Catedra Cai Ferate Drumuri, Poduri Disciplina : Cai de Comunicatii

5.3 METODA COEFICIENŢILOR DE SIGURANŢĂ.

Eficienţa transportărilor auto depinde foarte mult de viteza de circulaţie a vehiculelor.
Apariţia în fluxul de circulaţie a vehiculelor cu proprietăţi dinamice înalte, ameliorarea stării drumurilor auto,
perfecţionarea metodelor de organizare a circulaţiei rutiere conduc la mărirea considerabilă a vitezelor automobilelor.
Totodată a crescut şi numărul accidentelor de circulaţie (AC) din cauza excesului de viteză, în limitele elementelor
geometrice ale drumurilor, care au fost construite conform normelor tehnice vechi.
Pentru sporirea siguranţei circulaţiei o mare importanţă are eliminarea sectoarelor de avariere a drumurilor
Aceasta se obţine prin reconstrucţia şi modernizarea drumurilor vechi, ameliorarea metodelor de întreţinere şi
reparaţie a drumurilor şi efectuarea măsurărilor speciale de organizare a traficului rutier.
Totuşi nu este convenabil de a aduce in corespundere deplină cerinţele tehnice contemporane ale tuturor
drumurilor existente deodată. De aceea, inginerul în domeniul transportului auto este dator să aprecieze gradul de
asigurare al securităţii circulaţiei rutiere pentru a organiza raţional transportările mărfurilor şi pasagerilor folosind rute
de circulaţie, care vor asigura o îmbinare optimală a vitezei, siguranţei traficului şi condiţiilor normale a lucrului
conducătorilor auto.
Gradul de asigurare al securităţii traficului rutier depinde nu numai de respectarea cerinţelor către
dimensiunile elementelor geometrice ale drumurilor, ci şi de combinarea lor reciprocă Orice drum constă din
combinarea sectoarelor separate, care se deosebesc prin mărimile razelor curbelor în plan, în profil longitudinal,
distanţelor de vizibilitate, declivităţilor longitudinale etc. Influenţa mărimilor acestor indicilor asupra condiţiilor de
circulaţie, îmbinându-se reciproc, duc la aceea, că probabilitatea accidentelor de circulaţie nu este similară pe diferite
sectoare de drum.
Statistica confirmă că numai 10-25 % din accidente rutiere au apărut din cauza condiţiilor rutiere nefavorabile.
Prin gradul de influenţă asupra apariţiei AC toate cauzele pot fi diferenţiate în modul următor:
- cauza principală, care a exercitat o influenţă maximală,
- cauze active (factori activi), care au contribuit într-o măsură considerabilă;
- cauze secundare care au exercitat o influenţă neînsemnată.
Cercetările confirmă, că greşelile şoferilor în procesul de conducere al vehiculului şi nerespectările
regulamentului circulaţiei rutiere sunt cauzele principale a AC. Totodată adeseori greşelile şi încălcările conducгtorilor
auto sunt legate de neajunsurile drumurilor, care în 50-80 % de cazuri sunt cauzele active a AC, iar în 15-20 % -
cauzele principale ale AC .
AC apar pe sectoarele de drumuri, unde şoferii se întîlnesc cu înrăutăţirea neaşteptată a condiţiilor rutiere,
care influenţează negativ asupra regimului de circulaţie rutieră, ca rezultat se reduce brusc viteza autovehiculelor. În
asemenea sectoare de drum din cauza combinărilor nefavorabile a elementelor geometrice ale drumurilor în plan, în
profiluri longitudinale şi transversale cu îmbrăcămintea rutieră lunecoasă sau denivelată, cu vizibilitatea longitudinală
şi laterală insuficientă etc. este admisă circulaţia rutieră numai cu viteza limitată. În acelaşi timp, dacă pe sectoarele
precedente cauzele de limitare a vitezei lipsesc, atunci conducătorii auto obosiţi cu reacţia şi atenţia reduse,
nedisciplinaţi sau neexperimentaţi, care parcurg cu viteza mare, neluând în consideraţie specificul sectoarelor
următoare pe neaşteptate se întâlnesc cu necesitatea de reducere bruscă a vitezei, fiind puse în situaţia de avariere.
Un indice de bază a asigurării siguranţei de trafic este lipsa pe un drum a sectoarelor scurte, ce se
caracterizează printr-o schimbare bruscă a vitezei fluxului de circulaţie.
Cercetările proceselor psihofiziologice în organismele şoferilor, confirmă că parcurgerea sectoarelor
complicate a drumului totdeauna este însoţită cu mărirea bruscă a încordării emoţionale.
De aceea, eliminarea sectoarelor de drum periculoase şi incomode pentru circulaţia rutieră asigură
concomitent şi ameliorarea considerabilă a condiţiilor de lucru a şoferilor .
Necatând că pe sectoarele periculoase numai vehiculele izolate sunt puse în situaţii de avariere, totuşi, pe
asemenea sectoarele fluxul de circulaţie reduce viteza, reducându-se şi eficacitatea economică a transportului auto. De
atât măsurile de sporire a siguranţei circulaţiei rutiere asigură concomitent reducerea costului transportărilor auto şi
creşterea nivelului de confort a pasagerilor.
Cele mai periculoase pe drumuri sunt:
- sectoare scurte cu reducerea bruscă a vitezelor admisibile în funcţie de mărimile elementelor geometrice în plan şi
profil longitudinal (în general din cauza distanţelor de vizibilitate insuficiente, razelor mici a curbelor în plan fără
amenajare în spaţiu, folosirea curbelor progresive şi executarea supralărgirii părţii carosabile etc);
- sectoare pe care prezintă o necorespundere bruscă a vitezei de circulaţie, asigurată de un element de drum favorabil
şi vitezelor de circulaţie asigurate de alte elemente de drum (îmbrăcămintea rutieră lunecoasă pe curba circulară cu
raza mare (R>2000m) în plan; un pod îngust pe un aliniament orizontal; curba circulară cu raza mică în limitele pantei
accentuate cu lungimea mare etc);
- sectoare, unde elementele geometrice ale drumului în plan şi profil longitudinal permit creşterea considerabilă a
vitezei de circulaţie (pante lungi în aliniamente) în prezenţa uniformităţii şi rugozităţii insuficiente îmbrăcămintei
rutiere;
 Catedra Cai Ferate Drumuri, Poduri Disciplina : Cai de Comunicatii

- sectoare pe care conducătorii auto nu vor avea impresii corecte despre desfăşurarea sectorului următor a drumului;
- locuri de unire sau intersecţie a fluxurilor de circulaţie (intersecţii, ramificaţii la acelaşi nivel, benzi de accelerare
sau decelelare suplimentare etc); .
- sectoare unde este posibilă apariţia neaşteptată pe partea carosabila a pietonilor, mijloacelor de transport din teren
înconjurător;
- sectoare cu peisaj monoton, care duce la apariţia fenomenului de oboseală şi somnolenţă a conducătorilor auto, ce
favorizează reducerea atenţiei şi a reacţiei.
Pentru stabilirea sectoarelor de drum cu o îmbinare nefavorabilă a elementelor geometrice care duc la
apariţia accidentelor de circulaţie, precum şi pentru aprecierea pericolului relativ a rutei, trebuie folosită metoda
coeficienţilor de siguranţă .
Mărimea coeficientului de siguranţă se determină prin formula:
Ksig = Vadm/Vintr, (5.3.1)
unde: Vadm - viteza maximală admisibilă în limitele unui sector de drum apreciat, km/h; Vintr - viteza de intrare în
sectorul apreciat, adică viteza maximală de ieşire din sectorul precedent al drumului, km/h.
Metoda coeficienţilor de siguranţă se bazează pe relaţia argumentată dintre probabilitatea apariţiei accidentelor
de circulaţie şi raportul vitezelor maximale în limitele sectoarelor de drum precedente şi apreciate .
Diagramele vitezelor de circulaţie a unui autoturism stau la bază metodei de determinare a coeficienţilor de
siguranţă Ksig.
În calculele mărimilor vitezelor folosite pentru determinarea coeficienţilor de siguranţă K sig trebuie de atras
atenţie următoarelor cerinţe:
- nu se ia în considerare limitarea locală a vitezei din cauza cerinţelor Regulamentului Circulaţiei Rutiere , având în
vedere lipsa de disciplină sau de experienţă a conducătorilor auto;
- nu se vor lua în seamă sectoarele de frînare pentru schimbarea lină a vitezei de circulaţie înainte de intrarea în
curbele circulare cu raze mici, poduri înguste etc;
- la capătul oricărui sector al drumului se determină viteza maximală admisibilă fără considerarea condiţiilor de
circulaţie pe sectorul următor;
- se consideră, că vitezele de circulaţie vor creşte până când nu vor depăşi mărimile admisibile de oarecare
elementele geometrice ale drumului în plan sau în profil longitudinal, în calculele următoare socot, că
automobilul intră în sectorul următor al drumului cu viteza maximală care a fost atinsă la capătul sectorului
precedent .
Considerarea cerinţelor sus-numite pentru aprecierea siguranţei
traficului are scopul de a lua în seamă regimul de circulaţie nefavorabil.
In baza datelor după calculele vitezelor de circulaţie a unui autoturism izolat trebuie de calculat mărimile
coeficientului de siguranţă şi de construit diagramele de schimbare a coeficientului Ksig în sensuri direct şi
opus.
Pentru aprecierea gradului de asigurare al siguranţei circulaţiei rutiere pe un sector de drum se
foloseşte informaţia prezentată în tabelul.
Mărimile coeficientului de siguranţă Csig
Mărimea
coeficientului <0,4 0,41-0,6 0,61 - 0,8 >0,8
de siguranţă Ksig

Caracteristica Foarte
Periculos Puţin periculos Nepericulos
sectorului de drum periculos
Pe drumurile existente, care sunt în funcţionare, mărimea minimă admisibilă a coeficientului Ksig este egală
cu 0,6.
Pentru proiecte de drumuri noi sunt inadmisibile sectoarele cu Ks£»:<0.85 adicг este posibila diferenюa dintre
mгrimile vitezelor de circulaюie pe sectoarele adiacente ale drumului egalг sau mai micг de 20 %.
Pe drumurile existente, care sunt оn funcюionare, mгrimea minimг admisibilг a coeficientului K sec este egalг
cu 0,6.
Indicele de bazг al gradului de asigurare al securitгюii a circulaюiei rutiere este lungimea totalг a sectoarelor de drum
cu Ksec>0.6.
Stabilind sectoarele de drum periculoase sau foarte periculoase (tab.3.2) trebuie fгcute concluzii despre
cauzele, care au dat naєtere reducerii Ksec, asigurгrii siguranюei circulaюiei rutiere.