooted 22.43111 Nuphar - Myriophyllo verticillati –
Nymphaea alba, Trapa natans, dystrophic lakes and vegetation floating beds Nupharetum luteae W.
Nuphar luteum şi Potamogeton ponds vegetation Koch 1926, Nymphaeetum
natans albae Vollmar 1947,
Nymphoidetum peltatae
(Allorge 1922) Bellot
1951, Trapetum natantis V.
Kárpati 1963, Potametum
natantis Soó 1927
54. Comunităţi danubiene cu R2208 3260 Water courses 22.43 Rooted floating - 24.43 Mesotrophic C1.3411 Ranunculus Ranunculetum aquatilis
Ranunculus aquatilis şi Hottonia of plain to montane vegetation river vegetation communities in Sauer 1947, Gehu 1961,
palustris levels with the shallow water Hottonietum palustris R.Tx
Ranunculion 1937
fluitantis and
Callitricho-
17
Batrachion
vegetation
55. Comunităţi terţiare relicte cu R2209 31A0* - - 22.43113 - Nymphaeetum lotus
Nymphaea lotus var. thermalis Transsylvanian hot- Transsylvanian hot- thermalis Borza (1931)
spring lotus beds; spring lotus beds 1963
31B0 * Sacred lotus
beds
56. Comunităţi danubiene cu R2210 - - 22.3 22.353 Ponto- - Bolboschoenetum maritimi
Bolboschoenus maritimus şi Amphibious Pannonic halo- Eggler 1933,
Schoenoplectus communities nitrophile amphibious Schoenoplectetum
tabernaemontani communities tabernaemontani Soó 1947
57. Comunităţi danubiene cu Cyperus R2211 3130 Oligotrophic to - - 22.32. Euro-Siberian C3.51 Euro-Siberian Cyperetum flavescenti
fuscus şi C. flavescens mesotrophic standing dwarf annual dwarf annual Koch ex Aichinger1933,
waters with amphibians swards amphibians swards Juncetum bufonii Felföld
vegetation of the 1942, Cypero–
Littorelletea Limoselletum Kornek 1960
uniflorae and/or
Isoeto-Nanojuncetea
58. Comunităţi danubiene cu R2212 3130 Oligotrophic to - - 22.32. Euro-Siberian C3.51Euro-Siberian Limoselleto –
Ranunculus lateriflorus,Radiola mesotrophic standing dwarf annual dwarf annual Ranunculetum lateriflori
linoides, Lindernia procumbens waters with amphibians swards amphibians swards Pop (1962) 1968,
vegetation of the Gypsophileto muralis –
Littorelletea Radioletum linoides
uniflorae and/or Mititelu et al. 1973
Isoeto-Nanojuncetea
59. Comunităţi danubiene cu R2213 3130 Oligotrophic to 22.32 Euro-Siberian - 22.32 Euro-Siberian C3.44 Eleocharis Eleocharidetum acicularis
Eleocharis acicularis şi Littorella mesotrophic standing dwarf annual dwarf annual acicularis beds W. Koch 1926 emend.
uniflora waters with amphibians swards amphibians swards Oberd. 1957
vegetation of the
Littorelletea
uniflorae and/or
Isoeto-Nanojuncetea
23 Ape stătătoare saline şi salmastre
60. Comunităţi vest-pontice cu R2301 1150 * Costal - 23.211 23.113 Ponto- - Ruppietum maritimae
Ruppia maritima lagoons; Tasselweed Pannonic salt lakes; (Hacquette 1927) Iversen
communities 11.4122 Pontic marine 1934
tasselweed
communities
61. Comunităţi ponto-panonice cu R2302 - - 23.211 23.113 Ponto- - Zannichellietum palustris
Zannichellia palustris şi Z. Tasselweed Pannonic salt lakes Lang 1967,
pedicellata communities Zannichellietum
pedicellatae Nordh. 1954
em. Pott 1992
62. Comunităţi ponto-sarmatice cu R2303 1160 Large shallow - 23.211 23.211 Athalassic - Najadetum marinae
Najas marina inlets and bays Tasselweed tasselweed Fukarek 1961
communities communities
3 Tufărişuri şi pajişti
31 Lande şi tufărişuri temperate
63. Tufărişuri pitice sud-est carpatice R3101 4060 Alpine and 31 Temperate heath and 31.411 31.4113 Carpathian F2.211 Alpide dwarf Cetrario - Loiseleurietum
de azalee (Loiseleuria Boreal heaths scrub, Loiseleuria dwarf azalea heaths azalea heaths procumbentis Br.-Bl. et
procumbens) 31.4 Alpine and Boreal heaths al.1939
heaths (Syn.: Loiseleurietum
procumbentis Puşcaru et
al.1956)
64. Tufărişuri sud-est carpatice de R3102 4080 Sub-Arctic 31.4 Alpine and Boreal 31.62 Willow 31.62153 Hercynio- F2.3215 Hercynio- Triseto fusci – Salicetum
Salix hastata Salix spp. scrub heaths (Salix) brush Carpathian small Carpathian willow hastatae Coldea (1986)
willow brush brush 1990
(Syn .: Salicetum hastatae
Buia et al. 1962)
65. Tufărişuri sud-est carpatice de R3103 4080 Sub-Arctic 31 Temperate heaths and 31.622 31.62153 Hercynio- F2.3215 Hercynio- Salicetum bicoloris (Borza
Salix bicolor Salix spp. scrub scrub Subarctic Carpathian Silesian Carpathian Silesian 1959 n.n.) Popescu et al.
willow brush wilow brush wilow brush 1986
66. Tufărişuri sud-est carpatice de R3104 4060 Alpine and 31.424 Carpathian 31.4 Alpine and 31.424 Carpathian F2.224 Carpathian Rhododendro myrtifolii –
smirdar (Rhododendron Boreal heaths Kotschy’s alpenrose Boreal heaths Kotschy’s alpenrose Rhododendron Vaccinietum Borza (1955)
myrtifolium) cu afin (Vaccinium heaths heaths kotschyi heaths 1959 em. Boşcaiu 1971
myrtillus) (Syn.: Rhodoretum kotschyi
auct. rom., Rhodoreto-
Juncetum trifidi Resmeriţă
1974 – saxifragetosum
panniculatae Horeanu et
Viţalariu 1991)
67. Tufărişuri sud-est carpatice de R3105 4070* Bushes with 31.4 Alpine and Boreal - 31.561 Subalpine F2.46 Carpathian Rhododendro myrtifolii-
jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar Pinus mugo and heaths mountain pine scrub Pinus mugo scrub; Pinetum mugi Borza 1959,
(Rhododendron myrtifolium) Rhododendron and F2.461+F2.462 em.Coldea 1995
myrtifolium 31.562 Carpathian (Syn Pinetum mugi
alpenrose mountain carpaticum auct. rom.,
pine scrub Calamagrostio villosae –
Pinetum mugi Sanda et
Popescu 2002)
68. Tufărişuri sud-est carpatice de R3106 91D0 * Bog - - 44.A3 Mountain pine - Pino mugo - Sphagnetum
jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini woodland bog woods Kästner et Flössner 1933
oligotrofe de Sphagnum (Syn.: Vaccinio-Pinetum
mugi sphagnetosum Pop et
al. 1987 non Hadáč 1956)
69. Tufărişuri sud-est carpatice de R3107 4060 Alpine and ! 31.46 Bruckenthalia 31.46 31.4632 Carpathian F2.2632 Carpathian Junipero –
coacăză (Bruckenthalia Boreal heaths heaths Bruckenthalia Bruckenthalia heaths Bruckenthalia heaths Bruckenthalietum Horv.
spiculifolia) şi ienupăr pitic heaths 1936
(Juniperus sibirica) (Syn.: Juniperetum
intermediae Nyár. 1956
n.n., Bruckenthalietum
spiculifoliae Buia et al.
1962 p.p.;
as. Bruckenthalia
spiculifolia cu Antennaria
dioica Şerbănescu 1961,
as. Nardus stricta cu
Bruckenthalia spiculifolia
Şerbănescu 1961)
70. Tufărişuri sud-est carpatice de R3108 4060 Alpine and 31.4 Alpine and Boreal 31.431 31.431 Mountain F2.231 Mountain Campanulo abietinae –
ienupăr pitic (Juniperus sibirica) Boreal heaths heaths Juniperus nana Juniperus nana scrub Juniperus nana scrub Juniperetum Simon 1966
scrub (Syn.: Juniperetum nanae
Soó 1928, Juniperetum
sibiricae Raţiu 1965,
Vaccinio-Juniperetum
communis Kovács 1979,
Junipereto-Vaccinietum
Puşcaru et al. 1956 n.n.)
71. Tufărişuri sud-est carpatice de R3109 4060 Alpine and 31 Temperate heath and 31.44 Empetrum 31.4122 Carpathian F2.24 Alpigenic high Empetro - Vaccinietum
vuietoare (Empetrum nigrum ssp. Boreal heaths scrub – Vaccinium dwarf (Vaccinium) mountain(Empetrum- gaultherioidis Br.-Bl. 1926
hermaphroditum) cu afin vânăt 31.4 Alpine and Boreal heaths wind heaths Vaccinium) heaths (Syn.: Cetrario –
(Vaccinium gaultherioides) heaths 31.412 Alpine Vaccinietum
Vaccinium gaultherioidis austro-
carpaticum
19
heaths Boşcaiu 1971)
72. Tufărişuri sud-est carpatice de R3110 4080 Sub-Arctic 31.4 Alpine and Boreal 31.611 Alpine 31.62152 Hercynio- F2.3112 Carpathian Salici - Alnetum
anin verde (Alnus viridis) Salix spp. scrub heaths green alder Carpathian Silesian green alder scrub viridis Colic et al.
scrub willow brush 1962 (Syn.: Alnetum
viridis
austro-carpaticum Borza
1959)
73. Tufărişuri sud-est carpatice de R3111 4060 Alpine and 31.4 Alpine and Boreal 31.412 Alpine 31.4122 Carpathian F2.2122 Carpathian Campanulo abietinae –
afin (Vaccinium myrtillus) Boreal heaths heaths Vaccinium dwarf Vaccinium wind dwarf (Vaccinium) Vaccinietum (Buia et al.
heaths heaths wind heaths 1962 ) Boşcaiu 1971
(Syn.: Vaccinietum
myrtilli Buia et al. 1962,
Junceto trifidi –
Vaccinietum myrtilli
Resmeriţă 1976.
Melampyro saxosi –
Vaccinietum myrtilli
Coldea 1990)
74. Tufărişuri sud-est carpatice de R3112 4030 European dry !31.2 European dry 31.2 Dry heaths 31.2162 Montane F4.2162 Montane Vaccinio – Callunetum
afin (Vaccinium myrtillus) cu heaths heaths eastern Carpathian eastern Carpathian vulgari Bük. 1942
iarbă neagră (Calluna vulgaris) bilberry-ling heaths bilberry-ling heaths (Syn.: Nardo – Callunetum
Csürös 1964,
Agrosteto – Calllunetum
Resmeriţă et Csürös 1966,
Arnica montana – Calluna
vulgaris ass. Ghişa et
al.1970)
75. Tufărişiri sud-est carpatice de soc R3113 - 31.8 Western Eurasian 31.872 31.872 Shrubby - Sambucetum racemosae
roşu (Sambucus racemosa) thickets Shrubby clearings (Noirfalise 1944) Oberd.
clearing 1967
(Sambuco (Syn .: Senecioni fuchsii –
- Salicion) Sambucetum racemosi
Noirfalise1949,
Salicetum capreae Schreier
1955,
Salici capreae –
Sambucetum racemosae
(Soó 1960) Kovács 1961)
76. Tăieturi de pădure cu zmeur R3114 - 31.8 Western Eurasian 31.872 31.872 Shrubby - Fragario – Rubetum
(Rubus idaeus) thickets Shrubby clearings (Pfeiffer 1936) Siss. 1946
clearings (Syn.: fit. Impatiens noli-
(Sambuco- tangere Dihoru 1975)
Salicion)
77. Tufărişuri sud-est carpatice de R3115 4060 Alpine and 31.4 Alpine and Boreal 31.43 Dwarf 31.4325 Carpatho – F2.2325 Carpatho – Juniperetum sabinae
cetină cu negi (Juniperus sabina) Boreal heath heath Juniper scrub Balkanic Juniperus Balkanic Juniperus Csürös 1958
sabina scrub sabina scrub
20
78. Tufărişuri sud-est carpatice de R3116 40A0 * 31.8B South–eastern 31.8B 31.8B142 Carpathian F3.17 Corylus thickets Calamagrosteto –
cununiţă (Spiraea Subcontinental peri- deciduous thickets South-eastern elm-leaved Spiraea Spireetum ulmifoliae
chamaedryfolia) Pannonic scrub sub- thickets Resmeriţă, Csürös 1966
Mediterranean
deciduous
thickets
(schibljak)
sau
31.8B1
Central
European sub-
Mediterranean
21
deciduous
thickets
79. Tufărişiri sud-est carpatice de R3117 - 31.8 Western Eurasian 31.8C Hazel 31.8C4 Subcontinental F3.174 Subcontinental Spiraeo – Coryletum Ujv.
alun (Corylus avellana) cu thickets thickets hazel thickets hazel thickets 1944
cununiţă (Spiraea (Syn.: Corylo – Tilietum
chamaedryfolia) Vida 1959,
Corylo –Euonymetum
verrucosae Dihoru 1975)
80. Tufărişuri de taulă (Spiraea R3118 40A0 * 31.8B South-eastern 31.8B South- 31.8B14 East - Spireetum crenatae
crenata) Subcontinental peri- deciduous thickets eastern sub- Carpathian montane Morariu et Ularu 1981
Pannonic scrub Mediterranean thickets
deciduous
thickets
(schibljak)
81. Tufărişuri de alun (Corylus R3119 - 31.8 Western Eurasian 31.8C Hazel 31.8C4 Subcontinental F3.174 Subcontinental Coryletum avellanae Soó
avellana) thickets thickets hazel thickets hazel thickets 1927
(Syn .: Rubo-Coryletum
auct.rom. non Oberd. 1957)
82. Tufărişuri de soc negru R3120 - 31.8 Western Eurasian 31.872 Shrubby 31.872 Shrubby F3.24 Subcontinental Sambucetum nigrae Oberd.
(Sambucus nigra) thickets clearings clearings and continental et al. 1967,
(Sambuco- deciduous thickets Sambucetum nigrae auct.
Salicion) rom. non Moor 1967
83. Tufărişuri ponto – pannonice de R3121 40A0* !31.8B1 Pannonic and 31.8B3 South- 31.8B131 Peri- F3.112 Blackthorn- Euonymo – Prunetum
porumbar (Prunus spinosa) şi Subcontinental peri- sub-Pannonic thickets eastern sub- Pannonic hawthorn- pivet scrub spinosae (Hueck 1931) Tx.
salbă moale (Evonymus Pannonic scrub Mediterranean blackthorn scrub 1952 em. Pass. et Hoffim.
europaeus) deciduous 1968
thickets (Syn.: Pteridio –
Crataegetum monogynae
Raţiu et Gergely 1979)
84. Tufărişuri ponto – pannonice de R3122 40A0* !31.8B1 Pannonic and 31.8B3 South- 31.8B131Peri- F3.241 Central Pruno spinosae –
porumbar (Prunus spinosa) şi Subcontinental peri- sub-Pannonic thickets eastern sub- Pannonic hawthorn- European Crataegetum Soó (1927)
păducel (Crataegus monogyna) Pannonic scrub Mediterranean blackthorn scrub subcontinental thickets 1931 (Syn.: Prunetum
deciduous moldavicae Dihoru (1969)
thickets 1970, Rubo
caesii – Prunetum
spinosae
Raţiu et Gergely 1979)
85. Tufărişuri sud-est carpatice de R3123 40A0* 31.8B South-eastern 31.8B3 Greek 31.8B322 Danubian F3.2432 Moesian liliac Syringo – Genistetum
liliac (Syringa vulgaris) cu Subcontinental peri- deciduous thickets sub- lilac thickets thickets radiatae Maloş 1972
Genista radiata Pannonic scrub Mediterranean
deciduous
thickets
86. Tufărişuri sud-est carpatice de R3124 40A0* 31.8B South-eastern 31.8B3 Greek 31.8B322 Danubian F3.2432 Moesian lilac Asplenio – Syringetum
liliac (Syringa vulgaris) cu Subcontinental peri- deciduous thickets sub- lilac thickets thickets vulgaris Jakucs et Vida
Asplenium-ruta-muraria Pannonic scrub Mediterranean 1959
deciduous
thickets
87. Tufărişuri sud-est carpatice de R3125 40A0* 31.8B South-eastern 31.8B 31.8B141 - Cariceto humilis –
Sorbus dacica Subcontinental peri- deciduous thickets South-eastern Dacian service tree Sorbetum dacicae Gergely
Pannonic scrub deciduous thickets 1962
thickets
88. Tufărişuri sud-est carpatice de R3126 40A0* 31.8B South-eastern 31.8B 31.8B Balkano – F3.2431 Moesian Corno – Fraxinetum orni
mojdrean (Fraxinus ornus) Subcontinental peri- deciduous thickets South-eastern Hellenic deciduous oriental hornbeam Pop et Hodişan 1964
Pannonic scrub sub- thickets thickets
Mediterranean
deciduous
21
22
thickets
(schibljak)
89. Tufărişuri sud-est carpatice de R3127 40A0* 31.8B South-eastern 31.8B South- 31.8B3222 Lilac F3.2431 Moesian Syringo – Fraxinetum
liliac (Syringa vulgaris) şi Subcontinental peri- deciduous thickets eastern sub- manna ash thickets oriental hornbeam orni Borza 1958 em.
mojdrean (Fraxinus ornus) Pannonic scrub Mediterranean thickets Resmeriţă 1972
deciduous (Syn.: Syringeto-
thickets Fraxinetum orni
coryletosum colurnae
Borza 1958)
90. Tufărişuri balcanice de păliur R3128 40C0* Ponto- 31.8B South-eastern 31.8B South- 93.2 Ponto-Sarmatic F3.2433 Moesian Asphodelino luteae -
(Paliurus spina-christi) Sarmatic deciduous deciduous thickets eastern sub- wooded steppes; Christ‚s thorn brush Paliuretum Sanda,
thickets (p.) mediterranean 31.8B732 Thracian Popescu 1999
40D0 Ponto- deciduous christ's thorn scrub (Syn.: Paliureto-
Sarmatic wooded thickets Crataegetum monogynae
steppes (p.) (schibljak) Cristureanu et Ţeculescu
(1968) 1970, Paliuretum
spinae-christi (Borza 1931)
Dihoru (1969) 1970,
Asphodelinetum luteae
Dihoru 1970)
91. Tufărişuri balcanice de iasmin R3129 40C0* Ponto- 31.8B South-eastern 31.8B South- 93.2 Ponto-Sarmatic F3.243 Balkano- Rhamno catharticae -
(Jasminum fruticans) Sarmatic deciduous deciduous thickets eastern sub- wooded steppes; Hellenic deciduous Jasminetum fruticantis
thickets (p.) mediterranean 31.8B731 Western thickets (Mihai et al. 1964) Mititelu
40D0 Ponto- deciduous Pontic jasmine christ's et al. 1993
Sarmatic wooded thickets thorn scrub
steppes (p.) (schibljak)
92. Tufărişuri ponto-panonice de R3130 40A0* !31.8B1 Pannonic and 31.8B1 Central 31.8B121 Peri- F3.241 Central Crataego – Cerasetum
vişinel (Cerasus fruticosa) Subcontinental peri- sub-Pannonic thickets European sub- Pannonic ground European (Prunetum) fruticosae Soó
Pannonic scrub Mediterranean cherry scrub subcontinental thickets (1921) 1951
deciduous
thickets
93. Tufărişuri ponto-panonice de R3131 40A0* !31.8B1 Pannonic and 31.8B1 Central 31.8B122 Peri- F3.241 Central Prunetum tenellae Soó
migdal pitic (Amygdalus nana) Subcontinental peri- sub-Pannonic thickets European sub- Pannonic dwarf European 1946
Pannonic scrub Mediterranean almond scrub subcontinental thickets (Syn.: Prunetum nanae
deciduous Borza 1931, Amygdaletum
thickets nanae Soó (1927) 1959)
94. Tufărişuri ponto-sarmatice de R3132 40C0 Ponto-Sarmatic 31.8B South-eastern 31.8B121 31.8B712 Ponto- F3.2471 Ponto- Caragana frutex Dihoru et
Caragana frutex deciduous thickets deciduous thickets Central Sarmatic Caragana Sarmatic steppe brush al. 1970
European sub- steppe brush
Mediterranean
deciduous
thickets
95 Tufărişuri de cătină albă R3133 40C0 Ponto-Sarmatic 31.1 European wet 31.8F Mixed 31.8B722 Ponto- - Hippophaëtum rhamnoides
(Hippophaë rhamnoides) deciduous thickets heaths scrub woodland Sarmatic sea buckthorn Borza 1931
(Syn.: Hippophaëtum
Issler 1924)
34 Stepe şi pajişti xerice calcicole
96. Pajişti sud-est carpatice de R3401 6170 Alpine and - 36.4 Alpine and 36.43921 East E4.4392 East Asperulo capitatae–
Asperula capitata şi Sesleria subalpine calcareous subalpine Carpathian sesleria- Carpathian calciphile Seslerietum rigidae
rigida grasslands calciphilous evergreen sedge stepped grasslands (Zólyomi 1939) Coldea
grasslands grasslands 1991
(Syn.: Seslerietum rigidae
praebiharicum Zólyomi
1939, Asplenio-
Seslerietum rigidae Csürös
1958, Alysso – Seslerietum
rigidae Csürös et al. 1958)
97. Pajişti sud-est carpatice de R3402 6170 Alpine and - 34 Dry 34.3512 East - Helictotrichetum decori
Helictotrichon decorum subalpine calcareous calcareous Carpathian Sesleria Domin 1932
grassland grasslands and rigida grasslands;
steppes 34.35122 Apuseni
Helictotrichon
grasslands
98. Pajişti daco-getice de Festuca R3403 6190 Rupicolous 34.3 Dense perennial 34.35 Pale 34.35223 Pre-Dacic E1.1133 Melica ciliataAsplenio rutae-murariae –
pallens şi Melica ciliata pannonic grasslands grasslands and middle fescue (Festuca pale fescue grasslands rock debris swards Melicetum ciliatae Soó
(Stipo-Festucetalia European steppes pallens) 1962, Seseli gracile –
pallentis) grasslands Festucetum pallentis (Soó
1959) Coldea 1991,
Melico – Phleetum
montani
Boşcaiu 1966
99. Pajişti ponto-panonice de Festuca R3404 6250 * Pannonic 34.9 Continental steppes - 34.911 Pannonic loess E1.2C1 Pannonic loess Festucetum rupicolae
rupicola şi Koeleria macrantha loess steppic steppes steppes Burduja et al. 1956,
grasslands Salvio nutanti-nemorosae
- Festucetum rupicolae
Zólyomi 1958
100 Pajişti sud-est carpatice de R3405 6190 Rupicolous 34.3 Dense perennial - 34.3512 East E1.2912 East Helianthemo cani –
. Sesleria heuflerana şi pannonic grasslands grasslands and middle Carpathian Sesleria Carpathian Sesleria Seslerietum heuflerianae
Helianthemum canum (Stipo-Festucetalia European steppes rigida grasslands rigida grasslands (Borza 1959) Popescu et
pallentis) Sanda 1992
101 Pajişti daco-sarmatice de Carex R3406 6290* Ponto- - - 34.922 Sarmatic E1.D2 Ponto-Sarmatic Thymo comosi-Caricetum
. humilis, Stipa joannis şi Sarmatic steppes steppes steppes humilis (Zolyomi 1931)
Brachypodium pinnatum Morariu et Danciu 1974,
Carici humilis – Stipetum
joannis Pop et Hodişan
1985, Chrysopogono-
Caricetum humilis Zólyomi
(1950) 1958
102 Pajişti ponto-panonice de Stipa R3407 6290* Ponto- - - 34.9211 Western - Danthonio – Stipetum
. stenophylla (S. tirsa) şi Sarmatic steppes Pontic Stipa stenophyllae Ghişa 1941,
Danthonia (provincialis) alpina stenophylla steppes Stipetum stenophyllae Soó
1944
103 Pajişti dacice de Bromus erectus, R3408 - 34.9 Continental steppes 34.322 34.322 Middle - Rhinantho rumelici –
. Festuca rupicola şi Koeleria Middle European Bromus Brometum erecti Sanda et
macrantha European erectus dry grassland Popescu 1999 (Syn.:
Bromus erectus Brometum erecti auct.rom.)
dry grassland
104 Pajişti pontice de Stipa R3409 6290* Ponto- - - 34.9213 Western - Stipetum lessingianae Soó
. lessingiana, S. pulcherrima şi S. Sarmatic steppes Pontic feathergrass (1927n.n.) 1947, Stipetum
joannis steppes pulcherrimae Soó 1942
105 Pajişti daco-balcanice de Sesleria R3410 6170 Alpine and 36.439 Carpathian Seslerietum filifoliae
. filifolia subalpine calcareous calciphile stepped Zólyomi 1939
grassland grasslands (Syn.: Sesleria filifolia –
Campanula crassipes ass.
Domin 1932)
106 Pajişti daco-balcanice de R3411 62A0 Eastern sub- - - 34.751 Lowland E.1551 Lowland Thymio pannonici–
. Chrysopogon gryllus şi Festuca mediteranean dry savory Chrysopogon savory Chrysopogon Chrysopogonetum grylli
rupicola grasslands dry grasslands dry grasslands Doniţă et al. 1992
(Scorzoneratalia
villosae)
107 Pajişti carpato-balcanice de R3412 6190 Rupicolous - - 34.35323 - Cerastio banatici –
. Festuca pseudodalmatica şi pannonic grasslands Transylvanian Festuca Festucetum
Aethionema saxatilis (Stipo-Festucetalia pseudodalmatica rock pseudodalmaticae E.
23
24
pallentis) Schneider-Binder 1971,
Erysimo comati – Stipetum
eriocaulis E. Schneider-
Binder 1970
108 Pajişti panonic-balcanice de R3413 6210 Semi-natural 34.3 Dense perennial 34.31 Sub- 34.3162 Dacio- E1.2C1 Pannonic loess Cleistogeno – Festucetum
. Festuca rupicola şi Cleistogene dry grasslands and grasslands and middle- Continental Pannonic meadows- steppes rupicolae (Soó 1930)
serotina scrubland facies on European steppes steppic steppes Zólyomi 1958 corr. Soó
calcareous substrates grasslands 1964
(Festuco-Brometalia)
( * important orchid
sites)
109 Pajişti ponto-panonice de Festuca R3414 6250 *Pannonic - 34.312 Central 34.911 Pannonic loess - Medicagini minimae –
. valesiaca loess steppic European steppes Festucetum
grasslands steppic valesiacae Wagner
grasslands 1941
110 Pajişti ponto-balcanice de R3415 - 34.9 Continental steppes - 34.951 Western E1.222 Moesio- Botriochloetum
. Botriochloa ischaemum şi Anatolian steppes Carpathian (Andropogonetum)
Festuca valesiaca andropogonid steppes ischaemi (Krist. 1937) Pop
1977
111 Pajişti balcanice de Festuca R3416 - 34.9 Continental steppes - 34.951 Western - Festucetum callieri
. callieri, Sedum sartorianum Anatolian steppes Şerbănescu 1965 apud.
ssp. hillebrandtii şi Thymus Dihoru 1969
zygoides
112 Pajişti balcanice de Thymus R3417 - 34.9 Continental steppes - 34.951 Western - Agropyro – Thymetum
. zygoides şi Agropyron brandzae Anatolian steppes zygoidi Dihoru (1969) 1970
113 Pajişti ponto-panonice de R3418 6250 *Pannonic 34.9 Continental steppes - 34.911 Pannonic loess - Agropyro-Kochietum
. Agropyron cristatum şi Kochia loess steppic steppes prostratae Zólyomi (1957)
prostrata grasslands 1958, Agropyretum
pectiniforme (Prodan 1939)
Dihoru 1970
114 Pajişti vest-pontice de Stipa R3419 6290* Ponto- 34.9 Continental steppes - 34.9213 Western - Astragalo ponticae –
. ucrainica şi Stipa dasyphilla Sarmatic steppes Pontic feathergrass Stipetum ucrainicae
steppes (Dihoru 1969, 1970)
Sanda, Popescu 1999
(Syn.: Stipo (ucrainicae)-
Festucetum valesiacae
Dihoru 1970)
115 Pajişti vest-pontice cu Poa R3420 6290* Ponto- 34.9 Continental steppes - 34.921 Western Pontic E1.2D1 Western Artemisio austriacae –
. bulbosa, Artemisia austriaca, Sarmatic steppes steppes Pontic steppes Poëtum bulbosae Pop
Cynodon dactylon şi Poa 1970,
angustifolia Cynodonto – Poëtum
angustifoliae (Rapaics
1926) Soó 1957
116 Pajişti ponto-balcanice de R3421 6290* Ponto- 34.9 Continental steppes - 34.923 Eastern Pontic - Koelerio-Artemisietum
. Artemisia lerchiana, Koeleria Sarmatic steppes steppes lerchianae Dihoru 1970
lobata şi Agropyron brandzae
35 Pajişti xerice silicicole
117 Pajişti balcanice cu Chrysopogon R3501 62A0 Eastern sub- - 34.5 34.752 Mountain E1.5532 Spurge Danthonio –
. gryllus şi Danthonia alpina mediteranean dry Mediterranian savory Chrysopogon Chrysopogon Chrysopogonetum grylle
grasslands xeric grasslands dry grasslands grasslands Boşcaiu (1970) 1972,
(Scorzoneratalia Campanulo ligulatae –
villosae) Brometum riparii (Roman
1974) Sanda, Popescu 1999
118 Pajişti daco-balcanice cu R3502 6110 * Rupicolous - - 34.1 Middle European - Vulpio-Airetum capillaris
. Dasypyrum villosum, Trifolium calcareous or pioneer swards Paucă 1941, Ventenato
incarnatum ssp. molinerii şi basophilic grasslands dubiae – Xeranthemetum
Ventenata dubia of the Alysso-Sedion cyndraceum (Borza 1950)
albi Sanda et Popescu 1988
119 Comunităţi daco-getice cu Sedum R3503 8230 Siliceous rock - - 62.424 Nemoral low - Sedo – Petrorhagietum
. acre, S. sexangulare şi with pioneer altitude siliceous cliffs saxifragae Roman 1974,
Petrorhagia saxifraga vegetation of the Alysso petraei – Sedetum
Sedo-Scleranthion or hispanici Schneider-Binder
of the Sedo albi- 1971
Veronicion dillenii
36 Pajişti alpine şi subalpine
120 Pajişti sud-est carpatice de rogoz R3601 6170 Alpine and - 36.42 Wind 36.425 Carpathian E4.42 Wind edge Oxytropido carpaticae–
. pitic (Kobresia myosuroides) şi subalpine calcareous edge naked-rush naked-rush swards (Kobresia Elynetum (Puşcaru et al.
Oxytropis carpatica grasslands swards myosuroides) swards 1956) Coldea 1991
(Syn.: Elynetum
myosuroides Puşcaru et al.
1956; inclusiv Oxytropido
carpaticae – Elynetum
festucetosum bucegiensis
Coldea 1991); Oxytropido
carpaticae-
Onobrychidetum
transsilvanicae Täuber
1987.
121 Pajişti sud-est carpatice de coarnă R3602 6150 Siliceous alpine - 36.341 Carex 36.3413 Carpathian E4.34 Alpigenous Primulo-Caricetum
. (Carex curvula) şi Primula and boreal grasslands curvula Carex curvula acidophilous grassland curvulae Br.-Bl. 1926 em.
minima grassland grasslands Oberd.1957
(Syn.: Caricetum curvulae
Brockm.-Jer.1907)
122 Pajişti sud-est carpatice de părul R3603 6150 Siliceous alpine - 36.34 Crooked- 36.3463 Carpathian E4.3463 Carpathian Oreochloo – Juncetum
. porcului (Juncus trifidus) şi and boreal grasslands sedge swards Juncus trifidus swards, Juncus trifidus swards trifidi Szafer et al. 1927
Oreochloa disticha and related 36.34632 Eastern (Syn.: Juncetum trifidi
communities Carpathian Juncus Buia et al. 1962;
trifidus swards Rhododendro – Juncetum
trifidi Resmeriţă 1975;
Junceto trifidi –
Vaccinietum Resmeriţă
1975)
123 Pajişti sud-est carpatice de R3604 6150 Siliceous alpine - 36.34 Crooked- 36.34322 Eastern E4.3432 Carpathian Potentillo
. păruşcă (Festuca supina) şi and boreal grasslands sedge swards Carpathian Festuca Festuca airoides chrysocraspedae-
Potentilla ternata and related airoides grasslands grasslands Festucetum airoidis
communities Boşcaiu 1971(Syn.:
Festucetum supinae Domin
1933; Potentillo (tenatae) –
Festucetum supinae
Boşcaiu 1971; Antennario-
Festucetum sudeticae
Dihoru 1975; As. Festuca
supina-Nardus stricta
Şerbănescu 1939; As.
Festuca supina Puşcaru et
al. 1959; Festuca supina-
Deschampsia flexuosa-
Vaccinium myrtillus
Puşcaru et al. 1959;
Festuca supina-Festuca
rubra fallax Puşcaru et al.
1959; Festucetum supinae
25
Vicol et al. 1971;
Festucetum supinae
subalpinae Sillinger 1933)
124 Pajişti sud-est carpatice de păiuş R3605 6170 Alpine and - 36.4 Alpine and 36.43922 East E4.4392 East Seslerio – Festucetum
. cu colţi (Festuca versicolor) şi subalpine calcareous subalpine Carpathian Festuca Carpathian calciphile versicoloris Beldie 1967
Sesleria rigida ssp. haynaldiana grasslands calciphilous versicolor grasslands stepped grasslands (Syn.: Festucetum
grasslands versicoloris Puşcaru et al.
1956; Festucetum
versicoloris
transsilvanicum Soó 1944)
125 Pajişti sud-est carpatice de păiuş R3606 6170 Alpine and - 36.4 Alpine and 36.43921 East E4.4 Calcareous alpine Festucetum saxatilis
. de stânci (Festuca saxatilis) subalpine calcareous subalpine Carpathian sesleria- and subalpine Domin 1933, Festuco
grassland calciphilous evergreen sedge grasslands saxatilis – Trisetetum
grasslands grasslands; 36.43924 (macotrichum) Popescu et
East Carpathian Sanda 1989,
Festuca flaccida Festucetum flaccidae
grasslands Coldea 1984
126 Pajişti sud-est carpatice de R3607 6170 Alpine and - 36.43 Stepped 36.43923 East E4.4392 East Diantho tenuifolii –
. Festuca amethystina şi Dianthus subalpine calcareous and garland Carpathian Festuca Carpathian calciphile Festucetum amethystinae
tenuifolius grassland grassland amethystina grasslands stepped grasslands (Domin 1933) Coldea 1984
(Syn.: Festucetum
amethystinae Puşcaru et al.
1956; Festucetum
amethystinae
transsilvanicum Nyárády
1967)
127 Pajişti sud-est carpatice de R3608 6230 * Species-rich - 36.31 Alpic 36.3172 Eastern E4.31 Alpic Nardus Scorzonero roseae –
. Scorzonera rosea şi Festuca Nardus grasslands, in mat-grass Carpathian mat-grass stricta swards and Festucetum nigricantis
nigrescens siliceous substrates swards and swards related communities (Puşcaru et al. 1956)
in mountain areas related Coldea 1978 (Syn.:
(and submontain communities Festucetum rubrae fallax
areas, in Continental Puşcaru et al. 1956;
Europe) Festucetum rubrae
montanum Csürös et
Resmeriţă 1960)
128 Pajişti sud-est carpatice de R3609 6230 * Species-rich - 36.31 Alpic 36.3172 Eastern E4.31 Alpic Nardus Violo declinatae –
. ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola Nardus grasslands, in mat-grass Carpathian mat-grass stricta swards and Nardetum Simon 1966
declinata siliceous substrates swards and swards related communities (Syn.: Nardetum strictae
in mountain areas related E4.3172 Eastern montanum Resmeriţă et
(and submontain communities Carpathian mat-grass Csürös 1963, Nardetum
areas, in Continental swards strictae alpinum Buia et al.
Europe) 1962, Nardetum alpigenum
austro – carpaticum Borza
1959).
129 Pajişti sud-est carpatice de Poa R3610 - - - - - Poëtum mediae Csürös et
. media al. 1956
130 Pajişti sud-est carpatice de coada R3611 6170 Alpine and - 36.4 Alpine and 36.43921 East E4.4392 East Seslerio haynaldianae –
. iepurelui (Sesleria rigida ssp. subalpine calcareous subalpine Carpathian sesleria- Carpathian calciphile Caricetum sempervirentis
haynaldiana) şi rogoz (Carex grassland calciphilous evergreen sedge stepped grasslands Puşcaru et al. 1956,
sempervirens) grassland grasslands Seslerio haynaldianae –
Saxifragetum rochelianae
Boşcaiu 1971, Seslerio
rigidae – Saxifragetum
rochelianae Gergely 1967;
Seslerio heuflerianae -
Caricetum sempervirentis
Coldea 1984
131 Pajişti sud-est carpatice de rogoz R3612 6170 Alpine and - 36.43 Stepped 36.43921 East E4.4392 East Seslerio bielzii – Caricetum
. (Carex sempervirens) şi coarnă subalpine calcareous and garland Carpathian sesleria- Carpathian calciphile sempervirentis Puşcaru et
mare (Sesleria bielzii) grassland grassland evergreen sedge stepped grasslands al. 1956 (Syn.: Seslerietum
grasslands bielzii transsilvanicum
Borhidi 1956, 1958);
Poo alpinae – Alyssetum
repentis Beldie 1967
132 Pajişti sud-est carpatice de R3613 6430 Hydrophilous - - 37.8221 Carpathian E4.4 Calcareous alpineCardo kerneri – Festucetum
. Carduus kerneri, Festuca tall herb fringe fescue tall grass and subalpine arpaticae (Puşcaru et al.
carpatica şi Trisetum fuscum communities of communities grassland 1956) Coldea 1990
plains and (Syn.: Festucetum
of the montane to carpaticae Puşcaru et al.
alpine levels 1956)
133 Pajişti sud-est carpatice de R3614 6190 Rupicolous 34.3 Dense perennial - 34.35123 South E4.4 Calcareous alpine Festucetum xanthinae
. Festuca xanthina pannonic grasslands grasslands and middle Carpathian Festuca and subalpine Boşcaiu 1971
(Stipo-Festucetalia European steppes xanthina grasslands grassland
pallentis)
134 Tufărişuri pitice sud-est carpatice R3615 6150 Siliceous alpine - 36.1112 36.1112 F2.111 Alpic acid Salicetum herbaceae Br.-
. de sălcii alpine (Salix herbacea) and boreal grasslands Alpine acid Alpic acid dwarf dwarf willow snow Bl. 1913
dwarf willow willow snow-patch patch communities
snow-patch communities
communities
135 Tufărişuri pitice sud-est carpatice R3616 6170 Alpine and - 36.122 36.12211 Alpine (Salix F2.111 Alpic acid
Salicetum retuso-
. de sălcii alpine (Salix retusa, S. subalpine calcareous Calcareous retusa, S. reticulata) dwarf willow snow
reticulatae Br.-Bl. 1926
reticulata) grasslands espalier willow snowbed communities patch communities(Syn.: Salicetum retusae
snow-patch Buia et al. 1962
communities Salicetum reticulatae
Puşcaru et al. 1956)
136 Tufărişuri pitice de arginţică R3617 4060 Alpine and 31.4 Alpine and Boreal 31.491 High 31.49152 South- F2.2915 Carpatho- Dryadetum octopetalae
. (Dryas octopetala) Boreal heaths heaths montane Dryas eastern Carpathian Balkanide Dryas mats Csürös et al.1956
mats Dryas mats (Syn: Salix reticulata
–
Dryas octopetala
ass.Beldie 1967, Achilleo
schurii- Dryadetum (Beldie
1967) Coldea 1984,
Salicetum retuso-
reticulatae Br.-Bl. 1926,
Dryadetum octopetalae
Br.-Bl. 1926 ( după
Puşcaru 1969)
137 Tufărişuri pitice sud-est carpatice R3618 6170 Alpine and - 36.12 36.12212 Carpathian - Soldanello hungaricae
. de sălcii endemice (Salix subalpine calcareous Calcareous Salix kitaibeliana - Salicetum
kitaibeliana) cu degetăruţ grasslands snow-patch snowbed communities kitaibelianae Coldea
(Soldanella hungarica) communities 1985
138 Tufărişuri pitice sud-est carpatice R3619 6170 Alpine and - 36.12 36 12212 Carpathian - Soldanello pusillae -
. de sălcii endemice (Salix subalpine calcareous Calcareous Salix kitaibeliana Salicetum kitaibelianae
kitaibeliana) cu degetăruţ alpin grasslands snow-patch snowbed communities (Boşcaiu 1971) Coldea
(Soldanella pusilla) communities 1993 (Syn.:Anemono -
Salicetum retusae Boşcaiu
1971 non Horv. 1919)
37 Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri)
139 Comunităţi sud-est carpatice de R3701 6430 Hydrophilous - 37.8 Subalpine 37.81432 East E5.5143 Carpathian Aconietum taurici Borza
. buruienişuri înalte cu tall herb fringe and alpine tall Carpathian monkshood monkshood 1934 ex Coldea 1990
Aconitum tauricum communities of plain herbs communities communities (Syn.: Aconietum taurici
and of the montane communities retezetense Borza 1934)
27
28
to alpine levels
140 Comunităţi sud-est carpatice de R3702 6430 Hydrophilous - 37.8 Subalpine 37.8141 Carpathian E5.5141 Carpathian Adenostylo-Doronicetum
. buruienişuri înalte cu Adenostyles tall herb fringe and alpine tall Adenostyles Adenostyles austriaci Horvat 1956
alliaria şi Doronicum austriacum communities of plain herbs communities communities (Syn.: Adenostyletum
and of the montane communities alliariae banaticum Borza
to alpine levels 1946)
141 Comunităţi sud-est carpatice de R3703 6430 Hydrophilous - 37.8 Subalpine 37.814 Carpathian tall E5.514 Carpathian tall Cirsio waldsteinii-
. buruienişuri înalte cu Cirsium tall herb fringe and alpine tall herb communities herb communities Heracleetum transsilvanici
waldsteinii şi Heracleum communities of plain herbs Pawl. et Walas 1949
sphondylium ssp. transilvanicum and of the montane communities ((Syn.: Cardueto-
to alpine levels Heracleetum palmati
Beldie 1967;
Heracleetum palmati auct.
rom.)
142 Comunităţi sud-est carpatice de R3704 6430 Hydrophilous - 37.88 Alpine 37.88 Alpine dock E5.58 Alpine Rumex Senecioni-Rumicetum
. buruienişuri înalte cu Senecio tall herb fringe dock communities communities alpini Horv. 1919 em.
subalpinus şi ştevia stânelor communities of plain communities Coldea (1986) 1990 (Syn.:
(Rumex alpinus) and of the montane Rumicetum alpini auct.
to alpine levels rom.; Urtico dioicae –
Rumicetum alpini
(Şerbănescu 1939, Todor et
Culică 1967) corr. Oltean
et Dihoru 1986;
Chenopodietum
subalpinum Br.-Bl. 1944)
143 Comunităţi sud-est carpatice de R3705 6430 Hydrophilous - 37.88 Alpine 37.88 Alpine dock E5.58 Alpine Rumex Rumici obtusifoliae –
. buruienişuri înalte cu Rumex tall herb fringe dock communities communities Urticetum dioicae Kornaš
obtusifolia şi Urtica dioica communities of plain communities 1968 (Syn.: Rumicetum
and of the montane obtusifolii auct. rom., As.
to alpine levels Urtica dioica-Rumex
obtusifolius Anghel et al.
1965)
144 Comunităţi sud-est carpatice de R3706 6430 Hydrophilous - 37 Humid 37.81442 Carpathian E5.5144 Carpathian Petasitetum kablikiani
. buruienişuri înalte cu Petasites tall herb fringe grasslands and glabrous butterbur butterbur communities Szafer, Kulcz. et Pawl.
kablikianus communities of plain tall herbs communities 1926 (Syn.:
and of the montane communities Petasitetum
to alpine levels glabrati Morariu 1943)
145 Comunităţi sud-est carpatice de R3707 6430 Hydrophilous - 37 Humid 37.8144 Carpathian E5.5144 Carpathian Telekio-Petasitetum
. buruienişuri înalte cu Telekia tall herb fringe grasslands and butterbur communities; butterbur communities hybridi (Morariu 1967)
speciosa şi Petasites hybridus communities of plain tall herbs 37.81441 Carpathian Resmeriţă et Raţiu 1974
and of the montane communities white butterbur (Syn.: Petasitetum hybridi
to alpine levels communities auct. rom., Aegopodio-
Petasitetum hybridi auct.
rom., Telekio-Petasitetum
albae Beldie 1967;
Petasitetum albae Dihoru
1975,
Petasiteto-
Telekietum speciosae
Morariu 1967);
Telekio – Filipenduletum
Coldea 1996,
Telekio speciosae –
Aruncetum dioici Oroian
1998
146 Comunităţi daco-getice cu R3708 6430 Hydrophilous 37.7 Humid tall fringes 37.211 Cobbage 37.814 Carpathian E5.5143 Carpathian Angelico – Cirsietum
. Angelica sylvestris, Crepis tall herb fringe thistle (Cirsium herb communities monk shoad oleracei R. Tx. 1937,
paludosa şi Scirpus sylvaticus communities of plain oleraceum) communities Scirpetum sylvatici Ralski
and of the montane meadows 1931emend. Schwich 1944
to alpine levels
147 Comunităţi danubiene cu Juncus R3709 - - - 37.263 Danubio- E3.4624 Eastern Junco – Menthetum
. effusus, J. inflexus şi Agrostis Panonic riverine and Carpathian raft rush longifoliae Lohm. 1953,
canina humid meadows meadows Agrostetum caninae Harg.
1942, Juncetum effusi Soó
(1931) 1949
148 Pajişti dacice de Molinia R3710 6410 Molinia 37.3 Oligotrophic humid 37.31 Purple 37.312 Acid purple E3.511 Calcidine Junco-Molinietum Preising
. caerulea meadows on grasslands moograss moorgrass meadows purple moorgross 1951, Peucedano
calcareous, peaty or meadows meadows rocheliani – Molinietum
clayey-siltladen soils coeruleae Boşcaiu 1965,
(Molinion caeruleae) Molinio – Salicetum
rosmarinifoliae Magyar ex
Soó 1933.
149 Pajişti dacice de Nardus stricta şi R3711 6410 Molinia - 37.312 Acid 37.312 Acid E3.512 Acidoclin Nardo-Molinietum Gergely
. Molinia caerulea meadows on purple purple moorgrass purple moorgrass 1958
calcareous, peaty or moorgrass meadows meadows
clayey-siltladen soils meadows
(Molinion caeruleae)
150 Comunităţi dacice cu R3712 - 37.2 Eutrophic humid - 37.263 Danubio- E2.233 Carpathian Agrostio stoloniferae –
. Deschampsia caespitosa şi grasslands Pannonic riverine and submontane hay Deschampsietum
Agrostis stolonifera humid meadows meadows caespitosae Ujvarosi 1947
151 Pajişti antropice de Juncus tenuis R3713 - - - 37.263 Danubio- E3.462 Peri-Pannonic Juncetum tenuis (Diemont,
. şi Trifolium repens Pannonic riverine and humid meadows Siss. et Westhoff 1940)
humid meadows Schwik. 1944
152 Comunităţi daco-getice cu R3714 6430 Hydrophilous 37.7 Humid tall herb - 37.716 Continental E5.414 Continental Filipendulo – Geranietum
. Filipendula ulmaria, Geranium tall herb fringe fringes mixed riverine screensriver bank tall-berb palustris W. Koch 1926,
palustre şi Chaerophyllum communities of plain communities Chaerophyllo hirsuti –
hirsutum and of the montane domineted by Filipenduletum Niemann et
to alpine levels Filipendula al. 1973
153 Pajişti danubian-panonice de R3715 - - - 37.263 Danubio- E2.251 Ponto- Agrostetum stoloniferae
. Agrostis stolonifera Pannonic riverine and Pannonic mesophille (Ujvarosi 1941) Burduja
humid meadows hay 1956
154 Pajişti danubiano-pontice de Poa R3716 6440 Alluvial 37.2 Eutrophic humid - 37.263 Danubio- E2.251 Ponto- Poetum pratensis Răv.,
. pratensis, Festuca pratensis şi meadows of river Pannonic riverine and Pannonic mesophille Căzac. et Turenschi 1956,
Alopecurus pratensis valleys of the humid meadows hay Ranunculo repentis-
Cnidion dubii Alopecuretum pratensis
Ellmauer 1933,
Agrostideto-Festucetum
pratensis Soó 1949
38 Pajişti mezofile
155 Pajişti sud-est carpatice de R3801 6520 Mountain hay - 38.3 Montain 38.3 Mountain hay - Cerastio holosteoidis –
. Trisetum flavescens şi Alchemilla meadows hay meadows meadows Trisetum flavescenti Sanda
vulgaris et Popescu 2001 (Poo –
Trisetum flavescetis auct.
rom. non Knapp 1951),
Trisetetum flavescentis
(Schröter) Brockmann
1907
156 Pajişti daco-getice de R3802 6510 Lowland hay 38.2 Lawlands humid - 38.233 Carpathian E2.233 Carpathian Arrhenatherum elatioris
. Arrhenatherum elatius meadows grasslands submontane hay submontane hay Br,-Bl. ex Scherrer 1925
(Alopecurus meadows meadows
pratensis,
Sanguisorba
29
officinalis)
157 Pajişti sud-est carpatice de R3803 6510 Lowland hay 37.2 Eutrophic humide 35.12 Agrostis – 38. 2323 Eastern E1.721 Nemoral Festuco rubrae–
. Agrostis capillaris şi Festuca meadows grasslands Festuca Carpathian yellow Agrostis- Agrostetum capillaris
rubra (Alopecurus grasslands oatgrass meadows Festuca Horvat 1951
pratensis, grasslands
Sanguisorba
officinalis)
158 Pajişti daco-getice de Agrostis R3804 6510 Lowland hay 37.2 Eutrophic humide 35.12 Agrostis- 38.233 Carpathian E1.721 Nemoral Anthoxantho – Agrostetum
. capillaris şi Anthoxanthum meadows grasslands Festuca submontane hay Agrostis- capillare Silinger 1933
odoratum (Alopecurus grasslands meadows Festuca
pratensis, grasslands
Sanguisorba
officinalis)
4 Păduri
41 Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare
159 Păduri sud-est carpatice de molid R4101 91V0 Dacian beech - - 41.1D212 Dacian G4.6 Mixed – Pulmonario rubrae – 2316 1311
. (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) forest (Symphyto- Pulmonaria rubra fir- Abies- Picea- Fagetum (Soó 1964) 2216 1312
şi brad (Abies alba) cu Pulmo- Fagion) beech forests Fagus- woodlands Täuber 1987 2327 1315
naria rubra 1321
1411
1412
1413
160 Păduri sud-est carpatice de molid R4102 9110 Luzulo- - - 42.1323. Dacian G4.6.Mixed – Hieracio rotundati – 2344 1314
. (Picea abies), fag (Fagus sylva- Fagetum beech acidophile beech-fir Abies- Picea- Abietetum (Soó 1962) 2236 1331
tica) şi brad (Abies alba) cu forests forest Fagus- woodlands Täuber 87 1341
Hieracium rotundatum
161 Păduri sud-est carpatice de molid R4103 91V0 Dacian beech - - 41.1D213. Dacian G4.6 Mixed – Leucanthemo waldsteinii – 2318 1313
. (Picea abies), fag (Fagus sylva- forest (Symphyto- Leucanthemum beech Abies- Picea- Fagetum (Soó 1964)
tica) şi brad (Abies alba) cu Fagion) forest Fagus- woodlands Täuber 1987
Leucanthemum waldsteinii
162 Păduri sud-est carpatice de fag R4104 91V0 Dacian beech !41.1 Beech forests - 41.1D212 Dacian G3.1123 Dacian Pulmonario rubrae – 2116 2111
. (Fagus sylvatica) şi brad (Abies forest (Symphyto- Pulmonaria rubra fir- neutrophile mountaine Fagetum (Soó 1964) 2416 2112
alba) cu Pulmonaria rubra Fagion) beech forest fir forest Täuber 1987 2427 2113
2116
2211
2212
2213
2214
2221
2311
163 Păduri sud-est carpatice de fag R4105 9110 Luzulo- !41.1 Beech forests - 41.1D54 South - Festuco drymeiae – 2136 2121
. (Fagus sylvatica) şi brad (Abies Fagetum beech Carpathian Festuca Fagetum Morariu et al. 2436 2132
alba) cu Festuca drymeia forests drymeia beech forest 1968 2231
2241
164 Păduri sud-est carpatice de fag R4106 9110 Luzulo – !41.1 Beech forests - 41.1D11 Dacian G3.1323 Dacian Hieracio rotundati – 2456 4241
. (Fagus sylvatica) şi brad (Abies Fagetum beech woodrush-beech forest acidophile beech – fir Fagetum (Vida 1963) 3356
alba) cu Hieracium rotundatum forests forest Täuber 1987 (Syn.:
Deschampsio flexuosae –
Fagetum Soó 1962)
165 Păduri sud-est carpatice de fag R4107 9110 Luzulo – !41.1 Beech forests - 41.1D14 Dacian - 2456 2251
. (Fagus sylvatica) şi brad (Abies Fagetum beech bilberry – beech forest 3356 4161
alba) cu Vaccinium myrtillus forests 4162
4242
166 Păduri sud-est carpatice de fag R4108 91V0 Dacian beech !41.1 Beech forests - 41.1D213. Dacian - Leucanthemo waldsteinii – - -
. (Fagus sylvatica) şi brad (Abies forest (Symphyto- Leucanthemum beech Fagetum (Soó 1964)
alba) cu Leucanthemum Fagion) forest Täuber 1987
waldsteinii
167 Păduri sud-est carpatice de fag R4109 91V0 Dacian beech !41.1 Beech forests - 41.1D211.Dacian G1.6D21 Dacian Symphyto cordati – 3316 4111
. (Fagus sylvatica) cu Symphytum forest (Symphyto- Dentaria glandulosa Symphytum beech Fagetum Vida 1959 3227 4112
cordatum Fagion) beech forest forest 4113
4114
4115
4118
4121
4131
4132
4231
4232
168 Păduri sud-est carpatice de fag R4110 9110 Luzulo – !41.1 Beech forests - 41.1D54 South G1.6D54 South Festuco drymeiae- 3336 4141
. (Fagus sylvatica) cu Festuca Fagetum beech Carpathian Festuca Carpathian Festuca Fagetum Morariu et al. 4136 4142
drymeia forests drymeia beech forest drymeia beech forest 1968. 4151
4152
169 Păduri sud-est carpatice de fag R4111 9150 Medio- !41.1 Beech forests - 41.1D41 Dacian G1.6D4 East Carpino - Fagetum 3374 4173
. (Fagus sylvatica) şi brad (Abies European limestone Epipactis beech forest Carpathian calciphile cephalanteriosum Coldea 4181
alba) cu Cephalanthera beech forest of the beech forest 1975 4182
damassonium Cephalanterion- 4183
Fagion 4213
170 Păduri balcanice de fag (Fagus R4112 91K0 Illyrian Fagus !41.1 Beech forests - 41.1D51 South G1.6D51 South Aremonio agrimonioidi – - -
. sylvatica) cu Aremonia sylvatica forests Carpathian Aremonia Carpathian Aremonia Fagetum Boşcaiu 1972
agrimonioides (Aremonio-Fagion) beech forest beech forest
171 Păduri balcanice de fag (Fagus R4113 91K0 Illyrian Fagus !41.1 Beech forests - 41.1D53 South G1.6D53 South - - -
. sylvatica) cu Helleborus odorus sylvatica forests Carpathian Helleborus Carpathian Heleborus
(Aremonio-Fagion) odorus beech forest odorus beech forest
172 Păduri balcanice mixte de fag R4114 91K0 Illyrian !41.1 Beech forests - 41.1D55 South - Fago - Ornetum Zolyomi - -
. (Fagus sylvatica) cu Ruscus Fagus sylvatica Carpathian Ruscus 1954, Carpino - Fagetum
aculeatus forests (Aremonio- beech forest Pauca 1941 subass.
Fagion) fagetosum orientalis Roman
1974
173 Păduri balcanice de fag (Fagus R4115 91K0 Illyrian !41.1 Beech forests - 41.4643 Dacian - Geranio macrorrhizi – - -
. sylvatica) cu Geranium Fagus sylvatica Geranium Fagetum (Borza 1933) Soó
macrorrhizum forests (Aremonio- macrorrhizum beech 1964
Fagion) forest
174 Păduri sud-est carpatice de fag R4116 91V0 Dacian beech !41.1 Beech forests - 41.4641 Dacian - Phyllitidi – Fagetum Vida - -
. (Fagus sylvatica) cu Phyllitis forests (Symphyto- Phyllitis beech ravine (1959) 1963
scolopendrium Fagion) forest
175 Păduri sud-est carpatice de frasin R4117 9180 Tilio-Acerion !41.4 Mixed ravine and - 41.4642 Dacian ash- G1.A464. Eastern Acereto – Fraxinetum 3418 0211
. (Fraxinus excelsior), paltin (Acer forests of slopes, slope forests sycamore ravine beech Carpathian ravine Paucă 1941 0311
pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus screes and ravines forest forest 0421
glabra) cu Lunaria rediviva 4171
4172
176 Păduri dacice de fag (Fagus R4118 9130 !41.1 Beech forests - 41.1D224 Dacian Carpino - Fagetum Pauca 4116 4211
. sylvatica) şi carpen (Carpinus Asperulo- Dentaria bulbifera - 1941 4216 4212
betulus) cu Dentaria bulbifera Fagetum beech beech forest 4316 4215
forests 4311
4312
4313
177 Păduri dacice de fag (Fagus R4119 9130 Asperulo- !41.1 Beech forests - 41.1D22 Dacian hairy G1.6D22. Dacian hairy Carpino - Fagetum Paucă 4125 4221
. sylvatica) şi carpen (Carpinus Fagetum beech sedge beech-hornbeam sedge beech/hornbeam 1941 4225 4222
betulus) cu Carex pilosa forests forests 4321
178 Păduri moldave mixte de fag R4120 9130 !41.1 Beech forests - 41.1D222 Dacian - Tilio – Corydali – Fagetum 4316 4331
. (Fagus sylvatica) şi tei argintiu Asperulo- Lathyrus Dobrescu et Kovacs 1973, 4332
(Tilia tomentosa) cu Carex Fagetum beech hallersteinii beech- Galio schultesii–Fagetum 4333
brevicollis forests hornbeam forests (Burduja et al.1972) Chifu
et Ştefan 1994
179 Păduri balcanice de fag (Fagus R4121 91K0 Illyrian Fagus !41.1 Beech forests - 41.1D52 South G1.6D52 South Corylo colurnae-Fagetum - -
. sylvatica) şi alun turcesc (Corylus sylvatica forests Carpathian Corylus Carpathian Corylus (Jov. 55) Borh.1963
colurna) cu Knautia drymeia (Aremonio-Fagion) colurna beech forest colurna beech forest
180 Păduri sud-est carpatice de fag R4122 - !41.1 Beech forests - 411D12 Dacian G1.6D12. Dacian Hieracio rotundati – - -
. (Fagus sylvatica) şi gorun Galium kitaibelianum Galium kitaibelianum Fagetum (Vida 1963)
(Quercus petraea) cu Galium beech forest beech forest Täuber 1987, galietosum
kitaibelianum kitaibelianii (Syn.: Galio
kitaibelianii- Quercetum
petraeae Sanda et Popescu
1999)
181 Păduri dacice de gorun (Quercus R4123 9170 Galio- !41.2 Oak-hornbeam - 41.266 Carpathian G1.A166.Carpathian - 5225 5121
. petraea), fag (Fagus sylvatica) Carpinetum oak- forests hairy sedge oak- hairy sedge oak- 4625 5122
şi carpen (Carpinus betulus) cu horbeam forests hornbeam forests hornbeam forest 5211
Carex pilosa 5212
31
5221
182 Păduri dacice de gorun (Quercus R4124 91Y0 Dacian oak- !41.2 Oak-hornbeam - 41.2C12 Dacian G1.A1C1 Dacian oak- Lathyro hallersteinii – 5216 5311
. petraea), fag (Fagus sylvatica) şi hornbeam forests forests Lathyrus hornbeam forest Carpinetum Coldea 1975 4616 5313
carpen (Carpinus betulus) cu hallersteinii oak- 5316
Lathyrus hallersteinii hornbeam forest 5321
5323
183 Păduri moldave mixte de gorun R4125 91Y0 Dacian oak- !41.2 Oak-hornbeam - 41.2C4 Southern - - 5316 -
. (Quercus petraea), fag (Fagus hornbeam forests forests sarmatic oak-lime-
sylvatica), tei (Tilia cordata) cu hornbeam forest
Carex pillosa
184 Păduri moldave mixte de gorun R4126 91Y0 Dacian oak- !41.2 Oak-hornbeam - 41.2C22 Moldo- G1.A1C2.Moldo- Aro orientalis-Carpinetum 5416 5322
. (Quercus petraea), fag (Fagus hornbeam forests forests Muntenian sessile oak- Muntenian oak-lime- (Dobrescu et Kovacs 1973) 6416 5324
sylvatica) şi tei argintiu (Tilia hornbeam forest hornbeam forest Täuber 1992 5511
tomentosa) cu Carex brevicollis 5512
5513
5514
6212
(toate doar
în estul
tarii)
Păduri dacice mixte de gorun R4127 91L0 Illyrian oak- !41.2 Oak-hornbeam - 41.2A12 Illyrian G1.A164 Peri- - 5416 5322
(Quercus petraea), fag (Fagus hornbeam forest forests neutrocline sessile oak- Carpathian lime – oak 4516 5324
sylvatica) şi tei argintiu (Tilia (Erytronio- hornbeam forests – hornbeam forest 5511
tomentosa) cu Erythronium dens- Carpinion) 5512
canis 5513
5514
6212
(toate doar
în vestul
tarii)
185 Păduri getice – dacice de gorun R4128 91Y0 Dacian oak- !41.2 Oak-hornbeam - 41.2C1 Dacian oak- - Dentario bulbiferae - 5116 5111
. (Quercus petraea) cu Dentaria hornbeam forests forests hornbeam forests Quercetum petraeae 5112
bulbifera Resmerita (1974) 1975 5113
5114
186 Păduri dacice de gorun R4129 - !41.2 Oak-hornbeam - 41.7A151 Getic pre- G1.8713 Pre- Festuco drymeiae - 5134 5131
. (Quercus petraea) şi fag (Fagus forests Carpathic Festuca Carpathian beech- Quercetum petraeae 4636 5151
sylvatica) cu Festuca drymeia drymeia oak forest sessile oak forest Morariu et al.1970 4634 5231
5241
5242
187 Păduri dacice de gorun R4130 - !41.5 Acidophilous oak - 41.5731 Black broom- - Cytiso - Quercetum 5131 5132
. (Quercus petraea) şi fag (Fagus forests oak forest petraeae Pauca 1941 4634 5172
sylvatica) cu Lembotropis Querco petraeae – 5173
nigricans Fagetum Resmeriţa 1974
188 Păduri dacice de gorun R4131 - !41.5 Acidophilous oak - 41.571232 Dacian - Vaccinio-Quercetum 5144 5153
. (Quercus petraea) şi fag (Fagus forests bilbenry-sessile oak petraeae Morariu et al. 5154
sylvatica) cu Vaccinium – forest 1970
Calluna
189 Păduri panonice-balcanice de R4132 91M0 Pannonian – !41.7 Thermophilous - 41.7696 Pre- - Quercetum petraeae- 7724 7414
. gorun (Quercus petraea), cer (Q. Balkanic Turkey oak and supra-Mediterranean Carpathian Quercus cerris
cerris) şi fag (Fagus sylvatica) cu – sessile oak oak woods cerris-Quercus Soó (1957) 1969
Melittis melissophyllum petraea forests
190 Păduri balcanice de gorun R4133 91M0 Pannonian – !41.7 Thermophilous - 41.7696 Pre- - Aremonio-Quercetum - -
. (Quercus petraea) cu Helleborus Balkanic Turkey oak and supra-Mediterranean Carpathian Quercus petraeae Hoborka 1980
odorus – sessile oak oak woods cerris – Q. petraea s.l.
forest
191 Păduri vest – pontice de gorun R4134 91 DA Dobrogean - - 41.76831 Dobrogean - Fraxino orni-Quercetum - 5161
. (Quercus petraea) cu Merculialis oriental hornbeam- Paeonia-sessile oak dalechampii Doniţă 1970, 5162
ovata lime-oak forests forest Orno– Quercetum 5163
praemoesaicum Roman 5164
1974 5165
192 Păduri vest-pontice mixte de R4135 91Y0 Dacian oak- - - 41.2C23 Western – - Tilio tomentosae- - 5331
. gorun (Quercus petraea), tei hornbeam forests Pontic sessille oak – Carpinetum betuli Doniţă
argintiu (Tilia tomentosa) şi lime – hornbeam – ash 1968
carpen (Carpinus betulus) cu forest
Carpesium cernuum
193 Păduri vest-pontice mixte gorun R4136 91 DA Dobrogean !41.7 Thermophilous - 41.76832 Dobrogean G1.7683 Dobrogean Nectaroscordo-Tilietum - 5332
. (Quercus petraea), tei argintiu oriental hornbeam- and supra-Mediterranean sessile oak-lime oriental hornbeam- tomentosae Doniţă 1970 5333
(Tilia tomentosa) şi cărpiniţă lime-oak forests oak woods oriental hornbeam ash lime-oak forest
(Carpinus orientalis) cu forest
Nectaroscordum siculum
194 Păduri vest-pontice de gorun R4137 91 DA Dobrogean !41.7 Thermophilous - 41.76834 Western- - Galantho plicatae – - -
. (Quercus petraea) şi tei cu frunza oriental hornbeam- and supra-Mediterranean Pontic sessile oak- Tilietum tomentosae Doniţă
mare (Tilia platyphyllos) cu lime-oak forests oak woods lime-oriental 1968
Galanthus plicatus hornbeam-
Galanthus
forest
195 Păduri dacice de gorun (Quercus R4138 91I0* Euro-Siberian - - 41.7A225 Sarmatic - Aceri tatarico – 6716 5411
. petraea) şi stejar pedunculat steppic woods with Acer tataricum-Q. Quercetum petraeae – 5412
(Quercus robur) cu Acer Quercus sp robur-Q. petraea roboris (Soó 1951) em.
tataricum steppe woods Zolyomi 1957
196 Păduri getice de stejar pedunculat R4139 - - - 41.57143 Pre- - - 6132 5141
. (Quercus robur) şi gorun Carpathian Carex 5142
(Quercus petraea) cu Carex praecox pedunculate 6112
praecox oak forest 6113
6141
6143
197 Păduri dacice – balcanice de R4140 91M0 Pannonian - !41.7 Thermophilous - 41.7696 Pre- G1.7686 Pre- Tilio argenteae – - 7431
. gorun (Quercus petraea), cer (Q. Balkanic turkey oak and supra-Mediterranean Carpathian Quercus Carpathian Quercus Quercetum petraeae – 7432
cerris) şi tei argintiu (Tilia – sessile oak forest oak woods cerris – Q. petraea s.l. cerris – Q. petraea cerris Soó 1957, 7511
tomentosa) cu Lychnis coronaria forest forest Quercetum petraeae – 7524
cerris Soó (1957) 1969,
Tilietosum tomentosae Pop
et Cristea 2000
198 Păduri dacice – balcanice de R4141 9260 Castanea - - 41.57331 Pre- Castaneo – Quercetum - -
. gorun (Quercus petraea) şi castan sativa Carpathian chestnut- Horvat 1938
(Castanea sativa) cu Genista woods sessile oak forest
tinctoria
199 Păduri balcanice mixte de gorun R4142 91I0* Euro-Siberian - - 41.7A153 Getic-pre- Orno – Quercetum - 0212
. (Quercus petraea) şi alun turcesc steppic woods with Carpathic Corylus praemoesicum Roman
(Corylus colurna) cu Paeonia Quercus sp colurna-sessile oak 1974, coryletosum
dahurica forest colurnae
200 Păduri dacice de stejar pedunculat R4143 91Y0 Dacian oak- - - 41.2C11 Dacian - Melampyro bihariense – 6228 6111
. (Quercus robur) cu Melampyrum hornbeam forests Melampyrum Carpinetum (Borza 1941) 6225
bihariense bihariense oak – Soó 1964 en Coldea 1975 6216
hornbeam forest
201 Păduri dacice de stejar R4144 9160 Sub-Atlantic 41.57143. Pre- Molinio – Quercetum 6132 -
. pendunculat (Quercus robur) cu and medio-European Carpathic purple roboris (Tx. 1937) Scam et
Molinia coerulea oak or oak-hornbeam moorgrass – Pass 1959
forests of the pedunculate oak forest
Carpinian betuli
202 Păduri R4145 9160 Sub-Atlantic - - 41.57142 Pre- - Carici brizoidi – 6133 6151
. panonice and medio-European Carpathian quaking Quercetum roboris Raţiu et 6152
de stejar pendunculat (Quercus oak or oak-hornbeam sedge – pedunculate al. 1977 6153
robur) cu Carex brizoides forests of the oak forest 6154
Carpinian betuli 6155
203 Păduri-rarişti moldave de stejar R4146 91I0* Euro-Siberian - - 41.7A224 Sarmatic G1.7A12 Tartar maple Aceri tatarico – Quercetum 6111 6161
. pedunculat (Quercus robur) şi steppic woods with Acer tataricum – steppe oak woods roboris Zolyomi 1957 6162
cireş (Prunus avium) cu Acer Quercus sp. Quercus robur steppe
tataricum woods
204 Păduri danubiene mixte de stejar R4147 91Y0 Dacian oak- - - 41.2C21 Moldo- G1.A162 Mixed lime- Ornithogalo – Tilio – 6414 6221
. pedunculat (Quercus robur) şi tei hornbeam forests Muntenian oak-hornbeam forest Quercetum A. Dihoru 1976 6814 6222
argintiu (Tilia tomentosa) cu pedunculate oak – 6223
Scutellaria altissima lime-hornbeam ash 6225
forest 6311
6313
6321
6322
6324
6325
205 Păduri panonice psamofile de R4148 91I0* Euro-Siberian !41.5 Acidophilous oak - 41.7A213 Pannonic - Convallario – Quercetum - 6114
. stejar pedunculat (Quercus robur) steppic woods with forests sand steppe oak woods roboris Soó 1957 6163
cu Convallaria majalis Quercus sp.
33
34
206 Păduri danubian–balcanice de cer R4149 91M0 Pannonian- 41.7 Thermophilous and - 41.7697 Getic - Quercetum cerris 7114 7111
. (Quercus cerris) cu Pulmonaria Balkanic turkey oak- supra-Mediterranean oak Pulmonaria mollis – Georgescu 1941 7112
mollis sessile oak forests woods Quercus cerris forest 7113
7121
207 Păduri danubian-balcanice de cer R4150 91M0 Pannonian- 41.7 Thermophilous and - 41.7691 Getic white G1.7691 Getic white Quercetum cerris 7135 7122
. (Quercus cerris) cu Festuca Balkanic turkey oak- supra-Mediterranean oak cinquefoil Quercus cinquefoil Quercus. Georgescu 1941 7123
hetero- phylla sessile oak forests woods cerris forest cerris forest 7124
7125
208 Păduri balcanice mixte de cer R4151 91M0 Pannonian- 41.7 Thermophilous and - 41.76812.Moesio – G1.7682 Moesio – Quercetum farnetto – 7111 7131
. (Quercus cerris) cu Balkanic turkey oak- supra-Mediterranean oak Danubian oriental Danubian orientalis cerris Georgescu 1945 7371 7512
Lithospermum purpurocoeru- sessile oak forests woods hornbeam- hornbeam – durmast Rudski 1949, carpineto 7531
leum Quercus oak forest orientalis
cerris forest
209 Păduri dacice de cer (Quercus R4152 91M0 Pannonian- 41.7 Thermophilous and - 41.769 Getic sub- - Carpino - Quercetum 6814 7513
. cerris) şi carpen (Carpinus betu- Balkanic turkey oak- supra-Mediterranean oak continental cerris Klika 1938 (Boşcaiu 7214 7521
lus) cu Digitalis grandiflora sessile oak forests woods thermophilous oak et al. 1969) 7522
woods
210 Păduri danubian-balcanice de cer R4153 91M0 Pannonian- 41.7 Thermophilous and - 41.7693 Getic crocus G1.7693 Getic crocus Quercetum farnetto – 7414 7311
. (Quercus cerris) şi gârniţă Balkanic turkey oak- supra-Mediterranean oak Quercus frainetto – Q. Quercus frainetto – Q. cerris Georgescu 1945 7432 7312
(Q. frainetto) cu Crocus flavus sessile oak forests woods cerris forest cerris forest Rudski 1949 7435 7321
7322
211 Păduri danubian-balcanice de R4154 91M0 Pannonian- 41.7 Thermophilous and - 41.76814 Danubian – - Quercetum frainetto Paun 7535 7211
. gârniţă (Quercus frainetto) cu Balkanic turkey oak- supra-Mediterranean oak balcanic Festuca 1964 7514 7212
Festuca heterophylla sessile oak forests woods heterophylla forest 7213
7214
7221
7222
7226
212 Păduri danubian - balcanice de R4155 91M0 Pannonian- 41.7 Thermophilous and - 41.7692 Getic early G1.7692 Getic early Quercetum frainetto Paun 7532 7215
. gârniţă (Quercus frainetto) şi cer Balkanic turkey oak- supra-Mediterranean oak sedge Quercus sedge Quercus 1964 7216
(Quercus cerris) cu Carex sessile oak forests woods frainetto forest frainetto forest 7313
praecox 7323
213 Păduri danubian-balcanice de R4156 91I0 *Euro-Siberian 41.7 Thermophilous and - 41.7A223 Pontic Acer - Quercetum pedunculi 7614 8221
. stejar brumăriu (Quercus steppic woods with supra-Mediterranean oak tataricum – Quercus - florae – cerris 8431
pedunculiflora), cer (Q. cerris), Quercus spp. woods pedunculiflora – Q. Morariu 1944 8432
gârniţă (Q. frainetto) şi stejar cerris steppe woods 8433
pufos (Q. pubescens) cu Acer 8441
tataricum 8451
214 Păduri-rarişti danubian – vest – R4157 91I0 *Euro-Siberian 41.7 Thermophilous and - 41.7A221 Pontic Acer G1.7A12 Tartar maple Quercetum 8114 8111
. pontice de stejar brumăriu steppic woods with supra-Mediterranean oak tataricum – Quercus steppe oak woods pedunculiflorae 8112
(Quercus pedunculiflora) cu Acer Quercus spp. woods pedunculiflora steppe Borza 1937 8114
tataricum woods 8115
8116
215 Păduri danubian – vest – pontice R4158 91 DA Dobrogean 41.7 Thermophilous and - 41.76833 Dobrogean - Querco pedunculiflorae – 8211 8422
. mixte de stejar brumăriu oriental hornbeam- supra-Mediterranean oak Quercus Tilietum tomentosae Doniţă 8214 8511
(Quercus pedunculiflora) şi tei lime-oak forests woods pedunculiflora lime – 1970 8513
argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola oriental hornbeam 8514
jordanii forest 8521
216 Păduri şi rarişti danubiene de R4159 91I0 *Euro-Siberian 41.7 Thermophilous and - 41.7A228 Danubian - - 8314 8411
. stejar brumăriu (Quercus steppic woods with supra-Mediterranean oak Quercus
pedunculiflora) şi stejar Quercus spp. woods pedunculiflora – Q.
pedunculat (Quercus robur) cu robur steppe woods
Tulipa bibersteinniana
217 Păduri-rarişti dacice de stejar R4160 91H0 *Pannonian 41.7 Thermophilous and - 41.7373 Intra – - Lithospermo – Quercetum 8771 8211
. pufos (Quercus pubescens) cu woods with Quercus supra-Mediterranean oak Carpathian insular auct. rom.
Lithospermum purpurocoeru- pubescens woods Quercus virgiliana
leum woods
218 Păduri-rarişti vest – pontice de R4161 91AA Eastern white 41.7 Thermophilous and - 41.73724 Moesian - Galio dasypodi – 8771 8223
. stejar pufos (Quercus pubescens) oak woods; 40D0 supra-Mediterranean oak Galium dasypodium Quercetum pubescentis
cu Galium dasypodium Ponto-Sarmatic woods white oak woods; Doniţă 1970
wooded steppes 93.2 Ponto-
(p.) Sarmatic wooded
steppes;
219 Păduri vest – pontice mixte de R4162 91AA Eastern white 41.7 Thermophilous and - 41.73723 Moesian - Paeonio peregrinae – 8271 8212
. stejar pufos (Quercus pubescens) oak woods supra-Mediterranean oak Paeonia Carpinetum 8213
cu Paeonia peregrina woods peregrina white orientalis Doniţă 8214
oak woods 1970 8224
8531
220 Păduri-rarişti balcanice de stejar R4163 91AA Eastern white 41.7 Thermophilous and - 41.73726 Moesian - Echinopo banatici – - -
. pufos (Quercus pubescens) cu oak woods supra-Mediterranean oak Echinops – white oak Quercetum pubescentis
Echinops banaticus woods woods Boşcaiu et al. 1971
221 Păduri balcanice de nuc (Juglans R4164 - - - 44.693 Balcanic G1.7C5 Celtis Celto – Juglandetum - -
. regia) şi sâmbovină (Celtis Juglans – Celtis australis woods regiae
australis) cu Scutellaria pichleri riverine forest Jov. 1957 em. Roman 1974
222 Păduri-rarişti de Betula pendula R4165 - - - 41.B37 Intra- - Agrostis tenuis - Betuletum -
. Carpathian dune oak- verrucosae Resmeriţă
birch woods 1970
42 Păduri temperate de conifere
223 Rarişti sud-est carpatice de molid R4201 9420 Alpine Larix !42.35 Carpathian larch - 42.3532 Eastern G3.1B62 Eastern Bruckenthalio – Piceetum - 1611
. (Picea abies) şi decidua and/or Pinus and arolla forests Carpathian arolla Carpathian subalpine Borhidi 1969
zâmbru (Pinus cembra) cu cembra forests forests spruce forest
Bruckenthalia spiculifolia
224 Rarişti sud-est carpatice de molid R4202 9420 Alpine Larix !42.35 Carpathian larch - 42.3532 Eastern G3.1B62 Eastern Rhododendro myrtifolii – - 3611
. (Picea abies) şi zâmbru (Pinus decidua and/or Pinus and arolla forests Carpathian arolla Carpathian subalpine Piceetum Coldea et
cembra) cu Rhododendron cembra forests forests spruce forest Pânzaru 1986
myrtifolium
225 Păduri sud-est carpatice de molid R4203 9410 Acidophilous !4221 Alpine and - 42.21626 Carpathian G3.1B62 Eastern Soldanello majori 1136 1152
. (Picea abies) cu Soldanella Picea forests of the Carpathian subalpine subalpine Carpathian subalpine – Piceetum Coldea 1157 1154
hungarica montane to alpine spruce forest Soldanella spruce spruce forest et. Wagner 1998
levels (Vaccinio- forest
Piceetea)
226 Păduri şi rarişti de larice (Larix R4204 9420 Alpine Larix !42.35 Carpathian larch - 42.3531 Eastern - Saxifraga cuneifolii – 1454 1511
. decidua) cu Saxifraga cuneifolia decidua and/or Pinus and arolla forests Carpathian larch forest Laricetum (Beldie 1967) 1656 1521
cembra forests Coldea 1991 3411
3421
3511
227 Păduri sud-est carpatice de molid R4205 9410 Acidophilous - - 42.2162 Eastern - Hieracio rotundati – 1226 1111
. (Picea abies) cu Picea forests of the Carpathian subalpine Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1113
Oxalis acetosella montane to alpine spruce forests 1939 oxalidosum 1114
levels (Vaccinio- 1115
Piceetea)
228 Păduri sud-est carpatice de molid R4206 9410 Acidophilous - - 42.21623 Carpathian G3.1B1 Bilberry Hieracio rotundati – 1234 1151
. (Picea abies) şi brad (Abies alba) Picea forests of the high montane spruce forest Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1256 1153
cu Hieracium rotundatum montane to alpine Hieracium spruce 1939 3256 1231
levels (Vaccinio- forest
Piceetea)
229 Păduri sud-est carpatice de molid R4207 9410 Acidophilous - - 42.226 Inner G3.1B1 Bilberry Hieracio rotundati – 1247 1121
. (Picea abies) şi brad (Abies alba) Picea forests of the Carpathian spruce spruce forest Piceetum Pawl. et Br. Bl. 2247 1122
cu Hylocomium splendens montane to alpine forests 1939 1123
levels (Vaccinio- 1221
Piceetea)
230 Păduri sud-est carpatice de molid R4208 9410 Acidophilous - - 42.2162 Eastern G3.1B1 Bilberry Hieracio rotundati – 1237 1141
. (Picea abies) şi brad (Abies alba) Picea forests of the Carpathian subalpine spruce forest Piceetum Pawl. et Br. Bl. 2237 1142
cu Luzula sylvatica montane to alpine spruce forests 1939 (Luzulo sylvaticae 1143
levels (Vaccinio- Piceetum Wraber 1953) 1241
Piceetea)
231 Păduri sud-est carpatice de molid R 4209 - - - 42.21625 Carpathian - Leucanthemo waldsteinii – 1218 1112
. (Picea abies) cu Leucanthemum Leucanthemum high Piceetum Krajna 1933 1227
waldsteinii mountaine spruce
forest
232 Păduri sud-est carpatice de molid R4210 9410 Acidophilous - - 42.2131 Carpathian - Sphagno-Piceetum 1268 1131
. (Picea abies) cu Sphagnum sp. Picea forests of the peat moss spruce forest (Tx.1937) Hartmon 1942 1132
montane to alpine 1133
levels (Vaccinio-
Piceetea)
233 Păduri sud-est carpatice de molid R4211 - - - 42.1124 Dacian - Pulmonario rubrae - 2216 1211
. (Picea abies) şi brad (Abies alba) neutrophile fir-spruce Fagetum (Soó 1964) 1212
cu Pulmonaria rubra forest Täuber 1987 1213
1215
234 Păduri sud-est carpatice de molid R4212 - - - 42.21624 Carpathian - - 2118 1214
. (Picea abies) şi brad (Abies alba) high mountain 2228 2114
cu Pleurozium schreberi Bazzania spruce forest 2115
235 Păduri sud-est carpatice de molid R4213 - - - - - - 3426 1116
. (Picea abies) cu Doronicum 1161
35
columnae 1163
236 Păduri sud-est carpatice de molid R4214 9410 Acidophilous - 42.25432 Acido- G3.1F43 Dacian Hieracio rotundati – 3244 1421
. (Picea abies) şi fag (Fagus sylva- Picea forests of the neutrophile Dacian beech-spruce forest Abietum (Borhidi 1974) 3256 1422
tica) cu Hieracium rotundatum montane to alpine beech – spruce forest Coldea 1991 1431
levels (Vaccinio-
Piceetea)
237 Păduri sud-est carpatice de pin R4215 91Q0 Western !42.5C South-eastern - 42.542 Carpathian G3.4C8 East Seslerio rigidae – Pinetum - 3133
. silvestru (Pinus sylvestris) cu Carpathian European Scots pine relict calcicolous Scots Carpathian Sesleria sylvestris Csürös et al.
Sesleria rigida calcicolous Pinus forests pine forests; Scots pine forest 1988
sylvestris forests 42.5C8 East
Carpathian Sesleria
Scots pine forest
238 Păduri sud-est carpatice de pin R4216 - !42.5C South-eastern - 42.5C9 East G3.4C9 East Leucobrio – Pinetum 3534 3111
. silvestru (Pinus sylvestris) cu European Scots pine Carpathian bilbery Carphathian bilbery Matusz. 1962 3554 3121
Leucobryum glaucum forests Scots pine forest Scots pine forest 3131
3132
239 Păduri sud-est carpatice de pin R4217 - !42.5C South-eastern - 42.5CA East G3.4CA East Daphno blagayanae – - -
. silvestru (Pinus sylvestris) cu European Scots pine Carpathian Daphne Carpathian Daphne Pinetum sylvestris Coldea
Daphne blagayana forests blagayana Scots pine blagayana Scots pine et A. Pop 1988
forest forest
240 Păduri-raristi sud-est carpatice de R4218 9530 *Sub- !4266 Banat and Pallas 42.662 Banat pine G3.562 Banat pine Genisto radiatae – Pinetum 4871 3211
. pin negru (Pinus nigra ssp. mediterranean pine pine forest forest forest nigrae Resmerita 1972 3212
banatica) cu Genista radiata forest with endemic 3311
black pines
44 Păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştină
241 Păduri sud-est carpatice de anin R4401 91E0 *Alluvial forest - - 44.214 Eastern G1.1214 Eastern Telekio speciosae – 9117 1171
. alb (Alnus incana) cu Telekia with Alnus glutinosa Carpathian grey alder Carpathian grey alder Alnetum incanae Coldea 9811
specioasa and Fraxinus galleries galleries (1986) 1990 9821
excelsior (Alno- 9831
Padion, Alnion
incanae, Salicion
albae)
242 Păduri dacice – getice de lunci R4402 91E0 *Alluvial forest - - 44.323 Pre – G1.2123 Pre- Stellario nemori – Alnetum 9317 9712
. colinare de anin negru (Alnus with Alnus glutinosa Carpathian stream ash Carpathian stream ash (Köstner 1938) Lohm 1957 9714
glutinosa) cu Stellaria nemorum and Fraxinus – alder woods – alder woods 9721
excelsior (Alno- 9722
Padion, Alnion 9723
incanae, Salicion 9911
albae)
243 Păduri danubian- panonice de R4403 - !449115 Eastern - 44.91151 Pre – G1.4115 Eastern Carici acutiformi – 9309 9711
. anin negru (Alnus glutinosa) cu Carpathian alder swamp Carpathian alder Carpathian Alnetum (Dosfa 1933) Soó 9310 9713
Iris pseudacorus woods swamp woods Alnus glutinosa 1963 9731
swamp woods 9732
9733
244 Păduri danubian-panonice de R4404 91F0 Riparian mixed !44.43 South- east - 44.434 Getic oak – elm G1.2234 Getic oak – Fraxino danubialis – 6514 6312
. luncă mixte de stejar pedunculat forests of Quercus European ash – oak – – ash forest elm – ash forest ulmetum Sanda et Popescu 6517 6331
(Quercus robur), frasini (Fraxinus robur Ulmus laevis, alder forest 1999 6617 6332
sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu U. minor, Fraxinus 6333
Festuca gigantea excelsior or F. 6334
angustifolia along
the grea rivers
(Ulmenion minoris)
245 Păduri dacice – getice de plop R4405 92A0 Salix alba and - - 44.6612 Western G1.365 Central Salicetum albae – fragilis 9317 9211
. negru (Populus nigra) cu Rubus Populus alba Pontic white – black Euopean poplar Issler 1926 em. Soó 1957 9212
caesius galleries poplar galleries galleries 9213
9214
9215
9311
9312
9313
246 Păduri danubian-panonice de plop R4406 92A0 Salix alba and !4466 Ponto – Sarmatic - 44.6611 Western G1.365 Central Salicetum albae – fragilis 9617 9111
. alb (Populus alba) cu Rubus Populus alba mixed poplar riverine Pontic white poplar European poplar Issler 1926 em. Soó 1957 9112
caesius galleries forest galleries galleries 9113
9114
9115
247 Păduri danubiene de salcie albă R4407 92A0 Salix alba and !4466 Ponto – Sarmatic - 44162 Pontic willow G1.1142 Ponto - Salicetum albae – fragilis 9817 9511
. (Salix alba) cu Rubus caesius Populus alba mixed poplar riverine galleries sarmatic steppe willow Issler 1926 em. Soó 1957 9512
galleries forest galleries 9514
9611
9612
9613
9614
248 Păduri danubiene de salcie albă R4408 92A0 Salix alba and !4466 Ponto – Sarmatic - 44.1621 Lower - Salicetum albae – fragilis 9818 9513
. (Salix alba) cu Lycopus Populus alba mixed poplar riverine Danube willow Issler 1926 em. Soó 1957 9515
exaltatus galleries forest galleries 9516
9517
249 Păduri danubiene de R4409 92A0 Salix alba and !4466 Ponto – Sarmatic - 44.6613 Western - Quercetum roboris – 8417 6344
. stejar pedunculat (Quercus robur) Populus alba mixed poplar riverine Pontic Fraxinus pedunculiflorae Simon 6345
şi brumăriu (Q. pedunculiflora) galleries forest pallisae woods 1960 8412
cu Fraxinus pallisae 8413
250 Păduri danubiene deltaice mixte R4410 92A0 Salix alba and 4466 Ponto – Sarmatic - 44.6621 Danube Delta G1.3621 Danube Delta Fraxinetum pallisae 8437 0412
. de stejari (Quercus sp.) şi frasini Populus alba mixed poplar riverine Periploca – poplar – Periploca -poplar –oak (Simon 1960) Krausch 0413
(Fraxinus sp.) cu Galium galleries forest oak – ash galleries – ash galleries 1965 6341
rubioides
251 Păduri danubiene deltaice mixte R4411 92A0 Salix alba and 4466 Ponto – Sarmatic - 446623 Danube Delta G1.3621 Danube Delta Fraxinetum pallisae 8537 6342
. de stejari (Quercus sp.), frasini Populus alba mixed poplar riverine Periploca -poplar - oak Periploca -poplar –oak (Simon 1960) Krausch 6343
(Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus galleries forest - ash - alder galleries – ash galleries 1965
glutinosa) cu Galium rubioides
252 Rarişti sud-est carpatice de R4412 91D0* Bog !44.A Birch and conifer - 44.A Birch and conifer - Sphagno – Piceetum 1172
. tinoave de molid (Picea abies) woodland mire woods mire woods Hartm. 1942 1173
şi/sau pin silvestru (Pinus 1174
sylvestris) 3141
253 Tufărişuri sud-est carpatice cu R4413 40A0 31. Temperate heath and 31 Heath and 31.8B325 Apuseni F1 Arctic and Alno incanae-Syringetum
. Syringa josikaea *Subcontinental peri- scrub scrub Syringa josikaea temperate scrub josikaeae (Borza 1965)
Pannonic scrub thickets habitats Raţiu et al. 1984
(inclus la Carici brizoidis-
Alnetum Horvat I. 1938
em. Oberd. 1953)
254 Tufărişuri sud-est carpatice de R4414 91D0* Bog - - 44.A1 Sphagnum birch - Vaccinio - Betuletum
. mlaştini de mesteacăn pufos woodland woods pubescentis Libbert 1933
(Betula pubescens)
255 Tufărişuri dacice de cătină mică R4415 3230 Alpine rivers !44. Riparian willow 44.111 Willow- 44.111 Pre-Alpine F9.111 Pre-Alpine Salici purpureae –
. (Myricaria germanica) and their ligneous formations tamarisk brush willow-tamarisk brush willow-tamarisk brush Myricarietum Moor 1958
vegetation with (Syn.: Myricario-
Myricaria Epilobietum Ardelean
germanica 1981 non Aichinger)
256 Tufărişuri de salcie (Salix R4416 - !44.1 Riparian willow 44.121 Almond 44.121 Almond F9.121 Almond Salicetum triandrae
. triandra) formations willow-osier willow-osier scrub willow-osier scrub Malcuit 1929
scrub (Syn.: Salicetum triandrae-
purpureae Malcuit,
Salicetum triandro-
viminalis (Tx. 1931) Lohm
1952)
257 Tufărişuri danubiene de cătină R4417 3240 Alpine rivers !44.1 Riparian willow 44.112 Willow 44.112 Pre-Alpine F9.112 Pre-Alpine Hippophaë – Salicetum
. albă (Hippophaë rhamnoides) şi and their ligneous formations and sea- willow brush willow and sea- elaeagni Br.-Bl. et Volk
răchită albă (Salix eleagnos) vegetation with Salix buckthorn brush buckthorn brush 1940
eleagnos; 2160 (Syn.: Calamagrostio
Dunes with epigei- Hippophaëtum
Hippophaë rhamnoides Popescu et al.
rhamnoides 1986
Hippophaë – Berberidetum
auct. rom. non. Moor,
Viburno – Crataegetum
berberidetosum Mititelu et
Barabaş 1970)
37
258 Tufărişuri de răchită roşie (Salix R4418 - !44.1 Riparian willow 44.122 44.123 Balkan willow F9.12 Lowland and Saponario – Salicetum
. purpurea) formations Mediterranean scrub (Saponario collinar riverine (Salix) purpureae ( Br.-Bl. 1930)
purple willow officinale –Salicetum scrub Tschou 1946
scrub purpureae) (Syn.: Salicetum purpureae
Soó 1934 , Wendelbg. –
Zelinka 1952;
Salicetum incanae-
purpureae Sillinger 1933)
259 Tufărişuri sud-est carpatice de R4419 - 44. Temperate riverine 44.921 Grey 44.9213 Intra- F9.213 Intra- Calamagrostio – Salicetum
. zălog (Salix cinerea) cu and swamp forests and willow scrub Carpathian grey Carpathian grey cinereae Soó et Zólyomi
Calamagrostis canescens brush wilow-carrs wilow-carrs 1934, Soó 1955 subass.
spiraeetosum salicifoliae
Raţiu 1968
(Syn.: Salix cinerea ass.
Zólyomi 1931, Salicetum
cinereae Zólyomi 1934)
260 Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) R4420 - 44.9 Alder, willow, oak, 44.92(2)-1 44.922 Sphagnum F9.22 Sphagnum Salici cinereae –
. cu muşchi de turbă aspen, swamp wood Sphagnum willow carrs willow - carrs Sphagnetum recurvi
willow scrub (Zólyomi 1931) Soó 1954
261 Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) R4421 - - 44.921 Grey 44.921 Grey willow F9.21 Grey willow Rubo caesii - Salicetum
. cu mur (Rubus caesius) willow scrub carrs carrs cinereae Raţiu et Gergely
1979
(Syn.: Rubi – Salicetum
cinereae Somšak 1963,
Alno – Salicetum cinereae
(Kobenza 1950) Pass.
1956)
262 Tufărişuri danubiene de cătină R4422 92D0 Southern !44.8 Southern riparian 44.813 44.8141 Western F9.3141 Pontic Calamagrostio –
. roşie (Tamarix ramosissima) riparian galleries and galleries and thickets Tamarisk Pontic tamarisk stands tamarisk stands Tamaricetum ramosissimae
thickets (Nerio- thickets Simon et Dihoru (1962)
Tamaricetea and 1963.
Securinegion
tinctoriae)
263 Tufărişuri de salcâm pitic R4423 - - - - F9.1 Riverine scrub Salicetum triandrae
. (Amorpha fruticosa) Malcuit 1929;
subass. amorphosum
fruticosae Borza 1954.
276 Comunităţi vest-pontice cu R5311 - - 53.112 Dry 53.1122 Dry - Aster tripolii –
. Phragmites australis ssp. humilis Phragmites beds freshwater Phragmites Phragmitetum humilis
şi Aster tripolium beds Krisch (1972) 1974
277 Comunităţi ponto-danubiene cu R5312 3270 Rivers with - 24.52 Euro – 24.52 Euro Siberian C3.52 (Bidens) Bidenti-Polygonetum
. Bidens tripartita, Echinochloa muddy banks with Siberian annual annual river mud communities hydropiperis Lohm in R.
crus-galli şi Polygonum Chenopodium rubri river mud communities Tx1950, Polygono
hidropiper p.p. and Bidention communities lapathifolio – Bidentetum
p.p. vegetation Klika 1935, Echinochloo –
Polygonetum lapathifolii
Soó et Csürös 1974
54 Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraie
278 Turbării sud-est carpatice eu- R5401 - 54.42 Black-white-star 54.42 Black- 54.4261 Carpathian D2.22 Carex nigra, Carici dacicae –
39
. mezotrofe cu Carex nigra ssp. sedge fens white-star sedge black-white-star sedge Carex canescens, Plantaginetum gentianoidis
dacica şi Plantago gentianoides fens acidic fens Carex echinata fens Boşcaiu et al. 1972 (Syn.:
Caricetum dacicae Buia et
al. 1962)
279 Mlaştini sud-est carpatice eu- R5402 - 54.4 Acidic fens 54.41 Alpide 54.4112 Carpathian D2.211 Alpide Eriophoretum scheuchzeri
. mezotrofe cu Eriophorum cottonsedge lake cottonsedge lake cottonsedge lake Rübel 1912 (Syn.:
scheuchzeri girdles girdles girdles Sphagno
– Eriophoretum
scheuchzeri Soó 1944)
280 Turbării sud-est carpatice mezo– R5403 7140 Transition mires !54.5 Transition mires 54.5 Transition 54.512 Sphagnum - Sphagno – Caricetum
. oligotrofe cu Carex rostrata şi and quaking bogs mires slender-sedge swards rostratae Steffen 1931
Sphagnum recurvum (Syn.: Carici rostratae –
Sphagnetum Raţiu O. 1965
non Zólyomi 1931)
281 Mlaştini sud-est carpatice mezo- R5404 7140 Transition mires !54.5 Transition mires 54.5 Transition 54.552 Carpathian D2.35 Carex Swertio perennis –
. oligotrofe cu Carex chordorrhiza and quaking bogs mires string sedge swards chordorrhiza swards Caricetum chordorrhizae
şi Swertia punctata Coldea (1986) 1990
282 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe R5405 7230 Alcaline fens !54.2 Rich fens 54.2 Rich fens 54.253 Middle D4.153 Middle Carici flavae –
. cu Carex flava şi Eriophorum European yellow sedge European yellow sedge Eriophoretum latifolii Soó
latifolium fens fens 1944
283 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe R5406 7230 Alcaline fens !54.2 Rich fens 54.2F Middle 54.2F Middle D4.1F Middle Carici flavae – Blysmetum
. cu Carex flava şi Blysmus European flat European flat sedge European flat sedge compressi Coldea 1997
compressus sedge fens fens Blysmus compressus
fens
284 Mlaştini sud-est carpatice R5407 7140 Transition mires !54.5 Transition mires 54.5 Transition 54.51 Slender-sedge D2.31 Carex Caricetum lasiocarpae
. mezotrofe cu Carex lasiocarpa and quaking bogs mires swards lasiocarpa swards Koch 1926
285 Mlaştini sud-est carpatice R5408 7140 Transition mires !54.5 Transition mires 54.54 Mud 54.54 Mud sedge D2.34 Mud sedge Caricetum limosae Br.-Bl.
. oligotrofe cu Carex limosa and quaking bogs sedge swards swards (Carex limosa) swards 1921(Syn.: Carici limosae
– Sphagnetum Resmeriţă
1973)
286 Mlaştini sud-est carpatice R5409 7150 Depressions of !54.6 White beak-sedge 54.6 Beak-sedge 54.6 White beak-sedge D2.3H Wet, open, acid Sphagno cuspidati-
. oligotrofe cu Rhynchospora alba peat substrates of the and mud bottom quaking bogs and mud bottom peat and sands, with Rhynchosporetum albae
şi Sphagnum cuspidatum Rhynchosporion communities communities Rhynchospora alba Osvald 1923 em. Koch
and Drosera 1926
287 Mlaştini sud-est carpatice R5410 - 54.4 Acidic fens 54.4 Acidic fens 54.42 Black-white-star D2.22 Carex nigra, Carici echinatae –
. mezotrofe cu Carex echinata şi sedge fens Carex canescens, Sphagnetum Soó (1934)
Sphagnum recurvum Carex echinata fens 1954
(Syn.: Caricetum
stellulatae Csürös et al.
1956; Carici echinatae –
Sphagnetum (Balázs 1942)
Soó 1955)
288 Mlaştini sud-est carpatice eu- R5411 - 54.4 Acidic fens 54.4 Acidic fens 54.42 Black-white-star D2.22 Carex nigra, Junco-Caricetum fuscae
. mezotrofe cu Carex nigra ssp. sedge fens Carex canescens, Tx. (1937) 1952 (Syn.:
nigra, Juncus glaucus şi J. effusus Carex echinata fens Caricetum fuscae F. Raţiu
1972 non Br.-Bl. 1915)
289 Mlaştini sud-est carpatice R5412 7140 Transition mires !54.5 Transition mires 54.5 Transition 54.52 Carex diandra D2.32 Carex diandra Caricetum diandrae Jon.
. mezotrofe cu Carex diandra and quaking bogs mires quaking mires quaking mires 1932 em. Oberd. 1957
(Syn. Carici-
Menyanthetum caricetosum
diandrae Raţiu 1972)
290 Mlaştini sud-est carpatice mezo- R5413 7230 Alcaline fens !54.2 Rich fens 54.2 Rich fens 54.234 Carpathian D4.134 Carpathian Caricetum davallianae
. eutrofe cu Carex davalliana Davall sedge fens Davall sedge fens Dutoit 1924
291 Mlaştini sud-est carpatice eu- R5414 7230 Alkaline fens !54.2 Rich fens 54.21 Black 54.216 Intra- D4.11 Schoenus Orchido – Schoenetum
. mezotrofe cu Schoenus nigricans bog-rush fens Carpathian black nigricans fens nigricantis Oberd. 1957
bogrush fens (Syn.: Schoenetum
nigricantis Pop et al. 1962;
Schoeneto-Armerietum
barcensis Morariu 1967)
292 Mlaştini sud-est carpatice mezo- R5415 7120 Degraded raised !54.2 Rich fens 54.2 Rich fens 54.2K Blue moorgrass D4.1K Sesleria Seslerietum uliginosae
. eutrofe cu Sesleria uliginosa bogs still capable of fens caerulea fens (Palmgren 1916) Soó 1941
natural regeneration
293 Comunităţi sud-est carpatice de R5416 - 54.1 Springs 54.11 Soft water 54.11124 Alpine C2.11 Soft water Chrysosplenio alpini -
. izvoare şi pâraie cu Saxifraga springs Philonotis- springs Saxifragetum stellaris
stellaris, Chrysosplenium alpinum Saxifraga stellaris Pawl. et Walas 1949
şi Philonotis seriata springs (Syn.: Philonotido –
Saxifragetum stellaris
Boşcaiu 1971, Epilobio
anagallidifolii –
Saxifragetum alpini
Rejmánek et Rejmánková
1979);
Swertio punctate –
Saxifragetum stellaris
Coldea (1995-1996) 1997
294 Comunităţi sud-est carpatice R5417 7220* Petrifying !54.12 Hard water 54.12 Hard 54.1221 Hard water C2.12 Hard water Cratoneuretum filicino –
. fontinale cu Cratoneuron springs with tufa springs water springs bryophyte springs; springs commutati (Kuhn 1937)
commutatum şi C. filicinum formations 54.12241 Cochlearia Oberd. 1977 (Syn.:
(Cratoneurion) pyrenaica calcareous Cratoneurum commutatum
springs Puşcaru et al. 1967);
Cochleario pyrenaicae –
Cratoneuretum commutati
(Oberd. 1957) Th. Müller
1961 (Syn.: Carici flavae-
Cratoneuretum
cochlearietosum
pyrenaicae Ştefureac 1972)
295 Comunităţi sud-est carpatice R5418 - 54.1 Springs 54.11 Soft water 54.1112 Philonotis- C2.11 Soft water Philonotido – Calthetum
. fontinale cu Philonotis seriata şi springs Saxifraga stellaris springs laetae (Krajina 1933)
Caltha laeta springs Coldea 1991
(Syn.: Calthetum laetae
Krajina 1933, Calthetum
palustris Borza 1963 n.n.)
296 Comunităţi sud-est carpatice de R5419 7220 *Petrifying !54.12 Hard water 54.12 Hard 54.1226 Carpathian C2.12 Hard water Doronico carpatici –
. izvoare şi pâraie cu Doronicum springs with tufa springs water springs oriental leopardsbane springs Saxifragetum
carpaticum, Saxifraga aizoides, formations communities aizoidis Coldea
Chrysosplenium alpinum şi (Cratoneurion) (1986) 1990.
Achillea schurii (Syn.: Saxifragetum
aizoidis auct. rom.,
Saxifragetum aizoidis
Boşcaiu 1971 non Horvat
1935, Saxifragetum
moschatae-aizoidis
Boşcaiu 1971)
297 Comunităţi sud-est carpatice R5420 - 54.1 Springs 54.11 Soft water 54.11124 Alpine C2.11 Soft water Cardaminetum opizii
. fontinale cu Cardamine opizii springs Philonotis-Saxifraga springs Szafer et al. 1923
stellaris springs
298 Comunităţi sud-est carpatice de R5421 - 54.1 Springs 54.11 Soft water 54.11124 Alpine C2.11 Soft water Chrysosplenio –
. izvoare şi pâraie cu springs Philonotis- springs Cardaminetum amarae
Chrysosplenium alternifolium şi Saxifraga stellaris Maas 1959
Cardamine amara springs
299 Comunităţi sud-est carpatice de R5422 - 54.1 Springs 54.11 Soft water 54.11 Soft water C2.11 Soft water Alchemillo mollis –
. izvoare şi pâraie cu Glyceria springs springs springs Glycerietum nemoralis
41
42
nemoralis Popescu et Sanda 1998
(Syn.: Glycerietum
nemoralis Sanda et al.
1994)
300 Comunităţi sud-est carpatice de R5423 - 54.1 Springs 54.11 Soft water 54.111 Soft water C2.11 Soft water Carici remotae –
. izvoare şi pâraie cu Carex remota springs bryophyte springs springs Calthetum laetae Coldea
şi Caltha laeta (1972) 1978
61 Grohotişuri
301 Comunităţi sud-est carpatice de R6101 8110 Siliceous scree - - 61.11 Alpine siliceous H2.31 Alpine siliceous
Sileno acaulis –
. pietrişuri silicioase cu Silene of the montane to screes; screes, Minuartietum sedoidis
acaulis şi Minuartia sedoides snow levels 36.34 Alpigenous E4.425 Carpathian Puşcaru et al. 1956.
(Androsacetalia acidophilous naked-rush swards (Syn.: Silene acaulis –
alpinae and grasslands Minuartia sedoides ass.
Galeopsetalia Puşcaru et al. 1956,Festuca
ladani) glacialis – Minuartia
sedoides ass. Beldie 1967)
302 Comunităţi sud-est carpatice de R6102 8110 Siliceous screes 61 Screes 61 Screes 61.116 Painted fescue H2.31 Alpine siliceous Festucetum pictae Krajina
. grohotişuri silicioase semifixate of the montane to screes screes 1933
cu Festuca picta şi Senecio snow level (Syn.: Festuco pictae –
carniolicus (Androsacetalia Senecionetum carniolicae
alpinae and Lungu et Boşcaiu 1981)
Galeopsetalia
ladani)
303 Comunităţi sud-est carpatice de R6103 8110 Siliceous screes 61 Screes 61 Screes 61.11521 Eastern H2.31 Alpine siliceous Saxifragetum carpathicae –
. grohotişuri silicioase semifixate of the montane to Carpathian saxifrage- screes cymosae Coldea (1986)
cu Saxifraga pedemontana ssp. snow level speedwell screes 1990
cymosa şi Saxifraga carpathica (Androsacetalia
alpinae and
Galeopsetalia
ladani)
304 Comunităţi sud-est carpatice de R6104 8110 Siliceous screes 61 Screes 61 Screes 61.111521 Eastern H2.31 Alpine siliceous Saxifrago carpathicae –
. grohotişuri silicioase mobile sau of the montane to Carpathian saxifrage screes Oxyrietum dyginae Pawl.,
slab fixate cu Oxyria dygina snow level mountain sorrel screes; Sokol.et Wall.1928
(Androsacetalia 61.111522 Southern (Syn.: Oxyrietum dyginae
alpinae and Carpathian auct.rom.non. Br.-Bl.
Galeopsetalia meadowgrass 1926); Poo contractae –
ladani) mountain sorrel screes Oxyrietum dyginae Horv.
et al. 1937
305 Comunităţi sud-est carpatice de R6105 8110 Siliceous screes 61 Screes 61 Screes 61.11522 Southern H2.31 Alpine siliceous Saxifrago bryoides –
. grohotişuri silicioase semifixate of the montane to Carpathian saxifrage- screes Silenetum acaulis Boşcaiu
cu Saxifraga bryoides, Silene snow level speedwell screes et al. 1977; Veronico
acaulis şi Veronica baumgarteni (Androsacetalia baumgarteni –
alpinae and Saxifragetum bryoidis
Galeopsetalia Boşcaiu et al. 1977
ladani)
306 Comunităţi sud-est carpatice de R6106 8120 Calcareous 61 Screes 61 Screes 61.2425 East H2.44 Carpathian Cerastio calcicolae –
. grohotişuri şi bolovănişuri and calchist screes Carpathian calcareous calcareous screes Saxifragetum moschatae
calcaroase semi-fixate cu of the montane to saxifrage screes Coldea (1986) 1990,
Cerastium arvense ssp. alpine levels Saxifragetum moschatae –
calcicolum, Saxifraga moschata şi (Thlaspietea aizoidis Boşcaiu 1971
Saxifraga aizoides rotundifolii)
307 Comunităţi sud-est carpatice de R6107 8120 Calcareous 61 Screes 61 Screes 61.2422 East H2.44 Carpathian Cardaminopsio neglectae –
. grohotişuri calcaroase mobile şi and calchist screes Carpathian sciaphile calcareous screes Papaveretum Coldea et
semi-mobile cu Cardaminopsis of the montane to poppy screes Pânzaru 1986 (Syn.:
neglecta, Papaver corona-sancti- alpine levels Papaver pyrenaicum –
stephani şi Doronicum (Thlaspietea Festuca violacea ass.
carpaticum rotundifolii) Beldie 1967, Papavero –
Festucetum violacea Beldie
1967)
308 Comunităţi sud-carpatice de R6108 8120 Calcareous 61 Screes 61 Screes 61.242 East Carpathian H2.44 Carpathian Saxifragetum moschatae –
. grohotişuri calcaroase cu and calchist screes calcareous screes calcareous screes aizoidis Boşcaiu 1971
mobilitate redusă şi umiditate of the montane to 61.2424 East (incl. Saxifrageto aizoidis
ridicată cu Rumex scutatus, alpine levels Carpathian dock screes – Rumicetum scutati
Saxifraga moschata, Saxifraga (Thlaspietea Boşcaiu 1971); Doronico
aizoides şi Doronicum columnae rotundifolii) columnae
– Rumicetum scutati
Boşcaiu et al. 1977 (Syn.:
Rumicetum scutati
auct.rom.).
309 Comunităţi sud-est carpatice de R6109 8120 Calcareous 61 Screes 61 Screes 61.2421 East H2.44 Carpathian Cerastio lerchenfeldiani –
. grohotişuri calcaroase mobile şi and calchist screes Carpathian xerophile calcareous screes Papaveretum Boşcaiu,
semi-mobile cu Papaver of the montane to poppy screes Täuber et Coldea 1977
corona- sancti-stephani, alpine levels (Syn.: Papavereto-
Cerastium lerchenfeldianum şi (Thlaspietea Cystopteridetum Csürös et
Cerastium transsilvanicum rotundifolii) al. 1956, Papaver
pyrenaicum-Linaria alpina
ass. Puşcaru et al. 1956,
Papavero – Linarietum
alpinae Puşcaru et al. 1956,
Papaver pyrenaicum-Viola
alpina ass. E. Puşcaru et al.
1981); Cerastio
transsilvanici – Galietum
lucidi Boşcaiu M. et al.
1996
310 Comunităţi sud-est carpatice de R6110 8120 Calcareous 61 Screes 61 Screes 61.2423 East H2.44 Carpathian Acino – Galietum
. grohotişuri calcaroase mobile şi and calchist screes Carpathian calamint calcareous screes anisophylii Beldie 1967
semi-mobile cu Acinos alpinus şi of the montane to screes (Syn.: Calamintha
Galium anisophyllon alpine levels baumgarteni – Galium
(Thlaspietea anisophyllum Beldie 1967)
rotundifolii)
311 Comunităţi sud-est carpatice de R6111 61 Screes 61 Screes 61 Screes H2 Screes Sedo fabariae –
. bolovănişuri fixate cu Geranium - Geranietum macrorrhizi
macrrorhizum, Sedum fabaria şi Boşcaiu et Täber 1977
Geranium lucidum (incl. Geranietum
macrorrhizi Boşcaiu 1971)
312 Comunităţi montane sud-est R6112 8120 Calcareous and 61 Screes 61 Screes 61.242 East Carpathian H2 Screes Thymo comosi – Galietum
. carpatice de grohotişuri mobile calcshist screes of calcareous screes albi Sanda, Popescu 1999
sau semifixate cu Thymus the montane to alpine (Syn. Thymetum comosi
comosus, Galium album şi levels (Thlaspietea Pop et Hodişan 1963,
Teucrium montanum rotundifolii) Galietum erecti Pop et
Hodişan 1964, Teucrietum
montani Csürös 1958)
Galio-Hirundarietum
Dihoru 1975 (Syn.
Vicetoxicetum officinalis
Schwick 1944 p.p.)
313 Comunităţi sud-est carpatice de R6113 - 61 Screes 61 Screes 61 Screes H2 Screes Parietarietum officinalis
. grohotişuri fixate cu Parietaria Csürös 1958 (Syn.
officinalis, Galium lucidum şi Parietarieto – Geranietum
Geranium lucidum lucidi Gergely et al. 1966,
Parietarieto – Galietum
lucidi Boşcaiu et al. 1966)
43
44
314 Comunităţi sud-est carpatice de R6114 8160* Medio- 61 Screes 61 Screes 61.312 Sub-montane H2.61 Peri-Alpine Gymnocarpietum
. grohotişuri mărunte sau grosiere European calcareous calcareous screes thermophilous screes; robertianae Kuhn 1937,
nefixate cu Gymnocarpium screes of hill and H2. 6123 Limestone Tx. 1937 (Syn.:
robertianum şi Thymus comosus montane levels fern sceees Dryopteridetum
robertianae (Kuhn 1937)
Tx. 1937, Phegopteridetum
robertianae (Kuhn 1937)
Tx. 1937, Incl. Thymo
marginati –
Phegoteridetum
robertianae Csűrös et Cs.
Káptalan 1966)
315 Comunităţi daco-balcanice R6115 8160* Medio- 61 Screes 61 Screes 61.311 Rough-grass H2.61 Peri-Alpine Achnatheretum
. pioniere de grohotişuri mobile cu European calcareous screes thermophilous screes calamagrostis Br.-Bl. 1918
Achnatherum calamagrostis screes of hill and
montane levels
62 Stânci continentale şi roci la zi
316 Comunităţi sud-est carpatice pe R6201 8220 Silicious rocky 6 Inland rocks, screes 62.2 Vegetated 62.2511 Făgăraş H3.151 Southern Silenetum dinaricae
. stânci silicioase cu Silene slopes with and sands siliceous inland campion siliceous Carpathian campion Schneider-Binder et Voik
dinarica chasmophytic cliffs cliffs siliceous cliffs 1976
vegetation
317 Comunităţi sud-est carpatice pe R6202 8210 Calcareous - 62.15 Alpine 62.15322 Eastern Artemisio petrosae –
. stânci calcaroase cu Artemisia rocky slopes with and sub- Carpathian H3.25 Alpine and sub- Gypsophiletum petraeae
eriantha şi Gypsophila petraea chasmophytic Mediterranean wormwood-gypsophila Mediterranean Puşcaru et al. 1956
vegetation calcareous cliffs cliff communities calcareous cliffs (Syn.: Artemisia petrosa –
Trisetum alpestre Beldie
1967)
318 Comunităţi sud-est carpatice pe R6203 8220 Silicious rocky 6 Inland rocks, screes 62.2 Vegetated 62.2512 Retezat H3.151 Southern Senecio glaberrimi –
. stânci silicioase cu Silene slopes with and sands siliceous inland campion siliceous Carpathian campion Silenetum lerchenfeldianae
lerchenfeldiana şi Senecio chasmophytic cliffs cliffs siliceous cliffs Boşcaiu, Täuber, Coldea
glaberrimus vegetation 1977
319 Comunităţi sud-est carpatice pe R6204 8210 Calcareous - 62.15 Alpine 62.15323 Eastern H3.25 Alpine and sub- Saxifrago moschatae -
. stânci calcaroase cu Saxifraga rocky slopes with and sub- Carpathian saxifrage- Mediterranean Drabetum kotschyi
moschata şi Draba kotschyi chasmophytic Mediterranean whitlowgrass cliff calcareous cliffs Puşcaru et al. 1956
vegetation calcareous cliffs communities (Syn.: Draba kotschyi -
Lloydia serotina Beldie
1967
320 Comunităţi daco-balcanice pe R6205 8220 Silicious rocky 6 Inland rocks, screes 62.2 Vegetated 62.252 Carpatho- H3.152 Carpatho- Sileno lerchenfeldianae –
. stânci silicioase cu Silene slopes with and sands siliceous inland Balkano-Rhodopide Balkano-Rhodopide Potentilletum haynaldianae
lerchenfeldiana şi Potentilla chasmophytic cliffs campion siliceous campion siliceous (Horvat, Pawl. et Walas
haynaldiana vegetation cliffs cliffs 1937) Simon 1958
321 Comunităţi sud-est carpatice ale R6206 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62.153 Carpathian H3 Inland cliffs and Asplenio-Cystopteridetum
. fisurilor pereţilor stâncoşi, rocky slopes with and sands and exposed calcareous cliff exposed rocks habitats fragilis Oberd. (1936) 1949
calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, chasmophytic rocks heliophile (Syn.:Valeriana
Campanula carpatica, Saxifraga vegetation communities sambucifolia – Poa
cuneifolia şi Valeriana nemoralis ass. Beldie 1967,
sambucifolia Saxifraga cuneifolia –
Campanula carpatica Soz.
Zólyomi 1931,
Valeriano montanae –
Cortusetum matthioli
Boşcaiu et Täber 1978)
322 Comunităţi sud-est carpatice pe R6207 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62.153 Carpathian H3 Inland cliffs and Thymo pulcherrimi –
. stânci calcaroase cu Thymus rocky slopes with and sands and exposed calcareous cliff exposed rocks habitats Poëtum rehmanii Coldea
pulcherrimus şi Poa rehmanii chasmophytic rocks heliophile (1986) 1990
vegetation communities
323 Comunităţi sud-est carpatice pe R6208 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62.15 Alpine 62.1532 Eastern H3.25 Alpine and sub- Achilleo schurii –
. stânci calcaroase cu Achillea rocky slopes with and sands and sub- Carpathian calcareous Mediterranean Campanuletum
schurii şi Campanula chasmophytic Mediterranean cliff xero-heliophile calcareous cliffs cochleariifoliae Fink 1977
cochleariifolia vegetation calcareous cliffs communities
324 Comunităţi sud-est carpatice pe R6209 - 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62 Inland cliffs and H3 Inland cliffs and Asplenio quadrivalenti –
. stânci calcaroase cu Asplenium and sands and exposed exposed rocks exposed rocks habitats Poëtum nemoralis Soó ex
trichomanes ssp. quadrivalens şi rocks Gergely et al. 1966
Poa nemoralis (Syn.: Poëtum nemoralis
calcicolum Csürös 1958,
Asplenio – Poëtum
nemoralis Soó 1944,
Sedo hispanici – Poëtum
nemoralis (Soó 1944) Pop
et Hodişan 1985)
325 Comunităţi sud-est carpatice pe R6210 8220 Silicious rocky - 62.2 Vegetated 62.2141 Carpathian H3.1 Acid siliceous Asplenio trichomani –
. stânci silicioase cu Asplenium slopes with siliceous inland fern siliceous cliffs inland cliffs Poëtum nemoralis Boşcaiu
trichomanes ssp. trichomanes şi chasmophytic cliffs 1971 (Syn.:
Poa nemoralis vegetation Asplenio(trichomanes-
bivalens) – Poetum
nemoralis Boşcaiu (1970)
1971, Poëtum nemoralis
semenicensis Borza 1946)
Asplenio – Poetum
nemoralis veronicetosum
bachofenii.(Borza 1959)
Boşcaiu 1971)
326 Comunităţi daco-balcanice pe R6211 8220 Silicious rocky - 62.2 Vegetated 62.2 Vegetated H3.1 Acid siliceous Ctenidio – Polypodietum
. stânci silicioase cu Polypodium slopes with siliceous inland siliceous inland cliffs inland cliffs Jurko et Peciar 1963
vulgare, Ctenidium molluscum şi chasmophytic cliffs Hypno – Polypodietum
Hypnum cupressiforme vegetation vulgare Jurko et Peciar
1963
327 Comunităţi sud-est carpatice pe R6212 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62.15 Alpine 62.15325 Eastern H3.25 Alpine and sub- Saxifrago demissae –
. stânci calcaroase cu Saxifraga rocky slopes with and sands and sub- Carpathian orange Mediterranean Gypsophiletum petraeae
mutata spp. demissa şi chasmophytic Mediterranean saxifrage cliff calcareous cliffs Boşcaiu et Täber 1977
Gypsophila petraea vegetation calcareous cliffs communities
328 Comunităţi sud-est carpatice pe R6213 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62.15 Alpine 62.15321 Eastern H3.25 Alpine and sub- Saxifrago luteoviridis -
. stânci cu Saxifraga luteoviridis şi rocky slopes with and sands and sub- Carpathian saxifrage- Mediterranean Silenetum zawadzkii Pawl.
Silene zawadzkii chasmophytic Mediterranean campion cliff calcareous cliffs et Walas 1949
vegetation calcareous cliffs communities (Syn.: Lino extraaxilaris –
Silenetum zawadzkii Olos
1982, Saxifragetum luteo-
viridis (Pawl. 1937) Pawl.
et Walas 1949);
Sileno zawadzkii –
Caricetum rupestris Täuber
1987
329 Comunităţi sud-est carpatice pe R6214 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62.15 Alpine 62.15324 Eastern H3.25 Alpine and sub- Saxifrago rochelianae –
. stânci calcaroase cu Saxifraga rocky slopes with and sands and sub- Carpathian musky Mediterranean Gypsophiletum petraeae
marginata ssp. rocheliana şi chasmophytic Mediterranean saxifrage cliff calcareous cliffs Boşcaiu, Täuber, Coldea
Gypsophila petraea vegetation calcareous cliffs communities 1977
330 Comunităţi sud-est carpatice pe R6215 8220 Silicious rocky - 62.2 Vegetated 62.2141 Carpathian Woodsio ilvensis-
. stânci silicioase cu Asplenium slopes with siliceous inland fern siliceous cliffs H3.1 Acid siliceous Asplenietum septentrionalis
septentrionale şi Woodsia ilvense chasmophytic cliffs inland cliffs T. Tx. 1937
vegetation Woodsio ilvensis-
Asplenietum
dianthetosum
henteri (Schneider-Binder
45
46
1972) Drăgulescu 1988
331 Comunităţi daco-balcanice pe R6216 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62.1A22 Banat collinar H3.2 Basic and ultra- Asplenio – Ceterachetum
. stânci calcaroase cu Ceterach rocky slopes with and sands and exposed calcareous cliffs basic inland cliffs Vives 1964
officinarum şi Draba lasiocarpa chasmophytic rocks Drabo lasiocarpae –
vegetation Ceterachetum (Schneider-
Binder 1969) Peia 1978
332 Comunităţi daco-balcanice pe R6217 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62.1A22 Banat collinar H3.2 Basic and ultra- Asplenio-Silenetum
. stânci calcaroase cu Silene rocky slopes with and sands and exposed calcareous cliffs basic inland cliffs petraeae Boşcaiu 1971
saxifraga ssp. petraea, chasmophytic rocks
Asplenium ruta-muraria şi vegetation
Asplenium
trichomanes ssp. quadrivalens
333 Comunităţi sud-est carpatice din R6218 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62.153 Carpathian H3.2 Basic and ultra- Asplenietum trichomano -
. fisuri de stânci calcaroase cu rocky slopes with and sands and exposed calcareous cliff basic inland cliffs rutae-murariae Kuhn 1937,
Asplenium trichomanes şi chasmophytic rocks heliophile Tx. 1937 (Syn.: Tortulo-
Asplenium ruta-muraria vegetation communities Asplenietum Tx. 1937)
334 Comunităţi dacice din fisuri de R6219 8220 Siliceous rocky - 62.2 Vegetated 62.2141 Carpathian H3.1 Acid siliceous Asplenietum septentrionali
. stânci silicioase cu Asplenium slope with siliceous inland fern siliceous cliffs inland cliffs – adianti-nigri Oberd.
adiantum-nigrum, Asplenium chasmophytic cliffs 1938; Asplenietum
septentrionale şi Silene nutans vegetation septemtrionalis
ssp. dubia Schwick.1944
335 Comunităţi sud-est carpatice pe R6220 8220 Siliceous rocky - 62.2 Vegetated 62.2142 Southern H3.1 Acid siliceous Sempervivetum heuffelii
. stânci silicioase cu Jovibarba slope with siliceous inland Carpathian Jovibarba inland cliffs Schneider-Binder 1969
heuffelii şi Veronica bachofenii chasmophytic cliffs heuffelii communities
vegetation
336 Comunităţi dacice din fisuri de R6221 - - 62.2 Vegetated 62.2 Vegetated H3.1 Acid siliceous Ctenidio – Polypodietum
. stânci silicioase cu Polypodium siliceous inland siliceous inland cliffs inland cliffs Jurko et Peciar 1963
vulgare, Ctenidium molluscum şi cliffs Hypno – Polypodietum
Hypnum cupressiforme vulgare Jurko et Peciar
1963
337 Comunităţi daco-balcanice pe R6222 8210 Calcareous 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62.1A22 Banat collinar H3.2 Basic and ultra- Campanuletum
. stânci calcaroase cu Campanula rocky slopes with and sands and exposed calcareous cliffs basic inland cliffs crassipedis Borza ex
crassipes chasmophytic rocks Schneider-Binder et al.
vegetation 1970
338 Comunităţi sarmatice xerofile pe R6223 - 6 Inland rocks, screes 62 Inland cliffs 62 Inland cliffs and H3 Inland cliffs and Asplenio –
. stânci calcaroase cu Asplenium and sands and exposed exposed rocks exposed rocks habitats Schivereckietum
ruta-muraria şi Schivereckia rocks Mititelu et al. 1971
podolica
63 Vegetaţie chionofilă
339 Comunităţi sud-est carpatice R6301 6150 Siliceous alpine - - 36.1113 Alpic acid E4.11 Boreo-alpine Arenarietum biflorae Voik
. chionofile cu Arenaria biflora and boreal grasslands cudweed snow-patch acidocline snow-patch 1976
communities grassland and herb
habitats
340 Comunităţi sud-est carpatice R6302 6150 Siliceous alpine - - 36.1111 Alpic acid E4.111 Alpic acid Polytrichetum
. chionofile cu Polytricum and boreal grasslands moss snow-patch moss snow-patch sexangularis
sexangularis communities communities Br.-Bl. 1926
341 Comunităţi sud-est carpatice R6303 6150 Siliceous alpine - - 36.1114 Luzula E4.113 Luzula Luzuletum alpino-pilosae
. chionofile cu Luzula and boreal grasslands spadicea snow patch spadicea snow patch Br.-Bl. 1926 (Syn.:
alpino- pilosa communities communities Luzuletum spadicae Br.-Bl.
1926 retezaticum Borza
1934)
342 Comunităţi sud-est carpatice R6304 6150 Siliceous alpine - - 36.1113 Alpic acid - Soldanello pusillae –
. chionofile cu Ranunculus and boreal grasslands cudweed snow-patch Ranunculetum crenati
crenatus şi Soldanella pusilla communities (Borza 1931) Boşcaiu
1971 (Syn.: Soldanello
pusillae – Plantaginetum
gentianoides Resmeriţă
1976; Agrostetum alpinae
– Gnaphalietum supini
Resmeriţă 1975);
Soldanello hungaricae –
Ranunculetum crenati
Coldea 1985 (Syn.:
Agrosteto alpinae –
Ranunculetum crenati
Resmeriţă 1975)
343 Comunităţi sud-est carpatice R6305 6150 Siliceous alpine - - 36.1113 Alpic acid E4.112 Alpic acid Nardo – Gnaphalietum
. chionofile cu Gnaphalium and boreal grasslands cudweed snow-patch cudweed snow-patch supini Bartsch 1940
supinum şi Nardus stricta communities communities (Syn.: Nardo-Geetum
montani Boşcaiu 1970)
344 Comunităţi sud-est carpatice R6306 6150 Siliceous alpine - - 36.1113 Alpic acid - Poo supinae –
. chionofile cu Poa supina şi and boreal grasslands cudweed snow-patch Cerastietum cerastoides
Cerastium cerastioides communities (Söry 1954) Oberd. 1957,
Poo supinae –
Cerastietum cerastoides
chrysosplenietosum
alpinae Coldea 1985
64 Dune de nisip continentale
345 Pajişti panonice de R6401 2340* Pannonic - 64.11 Inland 64.715 Pannonic dune E1.2F22 Pannonic Festuco vaginatae –
. Corynephorum canescens şi inland dunes dune pioneer closed grosslands acidophile sand fescue Corynephoretum Soó 1935
Festuca vaginata grassland steppes
346 Pajişti ponto-sarmatice de R6402 2340* Pannonic - - 64.725 Pontic dune E1.2G Ponto-sarmatic Festucetum beckeri
. Festuca beckeri şi Dianthus inland dunes closed grasslands sand steppes Popescu et Sanda (1976)
polymorphus 1997 (Syn.: Festucetum
vaginatae subass.
arenicolum Popescu et
Sanda (1976) 1979)
347 Pajişti ponto-sarmatice pe dune R6403 2340* Pannonic - 64.12 Inland 64.723 Pontic dune E1.2G Ponto-sarmatic Mollugietum cervianae
. continentale nefixate cu Mollugo inland dunes dune siliceous pioneer grasslands sand steppes Borza 1963
cerviana grassland
348 Pajişti ponto-sarmatice pe dune R6404 6260 * Pannonic - - 34.A2112 Western E1.2G Ponto-sarmatic Plantaginetum arenariae
. continentale nefixate cu Plantago sand steppes Pontic sand pioneer sand steppes (Buia et al. 1960) Popescu,
arenaria forb swards Sanda 1987
349 Pajişti ponto-panonice pe dune R6405 6260 * Pannonic - - 34.A2111 Western E1.2F22 Pannonic Brometum tectorum Bojko
. continentale nefixate cu Bromus sand steppes Pontic sand pioneer acidophile sand fescue 1934
tectorum grass swards steppes
65 Peşteri
350 Peşteri R6501 8310 Caves not open 65 Caves 65 Caves (inclusiv - -
. to the public !65 Caves 65.4411 Dobrogean
hydro-thermal sulphur
caves)
8 Terenuri agricole şi peisaje artificiale
87 Comunităţi ruderale
351 Comunităţi antropice din lungul R8701 - - - 87.2 Ruderal - Dauco – Cephalarietum
. căilor de comunicaţie cu communities transsilvanicae M. et Ana
Cephalaria transsilvanica, Maria Coroi 1998,
Leonurus marrubiastrum, Nepeta Convolvulo – Agropyretum
cataria şi Marrubium vulgare repentis Felföldy 1943
352 Comunităţi antropice cu R8702 - - - 87.2 Ruderal - Onopordetum acanthii
. Onopordum acanthium, Carduus communities Br.Bl. et al. 1936,
nutans şi Centaurea calcitrapa Carduetum nutantis Săvul.
1927, Morariu 1943,
Carduetum hamulosi
47
Floriţa Diaconescu 1978
353 Comunităţi antropice cu R8703 - - - 87.2 Ruderal - Arctio – Ballotetum nigrae
. Agropyron repens, Arctium communities (Felföldy 1942) Morariu
lappa,
Artemisia annua şi Ballota nigra 1943, Balloto – Malvetum
sylvestris Gutté 1966,
Artemisietum annuae
Morariu 1943
354 Comunităţi antropice cu R8704 - - - 87.2 Ruderal - Lolio - Plantaginetum
. Polygonum aviculare, Lolium communities najoris (Linkola 1921)
perenne, Sclerochloa dura şi Berger 1950, Sclerochloo
Plantago major – Polygonetum
avicularis(Gams 1927) Soó
1940
355 Comunităţi vest-pontice cu R8705 - - - 87.2 Ruderal - Heliotropio curassavicae –
. Petunia parviflora şi Solanum communities Petunietum parviflorae
retroflexus Dihoru et Negrean 1975
emend. Popescu et Sanda
2001; Lepidietum latifolii
Floriţa Diaconescu 1978
49
2110 Embryonic shifting dunes R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia
(Arenaria) tschernieviana
R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus
tectorum
2120 Shifting dunes along the shoreline with R1608 Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria
Ammophila arenaria (white dunes)
2130* Fixed coastal dunes with herbaceous vegetation R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya
(grey dunes) R1604 Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca
R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)
R1610 Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris
2160 Dunes with Hippophaë rhamnoides R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită
albă (Salix eleagnos)
2190 Humid dune slacks R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus
vulgaris
23 Inland dunes, old and decalcified/Dune continentale, bătrâne şi decalcifiate
2340* Pannonic inland dunes R6401 Pajişti panonice de Corynephorum canescens şi Festuca vaginata
R6402 Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus
R6403 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Mollugo
cerviana
3 FRSHWATER HABITATS/HABITATE DE APE DULCI
31 Standing water/Ape stătătoare
3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens
with vegetation of the Littorelletea uniflorae R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides,
and/or Isoeto-Nanojuncetea Lindernia procumbens
R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora
3140 Hard oligo-mesotrophic waters with benthic R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis
vegetation of Chara spp. obtusa şi Lychnothamnus barbatus
3150 Natural eutrophic lakes with Magnopotamition R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza
or Hydrocharition – type vegetation şi Wolffia arrhiza
R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla
caroliniana şi A. filiculoides
R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans
R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides
şi Utricularia vulgaris
R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.
lucens, Elodea canadensis şi Najas marina
R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium
latifolium
3160 Natural dystrophic lakes and ponds R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum
şi Potamogeton natans
31A0* Transsylvanian hot-spring lotus beds R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis
31B0* Sacred lotus beds R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis (p.)
32 Running water-sections of water courses with natural or semi-natural dynamics (minor, average and major beds) where the water
quality shows no significant deterioration/Ape curgătoare – secţiuni de ape curgătoare cu dinamica naturală sau semi-naturală (albia
minoră, majoră şi medie) în care calitatea apei nu a fost deteriorată semnificativ
3230 Alpine rivers and their ligneous vegetation with R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)
Myricaria germanica
3240 Alpine rivers and their ligneous vegetation with R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită
Salix elaeagnos albă (Salix eleagnos)
3260 Water courses of plain to montane levels with R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris
the Ranunculion fluitantis and Callitricho-
Batrachion vegetation
3270 Rivers with muddy banks with Chenopodium R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-
rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation galli şi Polygonum hidropiper
4 TEMPERATE HEATS AND SCRUB/LANDE ŞI TUFĂRIŞURI TEMPERATE
4030 European dry heaths R3112 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă
neagră (Calluna vulgaris)
4060 Alpine and Boreal heaths R3101 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens)
R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu
afin (Vaccinium myrtillus)
R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi
ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
R3109 Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp.
hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides)
R3111 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
R3115 Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina)
R3617 Tufărişuri pitice de arginţică (Dryas octopetala)
4070* Bushes with Pinus mugo and Rhododendron R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar
myrtifolium (Rhododendron myrtifolium)
4080 Sub-Arctic Salix spp. scrub R3102 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata
R3103 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor
R3110 Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis)
40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub R3116 Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)
R3118 Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata)
R3121 Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă
moale (Evonymus europaeus)
R3122 Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel
(Crataegus monogyna)
R3123 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista
radiata
R3124 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium-
ruta-muraria
R3125 Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica
R3126 Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)
R3127 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean
(Fraxinus ornus)
R3130 Tufărişuri ponto-panonice de vişinel (Cerasus fruticosa)
R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)
R4413 Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea
40C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)
R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex
R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)
40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)
R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Galium dasypodium (p.)
6 NATURAL AND SEMI-NATURAL GRASSLAND FORMATIONS/PAJIŞTI NATURALE ŞI SEMI-NATURALE
61Natural grassland/ Pajişti naturale
6110* Rupicolous calcareous or basophilic grasslands R3502 Pajişti daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum
of the Alysso-Sedion albi ssp. molinerii şi Ventenata dubia
6150 Siliceous alpine and boreal grasslands R3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima
R3603 Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa
disticha
R3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata
R3615 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea)
R6301 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora
R6302 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis
R6303 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa
R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi
Soldanella pusilla
R6305 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi
Nardus stricta
R6306 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium
cerastioides
6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands R3401 Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida
R3402 Pajişti sud-est carpatice de Helictotrichon decorum
R3410 Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia
R3601 Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi
Oxytropis carpatica
R3605 Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi
Sesleria rigida ssp. haynaldiana
R3606 Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis)
R3607 Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius
R3611 Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp.
haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)
R3612 Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare
(Sesleria bielzii)
R3616 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S.
reticulata)
R3618 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix
kitaibeliana) cu degetăruţ (Soldanella hungarica)
R3619 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix
kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla)
6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo- R3403 Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata
Festucetalia pallentis) R3405 Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum
R3412 Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema
saxatilis
R3614 Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina
62 Semi-natural dry grassland and scrubland facies/Pajişti şi comunităţi xerice seminaturale
6210 Semi-natural dry grasslands and scrubland R3413 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene
facies on calcareous substrates (Festuco- serotina
Brometalia) ( * important orchid sites)
6230* R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens
51
Species-rich Nardus grasslands, on siliceous R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata
substrates in mountain areas (and submontain
areas, in Continental Europe)
6250* Pannonic loess steppic grasslands R3404 Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca
R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata
6260* Pannonic sand steppes R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago
arenaria
R6405 Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus
tectorum
6290* Ponto-Sarmatic steppes R3406 Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium
pinnatum
R3407 Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia
(provincialis) alpina
R3409 Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis
R3419 Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla
R3420 Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca,
Cynodon dactylon şi Poa angustifolia
R3421 Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi
Agropyron brandzae
62A0 Eastern sub-mediteranean dry grasslands R3411 Pajişti daco-balcanice de Chrysopogon gryllus şi Festuca rupicola
(Scorzoneratalia villosae) R3501 Pajişti balcanice cu Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina
64 Semi-natural tall-herb humid meadows/Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte seminaturale
6410 Molinia meadows on calcareous, peaty or R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea
clayey-siltladen soils (Molinion caeruleae) R3711 Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea
6420 Mediterranean tall humid herb grasslands of the R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans
Molinio-Holoschoenion
6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of R3613 Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi
plain and of the montane to alpine levels Trisetum fuscum
R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum
tauricum
R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles
alliaria şi Doronicum austriacum
R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium
waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum
R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio
subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)
R3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia
şi Urtica dioica
R3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites
kablikianus
R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi
Petasites hybridus
R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi
Scirpus sylvaticus
R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi
Chaerophyllum hirsutum
6440 Alluvial meadows of river valleys of the R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi
Cnidion dubii Alopecurus pratensis
65 Mesophile grassland/Pajişti mezofile
6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius
Sanguisorba officinalis) R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra
R3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum
6520 Mountain hay meadows R3801 Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris
7 RAISED BOGS AND MIRES AND FENS/MALŞTINI DE TURBĂ ÎNALTE, MLAŞTINI DE TURBĂ JOASE ŞI TERENURI
ÎNMLĂŞTINITE
71 Sphangnum acid bogs/Mlaştini de turbă înalte (Turbării acide cu Sphagnum, tinoave)
7110* Active raised bogs R5101 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum
vaginatum şi Sphagnum recurvum
R5102 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum
7120 Degraded raised bogs still capable of natural R5415 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa
regeneration
7140 Transition mires and quaking bogs R5403 Turbării sud-est carpatice mezo–oligotrofe cu Carex rostrata şi
Sphagnum recurvum
R5404 Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi
Swertia punctata
R5407 Mlaştini şi turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa
R5408 Mlaştini şi turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa
R5412 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra
7150 Depressions of peat substrates of the R5409 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum
Rhynchosporion cuspidatum
72 Calcareous fens/Mlaştini pe calcare
7220* Petrifying springs with tufa formations R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi
(Cratoneurion) C. filicinum
R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum
carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea
schurii
7230 Alcaline fens R5405 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum
latifolium
R5406 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus
R5413 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana
R5414 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans
53
R6205 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana
şi Potentilla haynaldiana
R6210 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium
trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis
R6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare,
Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
R6215 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium
septentrionale şi Woodsia ilvense
R6219 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-
nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. dubia
R6220 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii
şi Veronica bachofenii
8230 Siliceous rock with pioneer vegetation of the R3503 Comunităţi daco-getice cu Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia
Sedo-Scleranthion or of the Sedo albi- saxifraga
Veronicion dillenii
83 Other rocky habitats/Alte tipuri de habitate stâncoase
8310 Caves not open to the public R6501 Peşteri
9 FORESTS/PĂDURI
91 Păduri temperate de foioase
9110 Luzulo-Fagetum beech forest R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi
brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
R4105 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Festuca drymeia
R4106 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum
R4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Vaccinium myrtillus
R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
9130 Asperulo-Fagetum beech forests R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Dentaria bulbifera
R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Carex pilosa
R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia
tomentosa) cu Carex brevicollis
9150 Medio-European limestone beech forest R4111 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Cephalanthera damassonium
9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak- R4144 Păduri dacice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia
hornbeam forests of the Carpinion betuli coerulea
R4145 Păduri panonice de câmpii inundabile de stejar pendunculat (Quercus
robur) cu Carex brizoides
9170 Galio-Carpinetum oak-hornbeam forest R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi
carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
9180 Tilio-Acerion forests of slopes, screes and R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer
ravines pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva
91D0* Bog woodland R3106 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini
oligotrofe de Sphagnum
R4412 Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin
silvestru (Pinus sylvestris)
R4414 Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula
pubescens)
91E0* Alluvial forest with Alnus glutinosa and R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion R4402 Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa)
incanae, Salicion albae) cu Stellaria nemorum
91F0 Riparian mixed forests of Quercus robur R4404 Păduri danubian – panonice de luncă mixte de stejar pedunculat
Ulmus laevis, U. minor, Fraxinus excelsior or (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca
F. angustifolia along the grea rivers (Ulmenion gigantea
minoris)
91H0 Pannonian woods with Quercus pubescens R4160 Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Lithospermum purpureocaeruleum
91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp. R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus
robur) cu Acer tataricum
R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc
(Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş
(Prunus avium) cu Acer tataricum
R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu
Convallaria majalis
R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora),
cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu
Acer tataricum
R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora) cu Acer tataricum
R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)
şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana
91K0 Illyrian Fagus sylvatica forests (Aremonio- R4112 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides
Fagion) R4113 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus
R4114 Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus
R4115 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum
R4121 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus
colurna) cu Knautia drymeia
91L0 Illyrian oak-hornbeam forest (Erytronio- R4127 Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica)
Carpinion) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis
91M0 Pannonian - Balkanic turkey oak – sessile oak R4132 Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea) şi cer (Q. cerris)
forest (fag-Fagus sylvatica) cu Melitis melisophyllum
R4133 Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus
R4140 Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi
tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria
R4149 Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria
mollis
R4150 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca
heterophylla
R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum
purpureocoeruleum
R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Digitalis grandiflora
R4153 Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q.
frainetto) cu Crocus flavus
R4154 Păduri danubian – balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca
heterophylla
R4155 Păduri danubian - balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) şi cer
(Quercus cerris) cu Carex praecox
91Q0 Western Carpathian calcicolous Pinus R4215 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria
sylvestris forests rigida
91V0 Dacian beech forest R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi
brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi
brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Pulmonaria rubra
R4108 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Leucanthemum waldsteinii
R4109 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum
cordatum
R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis
scolopendrium
91Y0 Dacian oak-hornbeam forests R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi
carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii
R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus
sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa
R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica)
şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
R4128 Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera
R4135 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia
tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum
R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum
bihariense
R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei
argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima
91AA Eastern white oak woods R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Galium dasypodium (p.)
R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Paeonia peregrina
R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops
banaticus
91DA Dobrogean oriental hornbeam-lime-oak forests R4134 Păduri vest – pontice de gorun (Quercus petraea) cu Merculialis ovata
R4136 Păduri vest-pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia
tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum
siculum
R4137 Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare
(Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus
R4158 Păduri danubian – vest – pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii
92 Mediterranean decidous forests/Păduri mediteraneene de foioase cu frunze căzătoare
9260 Castanea sativa woods R4141 Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan
(Castanea sativa) cu Genista tinctoria
92A0 Salix alba and Populus alba galleries R4405 Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
R4406 Păduri danubian – panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu
Rubus caesius
R4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius
55
R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
R4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) şi
brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae
R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini
(Fraxinus sp.) cu Galium rubioides
R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini
(Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides
92D0 Southern riparian galleries and thickets (Nerio- R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)
Tamaricetea and Securinegion tinctoriae)
94 Temperate mountainous coniferous forests/Păduri montane temperate de conifere
9410 Acidophilous Picea forests of the montane to R4203 Păduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu
alpine levels (Vaccinio-Piceetea Soldanella hungarica
R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum
R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu
Hylocomium splendens
R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu
Luzula sylvatica
R4210 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum spp.
R4214 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica)
cu Hieracium rotundatum
9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra R4201 Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru
forests (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia
R4202 Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru
(Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium
R4204 Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia
95 Mediterranean and Macaronesian mountainous coniferous forests/Păduri montane mediteraneene şi macaronesiene de
conifere
9530* Sub-mediterranean pine forest with endemic R4218 Păduri-raristi sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica)
black pines cu Genista radiata
56