Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GP 120-2013 Proiectarea Și Execuția Acoperișurilor Verzi
GP 120-2013 Proiectarea Și Execuția Acoperișurilor Verzi
Anul 181 (XXV) — Nr. 803 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 19 decembrie 2013
SUMAR
Pagina
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi
la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și
proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la
existente, indicativ GP 120-2013”, prevăzută în anexa care face serviciile societății informaționale între România și statele
parte integrantă din prezentul ordin. membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană,
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din
României, Partea I, și intră în vigoare la 1 ianuarie 2014. 23 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care
transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
* Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost furnizarea de informații în domeniul standardelor și
adoptată cu respectarea procedurii de notificare reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
nr. RO/337/2012 din 27 august 2012, prevăzută de Hotărârea Comunităților Europene seria L nr. 204 din 21 iulie 1998, cu
Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și modificările și completările ulterioare.
*) Ordinul nr. 3.383/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 decembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 3
Anex
1
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
CUPRINS
CAPITOLUL 2 – TERMINOLOGIE
4.1.Stratul vegetal
4.2.Substraturi de cultur
4.3.Stratul filtrant
4.4.Stratul drenant
4.5.Bariera contra rdcinilor
2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 5
9.1.Durata de exploatare
9.2.Întreinere
ANEXE
3
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
LIST FIGURI
Nr.
Numr figur Denumire figur
crt.
Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe
1 Figura 1
planeu în funcie de încrcarea util pe acoperi
Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe
2 Figura 2.1
planeu (av) în funcie de tipul vegetaiei
Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe
3 Figura 2.2
planeu (av) în funcie de tipul vegetaiei
Influena încrcrilor date de acoperiul verde asupra
4 Figura 3
forelor axiale de proiectare în elementele verticale
Variaia sporului forei tietoare seismice de proiectare
5 Figura 4.1
în funcie de tipul vegetaiei i de înlimea cldirii
Variaia sporului forei tietoare seismice de proiectare
6 Figura 4.2
în funcie de tipul vegetaiei i de înlimea cldirii
7 A6 - Figura Ex.1. Schema planeului
8 A6 - Figura Ex.2 Sporul de armturi pentru placa "A"
9 A6 - Figura Ex.3 Sporul de armturi pentru placa "C"
4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 7
5
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
LIST TABELE
Nr.
Numr tabel Denumire tabel
crt.
Tabel 4.4.(3) Distribuia granulometric în funcie de grosimea stratului
1
drenant
2 A3 - Tabel 1 Specii de ferigi care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi
A3 - Tabel 2 Specii de plante perene, suculente (crassulaceae) care
3 supravieuiesc pe substraturi subiri (4-6 cm) ale
acoperiurilor verzi
A3 - Tabel 3 Specii de plante perene, care supravieuiesc pe substraturile
4
cuprinse între 6 i 10 cm ale acoperiurilor verzi
A3 - Tabel 4 Specii de plante cu bulbi, rizomi care pot fi utilizate pentru
5
acoperiuri verzi
A3 - Tabel 5 Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru
6
acoperiuri verzi
A3 - Tabel 6 Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru
7
acoperiuri verzi
A3 - Tabel 7 Caracteristicile principalelor componente care intr în
8
alctuirea substraturilor
9 A6 - Tabel Ex.1 Încrcarea de proiectare uniform distribuit planeu b.a.
10 A6 - Tabel Ex.2 Armare placa "A"
11 A6 - Tabel Ex.3 Sporul consumului de oel pentru placa "A"
12 A6 - Tabel Ex.4 Armare placa "B"
13 A6 - Tabel Ex.5 Armare placa "C"
14 A6 - Tabel Ex.6 Armare placa "C"
15 A6 - Tabel Ex.7 Armare grinzi planeu
16 A6 - Tabel Ex.8 Sporul cantitii de oel pentru o travee intermediar
17 A6 - Tabel Ex.9 Consumul de oel pentru pane de acoperi
6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 9
7
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
CAPITOLUL 2 – TERMINOLOGIE
(1) acoperi: subansamblu care delimiteaz construcia la partea superioar, cuprinzând
atât straturi de închidere i protecie a cldirii împotriva agenilor exteriori, precum i
alctuirea i dispozitivele de susinere a acestor straturi;
(2) învelitoare: element de protecie împotriva apelor meteorice (în principal), care
formeaz în acelai timp i închiderea la partea superioar a cldirii;
(3) acoperi teras (acoperi plat): tip particular de acoperi cu panta versanilor mai
mic de 8% (8cm/1m). Reprezint suport pentru acoperiul verde de tip extensiv, semi-
extensiv i intensiv;
(4) acoperi în pant: tip particular de acoperi cu versani cu panta mai mare sau egal
cu 8% (8cm/1m);
(5) acoperi verde: acoperi pe care este prevzut în mod deliberat, prin proiect,
vegetaie, peste stratul care realizeaz protecia la intemperii;
(6) acoperi verde extensiv: tip de acoperi verde în care nu este necesar luarea unor
msuri speciale pentru creterea i dezvoltarea plantelor; aceste plante sunt adaptate unor
condiii extreme de mediu. Tipurile de plante specifice acoperiurilor verzi extensive sunt
nepretenioase i se dezvolt rapid, asigurând vegetalizarea învelitorii într-un timp relativ
mic. Ele sunt ierburi, muchi, plante suculente, unele tipuri de plante cu bulbi sau tuberculi;
(7) acoperi verde semi-extensiv: tip de acoperi verde în care plantele (ierburi, tufe,
plante perene) necesit luarea unor msuri reduse pentru întreinere (udare, îngrminte).
Tipul de plante necesit o grosime mai mare de pmânt decât în cazul învelitorilor extensive;
(8) acoperi verde intensiv (teras grdin): tip de acoperi verde, plat, în care
plantele – ierburi, tufe, arbuti, copaci, anuale sau perene – sunt plantate urmrind aceleai
condiii (specifice) de plantare ca i pe suprafaa pmântului. Condiiile de cretere i
dezvoltare sunt particulare i aceste tipuri de plante necesit îngrijire (udare în mod regulat
i fertilizare corespunztoare). Stratul de pmânt în care se planteaz, de asemenea, are
caracteristici speciale i grosime considerabil. Acoperiul verde intensiv este cunoscut i ca
terasa grdin;
(9) acoperi brun: tip specific de acoperi verde extensiv în care se reproduce habitatul
natural de mediu stâncos (amestec de pietri i vegetaie, asemntor celui natural);
(10) capacitatea de schimb a solului: însuire a solului de a emite în flux continuu, ctre
plante, ioni nutritivi. Aceasta depinde de: rezerva actual a solului în elemente nutritive sub
form asimilabil, potenialul elementelor nutritive i gradul de solubilitate al substanelor,
interaciunile dintre sol i îngrmintele aplicate.
Mobilitatea elementelor nutritive este controlat de factori fizici (umiditatea solului), chimici
(pH-ul: de ex. ritmul de descompunere a materiei organice din sol i eliberarea elementelor
minerale este mai sczut la pH mai mic de 7; fiecare element mineral se comport diferit
fa de reacia solului; fierul, manganul, cuprul, zincul au o mobilitate sczut la pH mai mic
de 7,5 sau pe soluri alcaline, astfel încât devin factori limitativi ai dezvoltrii plantelor din
cauza imobilitii lor.), biologici (prin activitatea sa biologic, fauna secret în mediu o serie
de enzime care mediaz reaciile de descompunere i mineralizare a materiei organice i în
procesele de sintez ale humusului);
8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 11
(11) compost: tip de îngrmânt organic rezultat prin descompunerea altor materii
organice decât gunoiul de grajd. Compostul menajer rezult din descompunerea resturilor
menajere i a celor animale de pe lâng gospodrii, cel din frunze poate fi obinut prin
realizarea unor platforme de descompunere alctuite din amestec de frunze. Este rezultatul
unui amestec de resturi de natur organic, cu un pH variabil, dat de materia din care
provine;
(12) mulci (mulch): Prin mulci (engl. mulch) se înelege un strat de materie organic cum
ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumegu etc. El este aplicat pe suprafaa solului pentru a
pstra umiditatea prin scderea evaporrii i pentru a împiedica creterea buruienilor.
Mulciul poate asigura, prin descompunere, substanele nutritive necesare plantelor, previne
infiltraiile care favorizeaz eroziunea solului i împiedic înghearea suprafeei solului. Nu
este sinonim cu mrania, pentru c pentru mulcire se folosesc resturi vegetale
nedescompuse. În unele forme de cultur pentru mulcire este folosit folia de culoare
neagr care împiedic rsrirea i creterea buruienilor;
(13) mrani: materie organic (gunoi de grajd) foarte bine descompus;
(14) puterea de tamponare a solului este capacitatea acestuia de a se opune modificrii
pH-ului, la adugarea de substane acide sau bazice. Puterea de tamponare are o deosebit
importan la calcularea dozelor de amendamente i aplicarea îngrmintelor. În solurile cu
capacitate de tamponare sczut, prin aciunea de fertilizare sau de amendare se provoac
un uor dezechilibru biologic i nutriional. Prin aplicare de îngrminte organice,
amendamente i de îngrminte cu fosfor, puterea de tamponare a solului crete.
9
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Not: se recomand ca straturile de la pct.(3) s fie incluse în sisteme de acoperiuri verzi însoite de
documente de atestare a conformitii, conform legislaiei în vigoare; sistemele se vor monta respectând
prevederile stipulate de productor.
10
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 13
(2) Caracteristicile climatului impun selecia speciilor de plante dup cum urmeaz:
Analiza straturilor se face în continuare în ordinea în care apar aceste straturi în alctuire,
dinspre exterior pân la hidroizolaie.
Acest strat este diferit, în funcie de tipul de acoperi verde: extensiv, semi-extensiv,
intensiv.
(1) Vegetaia de pe acoperiurile verzi de tip extensiv este format din ierburi, plante
suculente i muchi. Plantele care se utilizeaz sunt în general plante locale, adaptate s
supravieuiasc în condiii de climat extrem (pe stânci, în munte, la altitudini ridicate). Nu se
import plante din alte regiuni geografice.
Nota 1: Obiectivul utilizrii unor astfel de plante este acela de a asigura procesul de cretere a vegetaiei în
mod natural, cu condiia de a fi luate msuri de protecie a hidroizolaiei din faza de proiectare. Plantele cresc
oricum în crpturi, rosturi, mai ales acolo unde protecia hidroizolaiei este realizat din pietri de râu care nu
a fost în prealabil splat.
În principiu aceste tipuri de plante nu au nevoie de întreinere. Exist totui situaii în care, urmrindu-se un
anumit efect estetic, utilizarea unor anumite specii de plante s necesite fie udare, fie fertilizare periodic. În
acest caz este vorba, în principal, de acoperiurile intensive.
Nota 2: Se recomand ca proiectantul s ia legtura cu un specialist (botanist) în vederea lurii unei decizii
privind tipurile de plante pe care le propune.
Utilizarea acestor plante se poate face în combinaie cu pietri, acoperiul având un caracter „natural”.
Grosimea substratului (a se vedea 4.2) variaz în funcie de plantele utilizate. Tabelele 1 – 3 din Anexa 3
prezint caracteristicile i condiiile de cretere a plantelor pentru acoperiuri extensive.
(2) Vegetaia de pe acoperiurile verzi de tip semi-extensiv este format în principal din
ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuti, tufe. Plantarea cu plante în sistem semi-extensiv
(sau semi-intensiv; ambii termeni pot fi utilizai) nu presupune msuri speciale pentru
întreinerea plantelor. Unele specii de plante pot s necesite fie udare, fie fertilizare
periodic.
11
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Grosimea substratului este minimum 10cm. În cazul substratului mai gros de 10 cm, se
discut de sisteme semi-intensive (semi-extensive) i intensive, i plantele pot fi alese i
dup alte criterii, înafara rezistenei la umiditatea sczut. Tabelele 3 – 5 din Anexa 3
prezint caracteristicile i condiiile de cretere a plantelor pentru acoperiuri semi-
extensive.
(3) Vegetaia de pe acoperiurile verzi de tip intensiv este format în principal din ierburi,
plante perene, bulbi, rizomi, arbuti, tufe i chiar plante lemnoase. Gama de posibiliti de
expresie este foarte mare, mergând pân la respectarea acelorai principii ca în cazul
plantrii pe sol. Ca urmare, grosimea substraturilor crete considerabil. Implicit condiiile
impuse asupra structurii acoperiului (i implicit a cldirii) sunt importante. Aceste tipuri de
alctuiri necesit o îngrijire permanent, prin udare i fertilizare.
Speciile de erbacee sunt selectate dup gradul lor de rezisten la uscciune, înghe,
poluare, precum i în funcie de particularitile de morfologie, biologie (gradul de
agresivitate – specii invadante, specii puin rezistente la concuren) i cerinele fa de
substrat.
Plantele erbacee pot fi grupate în diferite categorii, în funcie de grupa sistematic, durata
de via (anuale, bianuale, perene), organele subterane (rdcini fasciculate, rdcini
pivotante, tulpini subterane – rizomi, bulbi, stoloni, bulbotuberculi etc.)
a. Licheni:
- pot fi folosii pentru a obine un covor de vegetaie pe substraturi foarte subiri i pentru
a crea impresia de vechime.
b. Muchi:
- pot fi folosii în zone cu umiditate mare în aer;
- adugai în substraturi subiri, pot asigura acumularea de materie organic, pregtind
locuri optime pentru germinarea seminelor;
- pot coloniza zone pe care nu se extind alte specii, în condiiile unei amenajri
extensive, pe substraturi foarte subiri;
- menin umiditatea în sol.
c. Ferigi:
- sunt plante erbacee, cu rizom, fr flori, al cror efect decorativ îl constituie frunzele;
- au pretenii sczute fa de lumin;
- în general nu sunt adaptate s suporte condiiile de umiditate sczut i temperaturi
ridicate din amenajrile pe acoperi;
- exist câteva specii care pot supravieui în condiii de umiditate sczut, dar în locuri
umbrite, sau altele, întâlnite în crpturile pereilor construciilor vechi.
12
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 15
a. Plante anuale
- se aleg specii adaptate condiiilor de stres, cu privire la umiditatea
substratului, insolaia puternic;
- sunt specii care evit perioadele dificile din an (seceta din mijlocul verii sau
temperaturile sczute din timpul iernii) parcurgându-le sub form de smân;
- au rolul de a da „culoare ” covorului vegetal;
- îi asigur rspândirea prin semine; este nevoie de asigurarea unui control asupra
unor specii care pot deveni „buruieni”;
- una din formele de amenajare este cea de obinere a unui amestec asemntor
pajitilor naturale;
- substraturile mai groase asigur un succes mai mare supravieuirii plantelor anuale;
- alegerea speciilor de talie înalt este limitat de curenii de aer puternici;
- plantele se seamn în general toamna.
b. Plante perene
- supravieuiesc pe substraturi subiri (4 - 6cm) i medii (6 – 10cm);
- sunt plante adaptate zonelor aride;
- un procent mare dintre acestea este reprezentat de specii suculente;
- sunt plante care compenseaz deficitul de umiditate prin depozitarea apei la nivelul
esuturilor;
- substratul de grosime medie (6 – 10cm) permite utilizarea unui spectru mai larg de
specii (sau lrgirea spectrului de specii);
a. specii foioase
Selecia trebuie s cuprind specii de talie mic:
- subarbuti sau arbuti, cu înlimea maxim 1,5-2m;
- plante cu tulpini târâtoare sau erecte;
- plante adaptate la uscciune (specii xerofile, xero-mezofile);
- plante relativ rezistente la ger.
b. specii conifere
Este indicat ca plantele s poat crete în substraturi subiri i cu greutate specific mic.
Plantele supravieuiesc în substraturi de grosime mic dac este asigurat umiditatea
necesar prin precipitaii sau irigare.
13
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Nota 1: Arborii de talie mic sau cultivarurile dwarf ale unor specii de talie mare sau de conifere se recomand
a fi crescute în containere sau pe substraturi profunde.
Nota 2: Anexa 4 prezint exemple de reete pentru alctuirea substraturilor i de plante în funcie de grosimea
substratului
(2) Factorii climatici, meteo-dependeni i de mediu construit care trebuie luai în considerare
sunt:
a. climatul regiunii;
b. microclimatul local;
c. precipitaiile anuale;
d. perioadele de secet;
e. perioadele de ger;
f. direcia i viteza vântului dominant;
g. turbioane i cureni de aer;
h. expunerea la soare i nivelul însoririi;
i. gradul de reflexie a luminii al suprafeelor înconjurtoare;
j. gradul de reflexie a cldurii, datorat suprafeelor construite înconjurtoare;
k. tipul i proporia de gaze i emisii poluante.
Dei sunt recomandate specii rezistente la uscciune, este important s se asigure udarea
plantelor, mai ales atunci când acestea sunt expuse insolaiei directe sau curenilor de aer.
14
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 17
Not: Un substrat cu o capacitate mare de reinere a apei i evaporare lent (turba) i cu rezisten la
descompunere, se poate utiliza într-un mediu cu temperatur ridicat i umiditate relativ a aerului sczut.
Plantele cultivate în substraturi de turb fertilizat, se dezvolt mai bine i au o rezisten mai mare la boli.
Prin aciditatea ridicat, turba împiedic dezvoltarea ciupercilor.
2. Substraturi artificiale, care provin din prelucrarea industrial a unor roci sau din sinteza
substanelor chimice, derivai organici din distilarea petrolului. Acestea sunt mai uniforme,
srace în elemente nutritive i materie organic, îi menin o perioad îndelungat structura,
nu pot fi folosite fr aplicarea unor soluii nutritive.
Ele cuprind:
a. componeni organici provenii prin sintez: styromulle – polistiren expandat, poliuretan,
hygromul, biolastonul;
b. compui de origine mineral, obinui prin tratare: perlit, vermiculit, vat mineral, argil
expandat, pouzzolane.
3. Substraturi mixte, care includ, în diferite proporii componente din ambele grupe. Pe
baza caracteristicilor fiecrui material, combinarea lor se face diferit, în funcie de cerinele
specifice plantelor.
15
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
c. structur stabil;
d. capacitate de schimb i putere tampon mare.
Not: Un substrat trebuie s aib substanele nutritive necesare pe care s le elibereze treptat i pe care
plantele s le poat utiliza. Pe substraturi speciale (ex. cu pH mai mic), trebuie alese plante adaptate, care pot
suporta lipsa unor elemente sau care au capacitatea de a mobiliza substanele minerale.
În cazul particular al substraturilor de cultur folosite pentru acoperiuri verzi trebuie urmrit evoluia în timp a
solului pentru a nu apare o serie de dezechilibre (ex.srturare din cauza apei de irigat sau acidifiere sau
srcire a solului sau administrarea unor îngrminte, amendamente necorespunztoare).
Not: În substraturile de cultur de natur organic, faza solid este mai puin reprezentat ca în sol, aceasta
permiând ca într-un volum de substrat s existe un spaiu disponibil pentru ap i aer mai mare fa de acelai
volum în sol.
Ponderea fazei solide în substratul de cultur – 5% pentru minerale; 20 – 25% pentru substane organice (în
sol 45% pentru minerale, 4 – 6% pentru substane organice).
(1) Stratul filtrant face parte din alctuirea care împiedic transportarea componentelor
substratului în adâncimea structurii de protecie, contribuind la protejarea hidroizolaiei
împotriva eventualelor degradri chimice (rezultate din transportul materialelor organice i
minerale din stratul vegetal i substrat).
(2) Stratul filtrant poate fi un geotextil. În general acesta este un strat subire, realizat din
materiale esute sau neesute (fibre de diferite lungimi aezate la întâmplare i solidarizate
mecanic sau termic).
(3) Stratul filtrant trebuie s respecte urmtoarele caracteristici:
a. s nu degradeze mediul;
b. s nu fie degradat de mediul înconjurtor;
c. s fie compatibil cu plantele (s nu produc fito-toxicitate);
d. s fie rezistent la intemperii;
e. s poat fi traversat de rdcinile plantelor;
f. s aib rezisten împotriva microrganismelor;
g. s aib rezisten la ageni chimici.
(4) Greutatea minim recomandat a geotextilului este de 100g/m2 i în mod uzual este
cuprins între 100 i 200g/m2.
(5) Rezistena la presiune mecanic este dat de fora de penetrare care trebuie s fie t0,5
KN, considerând c nu sunt prevzute presiuni mecanice suplimentare în timpul execuiei
sau la aplicarea sarcinilor verticale ulterioare.
16
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 19
(6) Dimensiunea orificiilor din stratul filtrant este cuprins între 0,06mm i 0,2mm
(considerând c 90% din substrat este reinut de filtru i doar 10% poate traversa filtrul).
(7) esturile geotextile trebuie suprapuse (ca orice membrane) 10cm una peste cealalt.
Perimetral se ridic pân la limita substratului, asigurând filtrarea i pe lateral, pân la
stratul vegetal.
(8) Straturile filtrante nu trebuie s rmân expuse intemperiilor sau neprotejate un timp mai
îndelungat decât cel prevzut de productorul de sistem.
4.4 Stratul drenant
(1) Stratul drenant face parte din alctuirea care împiedic transportarea componentelor
substratului în adâncimea structurii de protecie, contribuind la protejarea hidroizolaiei
împotriva eventualelor degradri chimice (rezultate din transportul materialelor organice i
minerale din stratul vegetal i substrat).
(2) Categoriile de produse din care se realizeaz stratul drenant sunt:
a. agregate:
i. pietri i sprtur fin de piatr;
ii. lav i piatr ponce;
iii. argil expandat sau istoas, spart sau nu;
iv. gresie i ardezie expandat, spart sau nu.
b. agregate obinute din reciclarea altor produse:
i. sprtur din solzi ceramici de învelitoare (igl, olane);
ii. sticl spongioas;
iii. zgur.
c. straturi pentru drenare, din:
i. împâslituri structurate;
ii. din mase plastice, cu ploturi;
iii. esturi din fibre ;
iv. spumate.
d. plci de drenare, realizate din:
i. membrane din cauciuc cu ploturi;
ii. plci rigide din plastic;
iii. plci rigide din spume de mase plastice.
Nota 1: Utilizarea fiecrui produs are implicaii specifice în ceea ce privete funciunea de baz (aceea de
dren) precum i în ceea ce privete încrcarea planeului.
Nota 2: Unele straturi drenante (de exemplu plcile de drenare) au caliti termoizolante (cu parametrii
specificai de productor) care pot fi luate în calcul pentru stabilirea rezistenei termice a acoperiului.
Nota 3: Atunci cand stratul drenant este realizat din sprturi cu muchii ascuite sau din plci rigide, este
necesar prevederea unui strat de protecie a hidroizolaiei dac aceasta are i rol de barier împotriva
rdcinilor.
(3) Distribuia granulometric este urmtoarea: cel mult 10% din cantitatea de agregate
poate avea diametru < 0,06mm.
În funcie de grosimea stratului, distribuia granulometric este difereniat conform tabelului
4.4.(3):
17
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Tabel 4.4.(3)
grosimea stratului drenant Clase de granulometrie
< cm > < mm >
4 – 10 între 2/8 i 2/12
10 – 20 între 4/8 i 8/16
peste 20 între 4/8 i 16/32
(4) Materialele cu care se realizeaz stratul drenant trebuie s fie permeabile la ap. Trebuie
luat în considerare posibilitatea erodrii în timp a agregatelor.
(5) Rezistena la înghe a stratului drenant depinde de comportarea componentelor. Se vor
respecta specificaiile productorului în ceea ce privete comportarea la înghe a plcilor de
drenare.
(6) Cerinele pe care trebuie s le îndeplineasc stratul drenant se refer la:
a. compatibilitatea chimic a materialelor unele fa de altele i cu plantele (s se evite fito-
toxicitatea);
b. compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurtor: materialele nu trebuie s genereze
poluare atmosferic prin dizolvarea de compui nocivi sau gaze toxice;
c. compoziia i distribuia granulometric;
d. rezistena la înghe;
e. permeabilitatea la ap;
f. capacitatea de retenie a apei;
g. valoarea pH;
h. coninutul de sruri;
i. structura stratului drenant i stabilitatea lui.
(7) Retenia de ap se face prin substratul vegetal dar poate fi completat cu:
a. stocare într-un strat (plci sau rogojini) special pentru retenia de ap, în legtur cu
substratul;
b. stocare în stratul drenant, dac acesta este realizat din agregate cu pori deschii, din
agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plci prefabricate speciale pentru
drenare i stocare a apei;
c. stocare în stratul drenant prin prevederea de plci cu geometrie special care asigur
retenia de ap pe întreaga suprafa;
d. stocare în straturi speciale.
Nota 1: În cazul acoperiurilor verzi extensive nu este necesar udarea suplimentar a învelitorii, stratul de
retenie asigurând apa necesar pe perioadele de secet. Reversul acestei msuri este c pot s se dezvolte
boli ale plantelor de pe aceste acoperiuri.
Nota 2: În cazul acoperiurilor verzi intensive se utilizeaz în general o combinaie de sisteme de stocare a
apei în substrat i în plci drenante cu geometrie special.
(8) Este necesar udarea suplimentar a plantelor în cazul acoperiurilor verzi intensive:
aceast operaiune se poate face manual sau mecanic. Dispozitivele necesare pentru
udarea suplimentar pot fi: furtunuri, linii de curgere a apei la pictur, sisteme de irigaie cu
ânitoare, sisteme automate de irigaie cu rezervoare de ap.
(9) Pentru instalaiile de udare se vor respecta prevederile actelor normative în vigoare la
data elaborarii proiectului.
18
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 21
(10) La stabilirea caracteristicilor stratului drenant trebuie s se in seama de valoarea pH,
pentru ca plantele s se dezvolte în condiii bune. Aceast valoare nu trebuie s aib o
diferen mai mare de 1,5 uniti în raport cu substratul i cu stratul vegetal i trebuie s se
situeze între 6 i 8, indiferent de tipul de învelitoare. Coninutul de sare din stratul drenant nu
trebuie s depeasc 3g/l, indiferent de tipul de acoperi verde (extensiv sau intensiv).
(11) Stratul drenant trebuie s fie neted, abaterile de la grosime înscriindu-se într-o marj de
10%, dac grosimea stratului nu depete 20cm. Pentru orice grosime care depete
20cm, abaterea admis este de 2cm indiferent de grosimea stratului drenant.
a. Pelicule:
a.1 PVC lichid (0,8mm).
b. Mase de paclu:
b.1 poliuretan lichid (2 – 3mm), pulverizat;
b.2 rini cu inserii de fibre poliesterice (1,5 – 2mm), rolate.
c. Membrane
c.1 mase plastice (1 – 2mm):
c.1.1. PVC plasticizat, compatibil sau nu cu bitumul;
c.1.2 poliolefine termoplastice (TPO);
c.1.3 polietilen (PE);
c.1.4 etilen-propylen-dien-monomer (EPDM) cu inserie de estur de fibr de sticl sau poliester;
c.1.5 rini poliesterice cu inserii de fibre poliesterice;
c.1.6 combinaii ale celor de mai sus.
Lipirea se face prin sudur cu solvent pe baz de benzin fierbinte, cu etanarea rosturilor, prin vulcanizare (în
cazul EPDM); marginile membranelor se suprapun pe o lime variabil în funcie de tipul de hidroizolaie.
19
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
20
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 23
(1) În accepia acestui ghid, acoperiul în pant este acoperiul cu panta mai mare de 8%.
Pentru acoperiurile cu panta cuprins între 8% i 18% nu se iau msuri speciale de
stabilizare a versanilor.
(2) În accepia acestui ghid, acoperiul cu panta mai mare de 100 (18%) este acoperiul la
care trebuie luate msuri de stabilizare a straturilor componente ale alctuirii acoperiului
verde. Cu cât panta este mai mare, cu atât pericolul de eroziune a substratului crete i
trebuie asigurat protecia acestuia.
(4) Primul strat hidroizolant nu trebuie s fie doar lipit pe suport ci i fixat mecanic, la pas de
5 – 10cm.
(5) Pentru hidroizolaiile montate pe suport din lemn este necesar prevederea unui strat de
separare între suportul din lemn (astereala) i hidroizolaie. Acest strat poate fi realizat din
estur de fibr de sticl, împâslitur din fibre poliesterice.
(7) Se recomand ca bariera contra rdcinilor de sine stttoare s fie prevzut numai
dac panta învelitorii este sub 100 (18%)
Not: Detaliile din Anexa 7 prezint în mod generic componentele alctuirii, nu produse care pot cumula mai
multe funciuni /componente.
5.2.1 Vegetaia
În cazul acoperiurilor verzi în pant este important tipul de vegetaie i a modului de
însmânare a versanilor acoperii. Tipul de acoperi verde este întotdeauna extensiv.
Plantele se pot însmâna direct, pot fi plantai lstari sau se pot prevedea covoare vegetale.
21
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
(1) Pentru a nu fi luate de vânt, seminele se amestec cu nisip sau rumegu i pot fi
pulverizate pe acoperi. Seminele trebuie acoperite cel puin cu 5cm de substrat. Se
recomand rolarea suprafeei.
Substratul trebuie meninut în permanen umed în perioada de germinare i cretere iniial
a plantelor.
(3) Plantarea manual sau mecanic. Ierburile au înlimea cuprins între 10 i 40mm.
Plantarea lor se poate face înaintea operaiei de depunere lichid a seminelor sau dup
depunerea prin pulverizare a seminelor. Plantarea mecanic se face utilizând tot o metod
ud de pulverizare a unui amestec de plante i ap. Ulterior acestei operaii se prevede o
acoperire cu strat subire de mulci sau rumegu sau se realizeaz o operaiune de rolare.
(4) Covoare vegetale precultivate. Acestea sunt derulate pe suprafee nivelate i sunt
pozate cu rosturi strânse, pe un suport semi-umed.
b. Straturile pot fi stabilizate împotriva eroziunii i împrtierii de ctre vânt fie prin
prevederea de elemente de lestare, fie prin acoperire cu reele metalice.
5.2.2 Substratul poate fi realizat din materiale neconsolidate, foi sau împâslituri.
5.2.2.2 La pante peste 200 (36,4%) este necesar stabilizarea substratului cu opritori la
poal (ca i în cazul straturilor drenante: a se vedea 5.2.5).
22
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 25
5.2.3 Stratul filtrant este realizat din împâslituri care se suprapun la margini pe 10cm i se
rabat pe vertical, pân la limita superioar a substratului, acesta din urm asigurând
stratului filtrant o protecie împotriva agenilor de mediu i a radiaiilor UV. Jgheaburile
trebuie protejate în astfel de straturi pentru evitarea colmatrii cu material granular mrunt.
5.2.4 Materialele din care se realizeaz stratul drenant al acoperiurilor verzi în pant sunt
aceleai cu cele utilizate de acoperiurile plate (a se vedea 4.4):
a. agregate:
i. dac panta învelitorii este cuprins între 50 i 150 (8,8% - 26,8%) se vor prevedea straturi
drenante realizate din agregate sparte;
ii. dac panta învelitorii este mai mare de 150 (26,8%) se vor utiliza traverse sau grile care
s asigure stabilitatea straturilor care formeaz alctuirea verde (strat drenant, substrat,
strat vegetaie).
b. membrane pentru drenare - trebuie montate numai pe acoperiuri cu panta mai mic sau
egal cu 200 (36%):
i. membranele din mase plastice expandate: se monteaz cu rosturi strânse i se lipesc cu
band adeziv;
ii. împâsliturile i împletiturile: se monteaz cu rosturi strânse i prinderi mecanice pe suport
sau cu marginile petrecute i solidarizate pe suport prin mijloace mecanice.
c. plci: se pot monta i pe pante mai mari de 200 (36%), cu rosturi strânse i opritori la
poal.
Not: Pentru împiedicarea eventualei perforri a stratului hidroizolant cauzat de agregatele mai ascuite
(pietri spart), este necesar prevederea unui strat de protecie mecanic a hidroizolaiei.
23
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
(1) În cazul cldirilor noi, proiectarea structurilor construciilor cu acoperiuri verzi se face
conform reglementrilor tehnice aplicabile în vigoare pentru toate cldirile din clasele
respective de importan, cu observaiile, precizrile i completrile din prezentul ghid.
(2) În cazul cldirilor existente amenajarea unui acoperi verde implic:
a. elaborarea unei expertize tehnice pentru evaluarea nivelului de siguran disponibil la
încrcri verticale i seismice în situaia existent i dup realizarea acoperiului verde;
expertiza pentru evaluarea siguranei la cutremur se va face conform prevederilor Codului
P100-3/2008 i se va finaliza prin încadrarea cldirii într-una din cele patru clase de risc
seismic;
b. propunerea msurilor constructive pentru realizarea nivelului de siguran i a duratei de
exploatare solicitate de investitor dup realizarea acoperiului verde;
c. analiza tehnico-economic (cost-beneficiu) pentru adoptarea soluiei de intervenie
(consolidare sau demolare/refacere).
(3) Din punct de vedere al efectelor structurale, încrcarea vertical suplimentar a
acoperiului cu substraturile de cultur i cu vegetaia plantat se manifest prin:
a. solicitri secionale i deformaii suplimentare directe
i. la nivel local, asupra elementelor structurale direct încrcate;
ii. la nivelul ansamblului structurii, al infrastructurii i a terenului de fundare.
b. solicitri secionale i deformaii suplimentare indirecte la nivelul ansamblului structurii, al
componentelor nestructurale i al infrastructurii, rezultate din sporirea efectului aciunii
seismice corespunztor creterii masei totale a cldirii.
24
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 27
(4) Caracteristicile vegetaiei prevzute pentru acoperiul verde, care constituie date de
tem pentru proiectarea structural se stabilesc prin tema de proiectare de specialitate
(horticultur).
(5) Fiabilitatea structural a cldirilor cu acoperiuri verzi trebuie s fie asigurat cu o
probabilitate acceptabil, pe o durat de exploatare raional din punct de vedere economic.
6 3.1.1.Încrcri permanente.
25
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Nota 1: Valorile de mai sus includ i cantitatea de ap normal reinut în substraturile de cultur, considerând
c sistemul de drenaj funcioneaz normal.
În cazuri justificate, mai ales dac se prevede posibilitatea schimbrii în timp a tipului de vegetaie, prin tema
de proiectare se vor putea stabili valori superioare celor menionate.
Nota 2: Greutatea pavajelor i a mobilierului se va stabili, de la caz la caz, pe baza dimensiunilor i
materialelor prevzute în proiectul de amenajare a acoperiului.
26
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 29
În lipsa unor reglementri specifice pentru acoperiuri verzi, încrcrile date de zpad pe
acoperiurile verzi se stabilesc conform reglementrii tehnice „Cod de proiectare. Evaluarea
aciunii zpezii asupra construciilor”, indicativ CR 1-1- 3 (prevederile care se utilizeaz
pentru acoperiurile cldirilor curente) cu urmtoarele precizri:
1. Se neglijeaz efectul de protecie termic al substraturilor de cultur i se adopt valoarea
coeficientului termic Ct = 1,0.
2. Pentru acoperiurile pe care sunt prevzute amenajri speciale se iau în considerare
efectele de adpostire care pot genera acumularea local a zpezii.
3. În cazul acoperiurilor accesibile publicului, încrcarea din zpad se ia în considerare
numai dac efectul su în gruparea de încrcri de proiectare este mai mare decât efectul
încrcrii utile. Aceast prevedere nu se refer la zonele susceptibile de acumulri.
27
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
În lipsa unor reglementri specifice pentru acoperiuri verzi, încrcrile date de vânt pe
acoperiurile verzi, se stabilesc conform reglementrii tehnice „Cod de proiectare.Evaluarea
aciunii vântului asupra construciilor”, indicativ CR 1- 1- 4 (prevederile care se utilizeaz
pentru acoperiurile cldirilor curente) cu urmtoarele precizri:
1. Substraturile de cultur trebuie s fie aderente la elementul suport pentru a evita s fie
antrenate de fora ascensional a vântului. Efectul vântului depinde de condiiile naturale la
amplasament, de înlimea cldirii, de tipul i de forma (panta) acoperiului i nu este
constant pe suprafaa acoperiului (în centru, la margini sau pe laturi). Pe baza încercrilor
în tunelul aerodinamic privitoare la acest subiect se poate considera, orientativ, c :
a. Pentru substraturile de cultur fr vegetaie, antrenarea materialului se produce
începând de la viteza de circa 15 m/sec (54 km/or). Dac suprafaa este acoperit de
vegetaie antrenarea particulelor de material se produce începând de la viteza de
40 m/sec (144 km/or).
b. Pentru substraturile cu vegetaia complet dezvoltat, rafalele de vânt cu durata de
5 minute i viteza de circa 55 m/sec (198 km/or) nu produc, de regul, dislocarea
stratului de cultur.
Not: Pentru amplasamentele unde este probabil depirea acestor valori ale vitezei vântului se recomand
adoptarea unor msuri de stabilizare a substraturilor de cultur.
2. Vegetaia înalt (arbuti, copaci) va fi plantat numai în substraturi de cultur cu grosime
suficient pentru a se evita smulgerea acestora sub efectul rafalelor de vânt. Condiiile
respective se stabilesc de proiectanii de specialitate.
3. Coeficientul de frecare pe acoperi corespunztor rugozitii, definit conform reglementrii
tehnice CR 1-1- 4, folosit la calculul acoperiurilor verzi va avea urmtoarele valori:
a. Cfr = 0.02 pentru vegetaia extensiv (de tip iarb);
b. Cfr = 0.08 pentru vegetaia intensiv.
Între aceste valori se accept interpolare liniar în funcie de caracteristicile vegetaiei.
6.3.2.3.Încrcri seismice
În lipsa unor reglementri specifice pentru acoperiurile verzi, naionale i/sau internaionale,
efectele aciunii cutremurului asupra cldirilor cu acoperiuri verzi vor fi stabilite conform
reglementrii tehnice privind proiectarea seismic – prevederi de proiectare pentru cldiri,
aplicabil în vigoare, cu urmtoarele precizri:
1. Condiiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite din hrile de zonare pentru
coeficienii ag i Tc conform reglementrii tehnice privind proiectarea seismic – prevederi
de proiectare pentru cldiri, aplicabil în vigoare.
2. În masa supus aciunii seismice concentrat la nivelul acoperiului se va include
valoarea integral a masei substraturilor de cultur i a vegetaiei (masa corespunztoare
încrcrilor permanente gav).
3. Pentru acoperiurile verzi cu vegetaie intensiv, cu suprafa mai mare de 3000m2
/tronson (între rosturi), amplasate în zone seismice cu ag 0,25g, se recomand
efectuarea unui studiu al condiiilor seismice de amplasament.
28
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 31
29
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
6.4.1. Efectele încrcrilor din acoperiul verde asupra planeului peste ultimul nivel
(4) Considerând c încrcarea util pe acoperiul verde este egal cu cea pe acoperiul
normal cu aceeai destinaie, sporul încrcrii de proiectare este:
pav 1,35( g n g av ) 1,5qk
U av (2)
pn 1,35 g n 1,5qk
(5) În graficele urmtoare este artat efectul încrcrilor suplimentare aduse de substraturile
de cultur i de vegetaie în funcie de tipul acestora pentru acoperiuri cu diferite greuti
proprii (gn) i diferite încrcri utile (qk).
În primul grup de grafice (figura 1) este prezentat variaia sporului încrcrii verticale de
proiectare, pentru cele trei tipuri de vegetaie în funcie de valoarea încrcrii utile de
proiectare (qk)
30
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 33
(a)
(b)
31
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
(c)
Figura 1.Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe planeu
în funcie de încrcarea util pe acoperi
Concluziile principale care rezult din examinarea acestor grafice sunt urmtoarele:
32
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 35
(a)
(b)
33
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
(c)
Figura 2. 2. Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe planeu (av)
în funcie de tipul vegetaiei
Concluziile puse în eviden de aceste grafice sunt similare cu cele de mai sus:
a. În cazul vegetaiei extensive sporurile de cost sunt semnificative numai pentru
acoperiurile necirculabile uoare (gn 2,5kN/m2). Pentru acoperiurile cu încrcare total
de proiectare gn 4 kN/m2 sporurile date de cele trei categorii de utilizare (încrcri utile)
sunt practic aceleai (~ + 10÷15%).
b. În cazul vegetaiei intensive sporurile de încrcare variaz între 300 ÷ 600% pentru
acoperiurile uoare (cu gn = 1 kN/m2) i rmân mai mari de 150% chiar pentru
acoperiurile grele, indiferent de categoria de utilizare.
34
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 37
(1) Greutatea permanent suplimentar adus de acoperiul verde sporete masa total a
cldirii în comparaie cu cea care rezult în cazul unui acoperi cu alctuire tradiional ceea
ce antreneaz un spor, mai mult sau mai puin important, al forei seismice laterale de
proiectare.
(2) În cazul cldirilor cu 1 ÷ 2 niveluri supraterane, este posibil, în unele cazuri, ca sporul
de încrcare s atrag creterea perioadei proprii a cldirii i deci modificarea valorii
spectrului de proiectare (scderea acestuia dac astfel se depete valoarea perioadei de
col a spectrului Tc).
(3) Creterea masei ultimului nivel i a masei totale modific distribuia pe vertical a
forelor seismice static echivalente i deci i valorile forelor tietoare la etajele superioare,
mai ales în cazul cldirilor cu puine niveluri.
Într-o cldire curent (
I = 1) cu "n" niveluri supraterane, care au aceeai mas de nivel
Gniv Aniv g n
(m ) i aceeai înlime de nivel (hniv), fora tietoare de baz are expresia:
g g
35
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
S d ( T1 ) S d T1
Fb S d ( T1 )nm nGniv nAniv g n (3)
g g
iar fora seismic la nivelul "i" se calculeaz cu relaia
mz j mj 2j
Fj Fb Fb Fb (4)
n n
n n 1
¦ mz j ¦ mj
1 1
mav
Aniv
g n g av Gniv Gav (5)
g g
unde gav se ia în funcie de tipul de vegetaie cu valorile de la 6.3.1.1.
S d T1 S d ( T1 )
Fb ,av Aniv ( ng n g av ) nGniv Gav (7)
g g
Cu aceste valori se determin forele tietoare de nivel în ambele situaii (acoperi normal i
acoperi verde):
Vj,n. fora tietoare seismic la nivelul "j" pentru cldirea cu acoperi normal
Vj,av fora tietoare seismic la nivelul "j" pentru cldirea cu acoperi verde
Efectul încrcrii suplimentare aduse de acoperiul verde se estimeaz prin raportul acestor
fore tietoare:
V j ,av
UV ,av (2b)
V j ,n
În graficele urmtoare acest efect a fost examinat pentru cazul cldirilor cu un numr redus
de niveluri supraterane (nniv P+3E)
36
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 39
(a)
(b)
37
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
(c)
(d)
Figura 4. 2 Variaia sporului forei tietoare seismice de proiectare
în funcie de tipul vegetaiei i de înlimea cldirii
38
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 41
(1) Pentru cldirile cu acoperiuri verzi verificarea satisfacerii cerinei de rezisten mecanic
i stabilitate se face cu criteriile i/sau parametrii de performan folosii pentru toate
construciile civile i industriale la care se adaug criteriile i/sau parametrii specifici din
prezentul ghid.
Verificarea se face pe baza conceptului de stri limit.
(2) Strile limit sunt definite în conformitate cu reglementarea tehnic”Cod de proiectare.
Bazele proiectrii construciilor”, indicativ CR 0 :
a. stri limit ultime, care se refer la condiiile tehnice de performan de stabilitate, de
rezisten i de ductilitate;
b. stri limit ale exploatrii normale, care se refer la condiia tehnic de performan de
rigiditate; în cazul structurilor din beton armat sau beton precomprimat dimensionarea
ultimului planeu trebuie s aib în vedere, în special, verificarea fisurrii i a deformaiilor
de lung durat.
(3) Pentru cldirile cu acoperiuri verzi se folosesc aceleai metode de calcul ca i pentru
toate celelalte cldiri civile i industriale.
(1) Asigurarea durabilitii implic msuri de protecie la aciunile agenilor fizici, chimici i
biologici din mediul înconjurtor (mediul natural i mediul de exploatare).
În particular, se vor respecta prevederile referitoare la durabilitate, inclusiv protecia
anticoroziv, din urmtoarele documente tehnice :
a. Pentru elementele din beton armat i beton precomprimat: SR EN 1992-1-1
b. Pentru elementele din oel : SR EN 1993-1-1
Pentru durabilitatea straturilor de termo-hidroizolaii se vor vedea specificaiile respective.
39
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
40
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 43
41
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
8.1 Generaliti
(1) Prevederi pentru punerea în oper a straturilor specifice structurii verzi sunt prezentate la
Cap.5.
(2) Ordinea operaiunilor dup realizarea hidroizolaiei, este urmtoarea:
- bariera contra rdcinilor, dac este nevoie (dac hidroizolaia nu asigur, conform
specificaiilor produsului i funciunea de barier contra rdcinilor); modul de punere
în oper, gradul de suprapunere a marginilor membranelor i modul de realizare a
etanrilor va respecta indicaiile productorului (specificaia tehnic a produsului);
- strat drenant. Dat fiind c produsele dedicate pot asigura mai multe funciuni (strat de
barier contra rdcinilor, strat drenant, strat de retenie a apei, strat de aerare),
modul de punere în oper va respecta întocmai indicaiile productorului (specificaia
tehnic a produsului), inclusiv pozarea sistemelor de preluare a apei de pe versani i
direcionarea la burlane.
- strat filtrant; modul de punere în oper va respecta întocmai indicaiile productorului
(specificaia tehnic a produsului).
În funcie de tipul de acoperi, peste stratul filtrant se prevd straturi specifice (8.2 i 8.3)
- asigurarea benzilor de drenare (la diferite tipuri de racord cu elemente care strpung
hidroizolaia, la legtura cu perei supraînlai, cu aticul, la limita a 40m de teras-
grdin etc);
42
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 45
Not: În cazul învelitorilor plate de tip extensiv i semi-extensiv se poate opta pentru elemente de tip cutie
care se monteaz pe o hidroizolaie protejat, în care sunt prevzute i plantele. Cutia are orificii de evacuare a
apei pe hidroizolaie.
43
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
(3) Durata de exploatare a acoperiurilor verzi este mai mare decât cea a acoperiurilor
normale deoarece straturile de termo-hidroizolaii sunt protejate prin materialul de cultur i
de vegetaie.
9.2. Întreinere
(1) Întreinerea unui acoperi verde presupune parcurgerea a dou etape distincte:
a. întreinerea dup plantare, care poate dura pân la doi ani, în care are loc procesul de
consolidare a plantelor. Este o perioad în care substratul trebuie s rmân în
permanen umed. Este mai ales cazul acoperiurilor extensive, unde au fost utilizate
semine i eventual lstari pulverizai cu mulci pe suport;
b. întreinerea pe perioada de serviciu a acoperiului verde, care presupune cel puin o dat
pe an inspecia i plivirea plantelor uscate sau a buruienilor în cazul acoperiurilor semi-
intensive.
(2) Acoperiurile teras grdin intensive necesit oricum o întreinere dedicat, în funcie
de utilizarea terasei respective i care ine cont de plantele corespunztoare fiecrui
anotimp, de perioada lor de cretere, înflorire etc, astfel încât în orice moment din an terasa
respectiv s aib un aspect controlat.
(3) Se recomand ca proiectantul s apeleze la furnizori de sistem, ale cror produse sunt
puse pe pia în conformitate cu legislaia în vigoare. Selecia substratului i plantelor
trebuie validat de specialiti în domeniu (horticultor, botanist).
44
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 47
45
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
ANEXA 1
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri
tehnice.
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
1. Legislaie:
Nr.
Acte legislative Publicaia
crt.
1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în Monitorul Oficial al României, Partea I,
construcii, cu modificrile ulterioare nr.12 din 24 ianuarie 1995
2 Regulamentul privind clasificarea i Monitorul Oficial al României, Partea I
încadrarea produselor pentru construcii nr. 90 din 27 ianuarie 2005
pe baza performanelor de comportare la
foc, aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor, construciilor i turismului i
al ministrului de stat, ministrul
administraiei i internelor
nr.1.822/394/2004, cu modificrile i
completrile ulterioare.
3 Legea nr. 50/1991 privind privind Monitorul Oficial, al României Partea I
autorizarea executrii lucrrilor de nr. 933 din 13 octombrie 2004
construcii, republicat cu modificrile i
completrile ulterioare
4 Hotrârea Guvernului nr. 273/1994 privind Monitorul Oficial al României, Partea I,
aprobarea Regulamentului de recepie a nr.193 din 28 iulie 1994
lucrrilor de construcii i instalaii aferente
acestora, cu modificrile i completrile
ulterioare
2. Reglementri tehnice:
46
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 49
3.Standarde
Nr.
Indice Denumire
crt.
1 SR EN 1991-1-1: 2004 Eurocod 1:Aciuni asupra structurilor
Partea 1-1: Aciuni generale. Greuti
specifice, greuti proprii, încrcri utile
pentru cldiri
2 SR EN 1991-1-1: 2004/AC:2009 Eurocod 1:Aciuni asupra structurilor
Partea 1 -1: Aciuni generale. Greuti
specifice, greuti proprii, încrcri din
exploatare pentru construcii
3 SR EN 1991-1-1: 2004/NA:2006 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor.
Partea 1-1: Aciuni generaIe. Greuti
specifice, greuti proprii, incrcri din
exploatare pentru construcii. Anex
naional
4 SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 beton. Partea 1-1: Reguli generale i
reguli pentru cldiri
5 SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/A9l:2009 beton. Partea 1-1: Reguli generale i
reguli pentru cldiri. Anex naional
6 SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3:Proiectarea structurilor de
SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009 oel.Partea1-1: Reguli generale i reguli
pentru cldiri
7 SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de
oel.Partea1-1: Reguli generale i reguli
pentru cldiri. Anex naional
47
50
ANEXA 2
INFORMATIV
VEGETAIA ROMÂNIEI
Climat temperat, rcoros, mai Climat boreal, rece i umed: Climat subalpin Climat alpin
umed:
Temp. medie anual: 4- 80C Temp. medie anual: 2- 40C Temp. medie anual: 2 - 0,50C Temp. medie anual: -0,5 - 2,50C
precipitaii: 650 – 1100 mm/an precipitaii: 1000 – 1200 mm/an precipitaii: 1200 mm/an precipitaii: peste 1400 mm/an
9 SV Dobrogei (câmpii joase sau înalte) x Climat cald, suficient de umed - b b: stejari subtermofili, termofili – gârni, cer
9 Muntenia, Oltenia (piemonturi (pajiti secundare)
fragmentate) lunci: salcie, frasin, arin negru, stejar
9 Banat, Criana
Altitudine: 150 – 300 m
48
Zonele/etajele de vegetaie ale României
(continuare)
Etaj 9 altitudine 300 – 1300 m. a) subetaj gorun (300 – 600 m) gorun, carpen (centrul, N rii)
9 pe dealuri, în partea mijlocie a munilor x caracter suboceanic pduri de amestec – tei, carpen (S rii)
nemoral x Temp. medie anual: 7,5-90C pe soluri uscate – gorun (2 subspecii)
x precipitaii: 650 – 750 mm/an pe versani umbrii – carpen, fag
x veri calde, umede pe versani însorii, în S, V – gorun, cer, gârni
x ierni blânde la poale – stejar, carpen
în locuri umede - arin
prin defriare s-au instalat pajiti secundare
a) subetaj fag (300 – 600 m) fgete montane
x caracter oceanic pinete (pe stâncrii)
x Temp. medie anual: 4-7,50C pe vi cu mult humus – frasin, paltin de munte
x precipitaii: 750 – 1 100 mm/an pe prundi – arin alb
x veri rcoroase, umede, cu nebulozitate la altitudini mari – molid în amestec cu fag
mare prin defriare s-au instalat pajiti secundare
x ierni blânde
Etaj 9 altitudine 1200 – 1750 m (în N) x rece, umed molidi
9 altitudine 1300 – 1850 m (în S) x Temp. medie anual: 4-20C molidi cu muchi de turb
boreal 9 partea mijlocie i superioar a munilor x precipitaii: 1000 – 1200 mm/an în zone defriate – pajiti secundare
Etaj 9 Mii Maramureului, Rodnei, Climani, Bucegi, x Foarte rece, umed tufriuri de jneapn
9 Fgra, Parâng – Cindrel, arcu – Godeanu, x Temp. medie anual: 2 - 0,50C rariti cu molid, jneapn
subalpin 9 Retezat, x precipitaii: peste 1200 mm/an pajiti
9 Ceahlu, Ciuca, Apuseni buruieniuri înalte – pe grohotiuri umezite, în
Altitudine: 1750 – 1850m vi
prin defriarea jneapnului – pajiti, tufriuri de
afin
Etaj 9 Rodnei, Climani x Foarte rece, umed pajiti de ierburi scunde
9 Fgra, Parâng – Cindrel, arcu – Godeanu, x Temp. medie anual: - 2,5 - 0,50C tufriuri de arbuti pitici
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
49
51
52
50
Harta provinciilor floristice ale României
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Provinciile sunt trasate în funcie de arealul speciilor spontane dominante, cu precdere al speciilor lemnoase. Liniile de demarcaie
delimiteaz arealul unde acestea sunt abundent reprezentate, reflectând condiiile climatice i edafice locale. Ca i în cazul zonelor
i etajelor de vegetaie, împrirea în provincii floristice ine seama, pe lâng vegetaie, de tipul de sol, regimul hidric i termic,
formele de peisaj i teritoriile ecologic omogene.
51
53
54
ANEXA 3
INFORMATIV
PLANTE, SUBSTRATURI, CERINE ECOLOGICE
Tabel 1
Specii de ferigi care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi
Umiditate
(sol+aer)
Înlime
max. (cm)
Diametru
(cm)
Perioad
înflorire
Frunze
Adâncime
(cm)
pH
Troficitate
Alte cerine
Rezisten
la ger
Lumina
Cureni aer
Poluare
Famila Polypodiaceae Specie autohton Soluri bine drenate; substrat
Frecvente în zona de fibos; se înmulЮeЬte prin
1. FeriguЮ : 6
pduri stejar – etaj boreal rizomi (primvara) sau prin
5-15
25 - 30
25 – 30
Polypodium vulgare (erbacee peren) în pduri, pe stâncrii spori (toamna)
F-m
umbroase
Famila Aspleniaceae Specie autohton Soluri bine aprovizionate cu
2.
I Frecvente în zona de ap; pot creЬte pe
StraЬnic pduri stejar – etaj boreal substraturi foarte subЮiri
5
Asplenium trichomanes (erbacee în pduri, pe stâncrii
15
(Se poate instala în
15 - 30
peren) crpturile pereЮilor vechi)
se înmulЮeЬte prin spori
m
(toamna)
Legend
4,5 – 5,5 – specii acidofile
- specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
5,5 – 6,5 – specii slab acidofile
6,5 – 7,2 – specii neutrofile
7,2 - specii bazifile
Troficitate Lumina
0 - megatrofe: specii care se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte ridicat – specie de umbr
( - eutrofe: specii care necesit soluri cu troficitate mare R - specie de lumin
3- mezotrofe: specii care necesit soluri cu o troficitate mijlocie I - specie fototolerant (suport diferite grade de umbrire)
2 - oligotrofe: specii de soluri srace
6- euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului
ANEXA 3
Tabel 2
Specii de plante perene, suculente (crassulaceae) care supravieuiesc pe substraturi subiri (4-6 cm) ale acoperiurilor verzi
pH
ger
aer
Alte
(cm)
(cm)
frunze
cerine
Cureni
Lumina
înflorire
Poluare
Înlime
perioad
(sol+aer)
Diametru
Rezist. la
Umiditate
Troficitate
max. (cm)
Adâncime
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
Frecvent din zona de step – etaj timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
4-6
1. Iarb de oaldin ' 2
R fag, pe soluri scheletice, ziduri, mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
V-VII
5 - 15
nedefinit
6,5 – 7,2
Sedum acre pietri, nisip prin semine toamna sau primvara
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
2. Sporadic, din etaj gorun – etaj timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
4-6
2
R boreal, pe stâncrii, pietriuri mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
VI-VII
5 - 20
nedefinit
6,5 – 7,2
Sedum album prin semine toamna sau primvara
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
3. Frecvent din etaj fag – etaj timpul verii. Înmulirea prin semine primvara
F
oaldin aurie subalpin, în locuri uscate, însorite, devreme, în rsadnie sau direct în câmp la
4-6
2
R
5-15
VI - VII
Sedum hispanicum (plant pietroase mijlocul verii
6,5 – 7,2
nedefinit
anual - bianual)
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
4. Rar, etaj gorun – etaj fag, pe timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
F
stâncrii, nisipuri, soluri scheletice mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
4-6
2
R
VI - VII
15 - 20
Sedum rupestre prin semine toamna sau primvara
6,5 – 7,2
nedefinit
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
5. Sporadic, zona pduri de stejar – timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
F
etaj boreal, pe stâncrii înierbate mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
4-6
2
R
6-15
VI - VII
Sedum sexangulare ziduri, nisipuri, prin semine toamna sau primvara
6,5 – 7,2
nedefinit
Famila Crassulaceae Specie originar din Caucaz Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
6. timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
F
mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
4-6
2
R
5-20
VI - VIII
Sedum spurium prin semine toamna sau primvara
6,5 – 7,2
nedefinit
Famila Crassulaceae Specie originar din zona montan a Soluri bine drenate; locuri însorite. Înmulirea prin
7. Europei plantulele formate de planta mam, vara
20
4-6
2
R
20 - 50
VIII - IX
Pân la
6,5 – 7,2
Sempervivum tectorum
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite. Înmulirea prin
8. F Sporadic, et. boreal – et. alpin, pe plantulele formate de planta mam, vara
10
4-6
Verzioare de munte stâncrii
5-20
2
R
VII-IX
5,5 – 6,5
Sempervivum montanum
55
ANEXA 3
56
Tabel 3
Specii de plante perene, care supravieuiesc pe substraturile cuprinse între 6 i 10 cm ale acoperiurilor verzi
Umiditate
(sol+aer)
Înlime
max. (cm)
Diametru
(cm)
perioad
înflorire
frunze
Adâncime
(cm)
pH
Troficitate
Alte
cerine
Rezist. la
ger
Lumina
Cureni
aer
Poluare
Famila Caryophyllaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, pmânturi uor alcaline. Se
frecvent, zona înmulete prin semine sau butai
6-10
6,5 –
1. Garofi de câmp :
R pdurii de stejar –
Dianthus carthusianorum etaj fag, în pajiti
30 – 60
6
VI-VIII
7,2
–
Famila Lamiaceae Specie autohton Soluri bine drenate, în locuri însorite. Se înmulesc prin butai sau prin
2. frecvent, etaj alpin, înrdcinarea tulpinilor în cursul verii.
Cimbrior :
R în pajiti, pe
6,5
Thymus pulcherrimus stâncrii, grohotiuri
10
VI-IX
6-10
7,2
Famila Brassicaceae Specie autohton, Soluri bine drenate, locuri însorite. Se înmulete prin butai din plante
3. în etaj gorun – etaj primvara sau prin semine toamna
6-10
6,5 –
Ciucuoar :
R fag, pe stâncrii
Alyssum montanum înierbate
5-25
15
IV-VI
7,2
–
Famila Rosaceae Specie autohton, Soluri bine drenate, se înmulete prin semine toamna sau prin
4. în etaj subalpin – fragmente de plante toamna sau primvara
etaj alpin, stâncrii,
6-10
:
R
6,5
Potentilla crantzii soluri scheletice, în
10-20
10-20
V - VIII
7,2
locuri însorite
Famila Campanulaceae Specie autohton, Soluri bine drenate, umede; se înmulesc prin semine toamna sau
5. în etaj fag – etaj prin desprirea tufelor primvara
6-10
7,2
m
Clopoei :
I subalpin, pe
Campanula carpatica stâncrii calcaroase
10-40
30
VI - IX
calcifil
Legend:
Caractere specie Ecologie
I – XII: lunile în care specia înflorete Umiditate (sol + aer)
:: frunze cztoare F - specie xerofil (se poate dezvolta în condiii de umiditate redus în aer i sol)
': frunze persistente m – specie mezofil (specii care se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, revene – reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer)
h – specii higrofile (se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze, reavn – jilave,reavn – umede; de asemenea, în aer cu condiii de umiditate)
H – higrofile (helofile: se dezvolt pe soluri îmbibate cu ap, înmltinite)
Cerine substrat Rezistena la ger
ph:
- specie rezistent la înghe (poate suporta temperaturi sub -150C)
4,5 - specii extrem acidofile
- specie care poate suporta temperaturi între -5 - -150C
4,5 – 5,5 – specii acidofile
- specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
pH
aer
Alte
(cm)
(cm)
la ger
frunze
cerine
Cureni
Lumina
înflorire
Poluare
Înlime
perioad
(sol+aer)
Diametru
Rezistent
Umiditate
Troficitate
max. (cm)
Adâncime
Famila Liliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe timpul verii
Specie Originar din Asia
20
1. Lalea :
R Mic
IV - V
30 - 40
10 - 20
6,5 – 7,2
Tulipa clusiana
Famila Liliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi la
2. sfâritul verii sau prin semine toamna (se poate
Muscari azureum autoînsmâna)
5-8
R
IV - V
10 - 20
10 – 15
6,5 – 7,2
Famila Liliaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi la
3. Frecvent la marginea sfâritul verii sau prin semine toamna
Ceapa ciorii
R pdurilor din zona de
F-m
VI - VII
20 - 30
10 - 12
10 - 20
6,5 – 7,2
Muscari comosum silvostep – etaj gorun
Famila Alliaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi
4. Sporadic, zona de step plantai toamna
F
Hajm psreasc
R – etajul gorun în pajiti,
5-8
10 - 20
10 – 35
Allium flavum tufriuri, locuri aride,
VII - VIII
6,5 – 7,2
stâncoase
Famila Alliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi
5. plantai toamna
5-10
R
12-25
10 - 20
VI - VIII
6,5 – 7,2
Allium schoenoprasum
Famila Iridaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri uor alcaline;
6. 2 frecvent, zona de step înmulirea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani)
7,2
Roar
R – etajul gorun în pajiti
IV - V
10 - 15
10 - 20
Iris pumilla însorite
Famila Iridaceae Specie originar din estul Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri uor alcaline;
7. ( zonei mediteraneene înmulirea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani)
7,2
Stânjenei
R
F-m
V - VI
10 - 20
60 - 120
Iris germanica
Famila Iridaceae Specie autohton, Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri uor alcaline;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
8. ( frecvent în zona de înmulirea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani).
7,2
Stânjenei
R silvostep – etaj gorun în Se resimte dac este mutat
F-m
V - VI
20 - 40
10 - 20
Iris graminea pajiti, margini de pdure
57
ANEXA 3
58
Tabel 5
Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi
Caractere specie Cerine substrat Ecologie
Nr. Sistematic (denumire Origine/ Recomandri
crt. popular/ rspândire în ar
denumire tiinific)
pH
ger
aer
Alte
(cm)
(cm)
cerine
Frunze
Cureni
Lumina
înflorire
Poluare
Înlime
(sol+aer)
Perioad
Diametru
Rezist. la
Umiditate
Troficitate
max (cm)
Adâncime
Famila Asteraceae Soluri bine drenate; locuri însorite, pmânturi uoare,
Specie originar din America de nisipoase
20
1. Lipscnoiaice, ocheele :
R Nord
Vii - IX
20 - 25
30 – 90
ri uoare
6,5 – 7,2
Pmântu
Coreopsis tinctoria
Famila Asteraceae Soluri bine drenate, substrat uor
2. Specie originar din Mexic
20
Cosmos, Mrra :
R
Vii - IX
20 - 25
30 – 40
6,5 – 7,2
Cosmos sulphureus
Famila Asteraceae Specie autohton, în zona de Soluri bine drenate, substrat cu fertilitate medie - sczut
3. step – etaj fag
F
20
Albstrele : 3
R
Vii - IX
20 - 25
30 – 70
6,5 – 7,2
Centaurea cyanus
Famila Soluri bine drenate, fertile
4. Ranunculaceae Specie originar din zona
30
Chica voinicului : (
R mediteranean
V - VIII
20 - 25
20 – 50
6,5 – 7,2
Nigella damascena
Familia Papaveraceae Specie autohton, în zona de Soluri bine drenate, uoare;
5. step – etaj gorun
45
Mac cornut :
R
Locuri
VI - VII
20 - 25
30 – 60
nisipoas
6,5 – 7,2
Glaucium flavum
Legend
Caractere specie Ecologie
I – XII: lunile în care specia înflorete Umiditate (sol + aer)
:: frunze cztoare F - specie xerofil (se poate dezvolta în condiii de umiditate redus în aer i sol)
': frunze persistente m – specie mezofil (specii care se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, reavene – reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer)
h – specii higrofile (se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze, reavn – jilave,reavn – umede; de asemenea, în aer cu condiii de
umiditate)
H – higrofile (helofile: se dezvolt pe soluri îmbibate cu ap, înmltinite)
Cerine substrat Rezistena la ger
ph:
- specie rezistent la înghe (poate suporta temperaturi sub -150C)
4,5 - specii extrem acidofile
- specie care poate suporta temperaturi între -5 - -150C
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
4,5 – 5,5 – specii acidofile
- specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
5,5 – 6,5 – specii slab acidofile
6,5 – 7,2 – specii neutrofile
7,2 - - specii bazifile
Troficitate Lumina
0 - megatrofe: specii care se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte ridicat – specie de umbr
( - eutrofe: specii care necesit soluri cu troficitate mare R - specie de lumin
3- mezotrofe: specii care necesit soluri cu o troficitate mijlocie I - specie fototolerant (suport diferite grade de umbrire)
2 - oligotrofe: specii de soluri srace
6- euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului
ANEXA 3
Tabel 6
Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi
Umiditate
(sol+aer)
Înlime
max. (cm)
Diametru
(cm)
perioad
înflorire
frunze
Adâncime
(cm)
pH
Troficitate
Alte cerine
Rezisten
la ger
Lumina
Cureni aer
Poluare
Famila Fabaceae Specie autohton Soluri bine drenate; cerine sczute fa de
(Leguminosae) Frecven în zona de elemente nutritive; în plin soare.
1. Grozam : 2
R pduri stejar – etaj fag Transplantarea poate s o afecteze. Înmulirea prin
1- 25
F-m
5 - 20
V - VII
20 - 25
Genistella sagittalis (subarbust (pân la 1200m altitudine) semine (toamna) sau butai (vara) din lstari sau
4,5 - 6,5
calcifug
târâtor) ramuri parial lignificat.
Specie alohton Bun pentru soluri srace, uscate; necesit locuri
2. Salcâm rou (America de Nord) însorite; crete bine pe orice substrat, dar bine
larg
Robinia hispida (arbust :
R drenat: înmulire prin semine sau drajoni (toamna)
V - VI
Habitat
25 – 30
Sensibil
100-300
100- 300
stolonifer)
Specie autohton Locuri însorite, soluri bine drenate, fertile (dar nu
3. Drob Frecven în zona de supraîngrate). Transplantarea îl poate afecta.
Sp.
150
Cytisus nigricans (subarbust) step – etaj fag (pân la Înmulirea prin semine toamna sau butai vara
F m
: 2
R
20 - 25
VI - VIII
pionier
30 – 150
4,5 – 5,5
1200m altitudine)
Specie autohton În plin soare, soluri bine drenate, fertilitate medie.
4. Drobi Frecven în zona de Înmulirea prin semine (toamna) sau butai (vara)
F m
Genista tinctoria (subarbust) pduri stejar – etaj fag din lstari sau ramuri parial lignificat.
(150)
(150)
: 2
R
10–60
4,5 - 6
Vi - VII
20 - 25
(pân la 1200m altitudine)
Specie autohton În plin soare, soluri bine drenate, fertilitate medie.
5. Caragan Caracteristic Dobrogei Înmulire prin butai vara, semine toamna
F
Caragana frutex (arbust)
lent
: 2
R
V - VI
20 - 25
(30) 100
(30) 100
Cretere
Legend
Caractere specie Ecologie
I – XII: lunile în care specia înflorete Umiditate (sol + aer)
:: frunze cztoare F - specie xerofil (se poate dezvolta în condiii de umiditate redus în aer i sol)
': frunze persistente m – specie mezofil (specii care se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, revene – reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer)
h – specii higrofile (se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze, reavn – jilave,reavn – umede; de asemenea, în aer cu condiii de umiditate)
H – higrofile (helofile: se dezvolt pe soluri îmbibate cu ap, înmltinite)
Cerine substrat Ecologie
ph: Rezistena la ger
4,5 - specii extrem acidofile
- specie rezistent la înghe (poate suporta temperaturi sub -150C)
4,5 – 5,5 – specii acidofile
- specie care poate suporta temperaturi între -5 - -150C
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
5,5 – 6,5 – specii slab acidofile
- specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
6,5 – 7,2 – specii neutrofile
7,2 - - specii bazifile
Troficitate Ecologie
0 - megatrofe: specii care se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte Lumina
ridicat – specie de umbr
( - eutrofe: specii care necesit soluri cu troficitate mare R - specie de lumin
3- mezotrofe: specii care necesit soluri cu o troficitate mijlocie I - specie fototolerant (suport diferite grade de umbrire)
2 - oligotrofe: specii de soluri srace
6- euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului
59
ANEXA 3
60
INFORMATIV
Tabel 7
Caracteristicile principalelor componente care intr în alctuirea substraturilor
Componentul Caracterizare general Greutate Porozitate Volum Apa Alte caracteristici
Volumetric total de aer (%) uor
(kg/m3) accesibil
(%)
Pmântul de frunze Rezult din descompunerea frunzelor, Pmânt uor - Grad mare de - pH 4,5 – 5,5
timp de 2-3 ani afânare brun-negricioas
Pmântul de ferigi Din descompunerea frunzelor, rizomilor, - - - - Aspect fibros
i rdcinilor de ferigi care cresc în condiii naturale negru,
pH acid
pentru specii acidofile
Pmântul de ericacee Din descompunerea resturilor vegetale a unor plante Uor - Grad mare de - Brun-negricios
din familia Ericaceae afânare pH 3 – 4,5
trebuie pstrat în condiii de umiditate normal
pentru plante acidofile
Pmântul de elin Este stratul de 10-12 cm de pmânt natural, ridicat Greu redus - - Brun-cafeniu
de la suprafaa terenurilor cultivate cu lucern, trifoi, Structur granular
de pe izlazurile naturale sau de pe suprafeele Coninut ridicat în elemente nutritive
gazonate cu amestecuri de ierburi pH 6,5-8
Pmântul de grdin De pe suprafeele cultivate cu legume sau flori, - - - - Structur bun, fertilitate mare
fertilizate, întreinute fr buruieni (fr erbicidare)
Mrania Prin fermentarea avansat a gunoiului de grajd (2 – 700 – 800 - - - Aspect grunos, unsuros, închis la culoare; pH 7,5 –
3 ani) 7,8 (slab alcalin)
Turba Sediment format din resturi vegetale acumulate în 500 – 600 - - - Coninut relativ sczut de elemente nutritive; liber de
locuri umede (în turbrii) ageni patogeni i semine de buruieni
Pe plan mondial, datorit reducerii zcmintelor
exploatabile, a fost propus substratul pe baz de
fibre de cocos
a) Turbrii de mlatini s-au format pe fundul unor lacuri, mlatini sau albii 400 - 600 80 - 90 5 – 20 20 -25 Densitate aparent: 0,25 – 0,30
eutrofe (turbrii de râu sau vi (turba neagr) Capacitate de reinere a apei : de 4-5 ori greutatea
joase) proprie
Reinerea aerului dup reumectare 4,3 %
pH 6,0 – 6,5
b) Turbrii de mlatini Formate sub pduri pe cumpna apelor, pe orice 400 - 600 90 – 95 20 - 30 25 - 45 Densitate aparent: 0,08 – 0,16
oligotrofe sau form de relief, pe roci silicioase, în condiii de Capacitate de reinere a apei : de 10 - 15 ori greutatea
turbrii înalte precipitaii peste 750mm anual (turba roie, turba proprie
blond, turba acid sau turba fibroas) Reinerea aerului dup reumectare 12,6%
pH 3,0 – 5,0
apreciat pentru capacitatea ridicat de reinere a
apei
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
c) Turbrii de mlatini Sunt alctuite din plantele întâlnite în ambele tipuri - 80 - 85 5 - 15 - Densitate aparent: 0,16 – 0,25
intermediare sau de turbrii prezentate mai sus Capacitate de reinere a apei : 60 – 70%
mezotrofe pH 4,5 – 5,5
Scoara de copac Din industria de prelucrare a lemnului 175 – 250 90 - 92 35 - 50 - pH 5,0 – 6,5 (scoar proaspt)
Folosit în stare proaspt la micorarea pierderilor (scoara proaspt) (scoar (scoar pH 5,0 – 6,5 (scoar compostat)
de ap prin transpiraie i împiedicarea creterii 200 – 350 proaspt) proaspt) umiditate % 40 - 70 (scoar proaspt)
buruienilor, la pstrarea structurii solului – mulci (scoara 85 - 90 25 - 50 umiditate % 60 - 70 (scoar compostat)
Folosit dup compostare la diferite amestecuri compostat) (scoar (scoar
Pot înlocui turba când sunt amestecate cu pmânt , compostat) compostat)
dar are putere de reinere a apei i a elementelor
fertilizante mic – pot apare carene la plante
Caracteristicile principalelor componente care intr în alctuirea substraturilor
Componentul Caracterizare general Greutate Porozitate Volum Apa Alte caracteristici
volumetric(kg/m3) total de aer (%) uor
accesibil
(%)
Scoara de rinoase Din industria de prelucrare a lemnului 360 - - - pH 3,5 – 5
Muchiul vegetal - - - - - Mrete gradul de permeabilitate a substratului (pt.
speciile care cer un regim de aeraie la nivelul
rdcinilor)
Rumeguul Subprodus al industriei de prelucrare a lemnului; - - - - pH 6
calitile depind de speciile de la care provin. Folosit ca porozitate bun
mulci sau în componena substraturilor, dup capacitate bun de reinere a apei
compostare
Compostul din resturi Se obine prin fermentaie aerob a deeurilor - - - - Component cu aciune antibiotic
menajere menajere, la care se adaug o serie de amendamente Se poate folosi în proporie de cel mult 20 %
Compostul forestier Produs organic ce poate substitui turba - - - -
Compostul din scoar de - - - - - pH 5,5
plop
Fibre de lemn de - - 95 75 20 Densitate aparent : 0,13
rinoase (hortifibre) pH 5
contribuie la aerarea, structurarea i îmbuntirea
capacitii de drenaj a amestecurilor în substrat
se poate amesteca în substraturi pe baz de turb
Compostul de rumegu Are un raport ridicat C/N, de aceea este necesar s se - - - - pH – variabil în funcie de specie
adauge la preparare substane cu azot i fosfor. porozitate i capacitate de reinere a apei bune
Rumeguul utilizat ca aternut pentru animale i psri,
prin compostare fermenteaz repede, poate fi utilizat
dup 3-5 luni
Compostul provenit din - - - - - În substraturile de cultur ale unor arbuti
cultura ciupercilor Exist riscul de salinitate excesiv, care se
diminueaz în timp
Compostul din coji de - - - - - Îi menine bine structura
orez
Reziduri din fibre de - - 95 - 58-60 Densitate aparent : 0,13
cocos pH5,4 – 5,5
caracteristici fizice i chimice asemntoare turbei
oligotrofe; stabilitate ridicat, foarte uor umectabil,
îi pstreaz volumul, îi menine constant
umiditatea; degradare lent (5 – 20 ani)
Reziduuri provenite de la - - - - - -
fabrici de hârtie
Nisipul grosier Extras din cariere sau albiile râurilor 200 40 - 50 0-5 20 - 30 Mrete gradul de afânare i permeabilitate al
substratului
Uureaz reumectarea materialelor organice, asigur
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
ANEXA 4
INFORMATIV
Componente Raport
Scoar de pin:nisip 2:1
Scoar de pin: turb:nisip:perlit 3:2:3:1
Pmânt de elin:turb:nisip 1:1:1
Pmânt de elin:turb:perlit:achii de lemn dur 1:1:1:1
Turb:pmânt de frunze: pmânt de elin:nisip 1:1:1:0,3
Turb:pmânt de elin:nisip 1:0,5:0,2
Turb:pmânt de frunze:nisip 1:0,8:0,2
Turb:pmânt de frunze: pmânt de elin:nisip 1:1:1:0,5
Compost forestier:perlit 3:1
Mrani:compost forestier 1:1
Turb:compost forestier 1:1, 2:1 sau 1:2
61
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
62
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 65
63
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
64
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 67
65
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
drenate; în zonele mai reci se recomand plantarea primvara mai târziu; se înmulete prin
semine, semnate toamna
66
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 69
ANEXA 5
INFORMATIV
A. Ecologia speciilor
Umiditate (sol + aer)
Specii:
x xerofile: se pot dezvolta în condiii de umiditate redus în aer i sol;
x mezofile: se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, reavne –
reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer;
x higrofile: se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze,
reavn – jilave, reavn – umede; de asemenea, în aer necesit condiii de
umiditate;
x helofile: se dezvolt pe soluri îmbibate cu ap, înmltinite;
x eurifile: sunt adaptate oscilaiilor mari ale regimului de umiditate care,
adesea, este alternant .
67
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Lumin
Specii:
x heliofile: triesc în plin lumin; nu suport umbrirea;
x sciadofile: adaptate s creasc în condiii intensitate sczut a luminii; se
numesc i specii de umbr;
x heliosciadofile: cresc în lumin plin, dar pot tolera i umbrirea; numite i
plante de semiumbr;
x eurifotofile: tolerante atât fa de lumina plin, cât i fa de umbrire.
pH-ul solului
Specii:
x neutrofile: adaptate unui pH=7,2-6,8;
x foarte slab-slab acidofile: adaptate unui pH=6,8 – 6,0;
x moderat acidofile: adaptate unui pH=6,0 – 5,0;
x puternic acidofile: adaptate unui pH=5,0 – 4,5;
x foarte puternic acidofile: adaptate unui pH=4,5 – 4,0;
x excesiv i extrem acidofile: pe soluri cu sub pH=4,0;
x alcalinofile: adaptate unui pH peste 7,2;
x euriacidofile: au o larg amplitudine ecologic fa de reacia solului; sunt
numite i plante indiferente.
B. Caracterizarea morfologic
¾ Habitus: înfiare, port, aspect exterior, general al unei plante; pot fi: plante
lemnoase – arbori, arbuti, subarbuti, liane sau plante erbacee; la unele
specii, prin ameliorare, s-au obinut cultivaruri (soiuri) cu port pitic (de talie mai
mic decât specia de baz), numite dwarf;
¾ Plante anuale: îi desfoar ciclul de via pe parcursul unui an; pot fi:
efemere – perioad de vegetaie foarte scurt (pân la 3 luni); anuale de var
– germineaz primvara, mor toamna i ierneaz sub form de semine;;
anuale de toamn (hibernante) – germineaz toamna, ierneaz sub forma
unei tulpini scurte cu frunze, fructific în primvara urmtoare iar în var mor;
¾ Plante perene: triesc mai muli ani fructificând în fiecare an; sunt: plantele
lemnoase; plantele erbacee cu organe subterane de depozitare a substanelor
68
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 71
69
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
70
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 73
ANEXA 6
INFORMATIV
unde
x gn este greutatea permanent uniform distribuit a acoperiului, înclusiv straturile de
termo-hicroizolaie i protecia acestora;
x gav este greutatea unitar a straturilor acoperiului verde determinat conform
6.3.1.1.
71
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Tabelul Ex.1
Greutatea acoperiului Încrcarea util pe acoperi qk(kN/m2)
verde (kN/m2) 0.75 1.50 2.50
0,0 (acoperi normal) p10 9,9 p20 11,0 p30 12,5
1,5 p11 11,9 p21 13,1 p31 14,6
2,5 p12 13,3 p22 14,4 p32 15,9
7,5 p13 20,0 p23 21,2 p33 22,7
Calculul planeului s-a fcut pentru trei condiii de rezemare a plcilor pe contur:
I. Plac cu continuitate pe toate patru laturile (A)
II . Plac cu continuitate pe trei laturi (B)
III. Plac cu continuitate de dou laturi (C)
Materiale:
x Beton C16/20
x Oel categoria de rezisten 2, Clasa de ductilitate B sau C, conform prevederilor
reglementrilor aplicabile în vigoare.
72
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 75
Sporurile armturilor (Ac i Ar) din tabelul Ex.2 sunt reprezentate grafic în diagramele din
figura Ex.2. În aceste diagrame în abscis s-au luat valorile încrcrilor utile pe planeu (qk
în kN/m2).
2 2.25
1.75 2
1.5 1.75
normal 1.5 normal
1.25
gav=1.5 1.25 gav=1.5
1
1
0.75 gav=2.5 0.75 gav=2.5
0.5 0.5
gav=7.5 gav=7.5
0.25 0.25
0 0
0.75 1.5 2.5 0.75 1.5 2.5
Figura Ex.2. Sporul de armturi pentru placa "A"
Pentru acoperiul normal, în ipoteza de încrcare p10 s-au ales armturile:
x Câmp 76/m Ac = 1,98 cm2/m
x Reazem 78m Ar = 3,50 cm2/m
i au rezultat urmtoarele cantiti de oel pentru placa "A"
x Oel pentru armare în câmp : Gc # 112 kg/plac
x Oel pentru armare pe reazem : Gr # 100 kg/plac
Consumul total de oel pentru o plac tip "A" este 212 kg ceea ce înseamn 5,9 kg/m2 (în
aceast cantitate nu sunt cuprinse suprapunerile, înndirile ,etc).
Cu valorile sporurilor identificate în tabelul Ex.2 rezult sporul consumului de oel cu
valorile din tabelul Ex.3.
73
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Tabelul Ex.3
Incrcare Ac Gc (kg) Ar Gr(kg) Gtot(kg) Gtot/m2 Gtot(kg)
p10 --- 112,0 --- 100,0 212,0 5,90 ----
p11 +14% 128,0 +18% 118,0 246,0 6,80 34,0
p12 +28% 143,0 +33% 133,0 276,0 7,70 64,0
p13 +96% 220,0 +107% 207,0 427,0 11,9 215,0
p20 +6% 119,0 +9% 109,0 228,0 6,30 16,0
p21 +26% 141,0 +31% 131,0 272,0 7,60 60,0
p22 +39% 156,0 +44% 144,0 300,0 8,30 88,0
p23 +106% 231,0 +117% 217,0 448,0 12,4 236,0
p30 +20% 134,0 +25% 125,0 259,0 7,20 47,0
p31 +41% 158,0 +47% 147,0 305,0 8,5 93,0
p32 +54% 172,0 +60% 160,0 332,0 9,20 120,0
p33 +122% 248,0 +133% 233,0 481,0 13,4 269,0
Tabelul Ex.4
Incrcare Ac (cm2/m) pc % Ar1 (cm2/m) pr1 % Ar2 (cm2/m) pr2 %
p10 1,69 0,10 4,41 0,26 3,28 0,19
p11 2,05 0,12 5,33 0,31 3,96 0,23
p12 2,29 0,13 6,00 0,36 4,40 0,26
p13 3,59 0,21 9,26 0,55 6,81 0,40
p20 1,89 0,11 4,92 0,29 3,65 0,21
p21 2,26 0,13 5,90 0,35 4,37 0,26
p22 2,48 0,14 6,52 0,39 4,83 0,28
p23 3,70 0,22 9,87 0,59 7,25 0,43
p30 2,15 0,12 5,62 0,33 4,17 0,25
p31 2,52 0,15 6,62 0,39 4,90 0,29
p32 2,57 0,15 7,25 0,43 5,35 0,32
p33 3,97 0,23 10,6 0,63 7,79 0,46
Tabelul Ex.5
Incrcare Ac (cm2/m) pc % Ar (cm2/m) pr %
p10 2,25 0,13 4,98 0,29
p11 2,71 0,16 6,04 0,36
p12 3,04 0,18 6,79 0,40
p13 4,63 0,27 10,53 0,63
p20 2,50 0,15 5,62 0,33
p21 2,99 0,17 6,68 0,40
p22 3,30 0,19 7,39 0,44
p23 4,92 0,29 11,23 0,67
p30 2,85 0,17 6,36 0,38
p31 3,44 0,20 7,50 0,45
p32 3,65 0,21 8,22 0,49
p33 5,29 0,31 12,12 0,72
74
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 77
2.25
2
1.75
1.5 normal
1.25 gav=1.5
1
0.75 gav=2.5
0.5
0.25 gav=7.5
0
0.75 1.5 2.5
Figura Ex.3. Sporul de armturi pentru placa "C"
Comentarii
Din examinarea graficelor de mai sus, în corelare cu valorile procentelor de armare din
casetele poate, rezult urmtoarele:
x Pentru acoperiurile cu vegetaie extensiv (gav = 1,5 kN/m2) sporul teoretic de
armtur fa de acoperiul normal este de circa 10÷12%; în multe cazuri acest spor
poate fi mult mai mic datorit faptului c armarea efectiv se stabilete în funcie de
sortimentul barelor i de necesitatea uniformizrii armturilor din considerente
constructive (numrul de bare pe 1 ml).
x Pentru acoperiurile cu vegetaie semi-intensiv (gav = 2,5 kN/m2) sporul teoretic
de armtur este de circa 25%; dar sporul real poate fi mai mic cu câteva procente
din considerentele artate mai sus
2
x Pentru acoperiurile cu vegetaie intensiv (gav = 7.5 kN/m ) rezultatele calculelor i
graficul arat un spor teoretic care poate conduce la dublarea consumului de oel în
raport cu acoperiul normal. În acelai timp procentele de armare pentru
momentele negative (de continuitate pe reazeme) depesc cu mult valoare p #
0,5% care este considerat optim pentru plcile armate cu oel categoria de
rezisten 2, Clasa de ductilitate B sau C, conform prevederilor reglementrilor
aplicabile în vigoare.
x Pentru aceste valori ale procentelor de armare exist riscul deschiderii fisurilor peste
limitele admisibile (care depind de condiiile concrete de exploatare). În consecin
pentru aceast categorie de încrcri este recomandabil ca grosimea planeelor
curente s fie sporit cu 10÷15% pentru ca procentele de armare s rmân
0,50%. Aceast situaie se refer în special la plcile de col ale planeelor (plcile
notate tip "C").
x Exemplificativ, în tabelul urmtor sunt date valorile armturilor i ale procentelor de
armare pentru o plac tip "C" cu încrcare corespunztoare vegetaiei intensive
pentru care s-a luat grosimea sporit hpl = 20 cm.
Tabelul Ex.6
2
Incrcare Ar (cm /m) pr %
p10 4,37 0,21
p13 9,14 0,45
p20 4,87 0,24
p23 9,74 0,48
p30 5,56 0,27
p33 10,48 0,52
75
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
x Pentru toate tipurile de vegetaie, sporurile relative ale consumurilor scad odat cu
creterea încrcrii utile pe planeu.
Încrcrile pe grinzile interioare ale planeului sunt date în tabelul Ex.7 împreun cu
momentele încovoietoare considerate egale în câmp i pe reazem
pL2
Mc Mr # 2,6 p
14
Calculul armturilor s-a fcut considerând grinda cu dimensiunile 30 × 60 cm (fr aportul
plcii la momentele pozitive)
Tabelul Ex.7
Incrcare Incrcare Momente
Aa p% p%
pe plac pe grind încovoietoare
p10 9,9 2,97 7,72 4,67 0,27 1,00
p11 11,9 3,57 9,28 5,65 0,33 1,22
p12 13,3 3,99 10,37 6,35 0,37 1,36
p13 20,0 6,09 15,83 9,95 0,58 2,14
p20 11,0 3,30 8,58 5,21 0,30 1,00
p21 13,1 3,93 10,21 6,24 0,37 1,23
p22 14,4 4,32 11,23 6,90 0,40 1,33
p23 21,2 6,36 16,53 10,74 0,61 2,03
p30 12,5 3,75 9,75 5,95 0,35 1,00
p31 14,6 4,38 11,38 7,00 0,41 1,16
p32 15,9 4,77 12,40 7,66 0,49 1,39
p33 22,7 6,81 17,70 11,24 0,66 1,88
76
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 79
Not. Armarea propus nu a luat în considerare cerinele specifice solicitrilor seismice (procentul minim de
armare pentru reazeme).
Comentarii.
77
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Comentarii.
x Valorile din tabel confirm creterea important a consumului de oel provenit din
încrcarea suplimentar adus de straturile de vegetaie în cazul acoperiurilor
metalice.
x Dimensionarea a rezultat din cerina de rigiditate. Este posibil ca folosind alte tipuri
de pane (pane cu zbrele, de exemplu, cu randament secional superior), s rezulte
sporuri de consumuri mai mici.
78
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 81
ANEXA 7
INFORMATIV
A. detalii de câmp
79
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
În funcie de tipul termoizolaiei (rezistent mecanic, elastic sau compresibil) apa poate
fi simpl sau armat (este armat în cazul termoizolaiilor compresibile). În cazul apelor
armate este obligatorie prevederea unui strat de difuzie-decompresiune-compensare1 peste
ap, pentru eliminarea vaporilor din spaiul dintre bariera contra vaporilor i hidroizolaie.
Dac nu se precizeaz în mod explicit prin specificaia tehnic a hidroizolaiei c aceasta
rezist i la aciunea rdcinilor, se va dispune o barier împotriva rdcinilor de sine
stttoare.
Exist membrane hidroizolante care asigur atât funciunea de difuzie-decompresiune-
compensare cât i pe cea de barier împotriva rdcinilor, pe lâng cea implicit de
hidroizolaie.
Tipul specific de produs pentru asigurarea funciunii de drenare i de retenie a apei
reprezint i o barier împotriva rdcinilor.
Peste stratul filtrant – i înfurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat
i conducerea ei ctre dispozitivele pluviale.
1
Se insist în utilizarea termenului difuzie-decompresiune-compensare deoarece în aceast poziie specific, stratul de
difuzie mai îndeplinete i alte funciuni: realizeaz o echilibrare a presiunii vaporilor de ap între interior i exterior –
decompresiune - i realizeaz o separare între straturile de sub hidroizolaie i hidroizolaie, care este mai expus aciunii
agenilor de mediu, permiând astfel compensarea micrii acesteia fa de suport.
80
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 83
În cazul utilizrii acestor produse din materiale plastice, de tip „cofraj de ou” nu este
nevoie de prevederea de conducte de colectare a apei i de conducere spre dispozitivele
de scurgere.
81
84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Optarea pentru un strat drenant din material granular este posibil dar trebuie avut în
vedere proveniena materialului granular, dat fiind faptul c pietriul de râu trebuie splat
(seminele purtate de vânt pot încoli i apare vegetaie acolo unde nu este recomandat) iar
produsele pe baz de betoane sau calcare pot colmata scurgerile pluviale.
82
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 85
Peste stratul filtrant – i înfurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat
i conducere a ei ctre dispozitivele pluviale.
83
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
În acest caz se utilizeaz plci cu rol drenant din materiale uoare i posibil cutii care includ
toate componentele alctuirii verzi (vegetaie, substrat, strat filtrant, strat drenant, barier
contra rdcinilor).
Peste stratul filtrant – i înfurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat
i conducere a ei ctre dispozitivele pluviale.
84
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 87
85
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Peste stratul filtrant – i înfurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat
i conducere a ei ctre dispozitivele pluviale.
86
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 89
B. racordare cu aticul
Perimetral, se prevede un strat din agregate minerale (32/64mm), de minimum 50cm, din
considerente de securitate la incendiu.
87
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
88
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 91
Exist posibilitatea colectrii apelor pluviale în zona din apropierea aticului, pentru a nu
întrerupe continuitatea suprafeei de vegetaie.
Perimetral, se prevede un strat de pietri (splat) sau dale prefabricate, de minimum 50cm,
din considerente de securitate la incendiu.
89
92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Cu cât dispozitivul de scurgere a apelor pluviale este mai departe de atic, rezolvarea este
(probabil) mai sigur, existând posibilitatea fizic de racordare a straturilor în mod corect.
90
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 93
Perimetral, se prevede un strat de pietri (32/64mm) sau dale prefabricate montate uscat,
de minimum 50cm, din considerente de securitate la incendiu.
91
94 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
92
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 95
Între structura metalic i elementul prefabricat de faad exist un rost de dilatare care va
fi tratat corespunztor, straturile de difuzie, termoizolaia, hidroizolaia, bariera contra
rdcinilor, stratul filtrant ridicându-se corespunztor pe perete.
Bariera contra vaporilor preia rostul de dilatare.
93
96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
94
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 97
Fiind structuri diferite – arpanta de lemn i peretele din zidrie sau beton (în detaliul
prezentat), este necesar asigurarea micrii independente a celor dou structuri i deci
rezolvarea cu msuri de compensare a micrii în zona de racordare a celor dou sisteme
constructive.
Stratul drenant de pietri splat (32/64mm) din dreptul racordrii, de minim 50cm, este
prevzut ca msur de asigurare împotriva incendiului. Pentru acoperiuri cu panta d 50
este suficient pietriul de râu; pentru pante pân la 200 se prevede pietri mrgritar (pietri
spart)
Fiind un acoperi cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurat prin
dispunerea unei reele antieroziune peste substrat.
95
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
D. Racordri marginale
96
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 99
Atât stratul drenant cât i bariera contra rdcinilor sunt continui pe toat suprafaa,
indiferent de tipul de protecie a hidroizolaiei: dale sau grdin.
Racordarea între cele dou zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate,
eventual prevzute în interior cu strat filtrant.
Elementele prefabricate depesc ca înlime cu minimum 30mm suprafaa exterioar a
substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini s se împroate
cu noroi dalajul.
97
100 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Atât stratul drenant cât i bariera contra rdcinilor sunt continui pe toat suprafaa,
indiferent de tipul de protecie a hidroizolaiei: dale sau grdin.
Racordarea între cele dou zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate,
eventual prevzute în interior cu strat filtrant.
Elementele prefabricate depesc ca înlime cu minimum 30mm suprafaa exterioar a
substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini s se împroate
cu noroi dalajul.
98
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 101
Atât stratul drenant cât i bariera contra rdcinilor sunt continui pe toat suprafaa,
indiferent de tipul de protecie a hidroizolaiei: dale sau grdin.
Racordarea între cele dou zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. Dac
prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte produse prin care nu pot trece
firele de nisip sau pmântul fin, nu mai este nevoie de prevederea stratului filtrant.
Pardoseala supraînlat se prevede numai dac pe terasa grdin respectiv este avut
în vedere o o circulaie uoar.
99
102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Se asigur continuitatea straturilor definitorii ale alctuirii „verzi”: barier contra rdcinilor,
strat drenant.
Stratul filtrant se prevede numai acolo unde este prevzut substratul pentru vegetaie, fiind
legat exclusiv de acesta.
100
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 103
101
104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Stratul drenant este realizat din plci care asigur i retenia apei.
102
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 105
Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea betonului
sau de natur calcaroas)
103
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
104
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 107
105
108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
O rezolvare uor diferit (din punct de vedere al rezolvrii poziiei dispozitivului receptor de
ape pluviale i încadrare a sa în geometria poalei streinii i de relaie cu pazia) este cea în
care apa se scurge din receptor pe un lan.
Între dezavantajele acestei rezolvri (cu lan) se poate meniona faptul c în cazul ploilor
toreniale lanul, probabil, nu va face fa debitului de ap.
Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curb ar putea
reprezenta o soluie mai potrivit pentru România.
106
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 109
Stratul drenant de pietri splat (32/64mm), din dreptul racordrii cu elementul care
strpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevzut ca msur privind securitatea la
incendiu. Stratul drenant este realizat din agregate splate (pietri de râu) sau sparte
(pietri mrgritar) iar substratul este separat de stratul drenant printr-un filtru.
107
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Stratul drenant de pietri splat (32/64mm), din dreptul racordrii cu elementul care
strpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevzut ca msur privind securitatea la
incendiu. Stratul drenant este realizat din agregate splate (pietri de râu) sau sparte
(pietri mrgritar) iar substratul este separat de stratul drenant printr-un filtru.
108
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 111
Stratul drenant de pietri splat (32/64mm), din dreptul racordrii cu elementul care
strpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevzut ca msur privind securitatea la
incendiu. Stratul drenant este realizat din agregate splate (pietri de râu) sau sparte
(pietri mrgritar) iar substratul este separat de stratul drenant printr-un filtru.
109
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Rosturile de dilatare / tasare între cldiri sau tronsoane ale cldirilor se rezolv conform
reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare (compensatori).
Din punct de vedere al alctuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent din
punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plci prefabricate minerale), care
sprijin pe elementul drenant i de retenie a apei. Aceste plci sunt acoperite cu stratul
filtrant, peste care se aplic substratul.
110
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 113
Din punct de vedere al alctuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent din
punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plci din mase plastice rezistente,
perforate sau plci metalice tratate anticoroziv), care sprijin pe elementul drenant i de
retenie a apei. Aceste plci sunt acoperite cu stratul filtrant.
111
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Rosturile de dilatare / tasare între cldiri sau tronsoane ale cldirilor se rezolv conform
reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare (compensatori).
Aceast variant este mai avantajoas decât cele precedente din punct de vedere al
îndeprtrii apei din zona rostului.
Din punct de vedere al alctuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent din
punct de vedere mecanic pentru substrat (în acest exemplu plci prefabricate minerale),
care sprijin pe elementul drenant i de retenie a apei.
Aceste plci sunt acoperite cu stratul filtrant, peste care se aplic substratul.
112
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 115
Din punct de vedere al alctuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent din
punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plci din mase plastice rezistente,
perforate sau plci metalice tratate anticoroziv), care sprijin pe elementul drenant i de
retenie a apei. Aceste plci sunt acoperite cu stratul filtrant.
113
116 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Suportul (planeul din lemn) fiind elastic, este necesar ca sub bariera contra vaporilor s se
prevad un strat flotant, de separare, care permite micarea suportului (astereala) fr ca
aceast micare s induc tensiuni (întindere, rupere) în bariera contra vaporilor.
arpanta din lemn fiind o alctuire uoar este necesar ca i alctuirea termo-hidroizolant
s fie uoar i s rspund cerinelor de izolare termic i de asemenea ca alctuirea
„verde” s fie uoar.
Astfel stratul drenant este realizat din plci din materiale plastice care asigur simultan i
funciunea de strat de retenie a apei i de barier contra rdcinilor.
Tipul de acoperi verde recomandat pentru construciile cu arpant din lemn este
acoperiul de tip extensiv. La panta t 200 prevederea unei reele (grile) bidirecionale
pentru stabilizarea versantului este esenial. Se poate prevedea peste substrat i o reea
contra eroziunii substratului versantului.
De jur împrejurul rostului se realizeaz stratul drenant din pietri splat sau pietri
mrgritar (32/64mm), de minimum 50cm.
114
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 117
Din punct de vedere al rezolvrii acoperiului verde nu exist elemente de noutate fa de
cele prezentate anterior.
115
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
H. Racord la luminator
De jur împrejurul luminatorului se prevede un strat de pietri de râu splat sau de pietri
mrgritar (32/64mm), cu lime de minimum 50cm.
116
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 119
I. Racordare cu fereastr
117
120 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
118
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 121
K. Rezolvri la streain
Acolo unde nu sunt prevzute cutii cu vegetaie precultivat, poala este rezolvat cu
bordur din agregate minerale (32/64mm), cu opritor perforat pe care se ridic stratul
filtrant.
119
122 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Acolo unde nu sunt prevzute cutii cu vegetaie precultivat, poala este rezolvat cu
bordur din agregate minerale (32/64mm), cu opritor perforat pe care se ridic stratul
filtrant.
120
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 123
Elementele de asigurare a stabilitii versantului de tip gril arat c panta învelitorii este
cuprins între 200 i 300.
121
124 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
L. Coame
Elementele de asigurare a stabilitii versantului de tip gril arat c panta învelitorii este
cuprins între 200 i 300.
122
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 125
Toate membranele se petrec peste coame, fie c este vorba despre barier contra
vaporilor, hidroizolaie sau barier împotriva rdcinilor.
Elementele de asigurare a stabilitii versantului de tip gril arat c panta învelitorii este
cuprins între 200 i 300.
123
126 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
Toate membranele se petrec peste coame, fie c este vorba despre barier contra
vaporilor, hidroizolaie sau barier împotriva rdcinilor.
La pante t 300 se utilizeaz covoare vegetale precultivate, în cutii care asigur drenaj,
retenie a apei i barier contra rdcinilor.
124
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 127
125
128 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
126
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 129
M. Dolii
La pante t 150 se utilizeaz reele din esturi pentru împiedicarea alunecrii substratului
pe pant (anti-eroziune).
127
130 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
La pante t 300 se utilizeaz covoare vegetale precultivate, în cutii care asigur drenaj,
retenie a apei i barier contra rdcinilor.
La pante t 200 se utilizeaz reele uni sau bidirecionale pentru împiedicarea alunecrii
substratului pe pant (anti-eroziune).
128
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 131
ANEXA 8
INFORMATIV
COMENTARII
129
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|635036]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 bis/19.XII.2013 conține 132 de pagini. Prețul: 70,20 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.