SISTEMUL DIGESTIV TESTE Generalități

1. CS. Organul reprezintă: A. O formațiune constituita din trei tunici B. Un element cavitar C. Parte a
organismului constituită dintr-un complex de țesuturi integrate in realizarea anumitor funcții D. O
formațiune parenchimatoasă așezată in cavitatea abdominală E. O formațiune constituită din epiteliu,
vase sangvine şi nervi

2. CS. Ca aparat de organe se consideră: A. Organe a diferitor sisteme cu structură diferită antrenate în
realizarea unei oarecare funcții B. Organele regiunii cervicale C. Organele situate în cavitatea bazinului
mic D. Organele ce îndeplinesc funcția de protecție E. Organele situate la limita dintre cavitățile toracică
şi abdominală

3. CS. Intestinul primitiv se dezvoltă din: A. Ectoderm B. Mezoderm C. Endoderm D. Dermatom E.

Miotom

4. CS. Din care foiţă embrionară se dezvoltă intestinul primar: A. Din endoderm B. Din ectoderm C. Din
sclerotomi D. Din mezoderm E. Din splanhnopleură

5. CS. Viscerele reprezintă: A. Organe localizate numai în cavitatea abdominală B. Sisteme de organe ce
efectuează legătura organismului cu mediul ambiant C. Organe sau complexe de organe localizate în
afara cavităților corpului si realizând funcții necesare pentru menținerea vieții D. Un complex de organe
din cavitatea toracică, abdominală şi cea a bazinului mic E. Complexul organelor din cavitatea toracică

6. CM. Sub aspect morfologic organele interne se împart în: A. Seroase B. Parenchimatoase C.
Avasculare D. Epiteliale E. Cavitare

7. CM. Funcțiile principale ale stromei organului: A. Secretoare B. Trofică C. Hemopoietică D. Excretoare
E. De sprijin

8. CM. La organele cavitare se disting următoarele tunici: A. Mucoasă B. Submucoasă C. Musculară -

netedă D. Sinovială E. Seroasă

9. CM. Mucoasei organelor cavitare i se descriu straturile: A. Adventiceal B. Lamelă musculară proprie C.
Strat epitelial D. Bază subseroasă E. Lamelă proprie (corion)

10. CM. Tunica externă (adventicea sau membrana seroasă) efectuează: A. Legătura cu organele vecine
B. Legătura cu pereții cavităților C. Formează cavități pentru organe D. Formează ligamente E. Legătura
dintre organele cavitații abdominale şi cele din cavitatea toracică

11. CM. Țesut muscular striat există în componenţa următoarelor organe ale sistemului digestiv: A.
Duodenului B. Apendicelui vermiform C. Faringelui D. Esofagului E. Intestinului rect

12. CM. Din mezoul primar ventral se dezvoltă: A. Ligamentul falciform al ficatului B. Ligamentul rotund
al ficatului C. Ligamentul coronar și cele triunghiulare ale ficatului D. Omentul mic E. Mezoul colonului
transvers

13. CM. Tunici seroase ale organismului sunt: A. Peritoneul B. Pleura C. Adventicea organelor tubulare D.
Pericardul E. Tunica vaginală a testiculului

14. CM. Care din formațiunile enumerate se dezvoltă din mezoul primar dorsal: A. Mezenterul B.
Omentul mic C. Omentul mare D. Mezoul colonului transvers E. Ligamentul coronar al ficatului

15. CM. Porțiunile mezourilor primare ce fixează stomacul embrionului sunt: A. Mezogastrul anterior
(ventral) B. Mezenterul C. Mezosalpingele D. Mezorectul E. Mezogastrul posterior (dorsal)

16. CM. Cavitatea abdominală se divide în: A. Cavitatea peritoneală B. Etajul supramezocolic C. Etajul
inframezocolic D. Spatiul retroperitoneal E. Bursa omentală
17. CM. Organe și vase sangvine amplasate în spațiul retroperitoneal: A. Duodenul cu pancreasul B.
Rinichii și suprarenalele C. Ureterele D. Ficatul E. Aorta şi vena cavă inferioară

18. CM. Tubului digestiv funcțional i se disting părțile: A. Superioară sau craniană B. Ingestivă C.
Inferioară sau caudală D. Digestivă E. Egestivă

19. CM. Partea ingestivă a tubului digestiv este constituită din: A. Stomac B. Esofag C. Duoden D. Faringe
E. Cavitatea bucală

20. CM. Partea digestivă a tubului digestiv include: A. Intestinul subțire B. Esofagul C. Stomacul D. Cecul
E. Colonul sigmoid

21. CM. Partea egestivă a tubului digestiv este formată din următoarele organe: A. Ileon B. Cec C. Esofag
D. Colon ascendent si transvers E. Colon descendent, sigmoid si rect

22. CM. Dispozitivul anatomic antireflux al joncțiunii esofagogastrice este constituit din: A. Membrana
frenicoesofagiană (Laimer-Bertelli) B. Stâlpii diafragmului C. Unghiul His D. Valva cardiei stomacului
(Braune sau Gubarev) E. Inelul muscular gastroesofagian

23. CM. In structura lor organele parenchimatoase includ: A. Hil B. Chisturi C. Lobi D. Segmente E. Lobuli

24. CM. Poziția viscerelor abdominale depinde de: A. Presiunea intraabdominală B. Vârstă C. Tipul
constituțional D. Gen E. Caracterul fixației lor de peretele posterior al cavității abdominale

25. CM. Există următoarele variante de poziție a organelor: A. Dolihovisceroza B. Antevisceroza C.

Visceroptoza D. Posterovisceroza E. Visceronorma

26. CM. Porțiunea trunculară a intestinului primitiv se împarte în: A. Intestinul superior B. Proenteron C.
Metenteron D. Intestinul inferior E. Mezenteron

27. CM. Din porțiunea faringiană a intestinului primar se dezvoltă: A. Ficatul B. Jejunul C. Cavitatea
bucală D. Faringele E. Esofagul

28. CM. Din proenteron se diferențiază: A. Faringele B. Esofagul C. Pancreasul D. Ficatul E. Stomacul

29. CM. Din proenteron se diferențiază epiteliul: A. Faringelui B. Porțiunii posterioare a cavitații bucale
C. Esofagului D. Stomacului E. Glandelor sublinguale si submandibulare

30. CM. Din mezenteron se dezvoltă: A. Jejunul B. Pancreasul C. Ileonul D. Cecul E. Duodenul (parțial)

31. CM. Din metenteron se diferențiază: A. Rectul B. Cecul C. Colonul transvers 1/3 stângă D. Colonul
sigmoid E. Ileonul

32. CS. Splanhnologia: A. Include sistemele digestiv, respirator, urinar, reproductiv, inima, splina și
glandele endocrine B. Studiază doar organele interne C. Include toate organele, situate în cavitățile
corpului D. Are același sens ca și viscerologia E. Reprezintă un compartiment al anatomiei artistice.

Cavitatea bucală – compartimente, pereți, comunicări, conținut. Limba, glandele salivare, dinții,
explorare pe viu.

33. CS. În profunzimea obrajilor este situat mușchiul: A. Maseter B. Milohioidian C. Buccinator D.
Orbicular al gurii E. Geniohioidian

34. CS. În vestibulul bucal se află: A. Plicele glosoepiglotice B. Papila parotidiană C. Carunculele
sublinguale D. Papila incisivă E. Tonsila lingual

35. CS. Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea planșeului bucal: A. Mm. digastrici B. M.
stilohioidian C. M. milohioidian D. M. genioglos E. M. palatoglos
36. CS. La persoanele edentate se constată: A. Microcheilie B. Ortohcheilie C. Opistocheilie D. Procheilie
E. Macrocheilie

37. CM. Uvula are menirea de a: A. Separa rinofaringele de bucofaringe în deglutiţie și vorbire. B. Facilita
trecerea bolului alimentar. C. Contribui la fonaţie. D. Participa la sugere. E. Împiedica lăsarea în jos a
mandibulei în poziţie verticală a corpului

38. CS. Inspectând istmul faringian şi solicitând pacientului să pronunţe „a” observăm că uvula deviază
spre stânga. Care dintre muşchii enumeraţi pare să fie lezat? A. M. uvulae. B. M. tensor veli palatini din
dreapta C. M. levator veli palatini. D. M. palatoglossus. E. M. palatopharyngeus.

39. CM. În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prin acţiunea: A. M. uvulae. B. M. tensor
veli palatini. C. M. levator veli palatini. D. M. palatoglossus. E. M. palatopharyngeus

40. CM. Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din: A. Muşchii geniogloşi. B. Diafragma gurii.
C. Regiunea sublinguală. D. Limbă. E. Muşchii hiogloşi.

41. CS. Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos: A. Aplatizează limba B. Scoate limba C. Trage limba
posterior şi în sus D. Trage limba posterior şi în jos E. Ingustează limba

42. CS. Cu referință la funcția mușchiului hioglos: A. Trage limba posterior şi în jos B. Îngustează limba C.
Aplatizează limba D. Scoate limba E. Trage limba posterior şi în sus

43. CM. Cavitatea bucală: A. Este situată în partea inferioară a feței B. Constituie porțiunea incipientă a
tubului digestiv C. Prin choane comunică cu nazofaringele D. Comunică cu faringele prin vestibulul
faringian E. Este delimitată bilateral de arcadele dentare

44. CM. Cavitatea bucală poseda următorii pereți: A. Superior – palatul B. Inferior – planșeul bucal C.
Bilateral – obrajii D. Anterior – buzele E. Posterior – vestibulul faringian

45. CM. Când gura este închisă cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu vestibulul bucal prin: A.
Vestibulul faringian B. Spaţiile interdentare C. Rima oris D. Spațiul retromolar E. Nu comunică

46. CM. Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri: A. Nazolabial B. Geniolabial C. Palatoglos D.
Palatofaringian E. Mentolabial

47. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile: A. Plicele glosoepiglotice B. Papila
parotidiană C. Carunculele sublingvale D. Papila incisivă E. Tonsila lingvală

48. CM. În vestibulul bucal se deschid: A. Canalele excretoare ale glandelor bucale B. Canalele
excretoare ale glandelor labiale C. Canalul excretor al glandei parotide D. Canalele excretoare mici ale
glandei sublingvale E. Canalele excretoare ale glandelor incisive

49. CM. Cu privire la vestibulul bucal: A. În repaus reprezintă un spaţiu capilar în formă de potcoavă. B.
Când maxilarele sunt strâns apropiate comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile retromolar
şi interdentare. C. Reflectându-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile vestibulare
superior şi inferior. D. Prin frâele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat în două jumătăţi separate. E.
Importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă.

50. CM. Referitor la buze: A. Prezintă pliuri musculo-cutanate B. La interior sunt tapetate cu seroasă C.
Au la bază mușchiul orbicular al gurii D. Trec una în alta prin comisurile labiale E. Delimitează fanta
bucală

51. CM. Cu privire la buze: A. Între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente. B. Buza
inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial. C. Buza superioară e delimitată lateral de şanţul
nazolabiogenian. D. Din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul geniolabial. E.
Șanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului.
52. CM. În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina: A. Frenul buzei superioare B. Frenul buzei
inferioare C. Șanțurile vestibulare superior si inferior D. Plicele glosoepiglotice E. Papila parotidiană

53. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina: A. Pilierii palatoglos şi
palatofaringian B. Tonsila linguală C. Tonsila palatină D. Papila parotidiană E. Frenul limbii

54. CM. Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate: A. Orificiile de deschidere a canalelor excretoare
ale glandelor palatine B. Rafeul palatin C. Papila incisivă D. Orificiul palatin mare E. Plicele palatine
transversal

55. CM. Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea: A. M. tensor al vălului palatin B. M.
salpingofaringian C. M. levator al vălului palatin D. M. palatofaringian E. M. palatoglos

56. CM. În deglutiție nazofaringele este separat de bucofaringe prin acțiunea: A. M. uvulae B. M. tensor
veli palatini C. M. levator veli palatini D. M. palatoglosus E. M. palatopharyngeus

57. CM. Cavitatea bucală la nou-născut posedă 3 din criteriile de mai jos: A. Are dimensiuni reduse B.
Palatul moale este scurt C. Apofizele alveolare sunt bine dezvoltate D. Spaţiile interdentare sunt largi E.
Membrana mucoasă a palatului formează cute transversale slab pronunțate

58. CM. Închiderea istmului bucofaringian se realizează prin acţiunea muşchilor: A. Uvulei. B. Ridicător al
vălului palatin. C. Tensor al vălului palatin. D. Palatoglos. E. Palatofaringian

59. CM. Cu privire la conformația exterioară a limbii: A. Constă din vârf, corp şi rădăcină B. Corpul este
separat de rădăcină prin V-ul lingval C. Gaura oarbă se află posterior de șanțul terminal D. Șanțul median
de pe corpul limbii se prelungește pe rădăcina ei E. Caruncula sublingvală se află pe dorsul limbii

60. CM. Mușchi extrinseci ai limbii sunt: A. M. longitudinal superior şi inferior B. M. stiloglos C. M.
hioglos D. M. genioglos E. M. palatoglos .

61. CM. Mușchi intrinseci ai limbii sunt: A. M. vertical B. M. transvers C. M. stilofaringian D. M.

palatofaringian E. M. longitudinal superior şi inferior

62. CM. La inspectarea feţei inferioare a limbii putem observa: A. Plicele glosoepiglotice B. Frâul limbii C.
Plicele sublingvale D. Carunculele sublingvale E. Papilele valate

63. CM. Septul limbii: A. Împarte limba în două jumătăți simetrice B. Separă mușchii unei părți de
mușchii celeilalte C. Este orientat vertical în plan median D. Marginea superioară a lui nu ajunge la
mucoasa dorsului limbii E. Nici o afirmație nu este corectă

64. CM. Cu referință la tonsila lingvală: A. Este amplasată în sinusul tonsilar B. Se află posterior de șanțul
terminal C. Constituie o aglomerare de țesut limfoid D. Cu vârsta devine mai pronunțată E. Este
componentă a inelului limfoepitelial

65. CM. Care din papilele lingvale conțin muguri gustativi: A. Filiforme B. Conice C. Fungiforme D. Valate
E. Foliate.

66. CS. Care din mușchii enumerați mențin limba la locul ei: A. M. hioglos B. M. palatoglos C. M.
genioglos D. M. transvers E. M. stiloglos.

67. CM. Limba la nou-născut posedă următoarele criterii de mai jos: A. Este lată, scurtă şi groasă B. Are
o mobilitate sporită C. Depășește limitele cavitații bucale propriu-zise şi ajunge în vestibulul bucal D.
Papilele lingvale sunt bine pronunțate E. Amigdala lingvală este subdezvoltată

68. CM. Cu privire la frâele buzelor şi al limbii: A. Reprezintă pliuri de mucoasă. B. Pe lângă mucoasă mai
conţin şi fibre musculare netede. C. Prin intermediul lor trec vase sangvine şi nervi de la o formaţiune la
alta. D. Toate pot fi explorate prin inspecţie. E. Se deosebesc unul de altul prin coloraţie.
69. CM. Cu privire la conformaţia exterioară a limbii: A. Constă din segmentele bucal şi faringian sau
corp şi rădăcină. B. Segmentele limbii sunt separate unul de altul prin V-ul lingval. C. Gaura oarbă a limbii
e situată înapoia şanţului terminal. D. Șanţul median de pe corpul limbii se continue pe rădăcina ei. E.
Mucoasa de pe faţa dorsală a ambelor segmente lingvale are o coloraţie similară.

70. CS. Indicați afirmația incorectă referitoare la dinți: A. Fiecare dinte posedă de la una la trei rădăcini B.
Rădăcina dintelui este de formă conică şi se află în alveola dentară C. Rădăcina dintelui se termină cu un
apex pe care se află un orificiu minuscul D. Cavitatea dintelui este tapetată cu periodont E. În cavitatea
dintelui se află pulpa dentară

71. CS. Masa de fond a dintelui o constituie: A. Cementul B. Dentina C. Smalţul dentar (adamantina) D.
Pulpa dentară E. Cavitatea dintelui

72. CS. La copiii de 2,5 ani lipsesc: A. Dinții incizivi B. Dinții canini C. Dinții molari D. Dinții premolari E.
Toți sunt prezenți

73. CS. Care din afirmațiile referitoare la eruperea dinților deciduali este corectă: A. Primii erup incisivii
superiori mediali B. Primii erup incisivii inferiori mediali C. Primii erup caninii superiori D. Primii erup
molarii inferiori E. Primii erup molarii superiori

74. CS. Care din criteriile enumerate nu sunt caracteristice pentru dinții incisivi: A. Au coroana în formă
de daltă B. Au o singură rădăcină de formă conică C. Pe faţa masticatorie posedă doi tuberculi D.
Coroana incisivilor superiori este mai lată ca la cei inferiori E. Rădăcina incisivilor inferiori este
compresată bilateral

75. CS. Care dintre criteriile enumerate nu se referă la dinții premolari: A. Sunt situați posterior de canini
B. Pe fiecare arcadă dentară sunt câte patru premolari C. Pe faţa ocluzală a coroanei posedă 2 tuberculi
D. Au trei rădăcini E. În secțiune transversală coroana are forma rotundă sau ovală

76. CS. Care din afirmațiile enumerate referitoare la dinți este incorectă: A. Sunt alcătuiți din coroană,
col și rădăcină B. Se fixează in alveola dentară prin gomfoză C. Au funcția de a capta, decupa si a tritura
alimentele D. Rădăcinile se unesc cu alveola dentară prin intermediul periodontului E. Ca compoziție
chimică cimentul se aseamănă cu oasele

77. CS. Una din afirmaţiile ce urmează nu se referă la glanda sublingvală: A. Elaborează un secret
preponderent de tip mucos B. Este situată pe faţa superioară a mușchiului milohioidian C. Ductele
sublingvale mici se deschid în vestibulul bucal D. Ductul mare al glandei se deschide în caruncula
sublingvală E. Proeminența ei formează plica sublingvală

78. CM. Coroana dentară are următoarele feţe: A. Lingvală B. Externă C. Vestibulară D. Ocluzală E.
Aproximale.

79. CM. După forma coroanei și localizare se disting dinți: A. Deciduali B. Permanenți C. Incisivi D. Molari
E. Premolari.

80. CM. Pentru dinții canini sunt caracteristice următoarele criterii: A. Au coroana de formă conică cu
vârf acuminat B. Au o singură rădăcină de formă conică, compresată bilateral C. Marginea secantă este
îngustă şi formează o creastă decupantă D. Rădăcina caninilor inferiori este mai scurtă ca la cei superiori
E. Uneori caninii inferiori pot avea rădăcina bifurcată.

81. CM. Trei din afirmațiile de mai jos sunt corecte pentru dinții molari: A. Dimensiunile lor diminuează
în direcție antero-posterioară B. Pe faţa triturantă posedă 3 - 5 tuberculi C. Molarii inferiori posedă 3
rădăcini, cei superiori 2 rădăcini D. Coroana lor are o formă cuboidă E. Dimensiunile lor cresc în direcție
antero-posterioară.
82. CM. Selectați trei afirmații corecte referitor la erupția dinților permanenți: A. Erupția dinților la fetițe
se produce mai timpuriu ca la băieței B. Molarii trei erup la vârsta de 16 - 26 ani C. Primii erup premolarii
II fiind succedați de molarii II D. Primii erup molarii I inferiori, fiind succedați de incisivii mediali E. Primii
erup caninii superiori.

83. CM. Cu referinţă la glandele cavității bucale: A. Se împart in glande salivare mari si mici B. Cele mici
sunt situate in profunzimea mucoasei sau în baza submucoasă C. Glandele mici sunt lipsite de ducturi şi
elimină secretul în sânge D. Cele mai numeroase sunt glandele labiale si palatine E. Elimină secret seros,
mucos şi mixt .

84. CM. Care din caracterele următoare se referă la glandele salivare mari: A. Sunt pare B. Sunt situate în
cavitatea bucală C. Posedă ducturi ce se deschid în cavitatea bucală D. După secretul eliminat sunt:
seroase, mucoase şi mixte E. Din ele fac parte glandele labiale, palatine şi lingvale .

85. CM. Pentru glanda parotidă sunt caracteristice 3 din criteriile enumerate mai jos: A. Are o formă
regulată şi este de tip mucos B. Este amplasată in fosa submandibulară C. Are consistenţă moale şi
structură lobulară D. Ductul glandei (Stenon) se deschide in vestibulul bucal E. La exterior este acoperită
cu o capsula de țesut conjunctiv

86. CM. 4 din următoarele criterii sunt caracteristice pentru glanda submandibulară: A. Este alveolar-
tubulară şi elimină secret mixt B. Este situată în triunghiul submandibular C. Este aderentă la foiţa
superficială a fasciei cervicale D. Ductul glandei se deschide în vestibulul bucal E. Este acoperită cu o
capsulă fină din țesut conjunctiv .

Faringele și esofagul – structură, topografie, explorare pe viu. Deglutiția.

87. CS. Cu privire la faringe A. Mucoasa tuturor etajelor faringelui e tapetată cu epiteliu pavimentos
stratificat necheratinizat B. E separat de esofag prin planul orizontal, trasat inferior de corpul vertebrei
C4 C. În componenţa pereţilor lui există muşchi striaţi şi muşchi netezi D. Mucoasa nazofaringelui are o
coloraţie mai deschisă decât cea a laringofaringelui E. Componentele inelului limfoepitelial (Waldeyer)
sunt derivate ale mucoasei faringiene.

88. CM. Mușchii faringelui: A. Sunt alcătuiți din fibre musculare striate B. Conțin fibre musculare striate
si netede reprezentate uniform C. Sunt in număr de 5, dintre care 3 sunt circulari si 2 longitudinali D.
Mușchii constrictori formează pe linia mediană posterioară a faringelui sutura faringelui (raphe
pharyngis) E. Mușchii longitudinali ai faringelui sunt numiți si ridicători

89. CS. Care afirmații cu privire la faringele nou-născutului sunt incorecte: A. Partea superioară a
faringelui este înalta şi largă, cea inferioară scurtă şi îngustă B. Marginea inferioară se află la nivelul
discului intervertebral dintre vertebrele СIII şi СIV C. Lungimea faringelui este de cca 3 cm D. Amigdala
faringiană proemină în sens anterior E. Componentele inelului limfoepitelial Pirogov-Waldeyer sunt bine
dezvoltate .

90. CS. Toate afirmaţiile referitoare la esofag sunt corecte, cu excepţia: A. I se disting 3 porţiuni B. La
nou-născut măsoară 10-12 cm, la adult – 25-30 cm C. E traversat de la dreapta la stânga de aorta
descendentă D. Pătrunde în cavitatea abdominală prin hiatul esofagian al diafragmei E. Comportă trei
strâmtori – cricoidiană, bronhoaortică şi diafragmatică.

91. CS. Indicați afirmațiile corecte referitoare la esofag: A. Are porțiunea cervicală, toracică şi
abdominală B. Tunica musculară a esofagului conține fibre musculare striate şi netede repartizate
uniform C. Musculatura striată este situată numai în partea inferioară a esofagului D. Musculatura
netedă este numai în partea superioară E. Toate afirmațiile sunt corecte.

92. CS. Care din straturile enumerate nu este caracteristic pentru porţiunea cervicală a esofagului: A.
Tunica mucoasă B. Baza submucoasă C. Tunica musculară D. Tunica seroasă E. Adventicea
93. CM. Care din afirmațiile ce urmează nu sunt corecte pentru amigdala palatină: A. Reprezintă un
conglomerat de țesut limfoid de formă oblongat - ovală B. Ocupă partea superioară a fosei tonsilare C.
Pe suprafața amigdalei se află un număr mare de cripte D. Faţa laterală a amigdalei este orientată spre
peretele laringelui E. La distanţa de 1,0 - 1,5 cm posterior de amigdală trece artera carotidă internă

94. CS. Unul din enunţurile de mai jos referitoare la faringe e fals: A. Este situat in regiunea capului şi
gâtului B. Este locul de intersecție a căilor digestivă şi respiratorie C. Lateral de faringe sunt situate
mănunchiurile vasculo-nervoase ale gâtului D. Anterior de faringe se află cavitatea bucală şi nazală E.
Este separat de coloana vertebrală prin spațiul prevertebral

95. CM. Endofaringele comunică cu: A. Tuba auditivă B. Traheea C. Cavitatea nazală D. Cavitatea bucală
E. Cavitatea timpanică

96. CM. Selectați și notați afirmațiile corecte, referitoare la faringe: A. Începe la baza craniului B. La
nivelul vertebrelor C6 - C7 trece în esofag C. Trece în esofag la nivelul vertebrelor T2 – T3 D. Lateral de el
sunt situate pachetele vasculo-nervoase ale gâtului E. Faţa posterioară a faringelui aderă nemijlocit la
corpurile vertebrelor

97. CM. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la faringe sunt incorecte A. Este separat de fascia
prevertebrală prin spațiul retrofaringian B. Are lungimea de 18 - 20 cm C. Se află posterior de cavitatea
nazală, bucală şi laringe D. Are lungimea de 12 - 14 cm E. La nivelul vertebrelor C8 – T2 trece în esofag

98. CM. Faringele comunică direct cu: A. Esofagul B. Traheea C. Cavitatea nazală D. Cavitatea bucală E.
Cavitatea timpanică

99. CM. Muşchii faringelui: A. Sunt alcătuiţi din fibre musculare striate B. Conţin fibre musculare netede
şi striate, repartizate uniform C. Sunt în număr de 5, dintre care 3 sunt circulari iar 2 longitudinali D.
Fiecare muşchi constrictor al faringelui constă din 4 porţiuni, denumite conform formaţiunilor de la care
începe E. Muşchii longitudinali ai faringelui sunt supranumiţi ridicători

100. CM. Care din afirmațiile referitoare la esofag sunt corecte: A. La maturi are lungimea de 25 - 30 cm
B. La nou-născut este de 10 - 12 cm C. Începe la nivelul vertebrei T8 - T9 D. Conține numai fibre
musculare netede E. Se termină la nivelul vertebrei XI - XII toracice

101. CM. Cu privire la topografia esofagului: A. Începe la nivelul vertebrei C4 - C6 B. Trece in stomac la
nivelul vertebrei L1 - L2 C. Este dispus anterior de coloana vertebrală D. Partea lui cervicală este plasată
anterior de trahee E. Pe de ambele flancuri ale porțiunii lui superioare se află nervii recurenți si arterele
carotide commune

102. CM. Îngustările anatomice ale esofagului sunt localizate: A. La trecerea faringelui in esofag B. La
intersecția esofagului cu arcul aortei C. La intersecția cu bronhia stângă D. La trecerea prin diafragmă E.
La nivelul trecerii in stomac

103. CM. Indicați îngustările fiziologice ale esofagului: A. La trecerea faringelui in esofag B. La intersecția
esofagului cu arcul aortei C. La intersecția cu bronhia principală stângă D. La trecerea prin diafragmă E.
La nivelul trecerii în stomac

104. CM. Cu privire la esofag: A. Se deschide in stomac la nivelul vertebrei toracice XI-XII B. Segmentul
lui cervical este situat in spatele traheei C. Înaintea treimii lui inferioare se află pericardul D. Posedă
tunica musculară formată dintr-un singur strat continuu de fibre musculare striate, orientate
longitudinal E. Plicele longitudinale ale mucoasei apar la copii la vârsta de 2 - 3 ani

105. CM. Cu privire la esofag: A. La nivelul vertebrei toracice IV unde contactează cu arcul aortei
comportă o dilatare B. Mai jos de nivelul vertebrei toracice V trece din dreapta aortei, apoi din stângă
acesteia C. Înainte de a trece prin diafragmă se află anterior de aortă D. La nivelul orificiului esofagian al
diafragmei, are din faţă n. vag stâng, iar în spate cel drept E. La nivelul trecerii in stomac stratul circular
de mușchi formează un sfincter fiziologic

106. CM. Inelul limfoid faringian (Waldeyer) include amigdalele: A. Palatine B. Lingvală C. Tubare D.
Laringiană E. Faringiană

Regiunile abdomenului, cavitățile abdominală și peritoneală. Stomacul – structură, topografie,

particularități individuale și de vârstă, dezvoltare, anomalii, explorare pe viu.

107. CS. Cu referinţă la peretele anterior al abdomenului. Indicați afirmația incorectă: A. Se împarte în 3
etaje B. Divizarea în etaje se efectuează prin liniile bicostară și bispinară C. Hypogastrul se împarte în
regiunile pubiană, hipocondriacă dreaptă şi stângă D. Liniile verticale de împărțire sunt trasate pe
marginile laterale ale mușchilor recți ai abdomenului E. Rectul se proiectează in regiunea pubiană

108. CS. Toate afirmaţiile, referitoare la stomac sunt corecte, cu excepţia: A. Peretele anterior este
orientat înainte şi puţin în sus B. Peretele posterior este orientat posterior şi spre dreapta C. Curbura
mică e îndreptată în sus şi spre dreapta D. Curbura mare e orientată inferior şi spre stânga E. Pe curbura
mică se află incizura unghiulară

109. CS. În raport cu peritoneul stomacul are o poziție: A. Intraperitoneală B. Extraperitoneală C.

Mezoperitoneală D. Retroperitoneală E. Nu are nici un fel de raporturi cu peritoneul

110. CS. Stomacul este legat de organele vecine prin ligamentele enumerate, cu excepția celui: A.
Hepatogastric B. Gastroduodenal C. Gastrocolic D. Gastrolienal E. Gastrofrenic

111. CS. Stomacul în formă de cârlig este propriu persoanelor: A. Dolihomorfe B. Brahiomorfe C.
Mezomorfe D. De gen feminin E. De vârstă înaintată

112. CS. La stomac se disting următoarele părți: A. Curbura mică B. Curbura mare C. Cardică D. Ostiul
piloric E. Ostiul cardic

113. CS. Tunica musculară a stomacului constă din 3 straturi: A. Extern - circular, mediu - longitudinal,
intern - oblic B. Extern - oblic, mediu - circular, intern - longitudinal C. Extern - longitudinal, mediu -
circular, intern - oblic D. Intern - circular, mediu - longitudinal, extern - oblic E. Fibre de orientare diferită
în toate straturile

114. CS. Pentru stomacul nou-născutului sunt specifice caracteristicile următoare, cu excepția uneia: A.
Are capacitatea de cca 30-35 ml B. Ostiul cardic este la nivelul vertebrelor T8 - T 9 C. Ostiul cardic este
îngust și nu permite regurgitarea conținutului gastric D. Orificiul piloric este situat la nivelul vertebrelor
T11 - T12 E. Are aspect fusiform

115. CS. Cu referinţă la topografia stomacului; afirmații incorecte: A. Orificiul cardic se află puțin la
stânga de nivelul vertebrelor T10 - T11 B. Orificiul piloric este situat din partea dreaptă a vertebrelor T12
- L1 C. Curbura mică este orientată înainte şi în sus D. Curbura mare - în jos și spre stânga E. Fornixul -
spre stânga și în sus

116. CM. Topografia unui organ este caracterizată prin: A. Sintopie B. Stereotopie C. Scheletotopie D.
Ortotopie E. Holotopie

117. CM. Dimensiunile stomacului oricărui subiect sunt determinate de: A. Vârstă B. Gen C. Deprinderile
alimentare D. Tipul constituțional E. Factori ereditari

118. CM. Stomacul este în adiacenţă cu: A. Colonul transvers B. Splina C. Diafragma D. Rinichiul și
suprarenala din dreapta E. Lobul stâng al ficatului

119. CM. Pentru stomac sunt caracteristice următoarele părți: A. Cardică B. Pilorică C. Corp D. Fundul E.
Duodenală
120. CM. Care din afirmații sunt corecte pentru topografia stomacului: A. Se află 1/4 in hipocondrul
stâng şi 3/4 în regiunea epigastrică B. 1/4 se află in regiunea epigastrică iar 3/4 în hipocondrul stâng C.
Orificiul cardiei se află la nivelul vertebrelor T10 - T11 D. Orificiul piloric se află la nivelul vertebrelor T12
- L1 (marginea stângă) E. Orificiul piloric este situat la nivelul vertebrei T12 - L1 din dreapta

121. CM. Peretele anterior al stomacului contactează cu: A. Lobul stâng al ficatului B. Diafragma C.
Colonul transvers D. Lobul caudat al ficatului E. Peretele abdominal anterior

122. CM. Peretele posterior al stomacului este în adiacenţă cu: A. Colonul transvers şi mezocolonul lui B.
Splina C. Este despărțit prin bursa omentală de faţa anterioară a pancreasului D. Este in raport direct cu
rinichiul stâng şi suprarenala stângă E. Este in raport cu diafragma

123. CM. Tunica mucoasă a stomacului formează: A. Pliuri gastrice B. Vilozități C. Arii gastrice D. Foveole
gastrice E. Valvula pilorică

124. CM. În peretele stomacului se disting următoarele straturi: A. Adventiceal B. Seros C. Subseros D.
Muscular E. Mucos

125. CM. Cu referinţă la formele stomacului pe viu: A. De con B. ampulară C. De cârlig D. De fund de sac
E. De ciorap

126. CM. "Area nuda" a stomacului este localizată pe: A. Curbura mică B. Peretele anterior C. Regiunea
fundică D. Curbura mare E. Nicio afirmație nu este corectă

127. CM. Care din termeni se utilizează la descrierea radioanatomică a stomacului A. Sacul digestor B.
Sinusul C. Fundul D. Canalul egestor E. Toți termenii enumerați

Intestinul subțire – topografie, segmente, structură, funcții, explorare pe viu.

128. CS. Selectați afirmațiile corecte referitoare la duoden: A. Este situat intraperitoneal B. În porțiunea
terminală are o dilatare numită bulbul duodenului C. Porțiunea descendentă este în raport cu rinichiul
stâng D. Partea superioară este aderentă la stomac E. În el se deschide ampula hepatopancreatică

129. CS. Pentru duoden sunt caracteristice toate afirmațiile cu excepția: A. Nu are mezou si este situat
retroperitoneal B. Trece in jejun la nivelul vertebrei L3 din dreapta C. În porțiunea lui descendentă se
deschide ampula hepatopancreatică D. Papila lui mare se află pe partea inferioară a pliului longitudinal
E. Superior de papila duodenală mare este situată papila duodenală mica

130. CS. Care din formele indicate ale duodenului este mai frecvent întâlnită: A. Inelară B. De ansă
dispusă vertical C. De ansă dispusă orizontal D. De potcoavă E. Duoden în „V”

131. CS. Prin care duct bila se scurge in duoden: A. Hepatic comun B. Cistic C. Ducturile segmentare D.
Coledoc E. Ducturile interlobulare

132. CS. Selectați afirmația corectă referitoare la jejun - ileon: A. Ileonul are o culoare roz-pronunțată B.
Ansele jejunului sunt situate superior și la stânga C. Peretele ileonului este mai gros D. Jejunul are un
diametru mai mic E. Jejunul este de culoare gri-roz

133. CS. Intestinul subțire are următoarele porțiuni: A. Duodenul B. Porțiunea ascendentă C. Porțiunea
descendentă D. Intestinul mezenterial E. Porțiunea orizontală

134. CM. La intestinul subțire se disting următoarele porțiuni: A. Duodenul B. Intestinul mezenterial C.
Jejunul D. Ileonul E. Cecul

135. CM. Porțiunea descendentă a duodenului: A. Se dezvoltă din porțiunile anterioară şi mijlocie a
intestinului primar B. Se află anterior de rinichiul stâng C. Este intersectată de rădăcina mezocolonului
transvers D. Este plasată la dreapta de coloana vertebrală E. Are o lungime de 4 - 5 cm
136. CM. Porțiunea orizontală a duodenului: A. Se află la nivelul vertebrei L-III B. Traversează vena cavă
inferioară C. Este fixată de diafragmă prin m. suspensorius duodeni D. Conține plice longitudinale E. Este
situată extraperitoneal

137. CM. Porțiunea ascendentă a duodenului: A. Se dezvoltă din intestinul mijlociu B. Posterior de ea se
află aorta abdominală C. Peste segmentul ei inițial trec vasele mezenterice superioare D. Conține plice
longitudinale E. Se termină cu flexura duodenojejunală

138. CM. Porțiunea superioară a duodenului: A. Începe din stânga planului sagital median B. Constituie
marginea inferioară a orificiului epiploic C. Se află anterior de vena portă D. Este în raport cu lobul pătrat
al ficatului E. Pe peretele ei anterior se deschide canalul coledoc

139. CM. Duodenul: A. Reprezintă prima porțiune a intestinului subțire B. Are o lungime de aproximativ
25 cm C. Cuprinde ca într-o potcoavă capul pancreasului D. Constă din trei segmente E. În fiecare
segment se află papile duodenale

140. CM. Care dintre afirmațiile referitoare la structura duodenului sunt corecte: A. Mucoasa formează
numai plice circulare B. Pliurile longitudinale scurte sunt situate doar in bulb C. Posedă şi un pliu
longitudinal pe peretele medial al porțiunii descendente D. Glandele duodenale sunt situate in baza
submucoasă E. Glandele duodenale (Brunner) sunt amplasate in tunica mucoasă

141. CM. Spre deosebire de tunica mucoasă a ileonului tunica mucoasă a jejunului: A. Formează plice
circulare mai înalte si situate mai aproape una de alta B. E de culoare roz C. Conține foliculi limfatici
agregaţi (Peyer) D. Nu conține foliculi limfatici solitari E. Este mai groasă

142. CM. Jejun-ileonul: A. Reprezintă porțiunea mezenterială a intestinului subțire B. Nu este separat de
duoden printr-o zona de limitare precisă C. Are o lungime medie de 5 - 6 m D. Formează mai multe anse
(14 - 16) E. Începe la flexura duodenojejunală și se termină în unghiul ileocecal

143. CM. Care din formațiunile mucoasei intestinului asigură funcție imunitară: A. Celulele endocrine B.
Celulele glandulare C. Celulele caliciforme D. Foliculii limfoizi agregaţi (Peyer) E. Foliculii limfoizi solitary

Intestinul gros – segmente, structură, topografie, particularități de vârstă, explorare pe viu.

144. CS. Alegeți varianta in care se succed segmentele intestinului gros: A. Apendicele vermiform, cecul,
colonul ascendent, colonul descendent, colonul transvers, colonul sigmoid, rectul B. Cecul, colonul
ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid, rectul, canalul anal C. Colonul
ascendent, colonul descendent, colonul transvers, colonul sigmoid, rectul D. Colonul descendent,
colonul transvers, colonul ascendent, colonul sigmoid, rectul E. Colonul sigmoid, colonul ascendent,
colonul transvers, colonul descendent, rectul

145. CS. Apendicele vermiform; afirmații incorecte: A. Pornește de la cec B. Are o lungime medie de 8,6
cm C. Din exterior este acoperit de peritoneu D. Nu posedă mezou E. Poate avea diferite variante de
poziție

146. CS. Alegeți varianta corectă de asociere: A. Cecul - mezoperitoneal B. Colonul ascendent -
intraperitoneal C. Colonul descendent - mezoperitoneal D. Colonul sigmoid - extraperitoneal E. Rectul in
integritate – extraperitoneal

147. CS. Afirmație corectă cu privire la apendicele vermiform: A. Prin orificiul său se deschide in
intestinul cec B. Originea apendicelui se proiectează pe peretele abdominal anterior in punctul Lanz C.
Vârful apendicelui se află la mijlocul distantei: spina iliacă anterioară superioară din dreapta şi ombilic
(punctul (Mac Burney) D. Se află mezoperitoneal E. Mai des poate avea poziție ascendentă retrocecală

148. CS. Afirmații corecte privind colonul descendent: A. Este situat în regiunea abdominală laterală
dreaptă B. Este o continuare a colonului sigmoid C. Pe faţa medială contactează cu ansele ileonului D.
Are o poziție intraperitoneală E. Cu faţa posterioară este aderent la mușchiul pătrat al lombelor şi polul
inferior al rinichiului stâng

149. CS. Afirmații incorecte referitoare la colonul sigmoid: A. Este situat in fosa iliacă stânga B. Trece in
rect la nivelul articulației sacroiliace C. Este situat mezoperitoneal D. Lungimea lui variază intre 15 si 67
cm E. Formează două anse cu formă si dimensiuni variabile

150. CM. Intestinul gros se deosebește de cel subțire prin: A. Lumenul mai larg B. Lungimea mai mică C.
Prezenţa la exterior a teniilor, a haustrelor şi a apendicelor epiploice D. Existenţa unor segmente fixate
E. Prezenţa plicelor circulare

151. CM. Intestinul gros: A. Are o lungime de 1,5 - 2 m B. Diametrul lui transversal măsoară 5 - 8 cm C.
Conține plice semilunare D. Mucoasa lui este prevăzută cu vilozități E. Nu posedă pătură submucoasă

152. CM. Cecul; afirmații corecte: A. Nu posedă tenii B. Posedă un mezou scurt C. E acoperit cu
peritoneu D. E localizat in fosa iliacă dreaptă E. La persoanele adulte are o poziție variabilă

153. CM. Rectul; afirmații corecte: A. Întreaga lui faţă anterioară e tapetată cu peritoneu B. Nu posedă
tenii C. E prevăzut cu apendice epiploice D. Tunica lui externă o constituie peritoneul sau adventicea E.
Conține plice transversale formate din tunica mucoasă și stratul circular de mușchi netezi

154. CM. Afirmații corecte cu referință la intestinul cec: A. Este situat mai jos de unghiul ileocecal B. Faţa
posterioară aderă la mușchiul transvers al abdomenului C. Are o poziție variabilă D. Este situat
intraperitoneal E. Are lungimea de 6 - 8 cm

155. CM. Cu referință la colonul ascendent: A. Se proiectează in regiunea abdominală laterală stângă B.
Se termină cu flexura hepatică C. Are lungimea de cca 15 - 20 cm D. Posterior este adiacent la mușchii
pătrat al lombelor si transvers abdominal E. Medial contactează cu ansele jejunului

156. CM. Colonul transvers: A. Este dispus între flexura hepatică şi cea splenică B. Are lungimea medie
de 50 cm C. Se continuă cu colonul ascendent D. Prin intermediul mezenterului se fixează de peretele
abdominal posterior E. La indivizii dolihomorfi prolabează având forma de ghirlandă

157. CM. Rectul; afirmații corecte: A. Are flexură sacrală şi perineală B. Posterior de el la barbat se află
prostata C. La matur are o lungime de 20 - 25 cm D. Are o dilatare numită ampula rectală E. Portiunea lui
medie este situată intraperitoneal

158. CM. Rectul; afirmații incorecte: A. În regiunea canalului anal stratul muscular circular formează
sfincterul anal intern (voluntar) B. Sfincterul anal extern este format de mușchii perineului și este
involuntar C. În regiunea canalului anal mucoasa formează pilierii anali D. Depresiunile dintre pilierii
anali se numesc sinusuri anale E. Porțiunea inferioară a rectului este situată intraperitoneal

159. CM. Funcțiile intestinului rect: A. De depozitare B. Antianemică C. Metabolică D. De evacuare E.

Hematopoietică

Ficatul, pancreasul, splina – structură, topografie, funcții, explorare pe viu. Pancreasul endocrin.

160. CS. Cu privire la faţa viscerală a ficatului. Indicați afirmația incorectă: A. Impresiunea gastrică se află
pe lobul stâng B. Impresiunea renală e situată pe lobul drept C. Amprenta duodenului este pe lobul
caudat D. Procesul papilar e situat pe lobul caudat E. Hilul hepatic este orientat în plan frontal

161. CS. Vezicula biliară e localizată: A. În fosa vezicii biliare de pe faţa viscerală a ficatului B. Între lobii
pătrat și caudat C. Între foiţele micului epiploon D. Între lobii drept și pătrat E. În poarta ficatului

162. CS. Vezicula biliară; afirmații incorecte: A. Constă din corp, fund și col B. Are o capacitate de 150 ml
C. Colul ei se continuă în canalul chistic D. Mucoasa ei nu formează plice E. Fundul ei se proiectează la
nivelul intersecției arcului costal cu marginea laterală a mușchiului rect abdominal din dreapta
163. CS. Triada hepatică include: A. Vena centrală, capilarele sinusoide și canaliculul biliar B. Vena
interlobulară, artera interlobulară si canaliculul biliar interlobular C. Vena hepatică, artera segmentară și
ductul hepatic segmentar D. Vena lobulară, artera lobulară și ductul lobular E. Artera lobară, ductul
lobar, venele hepatice

164. CS. Faţa viscerală a ficatului poartă amprentele organelor, cu excepția: A. Flexurii hepatice a
colonului B. Stomacului C. Duodenului D. Cardiei stomacului E. Rinichiului şi suprarenalei

165. CS. Pe faţa viscerală a ficatului distingem următorii lobi, cu excepția: A. Lobului pătrat B. Lobului
papilar C. Lobului drept D. Lobului stâng E. Lobului caudat

166. CS. Pe faţa viscerală a ficatului distingem următoarele formațiuni, cu excepția: A. Fisurii
ligamentului rotund B. Fisurii ductului venos C. Șanțului venei cave inferioare D. Hilului hepatic E. Hilului
biliar

167. CS. Canalul coledoc: afirmații incorecte: A. E situat intre foiţele ligamentului hepatoduodenal B.
Trece anterior de porțiunea superioară a duodenului C. Se află in dreapta arterei hepatice comune D.
Confluează cu ductul pancreatic formând ampula hepatopancreatică E. Se află anterior de orificiul
epiploic

168. CM. Ficatul; afirmații incorecte: A. Nu posedă înveliș peritoneal B. Se află anterior de rinichiul drept
C. Este situat in hipocondrul drept D. Ocupă întreg spațiul subdiafragmatic E. E de culoare roșie-brună

169. CM. Prin hilul aferent al ficatului trec: A. Vena portă B. Venele hepatice C. Artera hepatică proprie
D. Canalul coledoc E. Vase limfatice şi nervi

170. CM. Prin hilul hepatic aferent pătrund: A. Venele hepatice B. Vena portă C. Artera hepatică comună
D. Nervi E. Vase limfatice

171. CM. Prin hilul eferent trec: A. Venele hepatice B. Vena portă C. Artera hepatică comună D. Nervi E.
Vase limfatice

172. CM. Lobulul hepatic: A. Reprezintă unitatea morfofuncțională a ficatului B. Are formă prismatică C.
E separat de lobulii vecini prin capilare sinusoide D. Are în centru o venă centrală E. Constă din lame
formate din hepatocyte

173. CM. Ficatul este fixat cu ajutorul ligamentelor: A. Rotund al ficatului B. Falciform C. Coronar D.
Triunghiular drept şi stâng E. Hepatofrenic

174. CM. Indicați căile biliare intrahepatice: A. Ductul hepatic comun B. Canaliculul bilifer C. Ductul cistic
D. Ductul hepatic drept si stâng E. Canaliculul interlobular

175. CM. Sistemele tubulare ale ficatului: A. Sistemul venei porte B. Sistemul venelor hepatice C.
Ramificațiile arterei hepatice D. Sistemul arterelor portale E. Sistemul căilor biliare

176. CM. 4 funcții ale parenchimului hepatic: A. De dezintoxicare B. De depozitare a glicogenului C. De

sprijin D. Digestie E. Metabolică

177. CM. Căile biliare extrahepatice: A. Canalul coledoc. B. Canaliculul interlobular. C. Ductul hepatic
drept şi stâng. D. Ductul hepatic comun. E. Canaliculul biliar.

178. CM. Pancreasul: A. E situat posterior de stomac B. Se dezvoltă din intestinul primar C. Se află
mezoperitoneal D. Capul lui e încadrat în potcoava duodenului E. Are o lungime de 14 - 18 cm

179. CM. Pancreasul: A. Posedă un canal principal, care se deschide în porțiunea descendentă a
duodenului B. Capul lui vine posterior în raport cu rinichiul drept C. Corpul lui se află anterior de vena
cavă inferioară și aortă D. La copiii de 5 - 6 ani are aspectul organului adult E. La adult cântărește cca 80
grame

180. CM. Pancreasul endocrin: A. Este reprezentat de insulele lui Langerhans B. Se află la periferia
organului C. Conține celule alfa şi beta D. Celulele beta secretă insulina E. De la insulele Langerhans
pornesc canale excretoare secundare ale pancreasului

181. CM. 2 funcții ale pancreasului: A. Exocrină B. Hemopoietică C. De protecţie D. Antitoxică E.

Endocrină

182. CM. Celulele alfa şi beta ale pancreasului produc: A. Suc pancreatic B. Bilă C Insulină D. Mucus E.
Glucagon

183. CM. Splina; afirmații corecte: A. Este un organ al sistemului limfoid B. Se află în hipocondrul drept C.
Parenchimul ei constă din pulpa roșie si pulpa albă D. De capsula ei fibroasă sunt legate trabeculele
splenice E. La nou-născut are o structură lobulară

Peritoneul – structură, funcții, derivate. Cavitatea peritoneală, spațiile extraperitoneale. Explorarea pe

viu a peritoneului.

184. CS. Determinați afirmația corectă referitoare la cavitatea peritoneală: A. Este limitată de pereții
cavității abdominale B. Prezintă un spațiu lamelar situat între foița viscerală și parietală a peritoneului C.
Conține toate organele cavității abdominale D. La bărbat comunică cu mediul ambiant E. La femeie
prezintă un sac închis

185. CS. Plica ombilicală mediană e cauzată de: A. Falx inguinalis B. Artera epigastrică inferioară C.
Marginile mediale ale tecilor mușchilor drepți abdominali D. Arterele ombilicale obliterate E. Urachus

186. CS. Care din organele enumerate nu se află în etajul supamezocolic al cavității peritoneale: A.
Ficatul B. Stomacul C. Rinichii D. Splina E. Porțiunea abdominală a esofagului

187. CS. Bursa pregastrică, afirmații incorecte: A. Din stânga e delimitată de ligamentul falciform B.
Posterior - de stomac C. Dinainte - de peretele abdominal anterior D. Superior - de diafragmă E. În ea se
află lobul stâng al ficatului

188. CS. Prin orificiul omental bursa omentală comunică cu: A. Bursa pregastrică B. Bursa hepatică C.
Sinusul mezenteric drept D. Sinusul mezenteric stâng E. Canalul paracolic drept

189. CS. În etajul inframezocolic se disting următoarele formațiuni topografice, cu excepția: A. Canalului
paracolic drept B. Canalului paracolic stâng C. Sinusului mezenteric drept D. Sinusului mezenteric stâng
E. Recesului lineal

190. CS. Despre rădăcina mezenterului. Afirmații incorecte: A. Are o direcție oblică de la dreapta
superior spre stânga inferior B. Are lungimea cca 17 - 18 cm C. Este orientată oblic de la stânga superior
spre dreapta inferior D. Începe la nivelul vertebrei L2 din stânga E. Desparte sinusul mezenteric drept de
cel stâng

191. CS. Mai mobile în raport cu cele vecine sunt organele: A. Mezoperitoneale B. Retroperitoneale C.
Extraperitoneale D. Intraperitoneale E. Toate posedă același grad de mobilitate

192. CS. Spațiul de sub diafragmă, delimitat de mușchii abdomenului se numește: A. Spațiu
retroperitoneal B. Cavitate peritoneală C. Cavitate abdominală D. Abdomen E. Cavitate pelviană

193. CM. Funcțiile peritoneului: A. De absorbție B. De transudare (secretoare) C. De protecție biologică

(barieră) D. De digestie E. De depozitare a sângelui şi a grăsimilor
194. CM. Omentul mic: A. Se află între ficat, stomac şi duoden B. Constituie o parte din peretele anterior
al bursei omentale C. Conține vena portă D. Se dezvoltă din mezogastrul dorsal E. Marginea lui dreaptă
constituie latura anterioară a orificiului epiploic

195. CM. Care sunt limitele etajului supramezocolic: A. Omentul mic B. Ligamentul coronar C. Diafragma
D. Colonul transvers şi mezocolonul său E. Ligamentul gastrocolic

196. CM. În etajul supramezocolic sunt prezente 3 burse: A. Lienală B. Hepatică C. Renală D. Pregastrică
E. Omentală

197. CM. Bursa hepatică e delimitată de: A. Peretele anterior al abdomenului B. Diafragmă C. Lobul
drept al ficatului D. Ligamentul falciform E. Ligamentul hepatogastric

198. CM. Bursa omentală are trei recesuri: A. Paracolic B. Omental superior C. Lienal D. Hepatic E.
Omental inferior

199. CM. Orificiul epiploic (hiatul Winslow) este delimitat de: A. Superior - lobul caudat al ficatului B.
Inferior - partea superioară a duodenului C. Anterior - peritoneul parietal ce tapetează aorta si vena cavă
inferioară D. Posterior - ligamentul hepatoduodenal E. Toate afirmațiile sunt corecte

200. CM. Cu privire la recesurile peritoneale care prezinta risc sporit în herniile retroperitoneale;
afirmații corecte: A. Recesul duodenal superior si inferior B. Recesul omental superior C. Recesul
ileocecal superior si inferior D. Recesurile retrocecale E. Recesul lineal

201. CM. Recesuri (excavaţii) din cavitatea micului bazin: A. Recesul intersigmoidian B. Excavația
vezicouterină C. Excavația rectouterină D. Excavația rectovezicală E. Recesul rectoprostatic

202. CM. Pe faţa posterioară a peretelui abdominal anterior sunt următoarele pliuri formate de
peritoneu, cu excepția: A. Plicei ombilicale mediane B. Plicei rectouterine C. Plicelor ombilicale mediale
D. Plicelor ombilicale laterale E. Plicelor vezicouterine

203. CM. Inelul profund al canalului inghinal se află: A. În fosa inghinală medială din dreapta B. În fosa
inghinală medială din stângă C. În fosa supravezicală D. În fosa inghinală laterală din dreapta E. În fosa
inghinală laterală din stânga

204. CM. 3 proprietăți ale omentului mare, graţie cărora el poate localiza procesul inflamator: A. De
absorbție B. De transudare C. Capacitatea de a se concrește cu suprafața inflamată D. Acțiunea
macrofagilor din căile limfatice E. Capacitatea de hemoliză

205. CM. 4 porțiuni ale intestinului care posedă mezou: A. Duodenul B. Jejunul C. Ileonul D. Colonul
transvers E. Porțiunea superioară a rectului

206. CM. 4 organe sau părți ale lor aflate mezoperitoneal: A. Ficatul B. Splina C. Colonul ascendent si
descendent D. Treimea medie a rectului E. Vezicula biliară în plenitudine

207. CM. Organe sau părți ale lor aflate extraperitoneal: A. Ficatul B. Pancreasul C. Duodenul D. Cecul E.
Treimea inferioară a rectului