Curs DUE 2

Aparitia comunitatilor europene

Vezi art 148 Const Romaniei

Legea 287/2009 privind Codul Civil art5

In anul 1950,data fiind temerea cu privire la ww3..........

Jean monnet a fundamentat teza realizarii controlului international asupra productiei de carbune si
otel din Franta si Germania. De ce carbune si otel? Atat carbunele cat si otelul erau ramuri de baza ale
industriei de armament. Din Franta si Germania pt ca ambele stat erau mari puteri si influentau in mod
implicit evolutiile in materie . Prin realizarea controlui international se dorea conversia, transformarea
productiei de razboi intr-o productie de pace. In mod corelativ se intentiona inlaturearea dezastrelor de
dupa cele doua razboaie mondiale si realizrea bunastarii popoarelor statelor europei occidentale. Ideea
fundamentata de catre Jean Monnet a fost lansata public in acelasi ani, 1950, la 9 mai de catre Robert
Schumman care era ministru al afacerilor de externe din Franta . O astfel de lansare publica s-a facut prin
intermediul unei declaratii care continea planul privitor la infiintarea primei comunitati
europene,Comunitatea europeana a carbunelui si otelului( CECO, CECA-18 aprilie 1951)

De atunci, ziua de 9 mai a dobandit tripla semnificatie istorica si anume ziua Europei, 9 mai 1945 –Ziua
Victoriei( capitularea Germaniei), 9 mai 1877– ziua Independentei de stat a Romaniei.

Declaratia e cunosicta sub numele de declaratia/ Planul Schumman

Planul Schumann nu producea efecte juridice , era de natura numai sa orienteze conduita subiectelor de
drept carora li se adresa.

Din aceste considerente, la plan adera, pe lagga Franta si Germania, alte 4 state, Italia , Belgia, Olanda si
Luxemburg. Cele 6 state( statele fondatoare)au semnat la Paris in data de 18 aprilie 1951 Tratatul de
instituire a comunitatii europene a carbunelui si otelului( CECO/CECA) . Tratatul a intrat un vigoare de la
23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care, la data de 23 iulie 2002, tratatul si-a
incetat efectele, si, pe cale de consecinta, si prima comunitatea europeana si-a incetat existenta.

In anul 1956, Paul Henry Spaak a elaborat raportul cu privire la infiintarea a inca doua comunitati
europene si anume comunitatea economica europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
EURATOM. Raportul Spaak, in mod similar planului Schumman, nu producea efecte juridice, motiv pentru
care acelasi 6 state fondatoare CECO au semnat la Roma doua tratate: Tratatul de instituire a Comunitatii
Economice Europene si Tratatul de instituire a EURATOM. Cele doua tratate au intrat in vigoare in ianuarie
1958 pentru o perioada nedeterminata. In prezent tratatele produce efecte, in timp, acestea fiind
succesiv modificate ( cea mai recenta modificare— Tratatul de la Lisabona)

Pentru a functiona , cele 3 comunitati europene au infiintat institutii in 4 mari domenii:

 domeniul decizional

 Domeniul executiv

 Domeniul contrilului politic

 Domeniul jurisdictional
Institutiile infiintare prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de institutiile
infiintate prin Tratatul de la Paris. Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma se simplifica si se
uniformizeaza din perspectiva denumirii lor. Din motive de coerenta si celeritate, institutiile similare din
cadrul celor 3 comunitati europene au fuzionat dand nastere unor instituii unice comune pt cele 3
comunitati europene. Institutiile nou resultate in urma procesului de fuziune duc la indeplinire atributii/
competente inscrise in cele 3 tratate institutive. Fuziunea s-a realizat gradual, incepand din 1958 cu
institutiile jurisdictionale , a continat in 1960 cu institutiile controlului politic si s-a desavarist in 1965 cu
institutiile executive si decizionale prin tratatul de la Bruxelles intrat in vigoare in 1967 cunnoscut in
doctrina cu denumirea de Tratatul de fuziune sau Tratatul de instituire a unei comisii unice si a unui
consiliu unic.

Dezvoltarea contructiei comunitare/ europene

Dimensiunea calitativa / perfectionarea institutiilor comunitare si a constructiei domunitare in general

Dimensiunea cantitativa / extinderea sau largirea comunitatilor europene/ a UE prin aderarea unor noi
state

Dimensiunea calitativa

- Cunoaste 3 etape:

1. Crize si esecuri

2. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor

3. texte de drpet pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvoltaprevederile initiale ale tratatelor
institutive
Crize si esecuri

In dezvoltarea constructiei europene au fost inregistrate mai multe crize si esecuri. Retine insa atentia
criza provocata de “ Politica Scaunului Gol” , practicata de catre Franta in perioada iulie 1965–ianuarie
1966, criza care a fost solutionata prin compromisul de la Luxemburg.

Context: prin tratatele institutive, statele membre ale comunitatilor au decis ca in prima perioada a
constructiei comunitare( pana in 1965 au acceptat ca fiind o astfel de prima perioada) hotararile sa fie
adoptate cu unanimitate de voturi- se urmarea deplina eglaitate in drepturi a statelor membre- o astfel de
decizie se intemeia pe caracterul pronuntat eterogen al nivelurilor de dezvoltare economica, sociala,
existente in statele membre dupa cele2 razboaie mondiale. Decidentii au apreciat ca pana in 1965 astfel
de diferente ar fi fost posibil sa se estompeze,sa se diminueze si , pe cale de consecinta, sa se treaca la
sistemul votului majoritar. Esenta unei astfel de crize a fost data de consecintele pozitive si negative
generate de fiecare sistem de vot.

Votul unanim: -

-pozitiv: confera posibilitatea ca fiecare stat membru sa invoce dreptul de veto.

-Negativ: incetinirea procesuui decizional, consecintele negative se rasfrang asupra comunitatilor

Votul majoritar

- Pozitiv pt comunitatile europene,permite adoptare decizii cu un nr mai mic de state membre

- Negativ catre state, liate individual, nu mai pot invoca dreptul de veto.

Reflectii cu privire la

Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor

- Au caracter abstract nu determina/genereaza drepturi si obligatii

- Rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza
- Uneori pot avea caracter prealabil, premergator adoptarii normelor cu forta juridica
obligatorie
- Imbraca forma si dobandesc continutul informarilor, sintezelor, planurilor, rapoartelor,
recomandarilor, avizelor, dezbaterilor (Planul Schuman, Raportul lui Paul Henry Spaak etc.)