Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GUTA
Un atac de guta poate aparea dintr-o data, adesea va puteti trezi in mijlocul noptii cu
senzatia ca degetul mare este in foc. Zona afectata este calda, umflata, si atat de delicata incat
greutatea foii pe ea poate parea intolerabila.
Tipuri de guta
Exista diferite etape prin care guta progreseaza si acestea sunt experimentate ca diferite
tipuri de guta.
Hiperuricemie asimptomatica
Este posibil ca o persoana sa aiba niveluri ridicate de acid uric, fara nici un simptom
exterior. In acest stadiu, tratamentul nu este necesar, desi cristalele sunt depozitate in tesuturi
si cauzeaza daune usoare.
Guta acuta
Aceasta etapa apare atunci cand cristalele de acid uric depuse cauzeaza inflamatie acuta si
durere intensa. Acest atac brusc va disparea in decurs de 3 pana la 10 zile. Durerea poate fi
uneori declansata de evenimente stresante, alcool si droguri, precum si de vremea rece.
Guta intercritica
Aceasta etapa este perioada dintre atacurile de durere si guta acuta. Eruptiile ulterioare nu pot
sa apara luni sau ani, desi nu sunt tratate. In timp, pot dura mai mult si pot aparea mai
frecvent. In acest interval, se depoziteaza in tesut alte cristale de acid uric.
Guta cronica
Guta cronice este cel mai debilitant tip sau guta si produce daune permanente in articulatii si
rinichi. Pacientul poate suferi de artrita cronica si poate dezvolta tofi, mari bucati de cristale
de acid uric, in zone mai reci ale corpului, cum ar fi articulatiile degetelor.
Este nevoie de mult timp fara tratament pentru a ajunge la stadiul de guta cronica actuala - in
jur de 10 ani. De aceea, este foarte putin probabil ca un pacient care primeste un tratament
adecvat sa progreseze in aceasta etapa.
Pseudoguta
O conditie care este usor confundata cu guta este pseudoguta. Simptomele de pseudogout
sunt foarte asemanatoare cu cele ale guta. Diferenta majora intre guta si pseudogout este ca,
mai degraba decat cristalele de acid uric, articulatiile sunt iritate de cristalele de fosfat de
calciu. Pseudoguta necesita tratament diferit decat cel al gutei.
Cauzele gutei
Guta apare atunci cand cristalele de acid uric se acumuleaza in articulatia dvs.,
provocand inflamatia si durerea intensa a unui atac de guta. Cristalele se pot forma atunci
cand aveti sange ridicat de acid uric.
Organismul dvs. produce acid uric atunci cand descompune purinele - substante care
se gasesc in mod natural in corpul vostru.Purinii se gasesc si in anumite alimente, cum ar fi
friptura, carnea de organe si fructele de mare. Alte alimente au, de asemenea, niveluri mai
ridicate de acid uric, cum ar fi bauturile alcoolice, in special berea, si bauturile indulcite cu
zahar din fructe (fructoza).
In mod normal, acidul uric se dizolva in sange si trece prin rinichi in urina. Dar,
uneori, fie organismul dvs. produce prea mult acid uric, fie rinichii elimina prea putin acid
uric. Cand se intampla acest lucru, acidul uric se poate forma, formand cristale care provoaca
durere, inflamatie si umflaturi.
Cu cat este mai mare gradul si durata hiperuricemiei, cu atat este mai mare
probabilitatea aparitiei simptomelor si severitatea acestora.
Scaderea excretiei renale este de departe cea mai frecventa cauza de hiperuricemie.
Aceasta poate fi ereditara sau poate surveni la pacientii care fac tratament cronic cu diuretice
si la cei cu afectiuni care scad filtrarea glomerulara.
Aportul crescut de alimente bogate in purine (ficat, rinichi, ansoa) poate contribui la
hiperuricemie.
Sunt mai multe sanse de a dezvolta guta daca aveti niveluri ridicate de acid uric in
corpul dumneavoastra. Factorii care cresc nivelul acidului uric din corpul dumneavoastra
includ:
o Dieta. Consumul unei alimentatii bogate in carne si fructe de mare si bauturi alcoolice
indulcite cu zahar din fructe (fructoza) cresc nivelul acidului uric, ceea ce creste riscul de
guta. Consumul de alcool, in special de bere, creste si riscul de guta;
o Obezitatea. Daca sunteti supraponderal corpul dumneavoastra este mai acid si rinichii au
un timp mai dificil de eliminare a acidului uric;
o Conditii medicale. Anumite boli si afectiuni cresc riscul de guta. Acestea includ tensiunea
arteriala netratata si afectiunile cronice, cum ar fi diabetul, sindromul metabolic si bolile
cardiace si renale;
o Anumite medicamente. Utilizarea diureticelor tiazidice - utilizate in mod obisnuit pentru a
trata hipertensiunea arteriala - si aspirina cu doze mici poate, de asemenea, sa creasca
nivelurile de acid uric;
o Istoricul medical al familiei. Daca aveti alti membri ai care sufera de guta este posibil sa
dezvoltati si dvs. boala;
o Varsta si sexul. Guta apare mai frecvent la barbati. Barbatii au, de asemenea, o
probabilitate mai mare de a dezvolta guta mai devreme - de obicei intre varsta de 30 si 50
de ani - in timp ce femeile dezvolta in general semne si simptome dupa menopauza;
o Operatie recenta sau trauma. Experienta chirurgiei recente sau a traumei a fost asociata cu
un risc crescut de aparitie a unui atac de guta.
Complicatiile gutei
o Guta recurenta. Unii oameni nu pot simti niciodata semne si simptome de guta din
nou. Altii pot avea guta de mai multe ori in fiecare an. Medicamentele pot ajuta la
prevenirea atacurilor de guta la persoanele cu guta recurenta. Daca este lasata
netratata, guta poate provoca eroziunea si distrugerea articulatiei;
o Guta avansata. Se produce atunci cand cristalele de uree se formeaza sub piele in
noduli numiti tofi. Tofii se pot dezvolta in mai multe domenii cum ar fi degetele,
mainile, picioarele, coatele sau tendoanele lui Ahile de-a lungul spatelui gleznelor.
Tofii de obicei nu sunt durerosi, dar pot deveni umflati si frati in timpul atacurilor de
guta;
Pietre la rinichi. Cristalele de uree se pot colecta in tractul urinar provocand pietre la
rinichi.
Simptomele gutei
Semnele si simptomele gutei apar aproape intotdeauna brusc si adesea noaptea. Acestea
includ:
o Durere articulara intensa. Guta afecteaza in mod obisnuit articulatia mare a degetului
mare, dar poate aparea in orice articulatie. Alte articulatii frecvent afectate includ
gleznele, genunchii, coatele, incheieturile si degetele. Articulatia soldului, a umarului,
cele sacroiliace, sternoclaviculare sau vertebrale cervicale sunt rar afectate. Durerea
devine din ce in ce mai severa, de obicei in cateva ore, si de multe ori sfasietoare;
o O stare continua de disconfort. Dupa disparitia celei mai severe dureri, unele
disconforturi comune pot dura de la cateva zile pana la cateva saptamani. Este posibil
ca atacurile ulterioare sa dureze mai mult si sa afecteze mai multe articulatii;
o Inflamatie si roseata. Articulatiile afectate devin umflate, licitative, calde si rosii;
o Limitarea miscarii. Daca guta progreseaza,este posibil sa nu va puteti misca in mod
normal articulatiile.
Primele cateva atacuri afecteaza de obicei doar o singura articulatie si dureaza doar
cateva zile. Atacurile urmatoare pot afecta simultn sau succesiv cateva articulatii si pot dura
pana latrei saptamani in lipsa tratamentului. Atacurile se succed, fiind despartite de perioade
asimptomatice din ce in ce mai scurte. In cele din urma se ajunge la cateva atacuri pe an.
Tofii apar cel mai frecvent la pacientii cu guta cronica, dar pot aparea si la pacientii
care n-au suferit niciun episod de artrita acuta gutoasa. Tofii au de obicei aspectul unor
papule sau noduli galbeni sau albi, fermi, unici sau multipli.
Diagnosticarea gutei
Guta poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale, atunci cand apar, sunt
similare cu cele din alte conditii. In timp ce hiperuricemia apare la majoritatea persoanelor
care dezvolta guta, este posibil sa nu fie prezenta in timpul unei eruptii. In plus, majoritatea
persoanelor cu hiperuricemie nu dezvolta guta.
Medicii pot testa, de asemenea, nivelurile sanguine la nivelul acidului uric din sange.
In cele din urma, medicii pot cauta cristale de uree in jurul articulatiilor sau in
interiorul unor tofi, utilizand ultrasunete sau CT. Radiografiile nu pot detecta guta, dar pot fi
folosite pentru a exclude alte cauze.
Tratamentul gutei
Medicatia poate fi folosita pentru a trata simptomele atacurilor de guta, pentru a
preveni incidentele viitoare si pentru a reduce riscul complicatiilor de guta, cum ar fi pietrele
la rinichi si dezvoltarea de tofi.
Medicamentele pot fi utilizate, de asemenea, fie pentru a reduce productia de acid uric
(inhibitori ai xantin oxidazei, cum ar fi allopurinolul), fie pentru a imbunatati capacitatea
rinichilor de a elimina acidul uric din organism (probenecid).
Fara tratament, un atac de guta acuta va fi la cel mai rau interval de timp intre 12 si 24
de ore dupa ce a inceput. O persoana se poate astepta sa se recupereze in decurs de 1 pana la
2 saptamani fara tratament.
HIPOGLICEMIE
Nivelul glucozei din sange poate scadea ca urmare a mai multor factori. De cele mai
multe ori, hipoglicemia este o consecinta a tratarii necorespunzatoare a diabetului zaharat, dar
exista si alte cauze ce pot favoriza scaderea glicemiei. In cazul unei persoane diabetice,
administrarea unei doze prea mari de insulina (comprimate sau injectii) duce adesea la
scaderea brusca a glicemiei. Acelasi lucru se intampla daca un diabetic nu mananca suficient
sau la ore nepotrivite.
Manifestarile hipoglicemiei
o tremuraturi;
o nervozitate si anxietate;
o iritabilitate, nerabdare;
o confuzie si stari de delir;
o ritm cardiac accelerat;
o ameteala;
o somnolenta;
o vedere incetosata;
o foame excesiva si stari de greata;
o furnicaturi sau amorteli ale limbii sau buzelor;
o dureri de cap;
o oboseala si senzatie de slabiciune;
o furie, tristete si neliniste;
o cosmaruri sau crize de plans in timpul somnului;
o pierderea constientei;
o lipsa coordonarii miscarilor voluntare;
o spasme musculare.
Diagnosticarea hipoglicemiei
OBEZITATEA
TRATAMENT
Daca sunteti o persoana obeza si ati incercat, pe cont propriu, tot felul de metode de
slabire care nu au dat rezultate, indicat ar fi sa cereti ajutorul specialistilor. Acestia va vor
arata care sunt pasii ce trebuie urmati pentru a putea pierde in greutate intr-un mod corect si
sanatos. Impreuna cu medicul veti dezvolta un plan de alimentatie si un program de exercitii
adaptat nevoilor dumneavoastra. De asemenea, numai la recomandarea specialistului puteti
adauga in dieta anumite medicamente pentru scaderea in greutate. In functie de gradul
obezitatii, medicul va poate sfatui sa recurgeti la o interventie chirurgicala, respectiv o
operatie de micsorare a stomacului (inel gastric). Este o interventie majora iar pacientii vor
trebui sa schimbe modul in care mananca si cantitatea de alimente pe care o consuma.
PREVENTIE
Sunt cateva obiceiuri pe care daca le respectati zilnic va veti mentine in cea mai buna
forma toata viata. In primul rand, un regim alimentar echilibrat este vital pentru sanătatea
dumneavoastra. Se recomanda 3 mese pe zi si doua gustari, nu sariti peste micul dejun si
alegeti alimentele bogate in nutrienti, cum ar fi fructele, legumele si proteinele slabe. Evitati
sau reduceti alimentele bogate in grasimi. La fel de important este si sportul. Ajutati la
prevenirea cresterii in greutate prin efectuarea de exercitii fizice (mers pe jos, jogging, inotul,
plimbare cu bicicleta) cel puțin 30 de minute in fiecare zi. Monitorizati-va greutatea periodic!
Ideal ar fi sa pastrati un jurnal in care sa notati ce si cat mancati, precum si tipul si durata
exercițiilor fizice. Acest lucru va va ajuta sa mentineti un control asupra programului de
alimentatie si miscare.