Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modelarea Structurilor Cu Pereti Din Zidarie Complet PDF
Modelarea Structurilor Cu Pereti Din Zidarie Complet PDF
5. Se selecteaza No
6. Se deschide o noua fereastra din care se cauta si se selecteaza fisierul .dxf
care se doreste sa fie importat
Import corect
Import gresit – unitatea de lungime aleasa este cu un grad superior celei din
Autocad
Import gresit – unitatea de lungime aleasa este cu un grad inferior celei din
Autocad
9. Deoarece pentru simplificarea introducerii datelor s-au selectat ca axe in
Etabs inclusiv traseele peretilor, se reduc la zero dimensiunile cerculetelor
in care sunt notate axele. In acest scop de da dublu click pe una dintre axe:
10.Se deschide o noua fereastra. Se selecteaza una dintre axe:
29.Se pozitioneaza cursorul la primul nod (din cele doua intre care se va
introduce peretele) si se da click pe el:
Se plimba cursorul pana la al doilea nod (intre care se defineste peretele) si se da
click si asa mai departe. In momentul in care s-a definit complet un perete in
ultimul nod se da dubluclick (sau click stanga click dreapta), pentru a se putea
trece la urmatorul perete.
In acelasi mod se repeta operatiunea pentru a se introduce toti peretii cu aceiasi
grosime.
32.Se poate selecta o vedere spatiala (3D) pentru corectarea unor eventuale
omisiuni.
Dupa care se revine la fereastra in plan (2d) in scopul introducerii urmatoarelor
date.
33.Se vor defini mai departe sectiunile elementelor liniare de tip stalpi,
stalpisori, centuri, grinzi etc. Se selecteaza MENIU/DEFINE FRAME
SECTIONS si se introduc pe rand sectiunile dorite:
34.Se pozitioneaza, in functie de predimensionarile anterioare realizarii
modelului, stalpisorii. Din bara verticala de instrumente stanga se
selecteaza „Create columns in regions or at clicks (plan)”:
Se alege „From Self and Specified Mass and Loads” introducand DEAD cu
coeficient 1 si LIVE cu 0.4. Se va tine seama si de alte tipuri de incarcari daca
exista.
54.Toat ceea ce am introdus ca date pana acum se refera la un singur nivel.
Pentru descrierea celorlalte niveluri, presupunand ca sunt identice (in caz
contrar ulterior se vor modifica local datele corespunzatoare) se va selecta
intr-o vedere spatiala (3D) intregul nivel cu [CTRL]+[A] (selectare
completa). Din MENIU/EDIT/REPLICATE se selecteaza STORY si in
cazul nostru STORY1.
Se va copia automat tot ceea ce s-a declarat la nivelul initial la toate celelalte
niveluri (in cazul nostru la Story1).
61. Daca in plan se pot masura dimensiunile, in elevatie acest lucru nu se poate face in mod
direct. Se poate insa selecta „Draw Line”din bara de meniu stanga. Fara a alege un anume tip
de sectiune.
62. Se pozitioneaza in coltul din stanga al montantului/spaletelui cu click stanga si se deplaseaza
apoi catre capatul din dreapta, fara a da click.
63. Se observa ca pe elementul de tip FRAME apare scrisa lungimea (inaltimea sectiunii
transversale) montantului/spaletelui, in unitatea de masura aflata in coltul din dreapta jos. In
acest caz, aceasta este de 70.50 cm. Pentru a nu ramane declarat elementul de tip frame se
apasa tasta Escape. Daca alegem modulul de impartire in elemente finite de circa 30x30 cm,
constatam ca dimensiunea montantului/spaletelui nu se imparte exact. Cum elementele
finite nu trebuies sa fie absolut egale, putem accepta ca pe orizontala sa impartim acel
montant fie in 2 elemente finite (fiecare de 35.25 cm – caz ales si de noi) fie in 3 elemente
finite (fiecare de 23.5 cm). Pe inaltime avand o dimensiune de 300 cm (3m) o sa impartim
montantul/spaletul in 10 elemente finite de 30 cm. O sa pastram aceasta impartire pe
inaltime pentru toti montantii/spaletii, de la toate nivelurile.
74. In acest moment toate elementele de tip FRAME (stalpisori si centuri) sunt impartite in
elemente finite corespunzatoare nodurilor elementelor finite, existente la montanti/spaleti.
75. Urmeaza sa declaram zonele de parapeti si rigle de cuplare.
76. Se selecteaza Draw Rectangular Areas din bara de instrumente stanga.
77. Automat proprietatea aleasa este prima. Sa presupunem mai departe ca am uita sa selectam
grosimea de perete de 50 si am lasa-o pe cea de 25.
78. Incepem declararea parapetilor si riglelor de cuplare, in ordinea in care dorim.
79. In acest moment, in elevatia 100, am declarat deja pozitiile de parapeti si rigle de cuplare.
Urmeaza ca sa le impartim in elemente finite, in concordanta cu elementele finite existente
la montanti si centuri.
80. Se selecteaza toata elevatia 100
83. In acest moment inclusiv parapetii si riglele de cuplare sunt impartite in acelasi numar de
elemente finite cu montatii/centurile.
84. Se continua aceasta operatiune la toate elevatiile existente.
85. Revenind la faptul ca initial am gresit si nu am selectat in mod corect o grosime de perete de
50 de cm pentru riglele de cuplare si parapetii unora dintre elevatii, ne intoarcem la acele
elevatii, alegem proprietatea corecta si selectam numai acele elemente finite la care
grosimile sunt date gresit.
86. Se observa acum ca toate elementele finite ale peretelui structural au grosime de 50 cm.
87. Se continua operatiunea de declarare a tuturor elementelor de tip parapet si rigle de cuplare.
La usi exista numai rigle de cuplare.
88. In acest moment in model sunt declarate toate elementele de tip parapet si rigla de cuplare.
89. Deoarece impartirea montantilor/spaletilor in elemente finite a modificat schema statica la
baza modelului, ne intoarcem la zona de baza, pentru a declara peste tot incastrari.
90. Se salveaza modelul „martor” – pe care il pastram ca atare.
91. Se salveaza modelul cu 5 (6) nume diferite. Un model pentru deplasari (pot sa existe chiar
doua modele – unul pentru SLS si altul pentru SLU) si cate un model pentru fiecare directie si
sens al aciunii seismice (longitudinal stanga dreapta, longitudinal dreapta stanga, transversal
stanga dreapta si transversal dreapta stanga).
92. Sa presupunem ca incepem cu modelul (modelele) pentru deplasari. Asadar deschidem
modelul salvat cu numele corespunzator „deplasari”
93. Introducem un material de tip beton, nou, care se foloseste in stalpisori, la care modificam
modulul de elasticitate la jumatate fata de cel real.
94. Modificam modulul de elasticitate al zidariei, in functie de starea limita – la 800fk sau 500fk,
in concordanta cu CR6. In cazul nostru am considerat 500fk.
95. Stalpisorilor le corectam tipul de material de tip beton, cu cel nou introdus anterior.
96. Salvam modelul.
99. Din DISPLAY selectam Show Story Response Plot, avand grija la unitatile de masura aflate in
coltul din dreapta jos.
100. Selectam CAZUL de incarcare seismica (X sau Y) respectiv Maximum Story Drifts
101. Cu cursorul putem sa urmarim valoarea la nivelul 1 – de exemplu 0.0003726 ceea ce
inseamna 0.3726‰.
104. Acelasi lucru pentru cealalta directie (Y) valoarea la nivelul 1 – de exemplu 0.0003486
ceea ce inseamna 0.3486‰.
105. Acestea sunt rotiri relative de nivel, care trebuiesc modificate, deoarece sunt
calculate pentru fortele seismice definite initial. Valorile obtinute la cele doua niveluri, in SLS,
trebuiesc inmultite cu factorul de comportare q si cu un coeficient egal cu 0.50 pentru clasa a
III-a de importanta. In cazul nostru, presupunand q=3.125 factorul cu care trebuie sa
multiplicam valorile obtinute este 3.125x0.50=1.5625. Pentru SLU se va urmari de asemenea
prevederile P100-06. In cazul SLS prezentat obtinem urmatoarele rotiri relative de nivel:
Rotire seism X din Rotire seism Y din Rotire SLS seism X Rotire SLS seism Y
Nivelul
ETABS (‰) ETABS (‰) (‰) (‰)
Se remarca rotiri relative de nivel mai mici fata de rotirile relative de nivel admisibile (sa acceptam de
exemplu o rotire admisibila de 1.5 ‰ in SLS respectiv 2.5 ‰ in SLU).
128. Pentru pereti se selecteaza gruparile de incarcari pentru care dorim eforturile.
129. La modurile proprii se observa de asemenea distributia prezentata anterior, la
deplasari.