Aura Dvoracic, S.C. PROJECT ACTIV S.R.L.

Suport de curs -
FORMATOR

FORMAREA PROFESIONALĂ DIN PERSPECTIVA MANAGEMENTULUI

CALITĂȚII

Fiind o activitate de importanță socială majoră, formarea profesională

continuă trebuie să se supună acelorași rigori ale calității ca orice altă activitate de
importanță similară.
Nu dorim să detaliem aspecte, ci să analizăm formarea profesională din
perspectiva managementului calității, subliniind care sunt aspectele cele mai importante
ce contribuie la realizarea acestei activități socio-educaționale în concordanță cu
exigențele calității. Utilizăm termenul de calitate așa cum este definit de către Institutul
Roman de Standardizare (16): "ansamblul caracteristicilor unei entității, care îi conferă
acesteia aptitudinea de a satisface necesități exprimate și implicite". Constatăm din
această definiție că ansamblul operațional propriu structurilor de personalitate, care face
posibilă obținerea performanțelor peste medie într-o activitate și-a extins semnificația și
dincolo de granițele personalității umane. Pentru formarea profesională calitatea ar
fi: ,,ansamblul caracteristicilor acestei activități (considerată în expresia ei concretă)
care îi conferă posibilitatea de a satisface necesitățile explicite și implicite ale celor ce
fac apel la formarea profesională continuă (instituții sau persoane fizice).“
În continuare, ne propunem să analizăm acest ansamblu de caracteristici.
Mai întâi, se impune precizarea că termenii generali utilizați în analiza calității au
conotații specifice în contextul aplicării lor la formarea profesională continuă.

a. Politica in domeniul calității formării profesionale continue este o orientare

generală a societății în ansamblul ei, manifestată prin organizații sau instituții cu sarcini
sau competențe explicite în acest sens (Ministerul Educației Naționale, universități ca
instituții capabile să presteze servicii de formare profesională continuă, prin facultăți și
departamente, centre specializate sau Casele corpului didactic și școlile normale pentru
nivelul preuniversitar, servicii de personal din diferite instituții, instituții private care și-
au propus obiective de formare profesională continuă, organizații nonguvernamentale etc.
Direcțiile majore ale politicii de formare profesională continuă în parametrii sistemului
de calitate trebuie să se bazeze pe cererea față de această activitate, cerere venită din
câmpul socio-profesional.
b. Managementul calității reprezintă fațeta managerială (modalitatea de conducere
complexă) a realizării unei activități (cu grad divers de complexitate), respectând
exigențele sistemului de calitate. Acesta expresia concretă a manifestării, eficiența
funcțiilor manageriale (organizare, analiză, diagnoză, marketing, prognoză, planificare,
programare, evaluare secvențială, evaluare finală, decizie și asigurarea circulației
informației) în contextul activității de formare profesională continuă (în cazul analizei de
față).
c. Managementul calității totale în formarea profesională continuă ar putea să exprime
modalitatea managerială de expresie a politicii în domeniul calității care pune în centrul
activității calitatea satisfacerii nevoilor reale ale clientului (solicitantul și beneficiarul
de formare profesională continuă, în oricare dintre formele sale), pe termen lung, prin

1
Aura Dvoracic, S.C. PROJECT ACTIV S.R.L. Suport de curs -
FORMATOR

angajarea tuturor membrilor organizației și cu grijă , și, pentru obținerea de avantaje, atât
pentru membrii organizației, cât și pentru societate, în general.
d. Sistemul calitatii în formarea profesională continuă este reprezentat de structurile
organizatorice, procesele și procedurile implicate, resursele umane și materiale necesare
pentru implementarea managementului calității.
e. Asigurarea calității în formarea profesională continuă se raportează la câteva categorii
de produse ale acesteia:
• produsul final, de factură umană, beneficiarul (personalitatea care solicită direct sau
prin intermediul instituției din structura căreia face parte, o modalitate de formare
profesională continuă). Acestuia trebuie să i se asigure:
- un câștig informațional structurat în sisteme funcționale de cunoștințe, din domeniul
său de activitate, în cazul perfecționării; dintr-un domeniu complementar, în cazul
reconversiei; dintr-un domeniu nou profesional, în cazul re-formării profesionale; din
domeniul culturii generale de bază în cazul refacerii școlarizării pentru cei ce nu au
realizat acest lucru la timp; din domeniul social, pentru cei ce, pur și simplu, doresc să
cunoasca și să facă ceva în plus;
- un plus de competențe intelectuale, ca efect al însușirii funcționale a plusului
informațional menționat; acest aspect formativ al formării nu poate fi realizat, decât în
condițiile în care prestația îndeplinește parametrii calității, se respectă principiile și
metodologia specifică activității educative cu personalitatea formată, cu adultul;
- un plus de competențe acționale, concrete, bazate pe informatii și pe competențe
intelectuale dezvoltate;
- un plus motivațional și atitudinal cu valoare pozitivă pentru activitatea ulterioară
formării profesionale continue.
• produse implicite, intermediare, vizând resursele umane implicate în formarea
profesională continuă, formatorii care, cu fiecare activitate, trebuie să fie în caștig în
domeniile: informație, competențe intelectuale, competențe pedagogice, competențe
manageriale, la nivelul cel puțin al managementului didactic.
• produse materiale sau ideatice ale activității de formare profesională continuă:
programe concrete de formare, strategii manageriale dovedite a fi eficiente, instrumente
pedagogice (soft, folii, planșe, broșuri etc.).
Asigurarea calității presupune un ansamblu de activități planificate și sistematice,
implementate în cadrul sistemului calității, care au demonstrat că organizația prezintă
încredere în ceea ce privește satisfacerea cerințelor explicite de calitate la nivelul
produsului principal, clientul cu necesitățile sale, ca și la nivelul cerințelor implicite
(chiar prin intermediul acestora).
Punctele-cheie ale unui sistem al calității sunt definite ca fiind cele reprezentate în figura
următoare:

Figura 1 - Responsabilitatea conducerii raportată la calitate și resurse

2
Aura Dvoracic, S.C. PROJECT ACTIV S.R.L. Suport de curs -
FORMATOR

Responsabilitatea conducerii în formarea profesională continuă

Interfața cu clientul formării

profesionale continue

Resursele umane
și materiale
implicate în
formarea
Structura profesională
sistemului continuă
calității în
formarea
profesională
continuă

Responsabilitatea conducerii revine compartimentului managerial al unui centru de

formare continuă (indiferent de contextul organizațional în care funcționează acesta:
universități, case ale corpului didactic, servicii de personal, centre private, instituții ale
Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse etc.).

Conducerea poartă responsabilitatea stabilirii politicii formării profesionale continue,

politică ce face posibilă satisfacerea în condiții de calitate a cerințelor punctuale de
formare ale unor clienți concreți. Punerea în practică a acestei politici depinde de voința
și angajamentul compartimentelor cu responsabilități manageriale de a obține produse
care să facă față unui audit al calității (compararea lor cu standardele de calitate impuse).
Conducerea trebuie să aibă o strategie clară asupra formării continue, să se asigure că
programele se bazează pe cererea concretă a c1ientului, pe conștiința că această cerere
poate și trebuie să fie satisfăcută integral. Coroborat cu aceasta, ingineria de formare și,
implicit ingineria pedagogică, trebuie să se centreze pe răspunsul dat cererii, ținând cont
de:
• corespondența cu obiectivele fixate de caietul de sarcini;
• formularea obiectivelor formării în raport cu obiectivele generale stabilite de beneficiar;
• alegerea corespunzătoare a conținuturilor;
• detalierea corectă a obiectivelor generale în obiective specifice diferitelor arii de
conținut și în obiective operaționale corespunzătoare fiecărei unități de conținut;
• coerența tuturor acestor aspecte;
• metodele și mijoacele utilizate, prin raportarea la clienții concreți;

3
Aura Dvoracic, S.C. PROJECT ACTIV S.R.L. Suport de curs -
FORMATOR

• compatibilitatea și eficiența instrumentelor de evaluare internă în procesul de formare

profesională continuă și la finele acestuia etc.
Pentru a se elabora și pune în practică o astfel de strategie este necesară formularea unei
concepții clare privind calitatea formarii profesionale continue, implementarea acesteia și
asigurarea că resursele umane implicate în prestarea formării profesionale continue au
înteles și au aderat la concepția respectivă. Sunt implicate funcțiile manageriale:
marketing, analiză-diagnoză-prognoză, planificare-programare, decizie-circulația
informației pe ansamblul organizației.
Tot de responsabilitatea conducerii ține existența și funcționarea corectă a unui sistem de
control și evaluare secvențială și finală a tuturor demersurilor implicate de formarea
profesională continuă. Acest aspect asigură posibilitatea de corijare la timp a eventualelor
disfuncții, în așa fel încât în final calitatea să fie asigurată la maxim. Sunt implicate aici
funcțiile de control secvențial și global, evaluare secvențială și finală, decizia curentă,
circulația informației între compartimente, intracompartimente, între formatori și
formabili. Toate aceste aspecte trebuie supuse unei analize ritmice, realizate de către
conducerea centrului de formare profesională continuă.
În ceea ce privește resursele umane și materiale ale centrului, acestea sunt atât datele
de intrare în sistemul de formare profesională continuă, cât și produsele parțiale, evaluate
în progresie de-a lungul derulării procesului de formare. De calitatea funcționării lor
depinde calitatea produsului final. Resursele se află în relație directă cu c1ientul, în mai
mare masură decât conducerea.
Structura sistemului calității este reprezentată de partea operațională a ceea ce s-a
elaborat ca politică de către conducere și se reflectă în:
• procesul de marketing - care solicită calitate în cercetarea și analiza pieței de formare
continuă;
• procesul de proiectare (conducerea elaborează filozofia proiectării), dar există un
subsistem care elaborează în fapt proiectarea: acesta utilizează datele furnizate de
marketing, face analiza de nevoi concrete și elaborează programe punctuale de formare
profesională continuă (ca strategii);

• procesul de prestare a programelor de formare profesională continuă în care rolul

fundamental în asigurarea calității îl are ingineria pedagogică și calitatea aplicării acesteia
în practică; este dependentă în cea mai mare masură de calitatea resurselor umane din
compartimentul "formatori"; depinde, desigur, de calitatea și oportunitatea resurselor
materiale disponibile;
• procesul de evaluare continuă și finală implicat de punerea în practică a ingineriei
pedagogice ca parte componentă a ingineriei de formare și indusă de aceasta.
Interfața cu clientul reprezintă aspectul-cheie către care converge acțiunea celorlalte.
Trebuie subliniat faptul că în formarea profesională continuă pot exista simultan două
categorii de clienți:
• persoane juridice (instituții care solicită programe de formare continuă pentru angajați
concreți; (exemplu: MCC, MECT sau ISJ, care solicită activități de perfecționare sau
reconversii profesionale pentru personalul din domeniul culturii, pentru cadrele didactice;
o întreprindere industrială care solicită acțiuni de perfecționare, reconversie sau re-
formare profesională, în vederea evitării șomajului pentru diferite categorii de angajați;

4
Aura Dvoracic, S.C. PROJECT ACTIV S.R.L. Suport de curs -
FORMATOR

oficii de muncă ce solicită acțiuni de reconversie sau de re-formare profesională pentru

șomerii aflați în evidență etc.);
• persoane fizice (angajații în cauză); în centrul de formare profesională continuă pot să
se înregistreze solicitări particulare de formare (re-formare, reconversie, perfecționare,
specializare sau refacere a școlarizării de bază); cu fiecare dintre aceste categorii centrul
trebuie să comunice eficient.
Fațete ale comunicării:
• informarea corectă, motivantă și relevantă cu privire la posibilitățile centrului de a
presta servicii de formare;
• informare concludentă cu privire la particularitățile fiecărui program de formare;
• construcția fiecărui program de formare în baza unei informări complexe cu privire la
necesitățile clientu1ui (angajat, instituțional sau particular);
• informarea funcțională cu privire 1a tot ce ține de derularea programelor de formare
(un rol deosebit îl au în acest context serviciile de secretariat și cele de editare a
programelor de formare );
• funcționarea eficientă a circulației informației între formatori și în interiorul
compartimentelor centrului pentru a se putea răspunde la toate solicitările punctuale ale
c1ienților;
• comunicarea efectivă dintre formatori și formabili în cadrul programelor de formare;
• facilitatea circulației informației între cei care se formează pe durata stagiilor de
formare.

În condițiile în care fiecare dintre aceste aspecte-cheie funcționează de așa manieră

incât să faciliteze obținerea produsului final, la nivelul unor standarde calitative
propuse, în condițiile în care ele se sprijină reciproc se poate vorbi de realizarea
unei formări profesionale continue la nivelul calitativ cerut de o societate cu o
evoluție socio-economică extrem de dinamică.