Prescriptia extinctiva

Prescriptia extinctiva apare ca un mod de inlaturare a raspunderii civile, fiind o institutie

necesara oricarui sistem juridic, prezenta in orice ramura a dreptului.

In materia dreptului civil, este o sanctiune indreptata impotriva pasivitatii titularului dreptului
subiectiv civil, care nu va mai avea posibilitatea de a obtine protectia juridica prin exercitarea
dreptului material la actiune. Astfel, titularul dreptului subiectiv civil nu va mai putea folosi forta
coercitiva a statului pentru a constrange pe celalalt subiect al raportului juridic sa execute o
prestatie, sa respecte o anumita situatie juridica ori sa suporte o alta sanctiune civila.

Pe de-o parte, institutia prescriptiei nu este numai utila, ci necesara pentru dreptul civil intrucat
asigura stabilitatea raporturilor juridice civile, sanctionand atitudinea pasiva a titularului
dreptului subiectiv civil, care neglijeaza sa exercite dreptul material la actiune, urmand ca
actiunea acestuia sa fie respinsa ca prescrisa, in conditiile legii.

Pe de alta parte, institutia prescriptiei este de ordine privata si este reglementata de norme de
ordine privata, astfel incat nu da posibilitatea instantei de a o invoca din oficiu, ci isi va produce
efectele numai la cererea persoanei interesate. Daca insa cel in favoarea caruia curge prescriptia
nu se prevaleaza de aceasta, dreptul subiectiv civil si, pe cale de consecinta, si obligatia
corelativa vor supravietui si dupa implinirea termenului de prescriptie intrucat prescriptia nu
opereaza de plin drept. De asemenea, daca obligatia corelativa este executata de bunavoie dupa
implinirea termenului de prescriptie, chiar daca debitorul care a executat nu a cunoscut acest
aspect, el nu va mai putea obtine restituirea prestatiei. Astfel, desi creditorul pierde, prin efectul
prescriptiei extinctive, posibilitatea de a obtine prin constrangere executarea obligatiei, el poate
sa primeasca prestatia daca este executata voluntar de catre debitor.

In ceea ce priveste termenele de prescriptie, durata acestora trebuie sa aiba la baza necesitatea de
a asigura stabilitatea raporturilor juridice si securitatea circuitului civil.

Astfel, termenul general de prescriptie extinctiva este de 3 ani, termen pe care il consider optim
intrucat in acest mod nu va exista o incertitudine pentru o perioada indelungata cu privire la un
raport juridic concret.
Spre exemplu, in cazul cererii prin care un coproprietar solicita restituirea de la celalalt
coproprietar a fructelor civile incasate, fructe ce li se cuveneau amandurora, se va aplica
termenul general de prescriptie de 3 ani, fiind un termen rezonabil, care apara interesele
coproprietarilor in egala masura. Coproprietarul prejudiciat trebuie sa exercite dreptul la actiune
in acest interval de timp intrucat, in caz contrar, celalalt coproprietar va putea opune prescriptia
si nu va mai putea fi constrans la restitutire, fiind astfel sanctionata neglijenta titularului
dreptului subiectiv civil.

Termenul general de prescriptie se va aplica ori de cate ori nu exista un termen special de
prescriptie extinctiva ori daca partile nu au convenit un alt termen. In anumite situatii, avand in
vedere sfera de aplicare si natura interesului ocrotit, consider ca sunt necesare termenele
speciale, mai lungi ori mai scurte.

Spre exemplu, termenul special de prescriptie de 10 ani, aplicabil dreptului la actiune privitor la
repararea prejudiciului moral ori material cauzat unei persone prin tortura ori acte de barbarie,
ori prin violenta ori agresiuni sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persone aflate in
imposibilitatea de a se apara este absolut necesar prin prisma interesului ocrotit, persoana
prejudiciata avand la dispozitie un interval mai lung de timp pentru a obtine protectia juridica.

Fiind vorba despre o institutie de ordine privata, este lasata partilor posibilitatea de a mari ori
reduce termenele de prescriptie, de a fixa inceputul prescriptiei ori de a modifica cauzele legale
de intrerupere ori suspendare a prescriptiei, pentru a apara interesele subiectelor de drept in
cadrul unui raport juridic civil concret.

Exista, in egala masura, necesitatea ca anumite actiuni sa fie declarate imprescriptibile extinctiv,
astfel incat protectia anumitor drepturi pe calea actiunii in justitie nu este limitata in timp,
putandu-se obtine oricand; spre exemplu, actiunea prin care se cere impartirea bunurilor aflare in
proprietate comuna este imprescriptibila extinctiv.

Importanta acestei institutii poate fi dovedita si prin faptul ca are origini foarte vechi, fiind
consacrata inca din perioada romanilor, reglementata ulterior si in Codul civil de la 1865. SI
AICI SCRII TU CATEVA CUVINTE DESPRE CUM ERA REGLEMENTATA INSTITUIA
PRESCRIPTIEI IN DREPTUL ROMAN
In concluzie, consider ca importanta acestei institutii in materia dreptului civil nu poate fi
contestata, asigurand stabilitatea raporturilor juridice civile, iar in ceea ce priveste termenul de
prescriptie, acesta nu poate fi unic, ci trebuie ca intervalul de timp sa fie suficient de lung
raportat la valorile sociale ocrotite.