ELEMENTE DE ECONOMIE SOCIALĂ – STUDII DE CAZ

ELEMENTE DE ECONOMIE SOCIALĂ

– STUDII DE CAZ –
Gabriela NEAGU*

„Iniţiativa economică nu este rezervată nici bogaţilor

şi nu este nici monopolul întreprinderilor private” (J.P.
Vigier, director al Societăţii de investiţie şi dezvoltare
internaţională din Franţa)

Abstract
Starea reală a economiei sociale este analizată prin două studii de caz la nivelul a două judeţe – Argeş şi Dâmboviţa.
Au fost urmărite entităţile de economie socială care răspund nevoilor socio-economice ale populaţiei
(CAR-uri, cooperative de credit şi de consum, asociaţii, ONG-uri etc.), care au apărut ca răspuns la aspiraţiilor
anumitor categorii de populaţie (cooperativele meşteşugăreşti, atelierele protejate) şi care au ca obiectiv elaborarea şi
derularea unor proiecte sociale ample (Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, AJOFM, CCI) şi proiectele/
programele desfăşurate. Percepţia asupra economiei sociale - atât ca tip de activităţi desfăşurate, cât şi ca rolul şi locul
pe care-l are acest tip de instituţii - este una pozitivă.
Principalul responsabil de nivelul de dezvoltare în economia socială este, în concepţia celor intervievaţi, statul care,
dacă ar reduce impozitele şi taxele, ar sprijini instituţiile, organizaţiile, fundaţiile, asociaţiile interesate de accesarea de
fonduri externe, ar utiliza entităţile de economie socială prezente deja la nivelul societăţii româneşti şi ar putea veni în
sprijinul populaţie defavorizate, mai ales cea din în mediul rural. Lipsa de informaţii cu privire la domeniul economiei
sociale conduce şi la o perspectivă superficială asupra evoluţiei acesteia în viitor.
Cuvinte-cheie: integrarea şomerilor pe piaţa forţei de muncă; ajutoare de stat; alocaţii de sprijin; resurse financiare;
beneficiarii; legislaţia privind activitatea de economie socială.

Analiza *pe care o vom realiza în cele ce urmează
pleacă de la una dintre definiţiile cele mai uzitate ale
economiei sociale – „sensul primar şi fundamental
atribuit economiei sociale este acela de asociere pentru a
proceda altfel” (Favreau, p.10 2010). Deşi la nivelul
societăţii noastre este frecventă opinia potrivit căreia
despre economie socială sau despre „asociere pentru a
proceda altfel” cei mai mulţi am aflat odată cu accesarea
fondurilor europene, contactul cu realitatea ne
demonstrează altceva: multe dintre formele de
economie socială existau şi înainte de 1989 chiar
dacă ele purtau o altă denumire, că au apărut multe
* Cercetător, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.
instituţii noi pe care astăzi le includem sub umbrela
economiei sociale iar altele, mai vechi îşi adaptează
conţinutul, structurile, organizarea cerinţelor actuale
şi de perspectivă ale societăţii şi economiei.
Materialul de faţă a fost realizat în cadrul mai larg al unui
proiect finanţat prin fonduri structurale - “PROACTIV – de
la marginal la incluziv” – în care Asociaţia pentru
Dezvoltare şi promovare Socio-Economică
CATALACTICA a fost partenerul principal.
În cadrul materialului ne propunem să prezentăm
elemente de economie socială prin realizarea unor studii
de caz la nivelul a două judeţe – Argeş şi Dâmboviţa –
aparţinând Regiuni de Dezvoltare Sud-Muntenia.

Anul II – Nr. 1/2012 19


Judeţul Argeş
Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării
fiind învecinat cu judeţele Dâmboviţa, Teleorman, Olt,
Sibiu, Braşov. Structura administrativă a judeţului cuprinde
pe lângă municipiul reşedinţă de judeţ – Piteşti – alte 5
oraşe şi 95 de comune. Este unul dintre cele mai dez-
voltate judeţe din regiunea Sud - Muntenia cu o economie
bazată în principal pe industrie (extractivă, petrochimie,
auto, construcţii etc.) dar şi pe agricultură şi turism. Ima-
ginea pozitivă oferită de datele statistice nu se regăseşte
însă şi la nivelul opiniilor reprezentanţilor principalelor
instituţii. Dimpotrivă, aceştia sunt mai degrabă rezervaţi în
ceea ce priveşte evoluţia socio-economică a judeţului.
Opiniile lor au la bază constatarea că în ultimul an mai
ales, numeroşi agenţi economici fie şi-ai închis porţile, fie
şi-au redus activitatea situaţie în care rata şomajului a
depăşit în 8% - una dintre cele mai mari din ţară.
Singurele domenii de activitate care au venit cu oferte de
muncă sunt cele comerciale însă capacitatea de absorbţie
a acestora este extrem de redusă comparativ cu cererea
de forţă de muncă. Ca în majoritatea judeţelor din ţară şi
în Argeş cele mai multe entităţi de economie socială îşi au
sediul şi îşi desfăşoară activitatea în mediul urban, de
regulă în municipiul Piteşti dar şi în Curtea de Argeş şi
20
Gabriela NEAGU
Mioveni dar mai puţin în mediul rural. Reprezentanţii
ONG-urilor care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural,
(nu doar în comuna inclusă în analiză) au menţionat exis-
tenţa unor zone izolate, greu accesibile în care trăieşte de
regulă populaţia de etnie roma însă nu au făcut o estimare
exactă a numărului acestora dat fiind faptul că cele mai
multe locuinţe sunt ilegal construite, sunt probleme cu
actele de identitate, cu participarea şcolară etc.
În opţiunea pentru componenta rurală a cercetării am
analizat opiniile şi recomandările celor intervievaţi şi astfel
ne-am orientat spre comuna Bascov.
Comuna Bascov
Situată la doar 7 km de municipiul Piteşti, comuna
Bascov este aproape un cartier al oraşului
(doar volumul populaţiei o împiedică în acest
moment de a fi declarată oraş). Apropierea de
municipiul reşedinţă de judeţ, densitatea populaţiei –
oficial peste 9000 de locuitori, neoficial potrivit primarului
comunei sunt peste 11 000 numărul agenţilor
economici – peste 300, existenţa reţelelor de canalizare,
apă, gaze în aproape toate cele 8 sate care o compun o
recomandă ca fiind o localitatea bogată. La nivelul
comunei Bascov funcţionează cooperativă de credit,
REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ
ELEMENTE DE ECONOMIE SOCIALĂ – STUDII DE CAZ
cooperativa de consum, un azil pentru persoanele cu
dizabilităţi în vârstă şi un centru de primire femei traficate.
Accesul în ultimele două instituţii, mai ales în centru de
primire femei este restricţionat datorită condiţiilor speciale
caracteristice acestei categorii de populaţie. De aseme-
nea, până în anii ‘90 în comună a funcţionat şi un Comitet
de reconciliere sau de împăciuire care avea rolul de a
rezolva pe cale amiabilă conflictele dintre cetăţenii comu-
nei. În acest comitet erau reprezentate toate instituţiile:
autorităţi locale, biserică, şcoală, poliţie, sănătate. Intenţia
reprezentanţilor autorităţilor locale este aceea de a repune
în funcţiune cât mai repede acest comitet ca urmare a
faptului că numărul disputelor dintre cetăţeni a crescut în
ultimul timp iar multe dintre ele sunt considerate ca
nefăcând obiectul unor procese, reclamaţiilor la poliţie etc.
Rolul acestui comitat este, din perspectiva primarului,
nu doar acela de aplanare a conflictelor dintre
cetăţenii comunei , ci şi de protejare a acestora de a face
cheltuieli inutile cu avocaţii, cu amenzile etc.
La nivelul judeţului Argeş am identificat toate entităţile de
economie socială incluse în studiu şi, un aspect ce trebuie
menţionat, cele mai multe dintre ele sunt active,
desfăşurând activităţi diverse şi profitabile. Dacă ar fi să
grupăm aceste entităţi de economie socială după scopul,
obiectivele pe care le urmăresc clasificarea cuprinde:
− entităţi ale economiei sociale care răspund nevoilor
socio-economice ale populaţiei (CAR-uri, cooperative
de credit şi de consum, asociaţii, ONG-uri etc.);
− entităţi ale economiei sociale care au apărut ca
răspuns la aspiraţiile anumitor categorii de populaţie
de a avea o identitate proprie pe care să o
promoveze şi să o protejeze (cooperativele
meşteşugăreşti, atelierele protejate);
− entităţi ale economiei sociale care au ca obiectiv
elaborarea şi derularea unor proiecte sociale ample
(Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului,
AJOFM, CCI).
Principalii furnizori de servicii sociale la nivelul judeţului
sunt Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului,
AJOFM şi ONG-urile şi asociaţiile, fundaţiile.
Reprezentantul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului a afirmat că la nivelul judeţului îşi desfăşoară
activitatea un număr de 27 de asociaţii, ONG-uri, fundaţii
acreditate dar şi altele care nu au primit acreditare – până
la 34 de astfel de instituţii (date din ultima statistică
realizată la nivelul Direcţiei în 2007). La nivelul principa-
lilor furnizori de servicii sociale s-au derulat sau sunt în
derulare programe, proiecte de suport pentru categoriile
defavorizate de populaţie (persoane aflate în sărăcie, copii
exploataţi, persoane cu dizabilităţi, şomeri etc.). Aceste
programe, proiecte sunt finanţate fie prin fonduri proprii,
Anul II – Nr. 1/2012
fie prin finanţare externă, fie prin sponsorizări. De exem-
plu, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
este sau a fost partener în proiecte cu finanţare externă
prin care a achiziţionat locuinţe pentru persoanele institu-
ţionalizate care au împlinit vârsta de 18 ani atât la nivelul
municipiului Piteşti cât şi în Curtea de Argeş şi Mioveni. În
parteneriat cu autorităţile locale s-a reuşit deschiderea
unui centru pentru persoanele cu dizabilităţi în comuna
Pietroşani. Atelierul protejat “Împreun㔠care în prezent
funcţionează ca o entitate de sine stătătoare a fost realizat
iniţial cu sprijinul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului din Argeş.
ONG-ul “Sprijin pentru viaţ㔠derulează fie singur fie în
parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului programe de prevenţie a copiilor exploataţi prin
muncă din mediul rural, fiind de altfel singura organizaţie
din judeţ care desfăşoară activităţi de prevenţie şi nu doar
de intervenţie. Acest ONG în parteneriat cu Episcopia
Argeşului a desfăşurat activităţi de învăţare, educare a
familiilor aflate în zone izolate ale judeţului, au organizat
un TELEDON pentru a acoperi costurile unor proiecte în
domeniul educaţional, de sănătate a persoanelor
defavorizate din punct de vedere socio-economic din
mediul rural, au construit cu sprijinul cetăţenilor din
comunele respective lăcaşuri de cult în care se
desfăşoară nu doar servicii religioase, ci şi activităţi de
educare a populaţiei etc.
AJOFM organizează cursuri de formare, reconversie şi
recalificare profesională pentru toţi şomerii aflaţi în eviden-
ţele instituţiei şi este intermediar între aceştia şi agenţii eco-
nomici, organizează periodic burse ale locurilor de muncă.
Atelier protejat “Împreună”- Piteşti
• înfiinţat în 1991, are în prezent 258 de familii membre
(1-2 copii cu handicap);
• 2 angajaţi tineri cu handicap şi un al treilea este în
curs de formare profesională;
• activităţi:
• reparaţii, întreţinere fotolii rulante, cârje, cadre;
• modificarea, adaptarea spaţiilor de la domiciliul
beneficiarilor;
• contracte de prestări servicii către 8 companii
din judeţul Argeş şi Direcţia Silvică Braşov;
• contribuţii la modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte
drepturile persoanelor cu handicap;
• beneficiari: provin din tot judeţul, sunt persoane cu
handicap dar şi persoane în vârstă care sunt
imobilizate sau se deplasează cu dificultate;
• colaborare - instituţii locale şi centrale din ţară, ONG-
uri din Franţa, Germania, Danemarca.
21

În ceea ce priveşte comuna Bascov acesta este
cunoscută nu doar la nivel de judeţ ca o “comună care nu
ratează nici o sursă de finanţare” doar că resursele
obţinute sunt orientate spre dezvoltarea infrastructurii,
modernizarea centrului cultural-educativ din comună,
deschiderea unui centru de zi pentru copii. Primarul din
Bascov a afirmat că nu se poate vorbi despre categorii de
populaţie defavorizate dat fiind faptul că marea majoritate
a populaţiei lucrează în municipiul Piteşti, existând totuşi
suficienţi agenţi economici în comună care au oferit locuri
de muncă etc. De altfel, primarul acestei comune a
susţinut că anumite criterii în baza cărora sunt apreciate
ca eligibile sau nu anumite proiecte într-o localitate nu
sunt corecte (de exemplu, gradul de sărăcie al populaţiei)
Mai important ar fi realizarea unor studii de impact pentru
a verifica dacă investiţiile în anumite proiecte sunt
justificate din punct de vedere al eficienţei (este dat ca
exemplu alocarea unor fonduri pentru reţeaua de
canalizare unde comuna Bascov a fost descalificată pe
criteriul că nu este săracă deşi de proiect ar fi beneficiat
peste 4500 de gospodării şi au fost orientate fonduri
pentru realizarea reţelei de canalizare într-o comună în
care beneficiari erau doar 50 de gospodării). În perioada
imediat următoare la nivelul comunei prin sprijin extern - o
fundaţie din Belgia – se intenţionează deschiderea unui
centru medical care să se adreseze cu prioritate
persoanelor din comună care suferă de boli grave (diabet,
afecţiuni cardiace) dar care să desfăşoare şi acţiuni de
prevenire a îmbolnăvirii populaţiei.
CAR-ul pensionarilor din Piteşti pe lângă împrumuturile pe
care le acordă membrilor săi a deschis în spaţiul unde îşi
desfăşoară activitatea o unitate de frizerie/coafor, una de
croitorie în care sunt practicate preţuri foarte mici la care
au acces nu doar membri, ci toată populaţia. Pe viitor
CAR-ul intenţionează să deschidă şi un cabinet medical –
medicină de familie – la care să aibă acces doar
persoanele cu venituri foarte mici.
Cea mai mare parte a entităţilor de economie socială îşi
au sediul central şi îşi desfăşoară activitatea în mediul
urban mai ales în municipiul reşedinţă de judeţ. Există
însă şi filiale ale acestora în celelalte oraşe din Argeş, mai
ales în Curtea de Argeş şi în Mioveni precum şi ONG-uri
care deşi îşi au sediul în urban desfăşoară activităţi în
mediul rural. Cel mai bine reprezentată este Direcţia de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului datorită faptului că
potrivit legislaţiei din România la nivelul fiecărei primării
există un departament de asistenţă socială. Dacă ne
referim la formele de asociere, de colaborare de departe
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului deţine
primul loc: colaborează şi are parteneriate atât cu
instituţiile publice (primării, poliţie, şcoli, spitale etc.) cât şi
cu mediul privat (ONG-uri, agenţi economici etc.).
Celelalte entităţi de economie socială şi-au stabilit
22
Gabriela NEAGU
parteneriatele, colaborările în funcţie de tipul de serviciu
oferit şi/sau de categoria de populaţie pe care o
reprezintă:
− cooperativele de credit colaborează cu instituţiile
bancare şi se supune legislaţiei financiar-bancare din
România;
− cooperativele de consum şi cele meşteşugăreşti
colaborează cu prioritate cu agenţii economici dar şi
cu autorităţile locale;
− CCI este interesată de asocieri cu mediul de afaceri
de la nivel local, naţional şi internaţional pentru că
reprezintă interesele acestuia în relaţia cu autorităţile,
şi cu alte medii de afaceri;
− ONG-urile se asociază atât între ele cât şi cu
instituţiile publice (autorităţi locale, AJOFM, Direcţia
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului);
− AJOFM colaborează cu autorităţile locale şi cu agenţii
economici.
Vizavi de aceste relaţii cei mai nemulţumiţi au fost
reprezentanţii AJOFM şi cei ai ONG-urilor. Motivul
nemulţumirii îl reprezintă, în cazul primei entităţi, lipsa
obligativităţii agenţilor economici de a anunţa nu doar
existenţa unor posturi vacante, ci şi dacă acestea au fost
la un moment dat ocupate. Potrivit legislaţiei noastre
agenţii economici sunt obligaţi să anunţe posturile libere
AJOFM iar aceasta de foarte mult ori îşi planifică tipul
cursurilor de calificare în funcţie de profilul posturilor
anunţate ca fiind libere. Reprezentantul AJOFM susţine că
s-a confruntat de foarte multe ori cu situaţia în care la
finalizarea cursurilor nu a reuşit integrarea profesională a
beneficiarilor pentru că posturile anunţate iniţial ca fiind
libere se ocupaseră deja. Acest lucru înseamnă în opinia
AJOFM timp şi resurse risipite. Şi ONG-urile sunt
nemulţumite de colaborarea dintre instituţii în ceea ce
priveşte oferta de locuri de muncă mai ales pentru
persoanele cu dizabilităţi, de oferta educaţională care nu
este adaptată cerinţelor indivizilor şi nici cerinţelor pieţei.
O altă nemulţumire a asociaţiilor şi ONG-urile vizează
existenţa unor asociaţii, fundaţii în spatele cărora se
desfăşoară activităţi economice ale unor grupuri de
interese şi care afectează imaginea ONG-urilor care oferă
cu adevărat servicii sociale persoanelor aflate în
dificultate.
Nivelul de dezvoltare socio-economică a judeţului Argeş
se reflectă şi în volumul resurselor de care dispun
entităţile de economie socială: toate dispun de sedii
proprii, bine dotate şi întreţinute, situate de cele mai multe
ori în zone centrale sau rezidenţiale. Dacă în cazul
instituţiilor publice se respectă o schemă de personal
valabilă la nivelul întregii ţări, celelalte entităţi de
economie socială au un număr variabil de angajaţi: de la 2
REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ
ELEMENTE DE ECONOMIE SOCIALĂ – STUDII DE CAZ
angajaţi cât am întâlnit în atelierele protejate la mai mult
de 50 în CCI. În opinia reprezentanţilor unor entităţi
sociale, reducerea numărului de personal este şi rezultatul
transformărilor pe care le-au suferit de-a lungul timpului şi
care nu întotdeauna au fost pozitive.
Cooperativa de consum Bascov
- funcţionează de la începutul anilor ’60 şi tot de atunci
sunt şi construcţiile sediilor acesteia;
- până în 1989 avea 300-400 de salariaţi şi 30-40 de
secţii de producţie proprie;
- asigurau un număr mare de servicii populaţiei
(construcţii, serigrafie, confecţii, coafor/frizerie etc.)
dar în timp nu a mai rezistat decât sectorul comercial;
- în momentul de faţă sunt doar 20 de salariaţi, obţin
profit dar au şi costuri foarte mari;
- principalele surse de finanţare: comerţ unde practică
adaus comercial scăzut, închiriere spaţii, unităţi
comerciale proprii;
- se resimt efectele crizei economice: a scăzut puterea
de cumpărare a populaţiei şi în consecinţă şi volumul
vânzărilor;
- a scăzut numărul membrilor cooperatori care sunt
salariaţi sau foşti salariaţi (în număr de 50 în prezent).
Conceptul de economie socială este cunoscut în principal
reprezentanţilor AJOFM, Direcţia de Asistenţă Socială şi
Protecţia a Copilului şi CCI. Fiecare reprezentant al
acestor instituţii au indicat ca principală sursă de
cunoaştere participarea la sesiunile de lansare a unor
proiecte, programe cu finanţare externă. La nivelul
celorlalte entităţi conceptul şi legislaţia în domeniu nu erau
cunoscute şi nici nu manifestau vreun interes vizavi de
acesta. Mai mult, preşedintele atelierului protejat
“Împreună”, care de altfel a şi participat la aceste sesiuni
a susţinut că în condiţiile actuale din România,
economice, sociale, legislative, economia socială este o
intenţie frumoasă, de dorit dar greu dacă nu imposibil de
transpus în practică. Dificultatea provine, în opinia multor
intervievaţi şi din lipsa resurselor financiare. Multe entităţi
de economie socială s-au aflat în situaţia ca după ce s-au
epuizat fondurile accesate prin diverse programe să nu-şi
mai poată continua activitatea pentru că nu a identificat
alte surse de finanţare. Acesta fiind şi unul dintre motivele
pentru care şi interesul pentru a accesa astfel de fonduri
este scăzută.
Numărul beneficiarilor serviciilor oferite de entităţile de
economie socială din judeţul Argeş diferă de la o entitate
la alta, de tipul de servicii oferite, de aria de acoperire a
acestora. Cel mai mare număr de beneficiari, de ordinul
sutelor de mii, se înregistrează în cazul cooperativelor de
Anul II – Nr. 1/2012
credit, celor de consum şi CAR-uri. Pentru a atrage şi mai
mulţi clienţi cooperativele de credit au încheiat contracte
cu companiile de telefonie mobilă, Electrica şi Distrigaz
pentru a permite clienţilor acestora să-şi achite facturile
prin această bancă. De asemenea, banii alocaţi prin APIA
sunt viraţi tot prin conturile acestei bănci mai ales că
instituţia are sedii şi în mediul rural. Criza economică i-a
afectat indirect – datorită devalorizării monedei naţionale,
a şomajului - crescând numărul restanţierilor.
Atelierul protejat „Împreun㔠a reuşit să-şi extindă servi-
ciile la nivelul întregului judeţ oferind suport nu doar per-
soanelor cu handicap locomotor, ci şi persoanelor în vâr-
stă care nu se mai pot deplasa dar care din punct de
vedere al Casei de Asigurări de Sănătate nu se califică
pentru a beneficia de suport. Activităţile şi numărul bene-
ficiarilor unor instituţii precum AJOFM depind de situaţia
de pe piaţa muncii din judeţ: restrângerea activităţii sau
falimentul unor societăţi comerciale creşte numărul şome-
rilor şi în consecinţă şi pe cel al beneficiarilor. Gradul de
implicare al beneficiarilor în activităţi de economie socială
este scăzut. Atelierul protejat „Împreun㔠a condiţionat
alocarea sprijinului de implicarea civică a beneficiarilor:
orice beneficiar are obligaţia de a depune o cerere de spri-
jin la Casa de Asigurări de Sănătate în scopul de a pro-
duce o presiune asupra acesteia pentru a aloca mai multe
fonduri acestei categorii de populaţie. În cazul AJOFM se
consideră că o mai mare implicare a beneficiarilor s-ar
realiza dacă ar exista un control mai eficient al activităţii
desfăşurate de către aceştia (muncă în folosul comunită-
ţii). Fără acest control (tip de activitate desfăşurată, număr
de ore, numărul beneficiarilor care au prestat acelaşi tip
de activitate etc.) există riscul demotivării populaţiei în a-şi
căuta un loc de muncă fapt care accentuează dependenţa
de ajutorul social şi creşterea sărăciei populaţiei.
Cel mai mare număr de proiecte şi programe se
înregistrează la nivelul primăriei din Bascov - SAPARD,
Ordonanţa 7, Fonduri Structurale. O altă instituţie care are
în derulare proiecte sau care a finalizat unele este
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Celelalte instituţii fie nu sunt interesate, fie nu le permite
cadrul legal să desfăşoare activităţi în favoarea
persoanelor defavorizate.
Legislaţia privind activitatea de economie socială nu este
cunoscută nici conceptul sau aria de activitatea, acestea
ne fiind familiare persoanele intervievate. Cât despre
celelalte acte normative incluse în analiză fiecare entitate
se raportează la situaţia proprie: probleme cu dreptul de
proprietate asupra terenurilor în cazul Cooperativelor de
consum, taxe şi impozite prea mari, legea descentralizării
şi autonomiei, modificarea condiţiilor de creditare (de
exemplu cooperativele de credit consideră că vor pierde o
parte importantă din clienţi pentru că pensiile sociale nu
vor mai fi eligibile pentru acordarea de credit) etc.
23

Perspectivele domeniului economiei sociale sunt cel puţin
la nivel declarativ favorabile pentru c㠓activităţile de
economie socială au ca efect nu doar îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă ale persoanelor defavorizate, ci în final
ale întregii populaţii ” (reprezentant Direcţia de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului) însă în practică nu se
întrevăd mari şanse de dezvoltare a acesteia cel puţin la
nivelul judeţului Argeş.
1. PROFILUL JUDEŢULUI
Judeţul Dâmboviţa este situat în zona central-sudică a ţării
fiind învecinat cu judeţele Argeş, Prahova, Ilfov, Giurgiu,
Teleorman şi Braşov. Poziţionarea geografică este una
deosebit de benefică acestui judeţ - aproape de cele mai
frecventate regiuni turistice ale României (Braşov şi Pra-
hova) iar de capitala ţării o despart mai puţin de 80 de km
– fapt care se reflectă în nivelul de dezvoltare al Dâmbo-
viţei: zone agroturistice, investiţii în industrie, infrastruc-
tură, agricultură etc. Reşedinţa de judeţ este municipiul
Târgovişte, structura administrativă a judeţului cuprinzând
24
Gabriela NEAGU
Judeţul Dâmboviţa
Poziţia geografică a comunei Voineşti în cadrul judeţului
Dâmboviţa. Sursa: prelucrare după harta administrativă a
judeţului Dâmboviţa, Dâmboviţa 2000-micromonografiei,
2001.
încă un municipiu – Moreni – şi 5 oraşe (Găeşti,
Pucioasa, Titu, Fieni, Răcari) dar şi 83 de comune.
Din punct de vedere economic, datele furnizate de
Camera de Comerţ şi Industrie Dâmboviţa, prezintă o
situaţie satisfăcătoare: o economie axată pe industrie
(metalurgică, extractivă, chimică etc.) în care au investit
companii şi firme străine din Federaţia Rusă, Turcia,
Austria dar şi pe agricultură, domeniu de activitate în care
Dâmboviţa deţine primele locuri din ţară în pomicultură şi
legumicultură. Rata şomajului în judeţul Dâmboviţa la 31
iulie 2009 – 6,5% - era sub media naţională.
REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ
ELEMENTE DE ECONOMIE SOCIALĂ - STUDII DE CAZ
Studiul de faţă a fost realizat în municipiul reşedinţă de
judeţ în primul rând datorită faptului că multe dintre
instituţiile incluse în studiu - Camera de Comerţ, AJOFM şi
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - îşi au
sediul în Târgovişte. De altfel, concentrarea principalelor
instituţii fie ele private, fie publice în municipiul reşedinţă de
judeţ este o practică frecventă în România. De asemenea,
şi în Dâmboviţa, ca şi în alte judeţe ale ţării, în mediul rural
rareori sunt concentrate mai mult de 1-2 instituţii care să
desfăşoare activităţi de economie socială. O analiză a
discuţiilor avute cu reprezentanţii principalelor instituţii ne-a
determinat să optăm pentru comuna Voineşti ca parte a
studiului asupra economiei sociale în mediul rural.
Din interviurile realizate cu reprezentanţii principalelor insti-
tuţii incluse in studiu (AJOFM, DASPC, CCI) nu a rezultat
existenţa unor zone critice compacte în judeţ din punct de
vedere al nivelului de trai, accesului la ocupare, servicii so-
ciale etc. acesta şi pentru că, aşa cum afirma preşedintele
CCI Dâmboviţa, în judeţ încă funcţionează numeroase sec-
toare economice: industrie, construcţii, comerţ, agricultură
etc. AJOFM este însă de părere că oferta de locuri de mun-
că la nivelul judeţului pune probleme de acces anumitor
categorii de populaţie – femeile şi persoanelor cu dizabilităţi
– pentru că cele mai multe dintre ele vin din partea unor
sectoare de activitate caracterizate prin condiţii grele de
muncă (industrie, construcţii). Direcţia de Asistenţă Socială
şi Protecţia Copilului consideră că destul de multe familii din
judeţ se confruntă cu probleme sociale iar ca urmare a
crizei economice actuale este de aşteptat ca aceste
probleme să devină mai grave şi mai numeroase.
COMUNA VOINEŞTI
Situată la aproximativ 40 de km de Târgovişte, în partea
de NV a judeţului comuna Voineşti este cunoscută în
principal pentru livezile sale şi producţia mare de fructe
(potrivit afirmaţiilor localnicilor şi autorităţilor fiecare
gospodărie produce anual cel puţin 10 tone de fructe).
Este o comună foarte mare atât ca suprafaţă - 80,8 km2 -
cât şi ca număr de sate – 8 sate. Comuna nu a fost
niciodată cooperativizată datorită în principal reliefului –
puţină suprafaţă arabilă şi mai mult dealuri – dar şi faptului
că mai mult de trei sferturi din suprafaţa comunei a fost
până în 1989 în proprietatea Staţiunii de Cercetări
Pomicole din Voineşti. Din perspectiva tematicii abordate
în acest studiu este important de reţinut faptul că
Voineştiul a fost una dintre primele centre ale cooperaţiei
româneşti. Şi în prezent în comună îşi desfăşoară
activitatea Cooperativa de Consum la care sunt arondate
alte 8 comune limitrofe iar activitatea şi profitul obţinut o
recomandă printre cele mai active cooperative din judeţ.
Aproape jumătate din locuitorii comunei sunt ocupaţi în
agricultură (40%) şi într-o proporţie redusă (sub 20%) în
Anul II – Nr. 1/2012
alte domenii de activitate. Nivelul de dezvoltare socio-
economică al comunei o recomandă pentru a fi declarată
oraş (de altfel în informaţiile furnizate de Camera de
Comerţ, Voineşti figurează ca oraş şi nu comună).
Principalii furnizori de servicii sociale sunt AJOFM,
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului,
ONG-urile, asociaţiile şi fundaţiile fiecare dintre ele
desfăşurând activităţi şi derulând programe pentru
categorii specifice de populaţie.
De asemenea, la nivelul judeţului potrivit datelor oficiale
funcţionează un număr de 4 ateliere protejate dintre care
două în municipiul Târgovişte. Neoficial şi din discuţiile
avute cu unul dintre preşedinţii unui astfel de atelier, odată
cu criza economică persoanele cu dizabilităţi au fost
primele concediate.
Din interviurile realizate au rezultat următoarele informaţii
vizavi de programele de suport desfăşurate de către princi-
palii furnizori de servicii sociale: AJOFM Dâmboviţa are pre-
văzut în bugetul asigurărilor sociale suma de 49 901 lei
pentru subvenţionarea locurilor de muncă pentru persoa-
nele defavorizate în special tineri (tineri proveniţi din centre
de plasament, tineri care au executat pedepse cu privare de
libertate, tineri unici întreţinători de familie etc.), Direcţia de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului îşi concentrează
activitatea cu prioritate pe copiii aflaţi în dificultate (copii din
familii sărace, abandonaţi, copii abuzaţi, copii cu dizabilităţi
etc.). Cea mai mare parte a ONG-urilor îşi au sediul şi îşi
desfăşoară activitatea în municipiul reşedinţă de judeţ cola-
borând în multe activităţi cu autorităţile locale (primării, con-
siliu judeţean), cu AJOFM, Direcţia de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului în funcţie de specificul activităţii. Există şi
la nivelul mediului rural ONG-uri dar într-un număr foarte
limitat, cel mult 1 şi nu în fiecare comună. Datele furnizate
de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului se re-
feră la un număr de 20 de astfel de entităţi dar este vorba
doar despre cele care sunt acreditate potrivit legislaţiei în
vigoare. În ceea ce priveşte organizaţiile, asociaţiile furni-
zoare de servicii sociale neacreditate nu există informaţii
exacte privind numărul lor la nivelul judeţului Dâmboviţa.
În comuna Voineşti nu-şi desfăşoară activitatea nici un
ONG însă există alte forme de organizare ale entităţilor
sociale care asigură suport populaţiei, nu doar celei care
domiciliază în comună, ci şi celei din comunele limitrofe:
asociaţii, obşti, cooperative de consum. Cooperative agri-
cole nu există la nivelul judeţului Dâmboviţa şi potrivit afir-
maţiilor preşedintelui CCI şi primarului comunei Voineşti
deşi viitorul agriculturii judeţului şi nu numai se îndreaptă
către astfel de forme de asociere cel puţin în momentul de
faţă, populaţia este reticentă. Experienţele negative din
perioada comunistă prezente încă în memoria populaţiei
dar şi rezultatele apreciate ca cel mult satisfăcătoare ale
asociaţiilor, obştilor constituite din 1990 până în prezent, o
25

îndepărtează de astfel de forme de asociere, cooperative
agricole.
La nivelul judeţului Dâmboviţa entităţile economiei sociale,
altele decât AJOFM, Direcţia de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului şi CCI, acţionează atât ca răspuns la
nevoile populaţiei, nevoi care nu sunt satisfăcute prin
celelalte forme de organizare - guvernamentale sau ale
economiei de piaţ㠖 sau sunt slab satisfăcute (ONG-uri,
asociaţii, fundaţii) şi în scopul întăririi identităţii anumitor
categorii de populaţie (ateliere protejate, asociaţii ale
diferitelor categorii profesionale). Pentru atingerea
obiectivelor pe care şi le-au propus entităţile de economie
socială se asociază atât între ele cât şi cu instituţii ale
statului şi ale economiei de piaţă în funcţie de specificul
activităţii sau/şi de categoriile de populaţie ţintă indiferent
că îşi desfăşoară activitatea în mediul urban sau rural:
− cooperativele de consum şi meşteşugăreşti sunt
asociate, afiliate la federaţii, uniuni naţionale,
colaborează cu prioritate cu CCI, primării şi agenţii
economici;
− unele ONG-uri, asociaţii şi fundaţii care-şi desfăşoară
activitatea la nivelul judeţului fie sunt filiale ale unor
organisme mai mari (de exemplu, “Salvaţii copii”), fie
sunt entităţi de sine stătătoare şi colaborează în
principal cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului şi AJOFM dar se asociază şi între ele;
− cooperativele de credit şi CAR-urile fie ale
pensionarilor fie ale salariaţilor au reprezentanţă la
nivel naţional se supun regulilor financiar-bancare ale
ţării şi colaborează cu instituţiile bancare.
Cooperativa de consum Dâmboviţa
• funcţionează încă din anii ’50 (comuna Voineşti fiind
primul centru al cooperaţiei româneşti);
• membră a Eurocoop;
• la nivel de judeţ există 15 entităţi de Gradul I şi 330 de
membri persoane fizice care formează entităţi de
gradul II;
• în 2008 s-au situat pe locul I în competiţia pentru
societăţi mijlocii;
• activitatea de bază comerţul;
• desfăşoară activităţi de export la nivel UE
Resursele de care dispun entităţile economiei sociale din
Dâmboviţa depind într-o mare măsură de durata
existenţei lor (unele, precum Cooperativele de consum, au
o istorie de aproape 100 de ani în timp ce altele, mai ales
ONG-uri de cel mult un deceniu) dar şi de activităţile
desfăşurate până în prezent. Cele mai multe dintre ele
26
Gabriela NEAGU
dispun de un sediu propriu, de utilaje (cazul celor care-şi
desfăşoară activitatea în mediul rural), de un număr
variabil de membri – de la câteva sute de mii în cazul
CAR-ului de pensionari la câteva zeci în cazul asociaţiilor
persoanelor du dizabilităţi – de depozite financiare, unităţi
comerciale, unităţi proprii de producţie etc. De departe
Cooperativa de Consum este entitatea care dispune de
cel mai mare patrimoniu, număr de membri, resurse
financiare etc. dintre entităţile de la nivelul judeţului
Dâmboviţa în timp ce Asociaţia “Sprijin pentru Şomeri” din
municipiul Târgovişte este una dintre cele mai active din
punct de vedere al programelor desfăşurate, al proiectelor
şi resurselor atrase prin programe cu finanţare externă .
Percepţia asupra economiei sociale atât ca tip de activităţi
desfăşurate, rolul şi locul pe care-l are acest tip de
instituţii, cât şi în ceea ce priveşte conceptul în sine este
una pozitivă dar trebuie subliniat faptul că nivelul de
cunoaştere se poate rezuma, pe ansamblu, la următoarea
fraza - “bună economia asta socială dar ce este aia?”.
Unii reprezentanţi ai instituţiilor incluse în studiu sunt mai
familiarizaţi cu conceptul şi cu ceea ce presupune
economia socială, alţii încearcă să şi-l definească şi să-i
găsească locul pe baza propriilor experienţe profesionale.
Cele mai multe informaţii privind economia socială se
regăsesc la nivelul instituţiilor centrale - AJOFM, CCI,
DASPC şi în cazul unor ONG-uri care au depus şi/sau au
obţinut finanţare prin proiecte pe fonduri structurale sau au
participat la sesiuni de prezentare a unor proiecte derulate
de către alte instituţii. În cazul celorlalte instituţii conceptul
nu este cunoscut, nu au informaţii despre vreo acţiune,
sesiune de informare pe această temă dar au manifestat
interes pentru a se familiariza cu conceptul şi tot ceea ce
presupune activitatea de economie socială.
Cei care deţin informaţii, sunt implicaţi în astfel de activităţi
au, aşa cum era şi firesc, şi propuneri, soluţii prin care
economia socială s-ar putea dezvolta în România.
Principalul responsabil de nivelul de dezvoltare în acest
sector de activitate este, în concepţia celor intervievaţi,
statul care, dacă ar reduce impozite şi taxele, ar sprijini
instituţiile, organizaţiile, fundaţiile, asociaţiile interesate de
accesarea de fonduri externe, ar utiliza entităţile de
economie socială prezente deja la nivelul societăţii
româneşti - de exemplu, cooperativele de credit, de
consum - ar putea veni în sprijinul populaţie defavorizate,
mai ales cea din în mediul rural. Entităţile de economie
socială constituite până în momentul de faţă, cel puţin la
nivelul judeţului Dâmboviţa, sunt doar cele care răspund
nevoilor sociale ale populaţiei şi cele care conferă o
anume identitate (de tipul atelierelor protejate) fapt care le
face încă dependente de intervenţia statului. La nivelul
judeţului Dâmboviţa nu am identificat entităţi de economie
socială care să facă activitate de lobby, de presiune
asupra instituţiilor guvernamentale.
REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ
ELEMENTE DE ECONOMIE SOCIALĂ - STUDII DE CAZ
Cu excepţia instituţiilor mari incluse în analiză (AJOFM,
CCI, DASPC) unde numărul angajaţilor este de ordinul
zecilor, în toate celelalte nu sunt angajate mai mult de 20
de persoane (cele mai multe persoane sunt angajate în
cadrul cooperativelor de consum şi al cooperativelor de
credit în jur de 20 de persoane). Numărul beneficiarilor
acestor entităţi depăşeşte cu mult însă numărul angajaţilor
fie că vorbim despre beneficiari persoane fizice, fie
persoane juridice. Astfel, CAR-ul pensionarilor deserveşte
câteva sute de mii de pensionari de la nivelul întregului
judeţ, AJOFM se adresează tuturor şomerilor din judeţ,
CCI lucrează cu toate societăţile comerciale din judeţ,
DASPC are în vedere interesul tuturor copiilor din judeţ
indiferent de sex, mediu de provenienţă, etnie, dacă
provin din familie sau din mediul instituţionalizat etc.
Asociaţiile, ONG-urile fiind constituite pe specificul unei
anumite categorii de populaţie (persoane cu dizabilităţi,
proprietari de terenuri, persoane interesate să se
integreze pe piaţa muncii etc.) se adresează strict acestor
categorii de populaţie ceea ce reduce numărul
beneficiarilor. Important este faptul că, deşi nu sunt foarte
numeroase, aria de acoperire a acestor entităţi atât în
ceea ce priveşte categoriile de populaţie cât şi aria
geografică este extinsă.
Rezultatele obţinute, gradul de satisfacţie/insatisfacţie se
măsoară diferit de la o entitate la alta, în funcţie de
specificul activităţii desfăşurate:
− AJOFM a organizat în 2009 10 târguri/burse ale
locurilor de muncă atât în mediul urban cât şi în
mediul rural faţă de doar 2, câte avea stabilite pentru
acest an, reuşind integrarea a peste 300 de şomeri
pe piaţa forţei de muncă;
− CAR-urile salariaţilor şi cel al pensionarilor dar şi
cooperativele de credit au suficiente resurse pentru a
satisface toate cererile care au venit din partea
membrilor lor fiind chiar în situaţia în care dacă un
membru şi-a achita împrumutul înainte de termenul
stabilit să poată primi un al doilea împrumut în
intervalul aceluiaşi an deşi statutul prevede acordarea
doar a unui împrumut unui membru în decursul unui
an;
− Cooperativele de consum îşi măsoară rezultatele în
funcţie de profitul anual care la nivelul anului 2008 a
situat-o pe primul loc în judeţ la categoria societăţi
mijlocii;
− Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a
răspuns la peste 220 de sesizări venite din teritoriu cu
privire la copii aflaţi în situaţia de risc şi a preluat 120
de copii în plasament;
− ONG-urile îşi măsoară activitatea de regulă în funcţie
de numărul de proiecte, programe pentru care au
primit finanţare, sponsorizare din ţară sau din afară
Anul II – Nr. 1/2012
iar din acest punct de vedere la nivelul judeţului
Dâmboviţa Asociaţia “Sprijin pentru şomeri” se
situează pe primul loc.
Opinia unanim împărtăşită de către toţi cei intervievaţi cu
privire la implicarea persoanelor defavorizate în acest tip
de activitate este aceea că atât timp cât persoanele
defavorizate beneficiază de indemnizaţii, ajutoare de stat,
alocaţii de sprijin gradul lor de implicare va fi redus sau
aproape inexistent. De exemplu, atât Direcţia de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului cât şi AJOFM au subliniat
faptul că persoanele cu dizabilităţi au refuzat ofertele de
locuri de muncă atunci când li s-au oferit.
Domeniile de activitate acoperite de entităţile de economie
socială identificate la nivelul judeţului Dâmboviţa sunt
următoarele:
− CCI oferă consultanţă de specialitate contra cost
agenţilor economici care nu sunt membri, gratuit celor
care sunt membri, organizează târguri şi expoziţii cu
producţia şi serviciile oferite de societăţile din judeţ;
− CAR-urile de pensionari sau de salariaţi dar şi
cooperativele de credit obţin venituri din dobânzi la
conturile deţinute în bănci constituite din fondurile
membrilor dar şi din dobânzile obţinute prin
împrumuturile acordate membrilor săi, satisfac
nevoile financiare ale membrilor lor acordându-le
împrumuturi cu dobânzi avantajoase;
− ONG-urile, oferă cursuri de formare, recalificare
profesională, consultanţă psihologică, obţin profit din
vânzarea produselor fabricate în ateliere proprii;
− În mediul rural asociaţiile identificate satisfac nevoile
socio-economice ale membrilor lor şi îşi acoperă
serviciile solicitate de la alte instituţii (transport,
folosirea utilajelor în desfăşurarea activităţilor lor în
folosul membrilor, etc.) prin reţinerea unei cote parte
din produsele de pe proprietăţile membrilor (în cazul
de faţă masă lemnoasă sau fructe);
− Cooperativele de consum au unităţi proprii de
producţie şi desfacere a mărfurilor (comerţ cu
amănuntul, producţie mobilier) fie pe piaţa internă fie
pe piaţa externă, practică un TVA mai redus la
vânzarea produselor, a iniţiat şi deschis în Târgovişte
magazine de tip economat;
Nici una dintre entităţile economiei sociale identificate la
nivelul judeţului Dâmboviţa nu face diferenţe între mem-
brii, clienţii săi. Toţi sunt trataţi în acelaşi mod, respectă
aceleaşi condiţii, reguli. Numărul proiectelor derulate de
către entităţile de economie socială din judeţul Dâmboviţa
este relativ scăzut. Cele mai active sunt AJOFM, Direcţia
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Asociaţia
“Sprijin pentru şomeri”, care sunt fie solicitanţi, fie
parteneri în proiecte cu finanţare pe fonduri structurale.
27

Beneficiarii acestor proiecte sunt şomerii şi persoanele cu
dizabilităţi (adulţi şi copii cu autism). Astfel, Direcţia de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului are în derulare
proiecte care vizează deschiderea unor centre de zi
pentru copiii şi adulţii cu autism în colaborare cu Asociaţia
Copiilor şi Adulţilor cu Autism, au fost solicitaţi să sprijine
deschiderea unui atelier protejat pentru persoanele cu
handicap locomotor, sunt în curs de a deschide un Centru
de tranzit pentru copiii instituţionalizaţi care împlinesc
vârsta de 18 ani şi încă nu sunt integraţi socio-profesional.
AJOFM este partener în proiecte finanţate prin fonduri
structurale prin care oferă servicii de consultanţă,
mediere, formare profesională, asistenţă în începerea unei
afaceri proprii.
CCI a finalizat în acest an un proiect care a avut ca
obiectiv desfăşurarea unei campanii de informare în
rândul agenţilor economici, proiect finanţat de o
organizaţie din Belgia. Preşedintele CCI şi-a manifestat
neîncrederea şi nemulţumirea vizavi de modul în care se
desfăşoară procesul de finanţare a proiectelor prin
agenţiile şi organismele naţionale.
De asemenea, Cooperativa de Consum din Târgovişte a
menţionat desfăşurarea mai multor proiecte cu finanţare
externă prin care au fost modernizate sedii ale instituţiei,
dezvoltate pensiuni agroturistice, achiziţionate
echipamente pentru unităţile de producţie proprie.
Ceilalţi reprezentanţi intervievaţi nu au menţionat
nici existenţa vreunui proiect nici intenţia de a desfăşura
vreodată în principal datorită lipsei de fonduri pentru a
acoperi cofinanţarea pe care o presupun astfel de
proiecte.
Bibliografie
Alexandrescu, F.; Mihalache, F., 2011, Economia socială şi
cooperativele, Ed. Expert, Bucureşti.
Arpinte, D.; Cace, S.; Scoican, N.A., 2010, Economia Socială în
România - două profiluri regionale, Ed. Expert, Bucureşti.
Cace, S.; Arpinte, D.; Scoican, N.A.; 2010, Economia Socială în
România. Două profiluri regionale, Ed. Expert, Bucureşti.
Cace, S.; Nicolăescu, V.; Scoican, N. A., 2010, Cele mai bune
practici în sectorul economiei sociale în Grecia şi în alte
state ale Uniunii Europene, Ed. Expert, Bucureşti.
Cace, S.; Nicolăescu, V.; Scoican, N.A.; Rotaru, S., 2011, Orga-
nizaţiile neguvernamentale şi economia socială, Ed.
Expert, Bucureşti.
Cace, S.; Tomescu, C., 2011, Studiu asupra fenomenului de
28
Gabriela NEAGU
În ceea ce priveşte legislaţia în acest domeniu fiecare
entitate de economie socială priveşte din propria
perspectivă şi mai puţin sau deloc pe ansamblu. Astfel,
cooperativele de consum sunt nemulţumite vizavi de
imposibilitatea de a intra din punct de vedere legal în
proprietatea terenurilor pe care se află construcţiile
sediilor sau unităţilor lor fapt care le împiedică obţinerea
de împrumuturi pentru desfăşurarea anumitor proiecte de
dezvoltare. Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului aşteaptă clarificări în ceea ce priveşte statutul
asistentului maternal, cooperativele de credit sunt
nemulţumite că potrivit noii legislaţii anumiţi beneficiari, cei
cu venituri foarte mici, nu mai pot fi creditaţi de către ei
deşi în mediul rural aceştia erau principalii clienţi,
atelierele protejate, ONG-urile, asociaţiile şi CCI sunt
nemulţumiţi de mărimea taxelor şi impozitelor percepute
de către stat sau de lipsa cadrului metodologic de aplicare
a unor legi etc. Soluţiile propuse sunt, aşa cum era de
aşteptat, punctuale în sensul că fiecare îşi doreşte ca
ceea ce este perceput ca nefavorabil activităţii instituţiei
de care aparţine să se rezolve. Nu am înregistrat o opinie
vis-a-vis de ansamblu legislativ pe domeniul economiei
sociale. De altfel neexistând o opinie foarte clar formată
asupra a ceea ce înseamnă economie socială era destul
de dificil de înregistrat o perspectivă coerentă asupra
cadrului legislativ.
Aceeaşi lipsă de informaţii cu privire la domeniul
economiei sociale conduce şi la o perspectivă superficială
asupra evoluţiei acesteia în viitor. Nici unul dintre
intervievaţi nu a afirmat că dezvoltarea economiei sociale
nu ar fi benefică pentru societatea românească dar
dincolo de o apreciere pozitivă generală nu am înregistrat
alte opinii cu privire la acest aspect.
mobbing şi a unor forme de discriminare la locul de muncă
în România, Ed. Expert, Bucureşti.
Negu A., Nicolăescu V. Preoteasa A.M., Cace C. (2011),
Monitorizare si evaluare in economie sociala, Editura
Expert, Bucuresti
Stănescu, S.; Cace, S.; Alexandrescu F.; 2011, Între oportunităţi
şi riscuri: Oferta de Economie Socială în Regiunile de
Dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est, Ed. Expert, Bucureşti.
Stănescu, S.; Cace, S., 2011, Alt fel de ocupare: Cererea de
economie socială în Regiunile de dezvoltare Bucureşti Ilfov
şi Sud-Est, Ed. Expert, Bucureşti.
Stănilă, G.; Cace, S.; Preoteasa, A.-M., 2011, Organizaţiile
mutuale şi economia socială, Ed. Expert, Bucureşti
REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ