Puterea sperantei

Infrangerea-i serpoaica care-ncordata sasaie,

Infrangerea e vulpea ranjind inselatoare,
Infrangerea-i lupoaica pornita ca sa sfasaie,
Infrangerea-i ursoaica venita sa doboare.

Un fel de-ncercuire, ca intr-un crunt razboi,

Complot universal, pandind nedefinit,
Fara sa cred ca luptand pentru voi,
Cu visele infrante m-ati platit.

La capat de infrangeri, ma credeam un nimic,

Dar dragostea de voi mi-a dat tarii supreme,
Din pulberea invinsilor sa ma ridic,
Sa reiau batalia, fara a ma teme.

Lupt impotriva umbrelor, cu otrava lor dura,

Pe care-n voi si-n mine adesea o gasesc,
Urc muntele sperantei descatusat de ura,
Si cu credinta-n voi, sa va slujesc.

Pe traiectoriile aspre-ale durerii,

Venind din primele creatii din neant,
Imi adun seva din purile materii,
Sa cuceresc piscul cel mai inalt.

Cu pumnii stransi imi sorb caile drepte,

Izvoarele mi le innod in fluviu sfant,
Sa dau cep sfaturilor intelepte,
Sa fiu robul credintei pe pamant.

Cu fierul rosu al vointei mele,

Salbaticiunile din mine-am sa le ard pe rand,
Cu voi sa asaltez carul cu stele,
Sa reiau lupta, sa visez, sa cant.

Amarurile am sa le-afund in urma mea,

Din sperante imi voi face armura noua,
Iar cand voi cuceri visata stea,
In intregime am sa vi-o inchin doar voua!