Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TOXICOLOGIA ALCOOLILOR
ALCOOLUL METILIC
1
1/16/2014
Etiologia intoxicaţiilor
Intoxicaţii acute: - accidentale
- voluntare: rar
Intoxicaţii
ţ cronice: rar
Toxicocinetica
Pătrundere:
În principal pe cale digestivă
Mai rar prin inhalare sau absorbţie prin piele
Distribuţie: în toate ţesuturile, în special în lichidele oculare,
care conţin 99,7% apă (hidrosolubilitate)
Eliminare: lentă, la fel ca şi metabolizarea (toxic cumulativ)
expiraţie: (60-70%), netransformat, sau transformat (CO2 +
H2O)
pe cale renală: metaboliţi sau cantităţi mici de metanol
2
1/16/2014
Toxicocinetica
Metabolizarea: în special sub acţiunea alcooldehidrogenazei
(ADH) şi mai puţin sub acţiunea catalazei şi a MEOS
(microsomal ethanol oxidation system)
CH3 OH
Lactat NAD+
Alcool-DH
Piruvat NADH
H C O
H
Lactat NAD+
Aldehid DH
Aldehid-DH
Piruvat NADH
Formil THF
sintetaza
H C O H C O 10-formil-THF CO2
-
OH O
THF
3
1/16/2014
Alte leziuni:
Hepatice
Renale
Miocardice
Pulmonare
4
1/16/2014
Doze toxice
5
1/16/2014
Tulburări nervoase
Tulburări cardiocirculatorii
Tulburări oculare: progresează insidios şi ireversibil
Tratamentul intoxicaţiei
I. Tratament epurator:
Provocarea vomei
Spălătură gastrică
6
1/16/2014
Tratamentul intoxicaţiei
III. Tratament prin antidotism:
1) Etanolul - afinitate de 4-5 ori mai mare pentru alcool dehidrogenază decât
etanolul blocarea ADH
Doza de atac este de 0,6-0,8 g / kg, apoi se administrează o doză de întreţinere până când
alcoolemia se menţine la 1 g‰, timp de o săptămână sau mai mult, până la eliminarea
completă a metanolului
2) Calciu leucovorina = analog al folatului, creşte metabolizarea acidului
formic la CO2 şi H2O printr-un sistem folat dependent (1mg/kg, i.v. - la 4h)
3) 4-metil pirazolul (FOMEPIZOL, ANTIZOL)
Formează cu ADH şi NAD+ un trimer care disociază foarte lent, fiind astfel inhibată
metabolizarea alcoolilor
Administrat i.v. în bolus, la intervale de 12h (iniţial 15mg/kg, ulterior 12mg/kg) sau oral
După 48h – inducerea propriului metabolism – necesitatea revenirii la 15mg/kg
Avantaje faţă de etanol:
Nu are efect deprimant asupra SNC
Durata de acţiune este mai lungă
Nu necesită monitorizarea concentraţiilor sanguine
Tratamentul intoxicaţiei
IV. Hemodializa: este indicată atunci când:
Concentraţiile sanguine depăşesc 50 mg/100 mL
Simptomele progresează rapid şi pacientul nu răspunde la
administrarea de etanol
Scade timpul de înjumătăţire de la 8 ore la 2,5 ore
Deoarece etanolul este eliminat şi el, viteza perfuziei cu etanol
trebuie ajustată pe perioada de dializă
V. Tratamentul simptomatic:
Menţinerea funcţiilor vitale
Combaterea convulsiilor
hTA – perfuzii de lichide
7
1/16/2014
ETILENGLICOLUL
Etiologia intoxicaţiilor
Intoxicaţii acute
Accidentale – confuzie ((antigel),
g ), băuturi flasificate
Voluntare, la ingestie în loc de etanol
8
1/16/2014
Toxicocinetica
Pătrunde:
În special pe cale digestivă
Foarte rar respirator (volatilitate destul de redusă, p.f. = 197.6ºC)
sau cutanat
Absorbţia digestivă este rapidă, picul concentraţiei sanguine
atingându-se după 1-4 ore de la ingestie
Distribuţia: în toate ţesuturile (hidrosolubil)
Eli i
Eliminarea
Renal: netransformat, ca metaboliţi
Pulmonar (CO2)
CH2 OH
CH2 OH
Lactat +
NAD
Toxicocinetica Piruvat NADH
Alcool-DH
Aldehid
CHO oxidaza CHO
CH2 OH CHO
aldehida glicolică glioxal
Metabolizare: Lactat NAD+
Aldehid-DH
Pe cale oxidativă, la Piruvat NADH
Glicolat DH
COOH hidroxi -cetoadipat
CHO Tiamină
acid glioxilic Glioxilat
transaminaza
glicină acid hipuric
Piridoxină, Mg 2+
benzoat
acid formic
COOH
COOH AGAT = alanin-glioxilat
acid oxalic aminotransferaza
malat CO2
9
1/16/2014
10
1/16/2014
Tratamentul intoxicaţiei
1. Tratament epurator: provocarea vomei, spălătură gastrică -
eficient numai în primele ore de la ingestie deoarece absorbţia
este rapidă
2 Corectarea
2. C acidozei:
id i perfuzii
f ii cu NaHCO
N HCO3
3. Tratamentul şocului, tulburărilor respiratorii, convulsiilor
4. Administrarea de antidot
Etanol - alcoolemie de 1g‰ câteva zile (5)
4-Metil pirazol: avantajul de a nu forma metaboliţi cu caracter acid
5. Hemodializa:
Când concentraţia sanguină depăşeşte 50 mg/100 ml
Concentraţie a glicolatului de 8mM (capacitate crescută de predicţie a IRA)
Când s-a instalat insuficienţa renală
6. Administrarea de Tiamină şi Piridoxină
Favorizează metabolizarea acidului glioxilic la hidroxicetoadipat şi la
glicină, cu formarea unor cantităţi reduse de oxalat
7. Administrare de calciu
11
1/16/2014
ACIDUL CIANHIDRIC
Proprietăţi
P.f. = 25.6°C
În stare lichidă – incolor sau slab albăstrui
În stare de gaz – densitate mai mică decât a aerului
pKa = 9,21
12
1/16/2014
13
1/16/2014
Etiologia intoxicaţiilor
Intoxicaţii acute:
Voluntare: crime şi sinucideri, inclusiv intoxicaţii criminale colective în
timpul celui de-al doilea război mondial (Zyclon B)
Accidentale la:
Utilizarea ca pesticid pentru combaterea păduchelui de San Jose
Profesionale, la prepararea şi utilizarea HCN şi a sărurilor, la
extragerea unor metale preţioase din minereuri
Alimentare: sâmburi ce conţin glicozide
Medicamentoase: supradozare de Aqua laurocerasi, folosirea
Laetrilului, nitroprusiatului
Incendii
Toxicocinetica
Pătrundere:
HCN: ppe cale respiratorie,
p , transcutanată,, digestivă
g
Cianurile: pe cale digestivă şi transcutanat, având acţiune
corozivă asupra tegumenteleor, ceea ce favorizează
pătrunderea
Distribuţie: în toate ţesuturile, dar nu se acumulează
Eliminarea:
Renal, sub formă de tiocianat
Pulmonar, sub formă de HCN
14
1/16/2014
Toxicocinetica: Metabolizarea
S
Se consideră
id ă căă sulful
lf l provine
i din
di aminoacizii
i i ii cu sulf,
lf dar
d
cedarea sulfului se realizează prin intermediul tiosulfatului
Factorul limitant – donorul de sulf
Toxicocinetica: Metabolizarea
NH2 S NH
SH
C
NH
15
1/16/2014
16
1/16/2014
17
1/16/2014
18
1/16/2014
Diagnosticul intoxicaţiei
Se poate presupune o intoxicaţie cu cianuri atunci când se
constată asocierea unei acidoze metabolice intense cu unul sau
mai multe din următoarele simptome: comă,
comă convulsii
convulsii, colaps
cardio-vascular
În plus - culoarea roşie a sângelui venos
Lactat – indicator sensibil şi specific al intoxicaţiei cu cianură
> 10mM la victime intoxicate cu fum, fără arsuri severe
> 8mM la victime intoxicate doar cu HCN
Concentraţia sanguină a ionului cianură confirmă diagnosticul,
dar nu are o valoare de prognostic
Dozarea tiocianaţilor din sânge şi urină nu permite, din cauza
numeroaselor interferenţe (tutun, alimente), decât o estimare
grosieră a severităţii intoxicaţiei
Tratamentul intoxicaţiei
1) Stabilizarea pacientului: susţinerea rapidă a respiraţiei şi a circulaţiei =
esenţiale pentru salvarea intoxicatului
2) Administrarea de antidot: vizează scăderea cantităţii de cianură
disponibilă pentru legarea de sistemele enzimatic - tratamentul trebuie
iniţiat imediat.
A. Methemoglobina = antidotul specific, Fe3+ din molecula sa având
afinitate mai mare pentru cianură decât citocromoxidaza se utilizează
substanţe methemoglobinizante:
Kitul antidot Lilly- conţine:
nitrit de amil (inhalator): iniţiază rapid oxidarea hemoglobinei la MetHb
nitrit de sodiu (i.v. lent): continuă producerea de MetHb, până la maxim 40%
tiosulfat de sodiu (i.v.): favorizează conversia cianurii la tiocianat
Dezavantaje- nitritul:
produce o methemoglobinemie pronunţată, care accentuează hipoxia
are efecte vasodilatatoare şi poate produce hipotensiune severă dacă este
administrat rapid
În Europa – 4-dimetilaminofenol – ca agent methemoglobinizant
19
1/16/2014
Tratamentul intoxicaţiei
Tratamentul intoxicaţiei
20
1/16/2014
Caz clinic 1
Caz clinic
Parametrul Cazul 1 Cazul 2
Cantitatea de cianură 600 mg necunoscută
ingerată
Frecvenţă 24 20 (gâfâire)
respiratorie/min
Lacuna anionică 35 38
(mEq/L)
PO2 (mm Hg) 115 139
PCO2 (mm Hg) 12 11
CN- (μg/mL) 12 h = 2 2,3
22 h = 1,5
84 h = 1,3
21
1/16/2014
Caz clinic 1
Pacientul a fost ventilat, s-a administrat oxigen 80% şi fluide i.v.,
inclusiv bicarbonat de sodiu şi clorură de potasiu. S-a iniţiat diureza
cu furosemid.
La 9 ore de la spitalizare, s-a descoperit că a ingerat cianură de sodiu.
Deoarece s-au scurs cel puţin 10 ore de la ingestie, nu s-a aplicat
tratament cu nitrit de sodiu şi tiosulfat de sodiu.
S-a constatat cetoacidoză: β-hidroxi-butirat 1,2 mEq/L (normal 0,6),
acid aceto-acetic (1,6 mEq/L (normal 0,8), acid lactic 3,3 mEq/L
(normal 0,8) şi lacună anionică.
După recuperare, pacientul a recunoscut că a ingerat cianură de sodiu,
ingerând o doză de 3-6 ori mai mare decât doza letală.
După 5 zile, radiografia pulmonară a fost normală. A fost externat în
ziua a noua.
Caz clinic 2
Un bărbat de 31 ani, de profesie biochimist, cu abuz de
alcool în istoric, este găsit de soţia sa în stare comatoasă;
A
Aceastat ll-a văzut
ă t treaz
t în
î urmăă cu o oră.ă El urma un
tratament pentru hipertensiune şi ulcer, dar altfel era în
stare bună de sănătate. Doar la 6 ore de la ingestie s-a
descoperit că a ingerat o cantitate necunoscută de cianură
de potasiu provenind din laboratorul unde lucra.
Rezultatele examenului de laborator sunt pprezentate în
Tabel. Un examen toxicologic de rutină pentru
medicamente a fost negativ, dar concentraţia alcoolului a
fost de 290 mg/100mL.
22
1/16/2014
Caz clinic 2
Întrebări
Pacientul din cazul 1, deşi a ingerat o doză de cianură mai mare
decât cea letală, a supravieţuit. Care este motivul cel mai probabil
pentru care a supravieţuit?
Nici unul dintre cei 2 intoxicaţi nu a fost tratat cu nitrit şi
tiosulfat, nici chiar după ce a fost determinată natura intoxicaţiei.
De ce?
Care este mecanismul prin care se produce intoxicaţia cu cianură?
A prezentat vreuna din victime semne tipice şi simptome asociate
cu intoxicaţia cu cianură?
Explicaţi lacuna anionică crescută observată la aceşti pacienţi.
23
1/16/2014
Precizări
Lacuna anionică = diferenţa între concentraţia cationilor din ser
([Na+] şi [K+]) şi suma concentraţiilor anionilor de bicarbonat şi
de clor:
([Na+] + [K+]) – ([HCO3-] + [Cl-])
Valorile normale ale lacunei anionice sunt în jur de 10 mmoli /L
(7-15 mmoli /L). Valori > 15 mmoli /L exces de anioni (corpi
cetonici, acid lactic) sugerează o acidoză metabolică.
PCO2 valori normale = 35-45 mm Hg
PO2 valori normale = 95-100
95 100 mm Hg
Frecvenţă respiratorie valori normale = 12-18/min
TOXICOLOGIA SULFURII DE
CARBON
24
1/16/2014
Proprietăţi
Etiologia intoxicaţiilor
Utilizare: solvent, pesticid, materie primă pentru
prepararea vâscozei, lacurilor, în sinteze chimice, în
industria cosmetică, farmaceutică, a cauciucului
Producţie/consum anual = aprox. 1 milion de tone
(50% din consum - China)
Intoxicaţii acute, rare:
Profesionale, prin inhalare
Profesionale
Accidentale, prin ingerare
Intoxicaţii cronice, mai frecvente, de natură
profesională
25
1/16/2014
Toxicocinetica
Pătrundere:
În general pe cale respiratorie
Accidental pe cale digestivă sau cutanată
Distribuţie: vehiculată de hematii şi distribuită
preferenţial în ţesuturile bogate în lipide
Metabolizare:
70 – 90% se metabolizează - în general prin oxidare şi la
compuşi
p ş organici
g cu sulf
Eliminare:
10-30 % pe cale pulmonară, netransformată
Renal, sub formă de metaboliţi (sulfaţi, sulfoconjugaţi, etc.)
Toxicocinetica
O- Metabolizare
HS C O
Monotiocarbonat
S
Anhidraza
OH O- O
carbonica
S C O - + CYP450 GSH S NH
S C O S C S S C S HS C SG
H2O COOH
S Acid tiazolidin-2-tion
Cisteina -4-carboxilic (ATTC)
HS- + HCO3- + 2H+
R NH2 NH3+
Legare covalenta -
de macromolecule S C S CH2 CH COO-
Excretie urinara
S Tritiocarbonat
H2S + CO2 + H2O
R NH C S- R NH C S S C NH R
S S
Ditiocarbamat S
Disulfura de
Inactivarea unor bis(tiocarbamoil)
metaloenzime HS-
S
R' SH R N C S
Izotiocianat R' NH2
R NH C S R'
R NH C NH R'
S
Ester ditiocarbamat S
Tiouree
26
1/16/2014
27
1/16/2014
28
1/16/2014
5) Leziuni cutanate:
Eczeme, ulceraţii
6) Tulburări vasculare:
Hipertensiune
Hi t i
Lezarea endoteliului vascular şi accelerarea/accentuarea
aterosclerozei
7) Tulburări hepatice:
Hepatomegalie, steatoză
Tratamentul intoxicaţiei
Intoxicaţia acută:
Îndepărtarea din mediul toxic
Spălarea
p tegumentelor
g şşi mucoaselor
Oxigenoterapie
Spălătură gastrică cu suspensie de cărbune activat
Purgativ salin
Administrare parenterală de doze mari de vitamina B6
Tranchilizante în cazurile însoţite de delir
Intoxicaţia cronică
Tratament
T t t simptomatic
i t ti all fenomenelor
f l nervoase, hepatice,
h ti
renale şi cardiace
Pot să rămână sechele nervoase (paralizie permanentă) sau
oculare
29