12/20/2013

TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR
VOLATILE

HIDROCARBURILE
AROMATICE POLINUCLEARE
(HAP)

1
 12/20/2013

Nuclee de bază

antracen fenantren colantren

Relaţii structură-activitate
 Produse naturale: introducerea de nuclee benzenice suplimentare
în diferite poziţii ale nucleului antracenic  creşterea
potenţialului carcinogen

benzantracen dibenzantracen 3,4-benzpiren

2
 12/20/2013

Relaţii structură-activitate
 Produse de sinteză: introducerea unor grupări metil în anumite
poziţii  creşterea potenţialului carcinogen

CH3
12

3
7 H3C
CH3
7,12-dimetilbenzantracen 3-metilcolantren

Surse de HAP
 Expunere umană prin:
 Poluarea mediului
 E
Expunere în
î mediul
di l profesional
f i l
 Dietă

 Arderea incompletă a materiilor organice, găsindu-se sub formă

de amestecuri de compuşi foarte diferiţi
 Arderea combustibililor
 Surse fixe
 Surse mobile
 Arderea deşeurilor în vederea distrugerii lor
 Surse naturale – incendii, activitate vulcanică

3
 12/20/2013

Surse de HAP
 Se găsesc în gudroanele de cărbuni, funingine, fum (în fumul
unei singure ţigări se găsesc 10-100 ng benzpiren)

 Pot rezulta şi în urma unor sinteze endogene, sub acţiunea

unor microorganisme sau în unele plante şi animale

 La nefumători în mediul neprofesional – 70% din expunerea la

HAP se datorează dietei

Limite admise - HAP

 În mediul profesional – expunere 8h/zi = 0,2 mg/m3 (PAH –
fracţiune solubilă în benzen a componentelor volatile din gudron
de cărbune)
 În apă:
 0.1 ppm (µg/L) – benz[a]antracen
 0.2 ppm (µg/L) – benz[a]piren, benz[b]fluoranten,
benzo[k]fluoranten, crisen
 0 3 ppm (µg/L) – dibenz[a,h]antracen
0.3 dibenz[a h]antracen

 În alimente:
 Uleiuri şi grăsimi, File de peşte neafumat = 2.0 mg/kg
 Carne afumată şi produse derivate, file de peşte afumat = 5.0 mg/kg

4
 12/20/2013

Toxicocinetică
 Absorbţia: fiind depuse pe prafuri şi particule, pătrund odată cu
aerul inspirat şi se pot depune la nivelul faringelui sau a
sistemului respirator
 Absorbţie pulmonară – 50%
 Absorbţie intestinală – 10%
 Absorbţie cutanată – important în mediul profesional (difuzie
pasivă prin stratul cornos)
 Depozitare: în ţesutul adipos
 Eliminarea:
 Metaboliţi – prin bilă → circuit enterohepatic → fecale
 Metaboliţi – prin urină

Toxicocinetică - Metabolizarea
 În principal la nivel hepatic – CYP1A1, CYP1B1
HAP

CYP450 inductori enzimatici

Epoxid activat
Epoxid hidrolaza
Fenol conjugat
Dihidrodiol
CYP450
Conjugat
Diolepoxid

Conjugat

Aducti cu ADN

5
 12/20/2013

Toxicocinetică - Metabolizarea
B[a]P-4,5-oxid EH UDPGT glucuronoconjugaţi
B[a]P-4,5-diol

OH
O
HO
EH UDPGT glucuronoconjugaţi
12 1
regiunea "golf" 11 2
10
3 CYP450
9
1A1 B[a]P-9,10-oxid B[a]P-9,10-diol

8 4 1B1
EH UDPGT
7 6 5
glucuronoconjugaţi

regiunea M B[a]P regiunea K

HO
CYP450 O
OH
B[a]P-7,8-oxid
Fenoli în poziţia B[a]P-7,8-diol
1-, 3-, 6-, 7- sau 9- GST CYP450
1A1, 1B1, 3A4 Conjugaţi cu GSH
Conjugaţi cu GSH GST

Chinone O

OH
Conjugaţi cu acid HO
glucuronic sau sulfat HO
Fenol dioli
OH
B[a]P-diolepoxid HO
OH
tetraoli
Aducţi cu proteine Aducţi cu ADN
UDPGT
N 2-dG, N 6-A
glucuronoconjugaţi
Mutaţii Cancer

PAH – mecanism acţiune toxică

 Teoria pro-carcinogenelor - în cursul metabolizării HAP rezultă
metaboliţi reactivi diol epoxidici (în poziţie adiacentă regiunii
g ), aceştia
“golf”), ş pputând induce mutaţii ţ
 Teoria electronică - moleculele prezintă o zonă cu densitate
crescută de electroni (regiunea K), zonă prin intermediul căreia
HAP pot forma aducţi cu ADN → mutaţii
 Teoria intercalării - moleculele HAP prezintă dimensiuni
apropiate de dimensiunea perechilor de baze purinice şi
pirimidinice, putând fi inserate în molecula ADN → mutaţii
 Metabolizare HAP (metilate) la intermediar reactiv tip carbocation
 Oxidare bazelor din ADN de către metaboliţi tip chinonă
 Unele HAP – doar promotori ai carcinogenezei – inducţia
CYP1A1, CYP1B1 prin intermediul AhR

6
 12/20/2013

Toxicitatea cronică
 Efectele cancerigene au fost identificate pentru prima
dată în 1775 de Sir Percival Pott (cancerul scrotului la
coşarii expuşi la funingine)

 Cancere pulmonare
 Cancere la nivelul pielii
 Cancere la nivelul organelor genitale externe
 Mai rar, cancere cu alte localizări (tub digestiv, rinichi,
vezică urinară)

Toxicitatea cronică
 Conform IARC:
 Carcinogen la om – clasa 1:
 benz[a]piren
 Probabil cancerigen la om – clasa 2A:
 benz[a]antracen
 dibenz[a,h]antracen
 Posibil cancerigen la om – clasa 2B:
 naftalina
 crisen
 benzo[b]fluoranten;benzo[j]fluoranten;benzo[a]fluoranten;
benzo[k]fluoranten
 indeno[1,2,3-c,d]piren

7
 12/20/2013

Toxicitatea cronică
 Alte consecinţe:
 Implicare în ateroscleroză
 Toxicitate reproductivă, retardarea dezvoltării intrauterine
 Expunere pe durata sarcinii → afectarea dezvoltării
neurologice la copii, scădere IQ, probleme
comportamentale (anxietate, depresie – la copii de 6-7 ani)

TOXICOLOGIA
SOLVENŢILOR CLORURAŢI

8
 12/20/2013

Proprietăţi
 Lichide limpezi, incolore
 Volatilitate crescută
 Miros caracteristic, aromat, dulceag
 Detecţie olfactivă:
 cloroform = 85ppm
 tetraclorură de carbon = 10 ppm
 Majoritatea sunt neinflamabile
 Densitate
i >1
 Miscibilitate redusă cu apa
 Lipofilie crescută
 Efect iritant asupra mucoaselor

Etiologia intoxicaţiilor
 În trecut – anestezice, antihelmintice, dezinfectante ale
suprafeţelor sau solvenţi de extracţie în industria alimentară (ulei
de măsline) – interzise
 Utilizaţi în industria frigului, în extinctoarele de incendii, ca
solvenţi în diferite ramuri industriale, curăţare uscată
 Intoxicaţii acute şi cronice
 Intoxicaţii voluntare
 Tentative de sinucidere
 Toxicomani – “sniffing”, “huffing”, “bagging”
 Intoxicaţii accidentale
 În industrie
 În gospodărie

9
 12/20/2013

Toxicocinetica
 Absorbţia:
 Pulmonară = calea principală (traversare rapidă a membranei
alveolo-capilare)
 Digestivă: rapidă, dar mai puţin completă
 Cutanată: secundară; la CCl4 poate duce la efecte sistemice

 Distribuţia:
 În sânge şi ţesuturile vascularizate, piele, muşchi, ţesut adipos
 Traversează bariera placentară şi BHE

 Eliminarea:
 În principal netransformat, pe cale pulmonară
 Sub formă de metaboliţi – pe cale renală sau pulmonară
 Ex. t1/2 cloroform = 8h

Toxicocinetica - Metabolizarea
aducti cu proteinele
+e
CCl4 CCl3 Cl3C O O
radical
triclormetil peroxid peroxizi lipidici
Cl

compusi tiol
O
punti metilen ale RH
acizilor grasi Cl C Cl fosgen
polinesaturati

legare covalenta de lipide

si de proteine
CHCl3
R

(radical tiol sau radical lipidic)

10
 12/20/2013

Toxicocinetica - Metabolizarea
 CYP2E1
 CYP2B1, CYP2B2
 M t b li
Metabolizare la
l nivel:
i l
 Hepatic
 Renal
 La doze mici – fosgenul este detoxifiat prin intermediul GSH

FICAT

hidroxilare dehidroclorurare
CHCl3 HO CCl3 COCl2 Leziuni celulare
(ex. epiteliul pulmonar)
cloroform triclormetanol fosgen

Mecanismul acţiunii toxice – expunere

acută
 SNC - efect narcotic
 deprimarea funcţiei corticale precede deprimarea activităţii
trunchiului cerebral → iniţial euforie
euforie, dezinhibare,
dezinhibare
hiperactivitate, urmată de stare de narcoză, comă, convulsii, stop
respirator
 Contact (cutanat, ocular) – acţiune iritantă şi deshidratantă
 Hepatotoxicitate
 Tulburări de excitabilitate cardiacă (tricloretilena), sensibilizarea
miocardului
i d l i la
l catecolamine
l i
 Toxicitate pulmonară – prin simplă asfixiere, lezare pulmonară
directă sau pneumonie de aspiraţie (în caz de ingestie - rar)

11
 12/20/2013

Mecanismul acţiunii toxice – expunere

cronică
 Sistem nervos
 Periferic  tulburări de conductibilitate nervoasă
 Central  tulburări de memorie şşi comportament
p
 Ficat  citoliză hepatică, ciroză
 Rinichi  glomerulopatie cronică
 Cardiac  modificare discretă a funcţiei ventriculare
 Piele  acţiune iritantă
 Acţiune cancerigenă (CCl4)
 Metaboliţii reactivi sau produşii de peroxidare lipidică atacă ADN
 Lezarea hepatică uşoară → stimularea proliferării
celulare/regenerării hepatice → favorizarea fixării erorilor nereparate
din ADN sub formă de mutaţii şi replicarea de celule cu ADN
modificat
 Embriotoxicitate (clorura de metilen –metabolizare la CO)

Acţiunea hepatotoxică a CCl4

 Declanşată de metabolitul radicalic  peroxidarea lipidelor
membranelor organitelor hepatocitelor, în ordinea:
 Reticul endoplasmatic  ribozomii se dispersează → scăderea sintezei
proteice
i şii afectarea
f transportului
l i trigliceridelor
i li id l din di celula i ă
l l hepatică
h
acumularea în hepatocit  Steatoză hepatică - Acumulare lipide la 1 h de
la expunere
 Lizozomi  eliberarea în citoplasmă a enzimelor hidrolitice → Necroză –
la 6-12h (max. 24-36h de la expunere)
 Mitocondrii  reducerea sintezei de ATP şi dereglarea producerii de
energie → Anoxie
 Creşterea calciului citosolic
  activarea unor enzime catabolice (proteaze, endonucleaze,
fosfolipaze)  moarte celulară
  eliberare de citokine, eicosanoizi din celulele Kupffer – lezare
hepatică secundară prin procese inflamatorii

12
 12/20/2013

Simptomatologia intoxicaţiei acute

CHCl3
 Intoxicaţie accidentală în timpul narcozei

 Faza iritativă:
 Lăcrimare
 Iritaţia mucoasei căilor respiratorii
 Doze mari: sincopă laringiană reflexă
(= sincopă adrenalino-cloroformică – hipersecreţie de
adrenalină)
 Greţuri, vărsături (iritarea trigemenului)

Simptomatologia intoxicaţiei acute

CHCl3
 Faza encefalică: acţiune asupra centrilor corticali
superiori
 Iniţial excitaţie  agitaţie, logoree, confuzie, halucinaţii,
senzaţie de invulnerabilitate, mers ebrios
 Ulterior inhibiţie cu paralizia encefalului

 Faza medulară = faza de anestezie  paralizia:

 Centrilor senzitivi → abolirea sensibilităţii tactile şi dureroase
 Centrilor motori → suprimarea reflexelor

13
 12/20/2013

Simptomatologia intoxicaţiei acute

CHCl3
 Faza toxică bulbară  paralizia centrilor:
 Respirator
 Cardiac

 În timp 
 Hepatită toxică însoţită de steatoză hepatică, necroză
centrolobulară
 Atrofie hepatică însoţită de comă

 Contact cu pielea  ulcere şi inflamaţie

Simptomatologia intoxicaţiei cronice

CHCl3

 Leziuni hepatice
 ciroză hepatică
 necroză mai redusă decât în cazul CCl4
 Leziuni renale
 Carcinogen de categoria 2B (genotoxicitate
demonstrată în experimente pe animale, considerat
carcinogen
i potenţial
t ţi l la
l om))

14
 12/20/2013

Simptomatologia intoxicaţiei acute

CCl4 - inhalare
 Simptomatologie neuropsihică nespecifică: cefalee,
ameţeală, somnolenţă, oboseală
 Af
Afectare hhepatică:
i ă
 Creşterea transaminazelor
 Icter cu diateză hemoragică însoţit de hepatomegalie şi atrofia
galbenă a ficatului
 Afectare renală: necroză tubulară, IRA
 Edem
d pulmonar
l (tardiv,
( di cauză frecventă
f de
d ddeces))
 Comă (instalată lent şi progresiv)
 Edem cerebral (exteriorizat prin convulsii)

Simptomatologia intoxicaţiei cronice

CCl4

 Tulburări nervoase: cefalee, ameţeală, parestezii

 Hepatită cronică cirogenă
 Carcinogen clasa 2B
 Tulburări hemoragice – sângerări ale mucoaselor

15
 12/20/2013

Tratamentul intoxicaţiilor acute

 Scoaterea pacientului din mediul toxic, îndepărtarea
hainelor contaminate, spălarea tegumentelor cu apă
 S ălă ă gastrică
Spălătură i ă şii cărbune
ăb activat
i în î caz de
d ingestie
i i
 Ventilaţie asistată şi oxigenoterapie
 Combaterea acidozei, a deshidratării
 Administrarea de hepatoprotectoare: NAC, metionină
 H
Hemodializă
di li ă îîn caz de
d afectare
f renală
lă
 Se evită administrarea de catecolamine (adrenalină,
dopamină)

TOXICOLOGIA NITROBENZENULUI
ŞI A ANILINEI
Ş

16
 12/20/2013

Proprietăţi
 Anilina
 Lichid gălbui, uleios, cu miros caracteristic
 Volatilitate redusă la temperatura camerei
 Lipofilie crescută
 Densitate = 1.02 g/mL (lichid), densitatea vaporilor = 3.2
 P.f. = 184,1°C
 Puţin solubil în apă = 3.6 g/100mL la 20°C
 pKb = 9.3

 Nit b
Nitrobenzen
 Lichid gălbui sau galben brun, uleios, cu miros înţepător de migdale amare
 Puţin solubil în apă = 0.19 g/100mL la 20°C
 Densitate = 1.2 g/mL
 P.f. = 210.9°C

Utilizare
 Anilina (80%) – principala utilizare – obţinerea unui
precursor al spumelor poliuretanice (difenil-metan-4,4'-
dii i
diizocianat)
t)
 Aditivi cauciuc, pigmenţi, pesticide, industria
farmaceutică

 Nitrobenzenul – în special ca precursor de anilină

 Alte utilizări:
 Solvent în rafinării
 Obţinere lubrifianţi, cremă de ghete, coloranţi, pesticide

17
 12/20/2013

Etiologia intoxicaţiilor

 Intoxicaţii acute
 Accidentale: în industrie
 Voluntare
 Alimentare (nitrobenzen = falsificator al benzaldehidei în
aroma de migdale)

 Intoxicaţii cronice
 Profesionale

Doze toxice, Limite

 Anilina:
 g 3 anilină ((1,31
CMA = 5 mg/m , ppppm))
 NOAEL cu referire la inducerea formării de MetHb = 0.2mg/kg

 Prag de percepţie olfactivă

 1ppm (anilina)
 0.018 ppm (nitrobenzen)

 Doza minimă letală = 200 mg/kg nitrobenzen

18
 12/20/2013

Toxicocinetica
 Pătrundere:
 Cale respiratorie = lichid volatil – absorbţie rapidă, aproape completă
 Cale digestivă – absorbţie rapidă
 Cale cutanată
c tanată (liposolubilitate)
(liposol bilitate)
 Distribuţie: în ţesuturile lipoide
 Eliminare:
 Nitrobenzen:
 50% pulmonar, netransformat
 Renal sub formă de p-amino fenol şi p-nitrofenol sulfo şi
glucuronoconjugaţi
 Cantităţi mici sub formă de chinonimine
 Anilină:
 în special renal, sub formă de metaboliţi conjugaţi

Traversează bariera placentară  intoxicaţii la făt şi chiar avort

Metabolizarea

 În special la nivel hepatic (+ eritrocitar, intestinal, renal)

 OFMM
 Acetiltransferaze
 Reducere la nivel microzomal

 Nitrobenzenul ingerat – cale majoră – nitroreductaze

intestinale → absorbţia metaboliţilor → metabolizare la
nivel tisular

19
 12/20/2013

Metabolizarea
NHCOCH3 NH2 NHOH NO NO2

iritantă

NH2 NHOH
NH2
OH

OH OH

Sulfoconjugare
NH Glucuronoconjugare
NH
O

Metabolizarea

Intermediarii reactivi de tip

radical NU se formează pe
parcursul reducerii intestinale a
nitrobenzenului după ingestie

20
 12/20/2013

Metabolizarea

La nivelul vezicii urinare – pH acid →

hidroliza N-glucuronidelor →
eliberare N-hidroxilamine → compuşi
electrofili → interacţiune cu
macromoleculele tisulare

Mecanismul acţiunii toxice

 Acţiunea locală
 Iritant-necrozantă (anilină)
 Iritantă şşi alergizantă
g (nitrobenzen)
( )
 Acţiunea hematică - Methemoglobinizantă, hemolitică - datorată
metaboliţilor (fenilhidroxilamina, p-aminofenol, chinonimine)
 Acţiunea neurotoxică
 Nitrobenzen: paralizant al centrilor vitali
 Anilină: excitantă, apoi deprimanta SNC
 Acţiunea
ţ hepatotoxică
p - nitrobenzen
 Acţiunea cancerigenă - cancer al vezicii urinare pentru anilină
(probabil datorită impurităţilor de benzidină şi -naftilamină)
 Mutagenitate, carcinogenitate – responsabili: anion radical nitro,
nitrozoderivat, radical nitroxil, fenilhidroxilamina, + ROS generaţi

21
 12/20/2013

Simptomatologia intoxicaţiei acute

= consecinţa methemoglobinemiei, simptomul major = CIANOZA
Devine evidentă la MetHb > 15% (în 30 min – 12h)
 MetHb = 1515-40%
40% simptome consecutive hipoxiei
 Cefalee puternică, senzaţie de oboseală, slăbiciune, dispnee
 Greţuri şi vărsături
 Confuzie, vertij, iritabilitate
 Tulburări audio-vizuale şi de echilibru
 MetHb = 60%  letargie şi stupoare, bradicardie, deprimare
respiratorie, aritmii
 MetHb > 70-75%  comă şi deces
 Tardiv  consecinţele hemolizei (sp. Nitrobenzen)
 Icter hemolitic
 IRA, hematurie
 Anemie hemolitică (după 2-7 zile)

Simptomatologia intoxicaţiei cronice

 Simptome neuropsihice, neurologice:
 cefalee, astenie, depresie, nelinişte
 tulburări de memorie
 parestezii, tremor, slăbiciune a membrelor
 Simptome hematologice: hemoliză şi anemie moderată
 Cianoza feţei
 Tulburări cardiace: datorită oxigenării tisulare deficitare →
aritmii, insuficienţă cardiacă
 Manifestări cutanate: dermatite în caz de contact în expunerea
profesională
 Nitrobenzen: Necroză hepatică  atrofia galbenă a ficatului,
steatoză, degenerescenţa parenchimului hepatic
 Anilină: cistită hemoragică  cancer al vezicii urinare

22
 12/20/2013

Tratamentul intoxicaţiei
 Contact:
 Îndepărtarea îmbrăcămintei
 Spălarea tegumentelor cu apă şi săpun
 Ingestie:
 Spălătură gastrică – în max. 1h de la ingestie
 Administrare de purgativ salin (contraindicate laptele, uleiul de ricin
care favorizează absorbţia)
 Oxigenoterapie
 Combaterea methemoglobinemiei (soluţie albastru de metilen)
 Scade t1/2 al MetHb de la 15-20 ore la 40-90min
 La cei refractari la albastru de metilen → oxigen hiperbar
 Hemodializă
 Exsanguinotransfuzie (cazuri severe)
 Tratament simptomatic al IRA şi ICA

NITROZAMINELE

23
 12/20/2013

Structura
R1
O R1, R2 = radicali alchil sau aril,
N N
sau pot fi inlocuiti cu un ciclu
R2
H3C
N N O
H3C
N
DMNA H5C6 N
(N-nitrozodimetilamina, N N O N N
dimetilnitrozamina) H5C6 O O
DFNA NPIR NPIP
H5C2 (difenilnitrozamina) (N-nitrozopirolidona) (N-nitrozopiperidina)
N N O
H5C2
DENA
(dietilnitrozamina)

Origine
 Exogenă:
 Formare în produsele alimentare în urma unor tratamente termice
(prăjire, frigere, afumare)
 DFNA – posibilitatea formării în apa clorurată – risc de cancer al
vezicii urinare
 Endogenă: formare în tubul digestiv (în special stomac) din nitriţi şi
amine secundare (sau terţiare) din alimente şi medicamente
 Nitraţi, nitriţi – conservanţi alimentari; 25% din nitraţii ingeraţi se
excretă pprin salivă → reducere la nivel bucal la nitriţi
ţ

 Limite:
 DMNA în ape curgătoare, lacuri = 0.00069ppb
 DFNA în apa potabilă = 7ppb (pentru un risc de cancer de 1 la 1 milion în caz de
expunere pe toată durata vieţii)

24
 12/20/2013

Mecanism de acţiune
 Bioactivare în organism  carbocationi ce pot ataca
guanina din ADN  mutaţii genice  cancer
CH3 67% CH3
N N O N N O
demetilare
CH3 CYP450 HO CH2
DMNA
HCHO

CH3
CH3 N N CH3 N N OH N N O
H
ion metil diazoniu metildiazo hidroxid
mono MNA
CH3 N2
ion metil carboniu
metileaza acizii nucleici si proteinele

Mecanism de acţiune
 O6-Me-dG → aduct mutagen major → mutaţii cu tranziţie GC → AT
N O H2N N OAlk O
NH
N NH N N
N HN
H3C N N H3C N
NH2 O CH3 NH2 O CH3

Guanina Citozina O6-alchilguanina Timina

Pereche normală de baze Pereche aberantă de baze

Alk
G
Alk T
G al doilea ciclu
T de replicare
Alk
5' G G A Mutaţie
primul ciclu
3' de replicare T GC AT
C C

G
Replicare normală
C

25
 12/20/2013

Efecte toxice - Dimetilnitrozamina

 Hepatotoxică  necroză hepatică centrolobulară (doză unică)
 Mutagenă
g
 Imunosupresoare
 Cancerigenă:
 Doză unică  cancer renal
 Expunere cronică  cancer hepatic, dar şi tumori la nivelul
stomacului,
t l i esofagului,
f l i SNC,
SNC pulmonar,
l nazofaringian
f i i
 Copiii – risc crescut de cancer cerebral şi leucemie
 Nitrozarea endogenă – risc crescut de cancer gastric şi esofagian

26