“Descoperirea” iubirii și a prieteniei: fin’amors și

poezia trubadurilor

ANDREEA GHEORGHE
 Iubirea curtenească

Deși termenul de „iubire curtenească” apare abia în secolul al-XIX-lea, creat fiind de un critic
literar pe nume Gaston Paris, iubirea curtenească propriu zisă exprimată prin opere literare, apare
spre sfârsitul secolului al-XI-lea în Franța, în provinciile Aquitania, Provence, Champagne, dar și
în ducatul Burgundiei. 1

Curtenia apare ca model de politețe, eleganță, modestie dar mai ales generozitate, cuvânt ce
provine din large (genereux) și largesse (generosite). Large este evidențiat de Villon cu sensul
de generos in secolul XV2.

Au existat două tipuri principale de poeți, trubadurii ce faceau parte din sudul Franței și scriau în
limba occitană (langue d’oc) și truverii din nordul Franței ce scriau in limba oil (langue d’oïl) 3.

S-au scris o multitudine de opere cavalerești în această perioadă, cântece, poezii, romane
cavalerești și chiar tratate. Guillaume de Poitiers, a fost denumit cel mai vechi trubadur, operele
sale au rezistat de-a lungul timpului. Andrè le Chapelain a scris tratatul Despre dragoste - Traité
de l'Amour courtois, Guillaume de Lorris a scris un poem Roman de la rose, continuat fiind mai
apoi de Jean de Meun la 40 de ani distanță față de primul4.

Modelul iubirii curtenești

Poetul, în general era un tânăr, provenit dintr-un alt mediu decât cel curtenesc, celibatar, dar și
foarte curajos. Intenția sa era să îi facă curte unei doamne, legitim căsătorită, ce aparținea unui
alt rang decât al său, iar ceea ce urma ca el să facă îi expunea pe ambii la mari pericole. La
vremea aceea cu cât provocarea era mai mare, cu atât renumele era mai puternic. Așadar, pe
lângă poeziile dedicate doamnei, de asemenea făceau tot felul de fapte vitejești pentru a reuși să-i
capteze atenția acesteia 5

1
LE GOFF, Jacques, SCHMITT, Jean-Claude, Dicționar tematic al Evului Mediu occidental
2
DUBY, Georges, Evul Mediu masculin – Despre dragoste și alte eseuri
3
Op cit. Dicționar tematic al Evului Mediu occidental
4
Op cit. Dicționar tematic al Evului Mediu occidental
5 Op. Cit. Evul Mediu masculin – Despre dragoste și alte eseuri
Cu dorința de a se dovedi vrednic de atenția doamnei și stăpânei sale 6, se prezintă în fața acesteia
precum un vasal în fața seniorului său, el slujește stăpâna și așteaptă tăcut să vadă dacă este
vrednic de atenția ei, cel puțin o privire din partea doamnei și uneori era de ajuns pentru unii
poeți să-și dea seama că aceasta le acceptă curtea.7

Dorința finală a poetului era cu siguranță mai presus decât senzuală, sexuală. Deși aceasta nu era
dobândită decât rareori și după o foarte lungă așteptare, el trebuia să dea dovadă de supunere,
adorare, de stăpânire de sine și de inhibare a apetitului său sexual8.

Există, totuși, o diferență între poeziile Trubadurilor - Trobar (ce aparțineau de sudul Franței) și
cele ale Truverilor - Trovar (din nordul Franței). Trubadurii abordează fine amour într-un mod
mai discret, poetul trebuie să fie cu totul dedicat doamnei sale și să aștepte mici semne din partea
acesteia, să nu îi dezvăluie niciodată identitatea și să o ferească de orice pericol s-ar putea abate
asupra ei din această pricină. Există un exemplu din romanul lui Jaufre Rudel – într-o scurtă
biografie construită pe baza poemelor sale – se spune că a fost îndrăgostit de o contesă din
Tripoli pe care nu o văzuse niciodată și că fiind rănit în cruciadă a murit, totuși în bratele sale.9
În același timp aceștia vedeau apropierea dintre poet și doamnă ceva mai facilă decât o vedeau
truverii.

Truverii descriu o distanță foarte mare între doamnă și curtenitorul acesteia, privirea doamnei
făcea diferența dintre viață și moarte, viața poetului atârnă de o singură privire, iar acesta este
deseori comparat cu pasărea phoenix ce renaște din propria-i cenusă. Un exemplu este regăsit în
La belle dame sans merci – (Alain Chartie -1424), unde doamna refuză metafora privirii astfel
„Știi ceva? Ochii pentru privit sunt făcuți. Nu-mi pasă mie de efectul pe care îl produc. Cine se
teme, n-are decât să se ferească!”10

6
Mi dona – formulă de adresare în limba occitană
7
Op cit Evul Mediu masculin – Despre dragoste și alte eseuri
8
Ibidem
9
Ibidem
10
Ibidem
 Caracterizarea iubirii curtenești și a celor două personaje

Poetul – curajos, supus, umil, elegant, politicos, devotat, generos, echilibrat

Doamna – căsătorită, ideală, anonimă, ideal al poetului, stăpână pentru vasalul său

Iubirea curtenească era considerată o formă de erezie, întrucât poetul ajungea să își divinizeze
stăpâna precum un zeu, într-atât că era dispus să-și dea și viața pentru ea. Contrar legilor
bisericești, stârnind plăcerea și dorințele trupești, dar mai ales fiind văzută ca o formă de adulter
petrecută între poet si doamnă, în cele mai multe dintre cazuri nu era decât o relație de dorință
(din partea poetului) și de acceptare a curții (din partea doamnei), însăși faptul că altcineva decât
soțul doamnei îi putea face curte, era sfidător, periculos și mai ales interzis, tocmai de aceea
Biserica a dezaprobat iubirea curtenească și scrierile despre aceasta11

Reputația doamnei conta extrem de mult pentru poet, astfel încât numele ei nu era menționat
niciodata în poezii, în schimb ea era idealizată, adorată și respectată12

Dorința finală a poetului era cu siguranță mai presus decât senzuală, sexuală. Deși aceasta nu era
dobândită decât rareori și după o foarte lungă așteptare, el trebuia să dea dovadă de supunere,
adorare, de stăpânire de sine și de inhibarea apetitului sexual 13.

11
VERDON, Jean, Dragostea în Evul Mediu – Trup, sexualitate și sentiment, p.111
12
Ibidem
13
Ibidem
 BIBLIOGRAFIE

DUBY, Georges, Evul Mediu masculin – Despre dragoste și alte eseuri, Meridiane, București
1992;

GAUNT, Simon, Love and Death in Medieval French and Occitan Courtly Literature – Martyrs
to love, Oxford university press, New York 2006;

LE GOFF, Jacques, SCHMITT, Jean-Claude, Dicționar tematic al Evului Mediu occidental,

Polirom, București 2002;

VERDON, Jean, Dragostea în Evul Mediu – Trup, sexualitate și sentiment, Humanitas,

București 2009;

Sursă fotografie http://www.larousse.fr/encyclopedie/data/images/1011410-Amour_courtois.jpg