Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHEORGHE CARALICEA
GHEORGHE CARALICEA
TOTUL VA FI BINE !
Editura MĂIASTRA
Târgu Jiu v 2020
TOTUL VA FI BINE !
Proiect de județ:
De ce avem nevoie de
”Regiunea Economică Autonomă a Gorjului”
7
GHEORGHE CARALICEA
- Credeți că se vor mai desfășura alegeri anul acesta?
- Eu sper că da, însă vor fi unii care vor avea grijă să îmi
răstălmăcească orice vorbuliță aș spune-o. Poate că vor spune
9
GHEORGHE CARALICEA
alții, de ce te lupți tu, ce ai tu în plus față de ei? În primul rând,
eu sunt ca și dumneavoastră, un om simplu care nu suportă să
își vadă țara jefuită de grupuri de ticăloși aciuați prin diverse
partide și care acționează împotriva interesului național. Am
voința de a mă opune acestui sistem și de a nu mă subjuga
pentru că din cauza corupției politice am fost nevoit să plec în
străinătate. Și acum vreau să îndrept lucrurile și să opresc tot
acest rău care ni se face de 30 de ani încoace tuturor. Nu mă
voi pune niciodată în jug pentru interesele lor meschine și mă
opun pentru ca această clasă politică să ne vândă județele și
țara străinilor. Mă opun acestor lideri politici care au avut bani
la discreție, dar au avut și mijloacele pentru a dezvolta econo-
mic această țară, însă nu au făcut-o. Au fost foarte puțini cei
care s-au luptat și au menținut România pe linia de plutire, dar
eforturile lor aproape că au fost zadarnice. În prezent, dintr-o
țară îmbelșugată, trădătorii de neam și țară au reușit să o facă
extrem de săracă în doar 30 de ani. Știu, poate că e greu să vă
opuneți acestui sistem, poate că sunteți înfricoșați de greutățile
prin care ați trecut și încă mai credeți în promisiunile lor, care
sunt doar amăgiri deșarte, dar nu trebuie să renunțați la a vă
redobândi țara și ființa națională. La clasa politică care ne-a
condus de la Revoluție până în prezent, totul rămâne doar la
stadiul de promisiune pentru că ei au interesele bine conturate.
21
GHEORGHE CARALICEA
- Nepotismele sunt cele care au făcut atât de mult țării
noastre și județului nostru. Aproape în toate instituțiile statului
vedem promovați copiii la nu știu ce politicieni, amantele sau
rudele lor. Acest sistem sufocă orice promovare pe criterii pro-
fesionale sau pe bază de experiență. Peste tot am văzut aceeași
placă: dacă ești copilul lui Florin Cârciumaru, al lui Ion Căli-
noiu, a lui Mihai Weber sau mai știu eu care, nu înseamnă că
ai automat anumite drepturi și nicio îndatorire. Noi ar trebui
să căutăm o clasă politică cu reprezentanții ei care să aibă cât
mai multe obligații față de cetățean și cât mai puține privilegii
pentru ei. Acum este exact invers și ei trag jar cât mai mult pe
turta lor și noi suntem la cheremul lor.
- Ce alternative avem?
32
TOTUL VA FI BINE !
44
TOTUL VA FI BINE !
- Statul este garantul instituției familiei. Din păcate,
doar pe hârtie. Ce-i de făcut?
60
TOTUL VA FI BINE !
- Odată ce au pus mâna pe putere e greu să-i mai dezlipim
de ea pentru că sunt ca urșii care au pus laba pe borcanul de
miere. Care mai sunt șansele să ne impunem voința noastră în
detrimentul lor?
Interviu realizat de
Grupul de Inițiativă Civică al Gorjului
66
TOTUL VA FI BINE !
Proiect de lege
privind autonomia economică a
autorităților locale, bazat pe principiul
descentralizării și cuprins în legislația
europeană și română în vigoare
67
GHEORGHE CARALICEA
Art. 6 Impozitul pe venit va rămâne la bugetul local al
UAT pe raza căruia s-a înregistrat respectivul venit.
(actual – impozitul pe venit se împarte în următoarele
procente:
71,5% bugetul local și 28,5% bugetul de stat)
Cap.II
68
TOTUL VA FI BINE !
tradițiilor folclorice și transmiterea acestora către generațiile
viitoare;
- investiții în programe de creștere a competențelor pro-
fesionale a cetățenilor deja calificați în diverse domenii.
2.
Impozitul pe profit:
În prezent, impozitul pe profit este reglementat de art.
13 – 46 din Codul fiscal, fiind una dintre principalele surse de
venit la bugetul de stat.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16%. Rezultatul fiscal se calculează ca dife-
renţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform regle-
mentărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile ne-
impozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil,
iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
Impozitul pe dividende:
Impozitul pe dividende este reglementat diferit, după
cum dividendele sunt plătite către o persoană fizică sau o per-
soană juridică. Totuși, în ambele forme, acest impozit constitu-
ie venit la bugetul de stat.
Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul pe
dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit
de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice
române.
Potrivit art. 97 alin. (7) din Codul fiscal, veniturile per-
soanelor fizice sub formă de dividende, se impun cu o cotă
de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:
70
TOTUL VA FI BINE !
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor di-
feră în funcție de numărul de salariați. Astfel, cota de impozitare
de 1% se aplică pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi,
inclusiv; cota de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat,
iar cota de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.
Impozitul pe venit:
În România, sistemul de impozitare a veniturilor a cu-
noscut mai multe modificări. Inițial, el se numea „impozit pe
fondul total de retribuire”, iar apoi a fost înlocuit cu un impozit
în cote progresive (între 6% și 45%, pe măsura creșterii veni-
tului). Din 2005 s-a trecut la sistemul impunerii proporționale
a venitului, o dată cu adoptarea sistemului cotei unice de im-
pozitare, de 16%.
Taxa pe valoarea adaugată (TVA):
Taxa pe valoare adăugată, principalul impozit indirect
datorat bugetului de stat, este reglementată de Titlul VII Cod
fiscal, corespunzător art. 265-334 din aceeași lege. Cota stan-
dard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse
cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la
data de 31 decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusa de 9% se aplica pentru unele alimente, me-
dicamente, produse ortopedice, cazare in regim hotelier, etc.
Cota redusa de 5% se aplica pentru manuale scolare, car-
ti, reviste, etc, acces muzee, targuri, expozitii, etc, livrare locu-
inte ca parte a politicii sociale.
Accize și taxe speciale:
Accizele sunt taxe speciale de consum, datorate bugetu-
lui de stat și sunt grupate în două categorii: accize armonizate
și accize nearmonizate. Acestea sunt reglementate de Codul
fiscal, art. 335-452.
71
GHEORGHE CARALICEA
Accize armonizate: Accizele armonizate, denumite în
continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau in-
direct asupra consumului următoarelor produse: tutun, bauturi
alcoolice, energie electrica
Accize nearmonizate: Accizele nearmonizate sunt taxe
speciale percepute asupra următoarelor produse: tigaretele
electronice, etc
Impozit pe construcții:
Impozitul pe construcții, care este diferit de impozitul/
taxa pe clădiri ce intră în bugetele locale, este reglementat de
art. 496-500 Cod fiscal. Contribuabilii obligați la plata impo-
zitului pe construcții sunt persoanele juridice române (cu anu-
mite excepții) și persoanele juridice străine cu un sediu perma-
nent în România. Cota de impozitare este de 1% din valoarea
construcțiilor.
3.
Sistemul de bugete în România
În România, gestionarea resurselor financiare publice se
realizează prin intermediul unui sistem unitar de bugete care
cuprinde :
-bugetul de stat: documentul elaborat şi administrat de
către Guvern, adoptat de către Parlament, prin lege, cuprinzând
veniturile şi cheltuielile aprobate prin legea bugetară anuală
-bugetul asigurărilor sociale de stat: documentul ce se
întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament
prin lege separată, fiind administrat şi gestionat de Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei
-bugetele locale: bugete de venituri şi cheltuieli ale uni-
tăţilor administrativ-teritoriale elaborate autonom, fapt ce sti-
mulează iniţiativa locală în realizarea veniturilor şi satisfacerea
cerinţelor locale
-bugetele fondurilor speciale: se întocmesc în vederea
72
TOTUL VA FI BINE !
finanţării anumitor obiective şi acţiuni necesare în perioada
considerată, pentru care se instituie prelevări obligatorii pe
bază de legi speciale
-bugetul trezoreriei statului: documentul în care sunt
înscrise veniturile şi cheltuielile trezoreriei privind activitatea
desfăşurată de aceasta în scopul îndeplinirii funcţiilor sale
-bugetele instituţiilor publice autonome: includ veni-
turile şi cheltuielile, sau după caz, numai cheltuielile anuale ale
instituţiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei
alte entităţi de drept public
-bugetul instituţiilor publice finanţate integral/parţial
din BS, BASS, BL, BFS: include cheltuielile anuale ale insti-
tuţiilor publice ce funcţionează doar pe baza resurselor primite
de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, buge-
tele locale şi bugetele fondurilor speciale. Cuprinde veniturile
şi cheltuielile anuale ale insituţiilor publice ce primesc sub-
venţii de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele locale şi bugetele fondruilor speciale în compeltarea
fondurilor proprii şi sunt în subordinea instituţiilor publice au-
tonome
-bugetele instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii: documentele în care sunt prevăzute şi apro-
bate veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice aflate în sub-
ordinea unor instituţii publice autonome, ce funcţionează doar
pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de
manifestări culturale sportive etc
-bugetele creditelor externe rambursabile, contractate
sau garantate de stat: documentele în care sunt prevăzute şi
aprobate veniturile şi cheltuielile fondurilor externe contrac-
tate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte
costuri se asigură din fonduri publice
-bugetele fondurilor externe nerambursabile: docu-
mentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltu-
ielile fondurilor externe care nu sunt rambursate.
73
GHEORGHE CARALICEA
Modificarea repartizării impozitelor și taxelor prin ac-
tualul proiect de lege nu schimbă cu nimic structura bugetu-
lui de stat, neafectând cu nimic funcționarea acestui sistem,
schimbă doar cuantumul sumelor cuprinse în bugetul de stat
și în bugetele locale.
4.
Principiile autonomiei locale (Carta Europeană a Au-
tonomiei Locale)a) Colectivităţile locale au dreptul la resur-
sele proprii adecvate de care să poată dispune liber, în vederea
exercitării atribuţiilor lor
b) Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie
să fie proporţionale cu responsabilităţile stabilite de ele prin
constituţie sau lege
c) Cel puţin o parte din resursele financiare ale colecti-
vităţilor locale trebuie să provină din impozite şi taxe locale
d) Colectivităţile locale trebuie să fie consultate, într-o
manieră adecvată, asupra modalităţilor în care vor fi alocate
resursele distribuite
e) Subvenţiile acordate colectivităţilor locale nu trebuie
să fie destinate finanţării unor proiecte specificate
f) În scopul finanţării propriilor obiective de investiţii,
colectivităţile locale trebuie să aibă acces la piaţa de capital .
Autonomia locală
(se poate opta prin proiect de lege)
Sistemul organizării locale:
Autonomie completă: comunităţile locale au libertate de-
plină în administrarea intereselor fără nici un control din partea
autorităţilor centrale
Autonomie limitată: control din partea autorităţilor cen-
trale
Variante:
74
TOTUL VA FI BINE !
Gestiunea bugetului local (I)
Constituirea veniturilor:
Constituirea veniturilor proprii în virtutea dreptului de a
percepe impozite şi taxe
Completarea veniturilor proprii cu sume defalcate din
veniturile bugetului autorităţilor publice centrale
Finanţarea integrală din bugetul central Furnizarea des-
centralizată a bunurilor publice P C B A BPa BP* BPb BP P
Cmg
Gestiunea bugetului local (II)
Veniturile bugetelor locale se constituie din:
a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribu-
tii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul
pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat;
c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte
bugete;
d) donatii si sponsorizari.
Gestiunea bugetului local (II)
Fundamentarea cheltuielilor bugetelor locale:
Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuieli-
lor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, re-
spectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se
efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor
administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea,
in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale
respective.
Fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetelor lo-
cale se efectueaza in stricta corelare cu posibilitatile reale de
incasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
Gestiunea bugetului local (III)
Trecerea de catre Guvern, in administrarea si finantarea
75
GHEORGHE CARALICEA
autoritatilor administratiei publice locale, a unor cheltuieli pu-
blice, ca urmare a descentralizarii unor activitati, precum si a
altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigura-
rea resurselor financiare necesare realizarii acestora, dupa cum
urmeaza:
a) in primul an, prin cuprinderea distincta, in anexa la
legea bugetului de stat, a resurselor necesare finantarii cheltu-
ielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum
si a criteriilor de repartizare;
b) in anii urmatori, prin cuprinderea resurselor respec-
tive in ansamblul sumelor alocate unitatilor administrativ-te-
ritoriale, cu exceptia celor nominalizate distinct prin anexa la
legea bugetului de stat.
5.
Regimul juridic al descentralizării.
101
GHEORGHE CARALICEA
care se răsfrâng asupra viitorului copiiilor. Ce face statul și
instituțiile lui? Are grijă să dea pensii speciale și să nu măreas-
că alocațiile copiilor.
Să nu uităm că familia este o instituție fundamentală, de-
pozitară a moștenirii și memoriei specifice (trecutul) și toto-
dată indispensabilă pentru formularea proiectului de societate
(viitorul), spre realizarea binelui comun.
Noi înțelegem că doar familia este locul ideal pentru ma-
nifestarea iubirii și a solidarității, asigurând stabilitatea și tran-
sferul între generații a ceea ce constituie structura de rezistență
a comunității: continuitatea.
Familia este baza pe care ne dezvoltăm toate proiecte-
le de viitor. Totodată, un străvechi ”loc comun” în gândirea
socio-politică arată că familia constituie cea mai importantă
instituție pentru forța, stabilitatea și durabilitatea statului.
De aceea, noi recunoaștem rolul primordial al familiei,
întemeiată pe căsătoria heterosexuală și monogamă, pentru
națiune, societate și civilizație și va acționa întotdeauna pen-
tru protejarea și propășirea ei. Având în vedere aceste aspecte
este mai mult decât necesar ca dreptul la viață și demnitate al
oricărei ființe umane trebuie să fie garantat și protejat prin lege
începând din momentul concepției.
Statul are datoria de a recunoaște, fără vreo discrimina-
re, dreptul la viață al copilului nenăscut, la egalitate cu cel al
tuturor celorlalți oameni. Temelia pe care este este așezată o
familie trebuie ocrotită de stat și, în același timp, trebuie făcute
investiții pentru dezvoltarea și stimularea tinerei generații care
va conduce țara noastră.
Pe marginea prăpastiei
126
TOTUL VA FI BINE !
Resursele geologice ale României reprezintă bogățiile
solului, subsolului și a apelor de suprafață și de adâncime. La
acestea se pot asocia energiile exploatabile ale vânturilor și ale
radiațiilor solare.
Ele pot fi dezvoltate în multe zone, acolo unde vânturile
sunt relativ puternice și constante.
Instalarea centralelor fotovoltaice este de dorit, dar ea
stă doar la îndemâna investitorilor și poate fi impulsionată prin
programe care să asigure măcar consultanță celor care doresc
să foloseasă în gospodărie energia solară.
132
TOTUL VA FI BINE !
noi, cei de la nivel local, nu suntem o prioritate pentru ei când
sunt prinși în lupta orgoliilor.
Necesitatea unui partid local, ancorat pe termen mediu și
lung în problemele județului nostru și care să reprezinte
EXCLUSIV interesele noastre locale, devine tot mai evidentă.
135
GHEORGHE CARALICEA
”Vechiturile” din politica Gorjului trebuie duse
la progamul Rabla
137
GHEORGHE CARALICEA
139
GHEORGHE CARALICEA
140
TOTUL VA FI BINE !
148
TOTUL VA FI BINE !
nal și șantajiști. Anticorupția a fost bună de folosit doar din
Opoziție! Liberalii nu mai au vreo urmă de jenă. Un traficant
de persoane, condamnat cu executare, susținut de PNL, este
numai bun la șefia unui spital județean. A fi cumătru de mi-
nistru e mai important decât că nu ai legătură cu domeniul sau
că ai în CV un dosar de șantaj: ești calificat pentru a fi trimis
în conducerea principalei companii de medicamente din Ro-
mânia. Iar dacă procurorii te urmăresc pentru că ți-ai falsificat
actele, partidul te ajută să ajungi prefect. Tot ce au criticat cât
erau în Opoziție a devenit perfect justificabil la putere. Pe lân-
gă noul coronavirus, România este lovită și de pandemiaPeNa-
Lă” au mai menționat pesediștii.
Referitor la aceste acuzații se dovedește cât se poate
de limpede că cele două partide mari, PNL și PSD, printr-o
înțelegere comună ajung mereu -când unii, când alții- la gu-
vernare.
Acesta este și motivul pentru care, în ultimele sondaje de
opinie, alegătorii au tendința de a respinge vechile partide și de
a se îndrepta către formațiuni politice noi ce vin cu un alt suflu
și cu o altă viziune.
149
GHEORGHE CARALICEA
154
TOTUL VA FI BINE !
PIB-ul a ajuns la 77% din valoarea din 1989. Revenire a fost
înceată, iar nivelul din 1989 s-a atins abia în anul 2004. Deci
ne-au trebuit 14 ani ca să ajungem de unde am plecat. Deși toa-
te țările foste comuniste au cunoscut șocuri economice la înce-
putul tranziției, în România lucrurile au fost extrem de grave.
România a suferit cel mai mult, celelalte țări și-au revenit mult
mai rapid. Spre exemplu, Polonia, Cehia și Ungaria au reușit
în anul 1993 să-și atingă nivelul economic pe care-l aveau în
anul 1989, Slovenia în 1994, Bulgaria în 1998, dar noi abia în
2004”, a spus Zamfir.
Cauzele acestui declin inimaginabil au fost legate de
strategia adoptată de guvernanți, aceea de a închide sau a pri-
vatiza toate întreprinderile, în loc să le facă rentabile.
În primul rând, a fost o strategie a tranziției axată pe pri-
vatizare, o privatizare totală, realizată rapid, „cu orie preț”. În-
treprinderile practic au dispărut, până-n 2000 industria a căzut
până la 45% din nivelul din 1989, deci practic s-a dezindustri-
alizat țara. În fiecare an era o listă cu întreprinderi care trebuiau
privatizate pe nimic. Ideologia de atunci era că noul proprietar
va reuși să realizeze o relansare a întreprinderilor.[...] Orice
întreprindere este o capacitate productivă, care are și elemente
viabile și elemente care trebuie eliminate. Însă, atunci, în Ro-
mânia, în loc să se caute dezvoltarea întreprinderilor și scoa-
terea lor din dificultate s-a mers, mai degrabă, pe vinderea lor,
cum se zicea pe atunci, și pe ”un leu”. De regulă ”investito-
rii” străini. Ei și-au făcut o socoteală foarte simplă și rațioanlă.
Au calculat dacă este mai eficient să facă investiții enorme ca
să intre într-o piață internațională destul de dificil de prevăzut
sau să vândă tehnica la fier vechi. Era clar că vânzarea la fier
vechi aducea imediat mult mai mult decât prețul pe care l-au
dat pentru cumpărarea fabricilor. Apoi, mai tîrziu au vândut și
terenul. Deci a fost o privatizare care a stimulat vânzarea pe
bucățele ale marilor întreprinderi și nu revigorarea lor. Foarte
155
GHEORGHE CARALICEA
multe dintre întreprinderile care au ajuns la fier vechi aveau
mari șanse de dezvoltare. Și erau importante penru eonomica
românească”, a mai afirmat el.
Situația în agricultură a fost și proastă. Profesorul Zamfir
a declarat că după 1989 ne-am întors la nivelul anului 1938 în
ceea ce ce privește producția agricolă, și abia în anul 2.000 s-a
ajuns la 65% din producția din 1989.
„În 1989 în agricultură erau întreprinderile de stat des-
tul de eficiente și cooperative agricole. Alte țări în tranziție,
printre care și Ungaria, nu au desființat cooperativele. La noi,
politic, a existat o furie împotriva ideii de cooperativă, deși
cooperativa este o practică cu rezultate foarte bune în aproa-
pe toate țările. S-a dat pământul înapoi, a dispărut tehnologia,
clădirile, sistemul de irigații, toate au fost distruse. Numai erau
nici măcar cai și pluguri și astfel agricultura a ajuns mult mai
slabă decât era între cel două războaie. Toate analizele arată că
sub 5 hectare de proprietate nu poți să fii eficient economic. O
agricultură cu proprietăți de sub 5 ha, reprezentând peste 80%
din toate proprietățile de terenuri agricole, nu are nicio șansă.
E nevoie de comasări de terenuri. Ne-am întors mult înainte de
anul 1938. Și abia în anul 2000 agricultura românească a ajuns
la 65% din producția pe care o realiza în 1989”, a continuat
profesorul.
În ceea ce privește vinovații, Cătălin Zamfir arată cu de-
getul și către instituțiile internaționale.
„Instituțiile internaționale au accentuat prioritatea priva-
tizării ”oricum”. Nu s-a pus problema reformării întreprinderi-
lor de stat pentru că orice economie în lume are și întreprinderi
de stat. Aceste companii au fost ignorate și paradoxul este că
ele, din ce în ce, au devenit tot mai ineficiente, unele s-au au-
todistrus. Întreprinderile de stat au început să fie exploatate de
căpușele din jur. Întreprinderile încă de stat au fost lăsate pra-
dă proastei administrații și mai ales reglementărilor cel puțin
156
TOTUL VA FI BINE !
neglijente ale managementului lor. Ele au fost exploatate în
interesul ”băieților deștepți”. Neglijarea managementului în-
treprinderilor de stat a avut mereu ca argument că statul este un
prost administrator. Prima formă a corupției tranziției a apărut
ca mijloc de exploatare a întreprinderilor de stat de către mici-
le întreprinderi private care roiau în jurul lor. Multe întreprin-
deri de stat au fost astfel distruse, înainte de a fi privatizate”,
a mai spus directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții
(ICCV) al Academiei Române.
sursa: activenews.ro
159
GHEORGHE CARALICEA
în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile
decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri
care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi.
De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternati-
ve de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială.
A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanţe între cifrele
publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltarea
a României (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese
că ponderea ţărilor socialiste în comerţul nostru exterior este
de cca. 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a
planului este de 54%”, arată CNSAS.
„Comentariile legate de nivelul de trai reprezintă atitu-
dini potrivnice regimului totalitar comunist, întrucât este de
notorietate faptul că anii ‚80 au fost guvernaţi de o politică
restrictivă în toate domeniile, inclusiv în cel alimentar. Potrivit
Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dic-
taturii Comuniste din România, ‚sfârşitul anilor 1980 a coincis
cu accentuarea politicii represive, inclusiv în plan economic.
Cu sprijinul unor specialişti din domeniul sănătăţii şi din alte
sectoare, conducerea PCR, şi în primul rând Nicolae Ceauşes-
cu, a luat decizii cu grave consecinţe în planul vieţii cotidie-
ne a cetăţenilor României: penuria artificială organizată statal,
reducerea dramatică a consumului de electricitate pentru uzul
cetăţenilor, dar nu numai, justificarea pe baze fals ştiinţifice a
unor politici deliberate de înfometare a populaţiei. Obsesia lui
Nicolae Ceauşescu şi a camarilei sale izvorâtă înainte de toate
dintr-o filosofie autarhică, de a achita, într-un interval foarte
scurt, întreaga datorie externă (de peste 8 miliarde de dolari), a
dus la deteriorarea accelerată a bazei tehnologice a economiei,
a industriei turistice şi a condiţiilor de viaţă. Cozile intermina-
bile, soldate întotdeauna cu rezultate incerte, au devenit viaţa
de zi cu zi cetăţenilor români”, potrivit CNSAS.
Devoalarea caracterului nereal al informaţiilor emise de
propaganda comunistă era tratată de Securitate drept o atitudi-
ne potrivnică regimului comunist.
160
TOTUL VA FI BINE !
„De altfel, pe baza informaţiilor furnizate cu solicitudine
de către pârât, ofiţerii din cadrul Securităţii au dispus următoa-
rele:
* Notă de verificare şi cunoaştere. Cele semnalate se ve-
rifică şi prin alte surse. Propun exploatarea notei la mapa CI
(...)
* Sursa a furnizat nota ca urmare a participării sale la
întâlnirea cu cetăţeanul englez D.W, pe lângă care este diri-
jat. Discuţiile dintre cei trei au fost controlate prin mijloace
I.D.E.B. în cooperare cu Direcţia a III-a. Cele relatate de sursă
vor fi confruntate cu discuţiile de pe bandă. Sursa a mai re-
latat că atât el, cât şi D.E. au fost invitaţi de D.W. în ziua de
26.03.1985 la un cocktail, pe care-l va organiza înaintea plecă-
rii şi unde vor fi invitate mai multe persoane. Sarcini: Sursa a
fost instruită să semnaleze operativ dacă D.W. îl mai invită pe
E.D. fără prezenţa altora. Măsuri: Propun ca materialul să fie
exploatat la dosarul privind pe D.W. şi informare la Direcţia a
III-a cu aspectele rezultate din discuţii. Însemnare marginală:
„De acord. Obţineţi şi dumneavoastră banda şi redaţi discuţii-
le, după care raportul cu concluzii, în urma controlării contac-
tului”.
CNSAS consideră că informaţiile furnizate de Mugur
Isărescu au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului.
„Nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de ase-
menea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea
clară a faptului că relatări precum cele prezentate anterior nu
rămâneau fără urmări. Este exclus ca pârâtul (Mugur Isărescu,
n.r.) să nu fi realizat faptul că, odată ce furniza astfel de infor-
maţii, asupra celor la care se referea în notele sale ar fi putut să se
desfăşoare acţiuni de investigare din partea Securităţii. Or, aceste
posibile acţiuni de investigare presupuneau cel puţin încălcarea
dreptului la viaţă privată, prin căutarea şi obţinerea de noi infor-
161
GHEORGHE CARALICEA
maţii despre cei denunţaţi, fără acordul acestora. De asemenea,
măsurile de urmărire se înăspreau dacă cei denunţaţi se aflau deja
în vizorul Securităţii”, se arată în documentul CNSAS.
„Atât timp cât pârâtul nu a luat în calcul şi ipoteza în
care Securitatea nu ar fi cunoscut situaţia denunţată, rezultă că
pârâtul nu a menajat interesele persoanei denunţate, nu a avut
o atitudine precaută şi nici de protejare a celui denunţat. Prin
urmare, nesocotind interesele celui denunţat, pârâtul a vizat în-
grădirea dreptului la viaţă privată în privinţa celui denunţat,
atât timp cât a acceptat că persoana denunţată să facă obiec-
tul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al
denunţului său. Altfel spus, prin furnizarea acestor informaţii,
pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit
în delaţiunile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare şi,
prin urmare, a vizat această consecinţă”, potrivit CNSAS.
sursa: digi24.ro
172
TOTUL VA FI BINE !
eșuează”, care sunt mult mai importante decât figurile publice
trecătoare care conduc aceste instituții.
Aceste instituții integrative sau inclusive sunt cele la care
participă întreaga societate, nu doar o castă privilegiată și care
fac posibilă gestionarea eficientă a bunurilor publice. Capitalis-
mul coerent funcționează pentru că aceste instituții impersona-
le funcționează pentru toate lumea, nu doar pentru privilegiați
și nu depind de figuri providențiale să o facă, așa cum se întâm-
plă la noi, când din comunism am învățat să așteptăm salvarea
de la vreo figură providențială și mai puțin de la funcționarea
instituțiilor statului, indiferent de cine le conduce la un anu-
mit moment. Fără instituții politice și economice integrative,
o țară nu poate funcționa la parametrii normali și mai devreme
sau mai târziu apar falii în modul de funcționare a justiției, a
economiei, a sistemului de sănătate sau în modul în care este
administrat banul public. Iar aceste falii vor duce în timp, mai
devreme decât se crede, la tentațiile autoritarismului.
Suntem deci conduși de politicieni incompetenți pentru
că am moștenit o infrastructură instituțională comunistă și oa-
menii acestui sistem, dar și pentru că nu am știut să profităm
de libertatea reală de după 1990 pentru a ne educa mai bine și a
învăța să cooperăm pentru a construi instituții integrative soli-
de. Lucrurile astea trebuiau făcute imediat dupa revoluție, însă
dacă ne pasă de generațiile viitoare, nu e prea târziu să începem
acum, fiecare dintre noi.
173
GHEORGHE CARALICEA
175
GHEORGHE CARALICEA
la Secretariatul General al Guvernului. În paralel, soțul era și
ministru al Culturii, nu doar simplu senator.
Conform declarației de avere din 2019, doamna
Romașcanu și-a adăugat alte poziții în portofoliu, tot la stat:
a devenit membră a Consiliului de Administrație al Tele-
trans și membră în Consiliului de Administrație al Companiei
Naționale Administrarea Porturilor Dunării Maritime SA. E
adevărat, a pierdut postul de consilier principal de la MApN,
dar îl avea încă pe cel de la SGG.
Potrivit declarației depuse anul acesta, doamna
Romașcanu a rămas doar consilier parlamentar. Dar a și născut
între timp al doilea copil al familiei, ceea ce ar explica de ce nu
a mai colecționat și alte posturi la stat.
Pe scurt: consilier parlamentar, consilier la Ministerul
Apărării, la Secretariatul General al Guvernului, membru în
CA al Teletrans și al Companiei Naționale Administrarea Por-
turilor Dunării Maritime SA în numai doi ani.
Cum de este atât de competentă soția senatorului PSD
Lucian Romașcanu, fost ministru al Culturii? Și are legătură
obținerea acestor posturi cu ascensiunea soțului în PSD.
A răspuns pentru Newsweek România chiar Lucian
Romașcanu: „Deocamdată este în concediu de maternitate. Din
ce știu eu, a ajuns (consilier parlamentar – n.r.) în urma unui
concurs la Biroul Permanent de la Camera Deputaților. Eu sunt
doar soțul. Este decizia dumneaei de a vă răspunde. Știu că a
fost membră în consiliile de administrație. Lucra la Guvern pe
vremea aia. Era la cabinetul vicepremierului Ciolacu.”
sursa: direct24.ro
176
TOTUL VA FI BINE !
195
GHEORGHE CARALICEA
care, spune premierul României, la Bruxelles există „o adevă-
rată religie pe această temă”.
Concret, pentru atingerea obiectivelor pactului european,
scrie Digi24, statele membre sunt obligate să închidă minele și
termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbu-
ne și să reconvertească industria carboniferă și personalul care
va rămâne fără locuri de muncă. În cifre, peste 15000 de mineri
și personal auxiliar din Valea Jiului și din Oltenia ar putea ră-
mâne fără loc de muncă.
Pentru atingerea neutralității climatice, UE vrea să alo-
ce, în următorii 7 ani, aproximativ 250 de miliarde de euro.
În plus, va exista un așa zis „fond al tranziției juste”, de 7,5
miliarde de euro, pentru ajutorarea directă a persoanelor și a
regiunilor afectate cel mai mult. În cazul României, este vorba
de regiunile carbonifere din Valea Jiului și din zona Olteniei.
sursa: activenews.ro
204
CUPRINS
Proiect de județ
a Gorjului”..............................................................................5
județului nostru................................................................... 35
205
Pre-press & print: