SISTEMUL GENITAL TESTE Generalităţi

1. CM. Perioadele de dezvoltare a organelor genitale: A. Masculină B. Feminină C. Indiferentă D.

Urogenitală E. De diferențiere

Organele reproductive masculine – structură, topografie, anomalii, explorare pe viu. Partea incretoare a
testiculelor (vezi compartimentul: Glandele endocrine…) Uretra masculină – structură, porțiuni, traiect,
topografie, anomalii, explorare pe viu.

2. CS. Din organele genitale masculine interne structură parenchimatoasă au: A. Cordonul spermatic B.
Veziculele seminale C. Glandele bulbouretrale D. Testiculul E. Prostata

3. CS. Din organele genitalele masculine cavitare (tubulare) sunt: A. Testiculul B. Prostata C. Apendicele
testicular D. Glandele bulbouretrale E. Canalul deferent

4. CS. Apendicele testicular se află pe: A. Extremitatea inferioară B. Marginea medială C. Faţa medială D.
Extremitatea superioară E. Marginea posterioară

5. CS. Din exterior parenchimul testiculului este delimitat de: A. Tunica seroasă B. Fascia seprmatică
internă C. Tunica albuginee D. Fascia spermatică externă E. Fascia cremasterică

6. CS. Parenchimul testiculului este format din: A. Canaliculele eferente B. Canaliculele aberante C.
Tunica albuginee D. Lobulii epididimali E. Canaliculele seminifere contorte

7. CS. Mediastinul testiculului se află: A. Pe marginea anterioară B. Pe faţa anterioară C. Pe marginea

posterioară D. Pe faţa laterală E. Pe faţa medial

8. CS. Lobulul testiculului este alcătuit din: A. Rete testis B. 5 - 6 canalicule eferente C. 10 canalicule
aberante D. 15 - 20 canalicule seminifere contorte E. 2 - 3 canalicule seminifere contorte

9. CS. Căile spermatice încep cu: A. Tubii seminiferi contorţi B. Tubii seminiferi recţi C. Reţeaua
testiculară D. Ductele eferente E. Ductul epididimar

10. CS. Din rețeaua testiculului pornesc: A. Canaliculele seminifere rectilinii B. Canaliculele testiculare
eferente C. Canaliculele seminifere aferente D. Canaliculele seminifere contorte E. Canalul epididimului

11. CS. Spermatozoizii sunt elaborați în: A. Canaliculele seminifere recte B. Rete testis C. Canaliculele
eferente D. Canaliculele aferente E. Canaliculele seminifere contorte

12. CS. Ectopia paradoxală reprezintă situația când ambele testicule se află: A. În canalul inghinal B. La
nivel de perineu C. În cavitatea abdominală D. În cavitatea bazinului mic E. Într-o singură cameră a
scrotului

13. CS. Căile spermatice încep cu: A. Tubulii seminiferi contorți B. Tubulii seminiferi recți C. Rețeaua
testiculară D. Ducturile eferente E. Ductul epididimar

14. CM. Din funiculul spermatic fac parte formaţiunile: A. Arterele testiculare B. Mușchiul lacunar C.
Plexul pampiniform D. Vasele limfatice E. Nici una din cele menționate

15. CS. Veziculele seminale sunt situate: A. În fosa iliacă B. Retrocecal C. Retrorectal D. În cavitatea
bazinului mare E. În cavitatea bazinului mic

16. CS. Canalul ejaculator se formează la confluierea: A. Canalului epididimului cu canalul deferent B.
Canalului excretor al veziculei seminale cu cele eferente C. Canalului excretor al veziculei seminale cu
cele aferente D. Canalului excretor al veziculei seminale cu canalul prostatei E. Canalului excretor al
veziculei seminale cu canalul deferent
17. CS. Canalul ejaculator se deschide in: A. Prostată B. Porțiunea membranoasă a uretrei C. Veziculele
seminale D. Porțiunea prostatică a uretrei E. Vezica urinară

18. CS. Prostata este un organ: A. Glandular B. Muscular C. Cavitar D. Tubular E. Musculoglandular

19. CM. Parenchimul glandular al prostatei începe să se dezvolte în: A. Perioada pubertară B. Perioada
școlară inferioară C. Maturizarea sexuală D. Mica copilărie E. Adolescenţă

20. CS. Prostata este situată: A. În bazinul mare B. În bazinul mic C. Retrocecal D. În fosa iliacă dreaptă E.
Retrovezical

21. CS. Prin prostată trec: A. Canalele epididimului B. Canalele glandelor bulbouretrale C. Canalul
deferent D. Porțiunea prostatică a uretrei E. Canalele excretoare

22. CS. Palparea pe viu a prostatei se realizează: A. Prin vezica urinară B. Prin canalul inghinal C. Prin
intestinul rect D. Prin scrot E. Prin peretele anterior al cavității abdominale

23. CM. Începând cu care perioadă a ontogenezei postnatale prostata activează şi ca glandă: A. Şcolară
inferioară B. Maturării sexuale C. Mica copilărie D. Maturității E. Pubertară

24. CS. Canalele glandulare ale prostatei în confluenţă pară continuă în: A. Canalul excretor B. Canalul
ejaculator C. Canalele prostatice excretoare D. Uretră E. Coliculul seminal

25. CS. Forma, dimensiunile şi consistenţa prostatei pot fi apreciate prin: A. Palpare suprapubiană B.
Palpare infrapubiană C. Tușeu rectal D. Palpare a fosei ischioanale E. Prostatografie

26. CS. Glandele bulbouretrale sunt situate: A. În porțiunea prostatică a uretrei B. În porțiunea
spongioasă a uretrei C. În porțiunea membranoasă a uretrei D. La baza prostatei E. Bilateral de
porțiunea membranoasă a uretrei

27. CM. Organele genitale masculine interne includ: A. Scrotul B. Glandele bulbouretrale C. Penisul D.
Prostata E. Testiculul

28. CS. Glandele bulbouretrale sunt așezate în profunzimea: A. Diafragmei pelviene B. Diafragmei
urogenitale C. Mușchiului transvers superficial al perineului D. Mușchiului bulbospongios E. Mușchiului
transvers profund al perineului

29. CS. Canalele glandei bulbouretrale se deschid în: A. Prostată B. Veziculele seminale C. Partea
prostatică a uretrei D. Partea membranoasă a uretrei E. Uretra regiunii bulbului penisului

30. CM. Glandele bulbouretrale se află: A. În diafragmul urogenital B. În diafragmul pelvian C. Între
fasciile superioară şi inferioară a diafragmului urogenital D. În fascia viscerală a bazinului E. În fascia
inferioară a diafragmului bazinului

31. CM. Maturarea spermatozoizilor are loc în: A. Ductul deferent B. Canaliculele seminifere recte C.
Glandele bulbouretrale D. Veziculele seminale E. Epididim

32. CS. Crura penisului se inseră pe: A. Simfiza pubiană B. Ramurile superioare ale oaselor ischiatice C.
Marginea inferioară a simfizei pubiene D. Ramurile superioare ale oaselor pubiene E. Ramurile inferioare
ale oaselor pubiene

33. CS. Bulbul penian este format de: A. Corpul cavernos drept B. Corpul spongios C. Corpul cavernos
stâng D. Crura penisului E. Septul penian

34. CS. Rădăcinile corpilor cavernoși ai penisului sunt formate de: A. Tunica albuginee B. Septul penian C.
Corpii cavernoși D. Corpul spongios E. Partea dorsală a penisului
35. CS. Utriculul prostatic se află: A. În partea membranoasă a uretrei B. În partea spongioasă a uretrei C.
În prostată D. În canalul ejaculator E. Pe coliculul seminal

36. CS. Coliculul seminal se află: A. La baza prostatei B. În porțiunea spongioasă a uretrei C. În porțiunea
membranoasă a uretrei D. În porțiunea prostatică a uretrei E. În prostate

37. CS. Sfincterul voluntar al uretrei se află la nivelul: A. Bulbului penian B. Porțiunii membranoase a
uretrei C. Porțiunii prostatice a uretrei D. Porțiunii spongioase a uretrei E. Glandului penian

38. CS. Care din tunicile scrotului formează septul lui: A. Fascia spermatică internă B. Fascia spermatică
externă C. Tunica vaginală D. M. cremaster E. Tunica dartos

39. CS. Care din tunicile scrotului este constituită din 2 foiţe: A. Fascia cremasterică B. Fascia spermatică
internă C. Fascia spermatică externă D. Tunica vaginală E. Tunica dartos

40. CM. Testiculul: A. Reprezintă gonada masculină B. Are o greutate de 40-50 g C. Este parte a glandelor
cu funcție dublă D. Nu este supus modificărilor de vârstă E. Din dreapta are o greutate mai mare şi e
situat cu aproximativ 1 cm mai jos

41. CM. Testiculul: A. Poate fi palpat cu uşurinţă B. E de consistenţă elastică şi dură, uniformă şi e foarte
sensibil C. La exterior e de culoare albicioasă – albăstruie iar parenchimul e gălbui – roşiatic D. E situat în
scrot şi face parte din genitalele externe E. Dimensiunile lui cresc până la vârsta de 14-18 ani

42. CM. Poziţia anatomică a testiculului poate fi stabilită ţinându-se cont de: A. Feţele laterală şi medială
B. Extremităţile superioară şi inferioară C. Marginile anterioară şi posterioară D. Sinusul (recesul)
epididimar E. Tunicile testiculului

43. CM. Cu privire la tunica albuginee: A. Reprezintă formaţiunea care înveleşte parenchimul testiculului
B. Din derivatele ei fac parte mediastinul (corpul Highmore) şi septele testiculului, care constituie stroma
conjunctivă C. Are o grosime de cca 500 mcm D. Faţa ei externă este accidentată E. Prin faţa sa internă
aderă intim la parenchim

44. CS. Cu privire la dezvoltarea testiculului: A. Diferenţierea gonadelor începe în săptămâna VII de
dezvoltare a embrionului B. Ductele eferente se dezvoltă din canaliculele mezonefrosului C. Appendix
testis derivă din extremitatea craniană a canalului lui Müller D. Tunica lui albuginee derivă din canalul lui
Wolff E. Descinde în scrot în luna VII de viaţă intrauterină4

5. CM. Feţele testiculului: A. Anterioară B. Posterioară C. Medială D. Superioară E. Laterală

46. CM. Marginile testiculului: A. Posterioară B. Medială C. Laterală D. Inferioară E. Anterioară

47. CM. Funcțiile testiculului: A. Hematopoietică B. De regenerare C. Ovulație D. Generativă E. Endocrină

48. CM. Sperma este constituită din: A. Secretul prostatei B. Spermatozoizi C. Secretul epididimului D.
Secretul canaliculelor seminifere rectilinii E. Secretul veziculelor seminale

49. CM. Anomaliile procesului de descindere a testiculului: A. Retenţia B. Ectopia C. Visceroptoza D.

Monorhie E. Biorhie

50. CM. Retenția poate fi: A. Perineală B. Femurală C. Inghinală D. Pubopeniană E. Abdominală

51. CM. Factorii ce contribuie la descinderea testiculului: A. Presiunea din canalul inghinal B.
Gubernaculul testiculului C. Dezvoltarea intensă a rinichilor D. Procesul vaginal E. Presiunea
intraabdominală

52. CM. Testiculul se explorează prin: A. Diafanoscopie B. Colpografie C. Palpaţie D. Pelviografie E.

Sonografie
53. CM. Porțiunile canalului deferent: A. Inghinală B. Musculară C. Pelviană D. Funiculară E. Testiculară

54. CM. Ductul deferent: A. Porneşte de la extremitatea superioară a testiculului B. În porţiunea sa

preterminală prezintă o dilatare denumită ampula ductului deferent C. În porţiunea terminală se
îngustează şi se uneşte cu canalul excretor al veziculei seminale D. Pereţii lui sunt alcătuiţi din tunicile
seroasă, musculară şi mucoasă E. Pe viu poate fi explorat prin palpaţie şi examen radiologic

55. CM. Tunicile canalului deferent: A. Musculară B. Seroasă C. Mucoasă D. Submucoasă E. Adventicea

56. CM. Cordonul spermatic poate fi palpat în: A. Regiunea suprapubiană B. Bazinul mare C. Canalul
inghinal D. Bazinul mic E. Scrot

57. CM. Veziculele seminale: A. Sunt două, au o structură lobulară şi rol de rezervor pentru depozitarea
spermei B. Sunt situate puţin mai sus de baza prostatei, între vezica urinară şi rect C. Au formă conică şi
sunt alcătuite din bază, corp şi vârf, care se continuă cu ductul excretor D. Se dezvoltă din canalul lui
Wolff şi la nou-născut sunt situate intraperitoneal E. Pot fi explorate prin tuşeu rectal

58. CM. Tunicile veziculelor seminale: A. Musculară B. Adventiceală C. Seroasă D. Mucoasă E.

Submucoasă

59. CM. Prostata: A. Reprezintă un organ musculo-glandular impar cu o greutate de 20-25 g B. Este
străbătută de uretră şi ductele ejaculatoare C. Constă din doi lobi laterali, unul mijlociu şi unul posterior
D. Conţine glande periuretrale şi glande prostatice propriu-zise E. Se dezvoltă din epiteliul uretrei în curs
de formare

60. CM. La prostată distingem: A. Corp B. Col C. Bază D. Apex E. Fund

61. CM. Porțiunile funiculului spermatic: A. Scrotală B. Inghinală C. Prostatică D. Pelvină E.

Epididimotesticulară

62. CM. Funiculul spermatic este constituit din: A. Artera testiculară B. Plexul venos pampiniform C.
Artera canalului deferent D. Canalul deferent E. Canalul ejaculator

63. CM. Prostata are raporturi cu: A. Testiculele B. Veziculele seminale C. Epididimul D. Rectul E. Vezica
urinară

64. CM. Prostata posedă următorii lobi: A. Anterior B. Drept C. Posterior D. Mediu E. Stâng

65. CM. Structura prostatei: A. Tunica seroasă B. Capsula C. Ţesut muscular neted D. Ţesut muscular
striat E. Ţesut glandular

66. CM. Indicaţi hormonii elaborați de testicule şi ovare: A. Estrogen B. Mezotestosteron C. Prostatin D.
Testosteron E. Enteroestrogen

67. CM. Glandele bulbouretrale: A. Numeric sunt variabile B. Sunt amplasate în diafragma urogenitală, în
muşchiul transvers profund al perineului C. Ductul excretor al fiecărei glande se deschide în porţiunea
incipientă a uretrei peniene D. Secretă un lichid vâscos, care este expulzat în uretră în timpul ejaculării E.
Corespund glandelor parauretrale ale femeii

68. CM. Porțiunile penisului: A. Glandul penian B. Colul glandului C. Rădăcina D. Corpul E. Baza

69. CM. Cu privire la penis: A. Rădăcina lui constă din crura penis şi bulbul penian B. Este fixat prin
perineu, ligamentul fundiform şi ligamentul suspensor C. Glandul şi bulbul reprezintă expansiuni ale
corpului spongios D. Se dezvoltă din tuberculul genital şi plicele genitale E. Toate false

70. CM. Structura penisului: A. Un corp spongios B. Bulbul penian C. Tunica albuginee D. Două corpuri
cavernoase E. Două corpuri spongioase
71. CM. Porțiunile uretrei masculine: A. Spongioasă B. Cavernoasă C. Membranoasă D. Externă E.
Prostatică

72. CM. Uretra masculină penetră: A. Corpul cavernos al penisului B. Corpul spongios al penisului C.
Diafragma urogenitală D. Diafragma pelviană E. Prostata

73. CM. Îngustările uretrei masculine se află la nivelul: A. Bulbului penian B. Porțiunii membranoase C.
Orificiului extern D. Părții prostatice E. Orificiului intern

74. CM. Dilatările uretrei masculine se află în: A. Partea membranoasă B. Partea cavernoasă C. Regiunea
glandului penian (fosa naviculară)D. Partea prostatică E. Regiunea bulbului penian

75. CM. Uretra masculină se explorează prin: A. Cateterism B. Colposcopie C. Uretrografie D.

Uretroscopie E. Colpografie

76. CM. Tunicile scrotului: A. Pielea B. Fascia cremasterică C. Fascia spermatică internă D. Mucoasa E.
Musculara

77. CM. În scop de evacuare a acumulărilor lichidiene din cavitatea vaginală acul seringii va străpunge: A.
Pielea B. Tunica dartos C. Fascia cremasterică D. Fascia spermatică internă E. Lama viscerală a tunicii
vaginale

78. CM. Dintre formaţiunile care ţin de testicul şi scrot derivate ale peretelui abdominal sunt: A. M.
cremaster B. Tunica vaginală a testiculului C. Tunica albuginee D. Tunica dartos E. Gubernaculul
testiculului

79. CM. Pentru explorarea scrotului pot fi utilizate: A. Palpația B. Pelviografia C. Diafanoscopia D.
Sonografia E. Uretroscopia

80. CM. Processus vaginalis: A. Reprezintă un derivat al peritoneului B. Există numai la bărbat C. Se
transformă în tunica vaginală a testiculului D. Porţiunea lui, situată în jurul funiculului spermatic după
naştere se rezoarbe E. Apare în luna III de viaţă intrauterină la nivelul viitorului orificiu intern al canalului
inghinal

81. CM. Uretra masculină: A. Descrie două curburi cu unghiurile subpubian şi prepubian B. Constă din
porţiunile fixă şi mobilă, anterioară şi posterioară, prostatică, membranoasă şi spongioasă C. La nou-
născut are lungimea de 5-6 cm D. Punctul ei cel mai slab se află la trecerea porţiunii membranoase în
cea spongioasă E. Are un calibru uniform

82. CM. Cu privire la structura peretelui uretrei: A. Prezintă trei tunici – mucoasă, musculară şi
adventiceală B. Vizualizată prin uretroscopie mucoasa e de culoare roşiatică C. Mucoasa conţine glande
uretrale (Littré) D. Tunica musculară conţine fibre netede longitudinale şi circulare E. Adventicea leagă
uretra cu formaţiunile adiacente

Organele reproductive feminine – structură, topografie, anomalii, explorare pe viu. Formațiunile

endocrine ale ovarelor (vezi compartimentul: Glandele endocrine…). Uretra feminină. Perineul –
structură, topografie, particularități de gen, explorare pe viu.

83. CS. Care din organele genitale feminine sunt parenchimatoase: A. Uterul B. Ovarul C. Trompele
uterine D. Vaginul E. Clitorisul

84. CS. În raport cu peritoneul ovarul este situat: A. Intraperitoneal B. Mezoperitoneal C. Extraperitoneal
D. În cavitatea peritoneală E. Toate false

85. CM. Dintre mijloacele de fixare ale ovarului, enumerate mai jos fibre musculare netede conţin: A.
Ligamentul suspensor B. Pediculul vasculonervos C. Ligamentul propriu D. Mezovarul E. Ligamentul
tuboovarian
86. CS. Hilul ovarului se află pe marginea: A. Laterală B. Inferioară C. Superioară D. Liberă E. Mezovarică

87. CM. Suprafața ovarului este tapetată cu: A. Epiteliu germinativ B. Peritoneu C. Adventice D. Tunica
albuginee E. Tunica subseroasă

88. CS. Foliculii maturi ai ovarului se află în: A. Substanţa medulară B. Stroma ovarului C. Tunica
albuginee D. Substanța corticală E. Epiteliul embrionar

89. CS. Ovocitul din foliculul maturizat pătrunde în: A. Trompa uterină B. Cavitatea uterului C.
Parametrium D. Vagin E. Cavitatea peritoneală

90. CS. Celulele sexuale feminine se maturizează în: A. Foliculii ovarului B. Trompele uterine C. Hilul
ovarului D. Vagin E. Uter

91. CS. Captarea ovocitului, fecundaţia şi transportul zigotului se pot realiza cu contribuţia următoarelor
formaţiuni exceptând: A. Musculatura netedă din ligamentele ovarului B. Fimbria ovariană cu ligamentul
tuboovarian C. Mezosalpingele, care facilitează mobilitatea trompei D. Musculara trompei E. Celulele
ciliate ale mucoasei tubare

92. CS. Raportul trompei uterine cu peritoneul: A. Extraperitoneal B. Retroperitoneal C. Mezoperitoneal

D. Intraperitoneal E. În cavitatea peritoneului

93. CM. Toate afirmaţiile cu privire la uter sunt corecte în afară de: A. Fundul reprezintă porţiunea,
aflată mai sus de nivelul orificiilor de deschidere a tubelor uterine B. Marginile lui la femeia nubilă sunt
convexe C. Colul uterin prezintă particularităţi morfologice în raport cu vârsta şi numărul de naşteri D.
Greutatea lui la multipare este în medie mai mică decât la nulipare E. Tunica lui musculară (miometrul)
are o structură uniformă; ea constă din fascicule de fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv, care
predomină

94. CS. Cu privire la raporturile uterului cu peritoneul A. Este situat intraperitoneal B. De pe faţa
anterioară a uterului peritoneul coboară pe porţiunea pelviană a vaginului C. Peritoneul de pe ambele
feţe uterine trecând lateral formează ligamentele largi D. Dintre cele două excavaţii, formate la
reflectarea peritoneului de pe feţele uterului pe organele vecine cea anterioară (vezicouterină) este mai
adâncă E. Toate false

95. CS. Cea mai fixă porţiune a uterului este: A. Corpul B. Colul C. Fundul D. Istmul E. Ostiumul

96. CM. Componente ale ligamentului lat sunt toate formaţiunile enumerate exceptând: A. Mezometrul
B. Mezosalpingele C. Ligamentele cardinale D. Mezovarul E. Perimetrul

97. CS. Ce formă are cavitatea uterului pe radiogramă: A. De romb B. Triunghiulară C. Ovală D. Pătrată E.
Neregulată

98. CS. La locul de trecere a corpului uterin în col se formează: A. Vestibulul uterin B. Diverticulul uterin
C. Infundibulul uterin D. Ampula uterină E. Istmul uterin

99. CS. Orificiul uterin se află în: A. Porțiunea supravaginală B. Porțiunea vaginală C. Porţiunea
infravaginală D. Istmul uterin E. Porțiunea extravaginală

100. CS. Pliurile palmate se află în: A. Cavitatea uterului B. Canalul colului uterin C. Vagin D. Trompele
uterine E. Fundul uterului

101. CS. Parametrul constituie: A. Tunica seroasă a uterului B. Țesut conjunctiv lax din regiunea fundului
uterului C. Țesut conjunctiv lax din regiunea corpului uterului D. Ligament al uterului E. Țesut conjunctiv
lax dintre foițele ligamentului lat
102. CS. Ligamentele cardinale ale uterului se află între: A. Rect si uter B. Simfiza pubiană si uter C. Uter
şi pereții bazinului D. Uter şi vezica urinară E. Uter şi ovar

103. CS. Bolta vaginului se află: A. Bilateral de colul uterin B. Posterior de colul uterin C. În jurul colului
uterin D. În jurul labiilor colului uterin E. Anterior la nivelul vestibulului vaginal

104. CS. Toate mijloacele de fixare a vaginului enumerate mai jos sunt secundare exceptând: A. Colul
uterin B. Aderarea la organele vecine (vezica urinară, uretra, rectul) C. Lamele sacrorectogenitopubiene
şi ligamentele cardinale D. Centrul tendinos al perineului (corpul perineului) E. Muşchii ridicători anali

105. CS. Fanta genitală este delimitată de: A. Mușchii perineului pelvian B. Clitoris C. Mușchii perineului
urogenital D. Labiile mari E. Labiile mici

106. CS. Glandele vestibulare mari sunt situate: A. La capătul posterior al bulbului vestibulului B. La baza
labiilor pudende mici C. La baza clitorisului D. În profunzimea peretelui vestibulului vaginal E. În corpii
cavernoși ai clitorisului

107. CS. Glandele vestibulare mici sunt situate: A. În corpii cavernoși ai clitorisului B. La baza labiilor
pudende mici C. La baza labiilor pudende mari D. În profunzimea peretelui vestibulului vaginal E. În
tunica mucoasă a uretrei feminine

108. CM. Organele genitale feminine interne: A. Uterul B. Trompele uterine C. Vaginul D. Ovarele E.
Clitorisul

109. CM. Organele genitale feminine externe: A. Vaginul B. Clitorisul C. Labiile mici D. Trompele uterine
E. Labiile mari

110. CM. Ovarul: A. Organ par care reprezintă glanda sexuală feminină B. Este un organ mobil al micului
bazin C. Produce celule sexuale feminine (ovocite) şi secretă hormoni sexuali D. Dimensiunile, greutatea,
aspectul şi culoarea lui la femeia adultă sunt constante E. Poate fi explorat prin palpare bimanuală,
pelvigrafie, sonografie, laparoscopie

111. CM. La fixarea relativă a ovarului contribuie toate elementele enumerate exceptând: A. Ligamentul
suspensor cu pediculul vasculonervos B. Ligamentul propriu C. Ligamentul lateral al uterului D.
Ligamentul tuboovarian E. Mezovarul

112. CM. La ovar distingem feţele: A. Anterioară B. Posterioară C. Laterală D. Superioară E. Medială

113. CM. Marginile ovarului: A. Liberă B. Medială C. Inferioară D. Superioară E. Mezovarică

114. CM. Extremitățile ovarului: A. Uterină B. Uretrală C. Laterală D. Tubară E. Medială

115. CM. Funcțiile ovarelor: A. Metabolică B. Producerea celulelor sexuale feminine C. Hematopoietică
D. Endocrină E. De transport a ovocitelor

116. CM. Aparatul de fixare a ovarului include ligamentele: A. Uteroovarian B. Tuboovarian C. Suspensor
al ovarului D. Rotund al ovarului E. Propriu al ovarului

117. CM. Parenchimul ovarului este alcătuit din: A. Substanță corticală B. Substanță endocrină C.
Substanță canaliculară D. Substanță glandulară E. Substanță medulară

118. CM. Fazele ciclului menstrual: A. Premenstruală (secreție) B. Intermediară C. Menstruală D.

Retromenstruală E. Postmenstruală

119. CS. Intraperitoneal sunt situate organele: A. Ovarele B. Trompele uterine C. Prostata D. Uterul E.
Vezica urinară
120. CM. Informații despre forma şi dimensiunile ovarelor pot fi obținute prin: A. Pelvigrafie B. Tușeu
rectal C. Sonografie D. Endoscopie E. Palpare bimanuală

121. CM. Metrosalpingografia reprezintă metoda de explorare radiologică a: A. Uretrei B. Uterului C.

Ureterelor D. Trompelor uterine E. Ovarelor

122. CM. Colposcopia reprezintă metoda de explorare a: A. Ovarelor B. Colului uterin C. Uterului D.
Vaginului E. Rectului

123. CM. Porțiunile salpingelui: A. Uterină B. Ovarică C. Ampula D. Istmul E. Infundibulul

124. CM. Trompa uterină: A. Se dezvoltă din ductul paramezonefric B. Reprezintă un conduct
musculofibros sinuos cu lumenul uniform C. Leagă uterul cu extremitatea superioară a ovarului D. Are o
lungime de 10-12 cm E. Poate fi explorată pe viu prin palpaţie, histerosalpingografie, celioscopie,
pertubaţie

125. CM. Tunicile salpingelui: A. Mucoasă B. Vasculară C. Musculară D. Subseroasă E. Seroasă

126. CM. În condiţii de normă uterul se află în: A. Anteflexie B. Retroflexie C. Anteversie D. Retroversie E.
Lateroversie

127. CM. Tunici ale peretelui uterin sunt toate cele enumerate exceptând: A. Mezometrul B. Perimetrul
C. Parametrul D. Miometrul E. Endometrul

128. CM. Cu privire la endometru: A. Mucoasa uterină are o structură similară cu cea a canalului cervical
şi nu formează plice B. Începând cu instalarea primei menstruaţii şi până la menopauză mucoasa uterină
suferă modificări ciclice considerabile C. Cea mai accentuată proliferare şi îngroşare a mucoasei uterine
are loc în cea de a treia fază a ciclului menstrual D. În graviditate participă la formarea placentei E. Toate
false

129. CM. Aparatul de suspensie a uterului include: A. Lig. cardinal B. Lig. vezicouterin C. Lig. lat D. Lig.
pubovezical E. Lig. Rotund

130. CM. Părțile uterului: A. Superioară B. Fundul C. Inferioară D. Colul E. Corpul

131. CM. Uterul este situat: A. Anterior de rect B. Anterior de vezica urinară C. Posterior de rect D.
Posterior de vezica urinară E. Între rect si vezica urinară

132. CM. Porțiunile colului uterin: A. Infravaginală B. Istmul uterin C. Vaginală D. Extravaginală E.
Supravaginală

133. CM. Orificiul uterului este delimitat de: A. Labia medială B. Labia laterală C. Labia anterioară D.
Labia posterioară E. Labia intermediară

134. CM. Feţele uterului: A. Ovariană B. Vezicală C. Vaginală D. Tubară E. Intestinală

135. CM. Tunicile peretelui uterin: A. Endometrul B. Mezometrul C. Miometrul D. Perimetrul E.

Parametrul

136. CM. Care din tunicile numite lipsesc din structura uterului: A. Seroasa B. Musculara C. Submucoasa
D. Mucoasa E. Adventicea

137. CM. Componentele ligamentului lat al uterului: A. Mezorectul B. Mezosalpingele C. Mezovarul D.

Perimetrul E. Epimetrul

138. CM. Captarea ovocitului și transportul lui spre cavitatea uterului se realizează de: A. Presiunea
intraabdominală B. Miometru C. Tunica musculară a trompei D. Endometru prin absorbție E. Celulele
ciliate ale mucoasei tubare
139. CM. Porţiunea pelviană a vaginului are raporturi cu: A. Vezica urinară (la nivelul triunghiului vaginal
Pawlick) B. Uretra C. Peritoneul (la nivelul fundului de sac Douglas) D. Porţiunea ampulară a rectului E.
Canalul anal

140. CM. Peretele vaginal este constituit din tunicile: A. Mucoasă B. Musculară C. Spongioasă D.
Adventice E. Seroasă

141. CM. Mucoasa vaginului: A. Conține o pătură submucoasă B. Formează pliuri longitudinale C. Nu
formează nici un fel de pliuri D. Formează pliuri transversale E. Nu conține glande mucosae

142. CM. Pudendum femininum include: A. Clitorisul B. Labiile mari C. Labiile mici D. Muntele Venus E.
Vaginul

143. CS. Vulva cuprinde formaţiunile care urmează exceptând: A. Muntele pubelui B. Formaţiunile
labiale C. Organele erectile D. Vestibulul vaginului E. Perineul obstetrical

144. CM. In vestibulul vaginal se deschid: A. Glandele vestibulare mari B. Glandele mucoase, seroase și
seromucoase C. Orificiul extern al uretrei D. Glandele vestibulare mici E. Orificiul vaginului

145. CM. Uretra feminină poate fi examinată prin: A. Palpație B. Uretrografie C. Colpografie D.
Metrosalpingografie E. Uretroscopie

146. CS. Perineul reprezintă: A. Foiţa ce acoperă viscerele cavității abdominale B. Foiţa ce acoperă
pereții cavității abdominale C. Foiţa ce acoperă organele bazinului mic D. Foiţa ce acoperă pereții
cavității bazinului mic E. Complex de țesuturi moi care închid ieșirea din cavitatea micului bazin

147. CS. Diafragma urogenitală e formată din următoarele structuri exceptând: A. Muşchiul transvers
profund al perineului B. Ligamentul transvers al perineului C. Muşchiul sfincter extern al uretrei D. Fascia
superficială E. Fascia pelviană parietală

148. CS. Principala structură de rezistenţă a perineului este: A. Fascia perineală superficială B. Centrul
tendinos al perineului (corpul perineului) C. Fascia perineală profundă D. Muşchiul transvers profund al
perineului E. Muşchii ischiocavernoşi

149. CS. Afirmaţii corecte cu privire la diafragma pelviană sunt toate exceptând: A. Conţine un loc slab
pe linie mediană B. Nu se află în acelaşi plan cu diafragma urogenitală C. Include în componenţa sa
muşchii levator anal şi coccigian cu fasciile lor D. Are funcţia de suspendare şi suport al organelor micului
bazin E. E delimitată lateral de ligamentele sacrotuberale

150. CS. Perineul ocupă regiunea delimitată anterior de: A. Marginea superioară a simfizei pubiene B.
Marginea inferioară a simfizei pubiene C. Ramurile superioare ale oaselor pubiene D. Ramurile inferioare
ale oaselor pubiene E. Ramurile ischionului

151. CM. Bilateral perineul este delimitat de: A. Ramurile superioare ale oaselor pubiene B. Ramurile
ischionului C. Ramurile inferioare ale oaselor pubiene D. Tuberozitățile ischionului E. Ligamentele
sacrotuberale

152. CS. Posterior perineul este delimitat de: A. Promontoriu B. Vârful coccisului C. Vertebra sacrală 5 D.
Vertebra sacrală 2 E. Limita dintre vertebrele sacrale şi coccis

153. CS. Cu privire la muşchiul sfincter extern al uretrei: A. Are una şi aceiaşi structură la ambele genuri
B. Reprezintă o parte din diafragma pelviană C. E supus unui control voluntar D. Are origine şi inserţie
circumuretrală E. Înconjoară porţiunea prostatică a uretrei

154. CM. La femeie perineul obstetrical este delimitat: A. Anterior de labiile mari B. Posterior de
marginea anterioară a anusului C. Anterior de labiile mici D. Anterior de clitoris E. Anterior de marginea
posterioară a fantei genitale
155. CM. La bărbat perineul chirurgical este delimitat: A. Posterior de marginea anterioară a anusului B.
Anterior de rădăcina penisului C. Anterior de testicule D. Posterior de marginea posterioară a anusului E.
Anterior de marginea posterioară a scrotului

156. CM. Diafragmul urogenital: A. Ocupă partea posterioară a perineului B. Prin el la bărbat trece
uretra C. Prin el la femeie trece uretra si vaginul D. Este delimitat de ramurile superioare ale oaselor
pubiene și ramurile ischionului E. Vârful este orientat spre centrul perineului

157. CM. Mușchii superficiali ai diafragmului urogenital: A. M. pubovezical B. M. ischiocavernos C. M.

levator al anusului D. M. bulbospongios E. M. superficial transvers al perineului

158. CM. Mușchii diafragmului pelvin: A. M. coccigian B. M. transvers al perineului C. Sfincterul extern al
anusului D. M. levator al anusului E. M. sacrorectal

159. CM. Fosa ischioanală (ischiorectală): A. Peretele lateral este format de m. obturator B. Peretele
medial este delimitat de m. levator si de sfincterul extern al anusului C. Peretele posterior este format
de m. levator al anusului D. Peretele inferior este format de m. sfincter extern al anusului E. Peretele
anterior este constituit de mușchii transversali ai perineului

160. CM. Cu privire la muşchiul ischiocavernos: A. Contracţia lui reprezintă mecanismul principal al
erecţiei B. Se inseră pe centrul tendinos al perineului C. Se află în diafragmul urogenital D. Este separat
de alţi muşchi prin fascia proprie E. Delimitează apertura pelviană inferioară

161. CM. Muşchiul ridicător anal este: A. Sfincter pentru vagin B. Sfincter pentru rect C. Format din două
fascicule D. Numai ridicător anal E. Contribuie la erecţie

162. CM. Pereţii fosei ischioanale (ischiorectale): A. Peretele medial e format de m. levator ani și
sfincterul anal extern B. Podişul (planşeul) e format de fascia superficială şi piele C. Peretele lateral e
format de m. obturatorius internus şi fascia lui D. Peretele posterior e format de marginea m. gluteus
maximmus E. Perete anterior nu există

163. CM. Fosa ischioanală (ischiorectală): A. E umplută cu ţesut celuloadipos compartimentat prin septe
conjunctivale B. Reprezintă o continuare a stratului celuloadipos superficial de pe perineu şi peretele
abdominal C. Conţine vase sangvine şi nervi D. Se extinde între diafragmele urogenitală şi pelvină E.
Comunică cu cavitatea micului bazin