http://www.acsa.md/public/files/publication/Cultura_porumbului_zaharat___ACSA_2003.

jpg

http://www.youtube.com/watch?v=GrSO4fWWOQo

http://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/433-porumb/680-porumbul-zaharat.html

03.01.2013 ora 12.26

Porumbul zaharat este o adevarata sursa de hrana vie. In stare proaspata sau conservata,
asigura un real aport, vitamino-mineral si energetic.

Datorita continutului în sintosterol, sigmasterol, acizi grasi si esterici, saponine si

alcaloizi, matasea de porumb zaharat se foloseste în medicina ca remediu colagen, ca diuretic
si hemostatic . Porumbul zaharat s-a remarcat printr-un continut caloric mai ridicat si prin
valoarea nutritiva superioara comparativ cu porumbul obisnuit. Acest aliment constituie, de
asemenea o importanta sursa de microelemente, un aliment bogat în magneziu (48 mg/100g
produs comestibil), microelement care de obicei lipseste din alte produse vegetale. Valoarea
nutritiva a porumbului zaharat este mai ridicata decât la mazarea verde (1007 Kcal/100g fata de
92 Kcal/100g produs comestibil)

Porumbul zaharat, specia Zea Mays , este o monocotiledonata din familia Gramineae,
var. rugosa (Bonaf) , convar. Saccharata (Sturt.),se diferentiaza de porumbul normal prin
prezenta uneia sau mai multor gene mutante, care afecteaza metabolismul glucidelor din
endosperm.

Partea pentru consum din porumbul zaharat este bobul imatur format din endosperm si
peretele ovarului (pericarpul imatur). Dulceata este principalul component al gustului in
porumbul zaharat. Savoarea este de asemenea determinata prin arome, mai ales de buchetul pe
care il are porumbul zaharat in timpul fierberii.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

Plante premergatoare :

 foarte bune – cerealele paioase, leguminoasele anuale si perene, inul, cartofii

 bune – floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahar, plantele furajere
 medii – porumbul 3-4 ani, ricinul, sorgul.

Lucrarile solului :

 adancimea araturii: pe soluri mijlocii si grele, 25-30 cm;  pe soluri usoare, 20-25 cm;
 nu se recomanda aratura de primavara (se pierde apa din sol prin evaporare);

Pregatirea patului germinativ

 se realizeaza imediat inaintea semanatului;

 se urmareste obtinerea unei suprafete nivelate cu un strat de sol maruntit pe adancimea de
semanat;
 pe terenurile in panta nu se recomanda efectuarea araturii si semanatul din deal in vale ci
de-a lungul curbelor de nivel.

           

Stabilirea densitatii plantelor :

 densitatea la semanat se stabileste  in functie de hibridul cultivat, de nivelul de

aprovizionare cu apa a solului, de gradul de fertilitate al solei ce se cultiva cu porumb, de
sistemul de cultura in conditii de irigare sau la neirigat.
  valorile medii de plante recoltabile la hectar se stabilesc in limitele de :  50.000-60.000
pl/ha la hibrizii timpurii; - 45.000-55.000 pl/ha la hibrizii semitimpurii; 40.000-50.000
pl/ha la hibrizii tardivi.
 limita superioara a densitatii se stabileste pe parcelele bine aprovizionate cu apa sau cu
aport freatic si pe cele cu fertilitate ridicata;
 in conditii de irigare, densitatea creste cu 10.000-15.000 pl/ha . In situatia solurilor cu
fertilitate scazuta si slab aprovizionate cu apa, densitatea se reduce pana la 30.000-35.000
pl/ha. Cantitatea de samanta necesara variaza intre 15 si 25 kg/ha.

Semanatul :

 semanatul incepe cand la adancimea de incorporare a semintei temperatura in sol este de

9ºC; de regula, lucrarea trebuie incheiata pana la 25 aprilie in zona sudica si 5 mai in
zona nordica
 adancimea de semanat: pe solurile mijlocii si grele 5-7 cm; pe solurile usoare 6-8 cm.

Intretinerea culturii :

Fertilizarea

 gunoi de grajd, o data la 4 ani, 20-40 t/ha, incorporat prin aratura de baza
 fosfor 40-80 kg/ha pe solurile mijlocii si bine aprovizionate cu fosfor mobil si 70-100
kg/ha pe solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil
 potasiu 40-50 kg/ha pe solurile bine aprov. cu potasiu si 60-100 kg/ha pe solurile slab
aprov. cu potasiu
 azot in functie de nivelul prevazut al productiei si de fertilizarea cu fosfor si potasiu, in
cultura neirigata 80-120 kg/ha N, iar in cultura irigata 150-180 kg/ha N, prin aplicare
faziala, la pregatirea patului germinativ si la prasile
 dozele de ingrasaminte se reduc in cazul aplicarii gunoiului de grajd sau cand porumbul
urmeaza dupa leguminoase.

Combaterea integrata

a buruienilor se realizeaza prin alternanta culturilor si respectarea asolamentului, a adancimii si

epocii de executare a araturii, prin prasile mecanizate si manuale si prin aplicarea erbicidelor. La
aplicarea erbicidelor se tine seama de gradul de infestare, de buruienile predominante (speciile si
frecventa lor), de tipul de sol, de conditii climatice
a bolilor si daunatorilor se va realiza prin alternanta culturilor si prin respectarea rotatiei
acestora, prin executarea lucrarilor de baza la timp, precum si prin tratamente chimice – pentru
prevenirea atacului de boli si daunatori se aplica obligatoriu tratamentul semintei inainte de
semanat, daca nu a fost tratata in prealabil.

Asigurarea necesarului de apa

umiditatea solului se va mentine deasupra plafonului minim de 50% IUA (intervalul umiditatii
active), iar in perioada aparitiei paniculului sia a umplerii bobului va fi de 70% IUA. Irigarea se
va efectua pana in faza de lapte, astfel incat continutul de apa al solului sa nu scada sub 50%
IUA.

norma de udare va fi de 500-1.200 m3/ha, in functie de metoda de irigare, panta, lungimea

brazdei si caracteristicile texturale ale solului. In conditiile unei primaveri secetoase, se aplica o
irigare de rasarire cu norma de 300-400 m3/ha.

Recoltarea :

 recoltarea manuala  a porumbului in stiuleti va incepe in faza de lapte-ceara, cand bobul

este pe deplin plin.
 porumbul zaharat ajuns la maternitate (în lapte) se recoltează ştiuleţi după care este
dimensionat şi după congelare aceste este ambalat la 10kg/carton la vrac sau 2 buc
ştiuleţi/pungă tot la 10kg/carton,
 se recomandă fierberea porumbului zaharat congelat 10 minute după care se consumă ca
atare.

 
 Potasiul este elementul nutritiv indispensabil pentru marimea si calitatea recoltei de
porumb. Potasiul creaza mediul fizico - chimic si fiziologic in celule si tesuturi pentru ca
plantele de porumb sa creasca si sa produca recoltele scontate de boabe.

Ionii de potasiu absorbiti de plante devin implicati:

·in reglarea asigurarii cu apa a plantelor;

·in activarea a peste 60 de sisteme enzimatice care sporesc rezistenta plantelor la

conditiile de strees (frig, seceta, baltire) si la atacul unor boli;

·in fotosinteza glucidelor;

·in biosinteza proteinelor;

·in procese fiziologice care asigura cresterea si dezvoltarea plantelor ;

Potasiul absorbit de plantele de porumb este localizat in cea mai mare parte in frunze si
tulpina.

Deficientade potasiu la porumb se manifesta astfel:

·plantele de porumb sunt predispuse la rupere, cadere si putrezirea stiuletilor cazuti pe

sol;

·frunzele se ingalbenesc pe margini, se brunifica si raman atasate de tesuturile vii;

·plantele cu stiuletii complet dezvoltati sunt predispuse la cadere si la atacul unor ciuperci
patogene;

·stiuletii de porumb se deformeaza, au boabele sistavite si varful lipsit de boabe.

Efectul ingrasamintelor cu potasiu la porumb aplicat in dozele optime recomandate

(impreuna cu doze optime de azot, fosfor si magneziu) este realizarea de peste 7000 kg boabe/ha
in conditiile in care se asigura intre 105-120 kg K substanta activa/ha.

Potasiul asigura sporuri de pana la: 450 kg boabe/ha -pe solul bine aprovizionat; 900 kg
boabe/ha - pe sol mijlociu aprovizionat; si 1250 kg/ha - pe un sol slab aprovizionat.

Potasiul influenteaza continutul de proteina in boabele de porumb de la 7,5 % la plantele

nefertilizate cu potasiu, la 9,1% proteina pura in boabele plantelor fertilizate cu potasiu in doze
de peste 100 kg/ha substanta activa.