ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ

DOSAR NR. 16834/3/2018

ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de: 09.11.2018
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE: MAGDALENA NICOLAE CĂTĂLIN
GREFIER: BADEA IOANA ALINA

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de

procuror Mustaţă Olivera.

Pe rol soluţionarea cauzei penale, privind pe inculpatul B.M.C., trimis în judecată, în stare
de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 298/P/2018 din data de 18.05.2018 al Parchetului de pe
lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii, în concurs real, a infracţiunilor de omor calificat
comisă asupra unui membru de familie, lovirea sau alte violenţe comisă asupra unui membru de
familie şi portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189
alin. 1 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal, art. 193 alin. 2 din Codul
penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal şi art. 372 alin. 3 din Codul penal, totul cu aplicarea
art. 38 alin. 1 din Codul penal.
La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au răspuns inculpatul B.M.C., personal, aflat
în stare de arest preventiv şi asistat de apărătorul ales, av. Popescu Florentina, cu împuternicire
avocaţială seria B nr. 3268676/21.05.2018 la dosar (fila 30), partea civilă S.V.M.M., personal şi
asistată de apărător ales, avocat Geambaşu Elena-Codruţa, cu împuternicire avocaţială seria B nr.
4262195/2018 la dosar (fila 72), lipsind părţile civile minore B.R.E.şi B.R.N. prin
reprezentantul legal S.V.M.M., fiind reprezentate de apărător ales, avocat Geambaşu Elena-
Codruţa, cu împuternicire avocaţială seria B nr. 4262195/2018 la dosar (fila 72), părţile civile
M.M., B.E.A.M., M.E., M.N.şi M.N. Silviu, fiind reprezentate de apărător ales, avocat Geambaşu
Elena-Codruţa, cu împuternicire avocaţială seria B nr. 4262197/2018 la dosar (fila 94) şi partea
civilă Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Au răspuns martorii Cojocaru Ştefania, Șuletea Liviu şi Conea Dana.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Apărătorul ales al inculpatului M.M.C., având cuvântul, a solicitat depunerea la dosar a
unei caracterizări eliberate de către administrația locului de deținere unde se află încarcerat
inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că nu se opune administrării
probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Tribunalul, deliberând, a încuviințat proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de
către apărătorul ales al inculpatului, admisibile în procedura derulată în fața instanței, le atașează la
dosar, urmând a fi avute în vedere la momentul pronunțării.
Apărătorul ales al părților civile, având cuvântul, a solicitat în cadrul probei cu înscrisuri,
depunerea la dosar a unui set de acte constând în chitanțe, facturi, etc., în dovedirea pretențiilor
civile solicitate.
Tribunalul, constatând că proba cu înscrisuri a fost deja încuviințată în cauză, în dovedirea
pretențiilor civile, a dispus atașarea lor la dosarul cauzei.
În continuare, Tribunalul, în temeiul art. 381 Noul Cod de Procedură Penală raportat la art.
119-124 Noul Cod de Procedură Penală, a procedat la audierea martorilor Cojocaru Ştefania,

1
Șuletea Liviu şi Conea Dana, declaraţiile lor fiind consemnate în scris, citite, semnate şi ataşate la
dosarul cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului M.M.C., având cuvântul, a înțeles să formuleze o cerere de
schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de omor simplu. De
altfel, urmărirea penală a început sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor simplu, iar ulterior
procurorul de caz, a schimbat această încadrare juridică a faptelor, prin procesul-verbal din data de
16.03.2018.
În esență, a solicitat să nu se rețină circumstanța premeditării, având în vedere că aceasta nu
a existat.
A mai arătat că din întreg materialul probator administrat în cauză, se poate constata că fapta
a fost comisă într-un moment de rătăcire, dezorientare, răvășire a inculpatului, așa cum de altfel, a
declarat și martora Cojocaru Ștefania, audiată la acest termen de judecată.
Apărătorul ales consideră că a fost vorba de o crimă pasională, datorată unei depresii
profunde a inculpatului, care în acel moment, l-a determinat să săvârșească această gravă faptă, pe
care o regretă enorm și o va regreta toată viața.
Raportat la declarațiile date de martorii audiați la termenul anterior de judecată, inclusiv,
martorul Puşcaşu Cristian Valeriu, coleg de facultate cu inculpatul, care a arătat că a locuit în
aceeași cameră de cămin cu acesta din urmă și care a precizat că inculpatul era un model de
moralitate.
A mai solicitat a se avea în vedere caracterizările depuse la dosarul cauzei, date de către
persoane care îl cunoșteau pe inculpat din copilărie, din perioada liceului, etc.
A mai precizat că fapta săvârșită de inculpat a avut un impact puternic asupra persoanelor
care îl cunoșteau, dat fiind faptul că acesta nu a manifestat niciodată acte de violență sau de
agresiune, ci dimpotrivă, inculpatul era perceput ca fiind o persoană caldă, blândă și care acorda
ajutor celor din jur.
Deși, martorul Șuletea Liviu, cumnatul inculpatului, audiat la acest termen de judecată, a
declarat că inculpatul a comis infracțiunea cu premeditare, totuși, apărătorul ales a precizat faptul
din actele dosarului nu rezultă vreun desfășurător al convorbirilor telefonice, vreo dovadă a faptului
că în acea zi de luni când inculpatul și soția sa, aveau programare la notar pentru a divorța, în ziua
respectivă ar fi avut loc vreo convorbire telefonică între inculpat și soacra sa.
În acest sens, a arătat că susținerile martorului Șuletea Liviu nu au nici un suport probator,
fiind doar vorbe spuse pur și simplu.
Totodată, apărătorul ales a mai menționat că la dosar nu au fost depuse acte care să ateste
faptul că inculpatul și soția sa erau în proces de divorț intentat la notar.
În realitate, ceea ce trebuit avut în vedere sunt actele existente deja la dosarul cauzei,
declarațiile date la momentul săvârșirii faptelor. Se observa în acest sens, procesul-verbal întocmit
de către organele de poliție la momentul sosirii la fața locului, martorii din grădiniță care au declarat
că l-au văzut pe inculpat având cuțitul îndreptat spre propriul corp, acesta fiind în stare de șoc și
încercând să-și suprime propria viață.
A mai precizat că în cuprinsul caracterizării depuse la acest termen de judecată se
menționează faptul că inculpatul, pe perioada de deținere, a fost transferat la Spitalul Penitenciar
Târgu Ocna, pentru consiliere psihologică, diminuare risc de suicid.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat potrivit art. 386 alin. 1
C.p.p. respingerea ca nefondată a cererii de schimbare a încadrării juridice cu privire la reținerea
infracțiunii de omor calificat asupra unui membru de familie prev. de art. 188 alin. 1 C.p.p., art. 189
alin. 1 lit. a C.p., cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p., în infracțiunea de omor asupra unui membru de
familie, faptă prev. de art. 188 C.p. raportat la art. 199 alin. 1 C.p.
În acest sens, apreciază că în cauza de față sunt întrunite condițiile pentru reținerea acestei
circumstanțe a premeditării.
Sub acest aspect, a solicitat a se avea în vedere luarea rezoluției infracționale care trebuie să
preceadă un interval de timp acțiunea agresivă.

2
 Totodată, a solicitat să aibă în vedere chibzuirea infractorului care trebuie să fie suficientă și
de asemenea, hotărârea luată anterior, să se concretizeze în anumite activități de pregătire, materiale
dar și morale, de natură a înlesni săvârșirea infracțiunii, condiții statuate printr-o decizie a Instanței
Supreme.
De asemenea, a mai solicitat a se avea în vedere că activitatea infracțională s-a produs pe
fondul unui conflict preexistent și a unui comportament violent, manifestat anterior față de victimă,
inculpatul s-a înarmat cu un cuțit, pe care înainte de comiterea faptei, l-a luat din locuința sa și l-a
pus în portbagajul autoturismului cu care s-a deplasat la locul faptei, iar după ce a ajuns la grădiniță,
a ascuns cuțitul în buzunarul de la geacă, a urcat la etajul 1, a pătruns în biroul aflat în folosința
exclusivă a soției sale, a încuiat ușa pe interior, sporindu-și astfel, șansele de realizare a rezoluției
infracționale prin împiedicarea intervenirii altor persoane.
A mai solicitat a se avea în vedere că nu perioada de timp anterioară comiterii faptei este de
esența premeditării, ci intensitatea, determinarea cu care inculpatul a dorit să pună în aplicare planul
criminal. Iată de ce, conform teoriei subiective, un omor poate fi comis cu premeditare, chiar dacă
acțiunii de ucidere îi lipsește vreun act de pregătire, ceea ce nu este cazul, întrucât, în speță, sunt
întrunite condițiile anterior menționate.
Reprezentantul Ministerului Public a adus la cunoștința instanței o speță a Instanței Supreme
(în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală), respectiv decizia nr. 2979/2009:
fapta inculpatului care pe fond de gelozie, în scop de răzbunare, a luat hotărârea de a ucide
victimele (fosta sa soție și prietenul acesteia), s-a înarmat, a pătruns în locuința fostei sale soții, a
așteptat sosirea victimei și în momentul în care aceasta a intrat în locuință, le-a aplicat mai multe
lovituri de cuțit, care, datorită intervenției unei persoane, nu a condus la decesul victimelor,
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat cu premeditare.
Apărătorul ales al părților civile, având cuvântul, a arătat că achiesează la concluziile
reprezentantului Ministerului Public, în sensul respingerii cererii de schimbare a încadrării juridice
formulate de către apărătorul ales al inculpatului, având în vedere că a comis fapta cu premeditare.
Totodată, a solicitat a se avea în vedere și actele de violență comise de inculpat asupra victimei,
anterior incidentului.
În ceea ce privește divorțul, în sensul dacă că se stabilise sau nu, anterior, o dată certă pentru
procesul de divorț, a arătat că există ultima discuție a victimei cu prietena sa, prin intermediul
mesajelor transmise pe telefon, în care cea dintâi, i-a comunicat că inculpatul nu s-a prezentat la
notar, la data stabilită, pentru a semna actele de divorț, motivând că i-a fost rău în acea zi.
Apărătorul ales al inculpatului M.M.C., având cuvântul în replică, a arătat că se poate
divorța la instanță.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat a se avea în vedere atât
declarațiile inculpatului în ceea ce privește reținerea circumstanței premeditării, dar și declarația
martorului Șuletea Liviu, dată la acest termen de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, tribunalul în
baza art. 387 alin. 2 C.p.p., a constatat terminată cercetarea judecătorească şi a acordat cuvântul
în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că prin rechizitoriul
Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr. 298/P/2018, a fost trimis în judecată, inculpatul
M.M.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor califica asupra unui membru de familie, cu
reținerea circumstanței premeditării, a infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra unui membru de
familie, dar și sub aspectul săvârșirii infracțiuni de port sau folosire fără drept de obiecte
periculoase.
În acest sens, a solicitat a se avea în vedere potrivit art. 396 alin. 2 C.p.p. că din probatoriul
administrat în cauză în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, a rezultat că inculpatul a
săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, infracțiuni săvârșite în concurs, cu vinovăția cerută de
lege, astfel încât, a solicitat condamnarea inculpatului la pedeapsa detențiunii pe viață, în ceea ce
privește infracțiunea de omor calificat asupra unui membru de familie și respectiv, la pedepse cu

3
închisoare prevăzute de lege, orientate spre limita maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea de
lovire sau alte violențe asupra unui membru de familie și respectiv port sau folosire fără drept de
obiecte periculoase.
În acest sens, a solicitat să se țină seama de natura infracțiunilor, respectiv infracțiunii contra
vieții, contra integrității corporale și sănătății, de gravitatea acestora în raport de consecințele
produse, afecțiunile fizice suferite de victimă, locul comiterii celor trei infracțiuni, atât în interiorul,
cât și în exteriorul grădiniței, culminând în final, cu decesul victimei, survenit în urma unui plan
prestabilit și pus în act de către inculpat, de altfel, justificat, într-un mod lamentabil. Astfel, așa cum
s-a observat atât din declarațiile inculpatului, dar și din celelalte mijloace de probă administrate,
date în faza urmăririi penale, în referire, doar la declarațiile inculpatului, respectiv, așa-zisa intenție
suicidară, cu ajutorul unui cuțit, luat de la domiciliul său, în prezența altei persoane, respectiv, soția
sa, în biroul dintr-o grădiniță unde avea loc o petrecere cu copiii, de ziua unuia dintre aceștia.
De asemenea, a solicitat să se țină cont și de așa-zisa intenție a inculpatului de a merge
împreuna cu soția sa acasă, în data de 05.11.2017, în jurul orei 19:30, când, venind cu copiii din
parc, i-a lăsat pe aceștia în mașină, a intrat în curtea grădiniței, a așteptat câteva minute și după ce
victima, soția inculpatului, a ieșit din clădire, acesta a atacat-o cu o bâta de baseball, aplicându-i mai
multe lovituri în zona capului și provocându-i multiple leziuni traumatice.
După ce victima a căzut la pământ, inculpatul a fugit spre mașină și a plecat cu cei doi copii
minori acasă, în întunericul de afară, victima nerealizând într-o primă fază că a fost agresată chiar
de propriul soț.
A mai arătat că afirmațiile inculpatului în acest sens, sunt flagrant contrazise chiar de
acțiunile sale, încercând prin ele să-și diminueze vinovăția și să abată atenția organelor judiciare de
la reținerea circumstanței premeditării în raport de infracțiunea de omor.
Posibilitatea ca o tentativă suicidară în forma imaginată de inculpat, cumulată cu prezența
altei persoane, precum și probabilitatea aceleiași tentative suicidare să se transforme într-un act de
ucidere a altei persoane, prin aplicarea mai multor lovituri de cuțit în condițiile în care inculpatul nu
prezenta nici o urmă de autoagresiune, în opinia parchetului tinde spre zero.
A mai arătat că pentru a-și duce la îndeplinire scopul infracțional, inculpatul a încuiat ușa
biroului în care se afla acesta împreună cu victima, împiedicând astfel o eventuală acțiune de
salvare a victimei din partea altor persoane.
Toate aceste aspecte reținute în situația de fapt, prin administrarea materialului probator
reies atât din declarațiile inculpatului, cât și a persoanei vătămate B.N., dar și ale martorilor, unul
dinte aceștia, făcând chiar referire la aspecte neobișnuite cu privire la fisura, ruptura unui furtun de
gaze și mirosul produs în clădirea grădiniței, precum și cu privire la defecțiunea sistemului de
supraveghere video din afara grădiniței, produs chiar cu o seară înainte de comiterea faptei de omor,
coroborate aceste mijloace de probă, rezultate din declarații și cu celelalte mijloace de probă,
respectiv raportul de expertiză medico-legală, raportul de autopsie medico-legală, procesul-verbal
de cercetare la fața locului, raportul de constatare criminalistică traseologică, conducând astfel fără
dubii la concluzia că inculpatul prezintă un comportament imprevizibil și un grad de periculozitate
ridicat, fiind astfel justificate solicitările formulate de până acum, dar și cele care urmează în
continuare.
Așadar, a mai solicitat de asemenea, potrivit art. 67 alin. 1 C.p. cu referire la art. 66 alin. 1
lit. a, b și e C.p., interzicea exercitării de către inculpat a acestor drepturi, ca pedeapsă
complementară., în ceea ce privește infracțiunea de lovire sau alte violențe asupra unui membru de
familie, dar și infracțiunea de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 372
alin. 3 C.p., mai puțin, cu referire la infracțiunea de omor calificat asupra unui membru de familie,
pentru care a solicitat aplicarea pedepsei detențiunii pe viață, respectiv, în ceea ce privește
interzicerea drepturilor părintești, atât ca pedeapsă complementară, dar și ca pedeapsă accesorie.
În acest sens, parchetul apreciază că se impune această pedeapsă accesorie prev. de art. 66
alin. 1 lit. e C.p., prin săvârșirea infracțiunilor deosebit de grave, săvârșite de către inculpat asupra
celuilalt membru de familie, respectiv mama copiilor minori, inculpatul a devenit să mai exercite

4
drepturile părintești, aplicarea acestei pedepse complementare, respectiv accesorii este imperios
necesară în condițiile în care săvârșirea infracțiunilor a afectat grav situația celor doi minori, i-a
privat de șansa de a crește într-o familie normală, de a beneficia de ocrotirea, grija, atenția, educația,
dezvoltarea armonioasă de care ar fi putut beneficia de la mama lor, a cărei viață a fost curmată de
către inculpat, după ce anterior a fost a atacată și agresată de către același inculpat.
Aceasta cu atât mai mult cu cât victima avea ocupație, aducând venituri, administrând o
grădiniță la care mergeau cei doi copii minori, aceștia putând fi supravegheați în-de aproape pe
parcursul unei zile întregi și pe parcursul întregii săptămâni, respectiv 24 de ore din 24 de ore, 7 zile
și 7, în condițiile vârstei fragede a celor doi minori, a sensibilității și nevoilor pe care orice copil de
vârsta lor le are.
A mai solicitat potrivit art. 65 alin. 1 C.p., interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1
lit. a, b, e și h C.p. și ca pedeapsă accesorie, pe întreagă perioadă a executării pedepsei principale.
Totodată, a mai solicitat aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 38 alin. 1 C.p., art. 39 alin. 1
lit. a C.p. și art. 45 alin. 3 lit. a și alin. 5 C.p., cu privire la pluralitatea de infracțiuni, respectiv
pluralitate de pedepse principale, complementare și accesorii.
A mai solicitat aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 70 C.p., în sensul
publicării hotărârii definitive de condamnare, ținând cont de natura, gravitatea și gravitatea
infracțiunilor săvârșite, împrejurările cauzei, apreciind că această pedeapsă va contribui la
prevenirea săvârșirii de infracțiuni.
Parchetul apreciază că se impune aplicarea acestei pedepse complementare a publicării
hotărârii de condamnare potrivit art. 70 alin. 1 C.p., neexistând nici o îndoială cu privire la faptul că
publicarea acestei hotărâri și a situației, prin arătarea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost
cercetat și trimis în judecată, prin reținerea situației de fapt în dosar, rezultate în urma administrării
mijloacelor de probă, poate contribui la prevenirea săvârșirii unor astfel de infracțiuni, în contextul
în care astfel de cazuri de violență sunt mediatizate aproape zilnic.
Este o realitate ce nu poate fi negată, dar care poate fi prevenită, stăpânită și ținută sub
control, mai mult decât atât, poate fi mediatizată, pentru a contribui la educarea unei națiuni în acest
fel.
Astfel, potrivit unei comunicări transmise de rețeaua pentru prevenirea și combaterea
violenței împotriva femeilor, transmisă în contextul supravegherii executării hotărârii Curții
Europene a Drepturilor Omului, în cauza E.M. împotriva României, 91% dintre cererile privind
emiterea unui ordin de protecție în perioada 2012-2015, au fost introduse de către femei, iar numai
în anul 2014 au existat 155 de victime ale omuciderilor în contextul violenței în familie, în creștere
cu 32,5% față de perioada 2004-2012.
De asemenea, în raportul anual pentru perioada 2016-2017 asupra României, ANES
International, a declarat potrivit datelor IGPR, 8.926 de cazuri de violență în familie, fiind
înregistrate în primele 6 luni ale anului 2016, 79% dintre aceste victime fiind femei și 92,3% dintre
agresori erau bărbați.
Așadar, în opinia parchetului este de datoria organelor judiciare să facă tot ce ține de
atribuțiile și competențe lor de a diminua și chiar stopa acest fenomen periculos care a luat proporții
îngrijorătoare.
Totodată, a solicitat potrivit art. 72 alin. 1 C.p., deducerea reținerii și arestului preventiv din
pedeapsă, începând cu data de 26.01.2018 la zi.
Potrivit art. 399 alin. 1 C.p.p. a solicitat menținerea măsurii arestului preventiv a inculpatului
fiind necesară, oportună și proporțională cu acuzațiile aduse inculpatului.
În ceea ce privește latura civilă, a solicitat potrivit art. 397 alin. 1 C.p.p. admiterea acțiunilor
civile formulate de către părțile civile și obligarea inculpatului la plata către acestea a sumelor de
bani solicitate cu titlu de daune morale și materiale.
De asemenea, a solicitat admiterea acțiunii civile formulate de către Spitalul Clinic de
Urgență București și obligarea inculpatului la plata către acesta a sumei de 536,88 lei reprezentând
contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei.

5
 A mai solicitat potrivit art. 397 alin. 1 și 2 C.p.p. raportat la art. 249 și următoarele C.p.p.
menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului luată prin ordonanța Parchetului de pe lângă
Tribunalul București din data de 17.04.2018, în vederea îndeplinirii obligațiilor civile, dar și a
cheltuielilor judiciare.
De asemenea, a mai solicitat în temeiul art. 112 lit. b C.p. confiscarea cuțitului și a bâtei de
baseball folosite de inculpat la comiterea faptelor.
A mai solicitat prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii acestora
în baza de Date Genetice Judiciare, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008.
În final, a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apărătorul ales al părților civile, având cuvântul, în ceea ce privește latura penală, a arătat
că este de acord cu susținerile formulate de către reprezentantul Ministerului Public, în sensul
condamnării inculpatului la pedeapsa detențiunii pe viață, cu mențiunea că nici o pedeapsă aplicată
inculpatului nu va fi suficientă pentru fapta săvârșită.
În ceea ce privește latura civilă, a solicitat admiterea acțiunilor civile formulate de către părți
și obligarea inculpatului către fiecare parte civilă în parte, a sumei de 50.000 euro reprezentând
daune morale, precum și suma de 10.000 euro cu titlu de daune materiale.
Apărătorul ales apreciază că din probele administrate în cauză, părțile civile au făcut dovada
sumelor de bani solicitate.
De asemenea, este de notorietate faptul că acordarea unor despăgubiri morale nu va putea
repara prejudiciul ireversibil și nici nu va putea alina durerea pricinuită familiei prin săvârșirea
acestei fapte de inculpat, dar, pe de altă parte, reprezintă o compensare rezonabilă a traumei
suferite, ca urmare a săvârșirii acestei fapte.
De asemenea, apreciază că răspunderea delictuală a inculpatului poate fi atrasă, că sunt
îndeplinite toate condițiile pentru ca acesta să răspundă penală.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea cererilor de constituire de parte civilă
așa cum au fost formulate.
De asemenea, a solicitat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată, cu
precizarea că a depus la dosar chitanțele reprezentând onorariul de avocat.
Apărătorul ales al inculpatului M.M.C., având cuvântul, a arătat că înțelege să insiste în
cererea sa de schimbare a încadrării juridice.
Având în vedere concluziile parchetului prin care a solicitat aplicarea pedepsei detențiunii pe
viață inculpatului, apărătorul ales a învederat faptul că legiuitorul a stabilit că în cazul infracțiunii
de omor calificat, pedeapsa prevăzute de lege este detențiune pe viață sau pedeapsa cu închisoare în
cuantum maxim de 25 ani.
A mai precizat că prin întreg materialul probator administrat în cauză, instanța va putea
discerne între multiplele spețe de acest gen care s-au aflat pe rolul instanțelor de judecată, și speța
de față, se poate constata că inculpatul M.M.C. este o persoană care până în noiembrie 2017 a fost
un om cu o viață normală, un tată dedicat, a avut o căsnicie de 20 de ani cu soția sa, până la data
faptelor, nu au existat acte de violență, agresiune între soți, inculpatul era perceput și caracterizat de
toate persoanele care îl cunoșteau ca fiind o persoană calmă, blândă, sufletistă, un tată exemplar, un
bun profesionist.
Cu toate acestea, în ultima perioadă, căsnicia celor doi soți s-a deteriorat, existând chiar
posibilitatea de a divorța de soţia sa şi de a fi separat de cei doi copii ai săi, inculpatul a intrat într-o
stare de depresie acută, ceea ce l-a determinat să săvârşească în acel moment, infracţiunea pe care
nu a realizat-o la data respectivă.
A mai arătat că deşi a solicitat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de
judecată, efectuarea unei expertize psihiatrice, psihologice a inculpatului, au fost respinse aceste
solicitări, cu toate că apărătorul ales apreciază că era utilă efectuarea unei astfel de expertize.
Astfel, având în vedere că după săvârşirea faptei, inculpatul a avut o atitudine procesuală de
recunoaştere şi de regret profund a celor întâmplate, a solicitat aplicarea unei sancţiuni orientate

6
spre minimul special prevăzut de lege pentru fiecare dintre infracţiunile pentru care a fost trimis în
judecată inculpatul.
În ceea ce priveşte susţinerea parchetului referitoare la scurgerea de gaze, apărătorul ales a
arătat că acest aspect nu are legătură cu inculpatul, iar dacă ar fi fost vreo suspiciune cu privire la
acest lucru, ar fi fost efectuate cercetări în acest sens.
A mai precizat că cei doi copii minori au beneficiat de grijă, afecţiune din partea tatălui lor,
inculpatul din prezenta cauză, astfel că solicitarea parchetului privind interzicerea drepturilor
părinteşti nu se impune în cauza de faţă.
Mai mult decât atât, a arătat că inculpatul manifestă un interes continuu despre situaţia
copiilor săi.
A solicitat încă o dată admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice, să aplice o
pedeapsă rezultantă orientată spre minimul special.
A mai precizat că din întreg materialul probator reiese faptul că incidentul a reprezentat o
debusolare, un moment care, într-adevăr a condus la o tragedie atât pentru familia victimei cât şi
pentru inculpat.
În ceea ce priveşte latura civilă, din probatoriul administrat în cauză, şi anume proba cu
înscrisuri, dar şi proba testimonială, în esenţă, martorii audiaţi la acest termen de judecată în
dovedirea pretenţiilor civile, au evaluat daunele materiale în cuantum de aproximativ 25.000 lei.
Pe de altă parte, solicitarea apărătorului ales al părţilor civile este evaluată la o sumă mai
mare cu încă 20.000 lei.
În ceea ce priveşte prejudiciul moral cauzat familiei victimei, a arătat că instanţa de judecată
urmează să discearnă, considerând că suferinţa simţită de fiecare parte civilă este diferită una de
cealaltă şi nu se impune acordarea aceleiaşi sume de bani fiecărei părţi civile în parte.
În final, a formulat o solicitare privind restituirea unui telefon mobil, aparţinând
inculpatului, ce se află la Camera de Corpuri Delicte şi care conţine fotografii şi alte lucruri din
viaţa personală a inculpatului.
Inculpatul M.M.C., personal, având ultimul cuvânt, a arătat că regretă situaţia tragică care
s-a întâmplat, totodată, a precizat că regretă şi recunoaşte agresiunea comisă asupra soţiei sale,
victima B.N. din data de 05.11.2017.
A arătat că de la vârsta de 16-17 a muncit în continuu, este absolvent de studii superioare, a
dorit să fie de folos societăţii, să îşi întemeieze o familie. A mai precizat că este o persoană
credincioasă, care a frecventat de-a lungul vieţii lăcaşul sfânt al lui Dumnezeu.
A mai arătat că a colaborat cu organele de urmărire penală sub toate aspecte.
A mai precizat că acesta era o persoană foarte dedicată familiei, copiilor săi, toată activitatea
sa de peste zi se rezuma în a merge la serviciu, conducea copiii la grădiniţă, îi lua de la grădiniţă, se
ocupa de treburile casnice, gospodăreşti, îi plăcea să aibă familia reunită la masă. A mai arătat că a
manifestat o grijă deosebită pentru cei doi copii minori ai săi, le veghea somnul.
După data de 05.11.2017, inculpatul şi-a dat seama că a rămas singur, a trecut prin momente
foarte grele, a dormit în maşină timp de o săptămână, şi a început să sufere de depresie, avea
insomnii.
A mai arătat că nici până în momentul de faţă nu îşi poate explica cum s-a putut ajunge la
tragica situaţie, nu a avut niciodată intenţia de a suprima viaţa soţiei sale, întrucât o iubea pe aceasta
mai presus decât propria sa viaţă.
A arătat că este conştient de tragedia întâmplată, îi poartă mereu în gând pe copiii săi, a avut
o relaţie foarte bună cu soacra sa, mama victimei, care avea cunoştinţă de tentativele de suicid ale
inculpatului şi care i-a oferit sfaturi în sensul de a merge pe calea bisericii.
A mai precizat încă o dată că la data faptelor nu a mers la grădiniţă cu intenţia de a suprima
viaţa soţiei sale. Ca atare, a dorit să nu i se reţină infracţiunea de omor calificat, ci infracţiunea de
omor simplu, întrucât nu a comis fapta cu premeditare.
La interpelarea instanţei, în sensul dacă inculpatul este de acord să achite pretenţiile civile
solicitate în cauză, acesta a arătat că doreşte să muncească ca să achite ceea ce are de achitat.

7
 Fiind interpelat din nou de către instanţă dacă inculpatul este de acord să achite pretenţiile
civile, care este părerea sa în legătura cu cuantumul acestora, dacă le recunoaşte, inculpatul a
precizat faptul că ar fi fost în stare de orice pentru copiii săi, aceştia merită tot ce este mai bun şi
înţelege să lase la aprecierea instanţei. A mai arătat că veniturile obţinute de inculpat erau puse la
dispoziţia familiei.
Inculpatul a mai arătat că doreşte în orice măsură să îşi răscumpere greşeala faţă de familia
sa şi a soţiei sale, faţă de societate, pentru că în mediul carceral se simte inutil, este o povară pentru
societate, sens în care doreşte să se facă folositor.
A mai menţionat că a fost mereu împotriva violenţei faţă de femei, faţă de oameni în
general, având o participare activă în acest sens.
În final, a precizat încă o dată că nu a premeditat fapta comisă în data de 26.10.2018 şi nu a
avut niciodată intenţia de a suprima viaţa soţiei sale, şi va regreta toată viaţa sa cele întâmplate.

TRIBUNALUL,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a stabili pronunţarea la data de

23.11.2018, astfel că,

DISPUNE:

Stabileşte pronunţarea la data de 23.11.2018.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09.11.2018.

PREŞEDINTE, GREFIER,
Magdalena Nicolae Cătălin Badea Ioana Alina

Document finalizat

8
 ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ

DOSAR NR. 16834/3/2018

SENTINŢA PENALĂ NR. 2484/F

Şedinţa publică din data de: 29.11.2018
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE: MAGDALENA NICOLAE CĂTĂLIN
GREFIER: BADEA IOANA ALINA

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de

procuror Mustaţă Olivera.

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei penale, privind pe inculpatul B.M.C., trimis în
judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 298/P/2018 din data de 18.05.2018 al
Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii, în concurs real, a infracţiunilor
de omor calificat comisă asupra unui membru de familie, lovirea sau alte violenţe comisă asupra
unui membru de familie şi portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 188
alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal, art. 193 alin.
2 din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal şi art. 372 alin. 3 din Codul penal, totul
cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 09.11.2018,
fiind cuprinse în conţinutul încheierii de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din
prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit succesiv termen
de pronunţare la data de 23.11.2018 şi la data de 29.11.2018 când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

ACTUL DE SESIZARE

Prin Rechizitoriul nr. 298/P/2018 întocmit la data de 18.05.2018 de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Bucureşti –Secţia de urmărire penală, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti la data
de 18.05.2018 sub nr. 16834/3/2018, s-a dispus în stare de arest preventiv, a inculpatului B.M.C.
sub aspectul săvârşirii, în concurs real, a infracțiunilor de omor calificat comis asupra unui membru
de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1
Cod penal; lovirea sau alte violențe, comisă asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 193
alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal şi portul sau folosirea fără drept de obiecte
periculoase, prevăzută de art. 372 alin. 3 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
În actul de sesizare a instanţei, în esenţă, s-a reţinut că:
La data de 26.01.2018, în jurul orei 12:00, în timp ce se afla în incinta grădiniţei de copii
„ F.L.”, situată în Bucureşti, str. A.nr. - -, sectorul 2, inculpatul B.M.C., cu premeditare – pe fondul
unui conflict preexistent și al unui comportament violent manifestat anterior față de victimă, s-a
înarmat cu un cuțit, pe care, înainte de comiterea faptei, l-a luat din locuința sa și l-a pus în
portbagajul autoturismului cu care s-a deplasat la locul faptei, iar după ce a ajuns la grădiniția de
copii, a ascuns cuțitul în buzunarul de la geacă, a urcat la etajul unu, a pătruns în biroul aflat în

9
folosința exclusivă a soției sale și a încuiat ușa pe interior, sporindu-și astfel șansele de realizare a
rezoluției infracționale prin împiedicarea eventualei intervenții a altor persoane - i-a aplicat
victimei B.N., soţia sa, mai multe lovituri de cuţit, în zonele toracică şi abdominală, cu intenţia de
a-i suprima viaţa, provocându-i astfel leziuni traumatice constând în plagă înjunghiată regiune
epigastrică şi toracică inferioară, stop cardio-respirator resuscitat, suport ventilator, şoc hemoragic
şi traumatic, care au condus la deces, în cursul aceleiaşi zile, după aproximativ trei ore;
La data de 05.11.2017, în jurul orei 19:50, în timp ce se aflau în curtea grădiniței de copii
„ F.L.”, situată în București, str. A.nr. - -, sectorul 2, inculpatul B.M.C. a lovit-o în mod repetat cu o
bâtă pe persoana vătămată B.N., soția sa, în zonele capului și brațelor, pe care aceasta le-a folosit
pentru a se apăra, provocându-i astfel multiple leziuni traumatice, constând în TCC minor nivel 0,
plagă contuză suprasprâncenoasă dreapta, contuzie forte antebraț stâng cu două hematoame în 1/3
proximală și medie, contuzie umăr drept, contuzie genunchi stâng, contuzie mână bilateral, contuzie
antebraț drept, leziuni care au necesitat 12-14 (douăsprezece-paisprezece) zile de îngrijire medicală,
nu au pus în primejdie viața victimei, nu au determinat infirmitate și nici prejudiciu estetic grav și
permanent.
Din cuprinsul actului de sesizare rezultă că pe parcursul urmăririi penale au fost administrate
următoarele

MIJLOACE DE PROBĂ:

declarațiile persoanei vătămate B.N. cu privire la infracțiunea din data de 05.11.2017;

declarațiile părții civile S.V.M.M.; declarațiile martorilor; raportul de expertiză medico-
legală nr.A1/11457/2017; raportul de autopsie medico-legală nr. A3/167/2018; procese-verbale de
de constatare/investigație întocmite de către lucrătorii de poliție din cadrul Direcției Generale de
Poliție a Municipiului București; procese-verbale de cercetare la fața locului însoțite de planșe
fotografice; planșe fotografice întocmite cu ocazia examinării de persoane/obiecte; raportul de
constatare criminalistică traseologică nr.311.289/30.03.2018; acte medicale; procese-verbale de
predare-primire; nota nr.2325042/15.02.2018 emisă de Unitatea Teritorială de Analiză a
Informațiilor București; dispozițiile nr.1788/05.03.2018 și nr.1789/05.03.2018 pronunțate de
Consiliul Județean Vaslui – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului;
declaraţiile inculpatului B.M.C..

CAMERA PRELIMINARĂ

Ca efect al trimiterii în judecată a inculpaţilor, cauza a fost înregistrată pe rolul

Tribunalului la data de 18 mai 2018.
În procedura de cameră preliminară, inculpatul B.M.C. nu a formulat cereri sau excepţii
şi nici judecătorul nu le-a invocat din oficiu.
Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 05.07.2018 judecătorul de
cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării
actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.
Încheierea pronunţată a rămas definitivă prin decizia nr. 245/CP din data de 02.08.2018 a
Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală.

JUDECATA

Cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. 1 şi alin. 2 din Codul de procedură penală s-a
constituit parte civilă în procesul penal:

10
 - Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti care a solicitat obligarea inculpatului la plata
sumei 536,88 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirea
victimei B.N. (fila 34-35 dosar);
- B.R.E. şi B.R.N, copiii victimei, prin reprezentant legal S.V.M.M., care au solicitat
obligarea inculpatului la plata către fiecare a sumei 50.000 euro cu titlu de daune morale (filele 74-
78 dosar);
- S.V.M.M., sora victimei B.N., care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei 50.000
euro cu titlu de daune morale (filele 74-78 dosar);
- M.N.SILVIU, B.E.A.M., M.M., M.N.şi M.E., părinţii şi fraţii victimei B.N., care au
solicitat obligarea inculpatului la plata sumei 50.000 euro cu titlu de daune morale (filele 96-102,
103-106 dosar).
Pe parcursul cercetării judecătoreşti inculpatul B.M.C. s-a aflat în detenţie provizorie, s-a
prezentat la toate termenele de judecată şi nu a solicitat judecarea în lipsă, potrivit art. 353 alin. 6
Cod procedură penală.
Tribunalul a procedat, în mod nemijlocit, în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, în
prezenţa apărătorului care a asigurat la fiecare termen de judecată asistenţa juridică, la efectuarea
cercetării judecătoreşti, a încuviinţat probe şi a administrat mijloace de probă, după cum
urmează:
 inculpatul B.M.C. nu a dorit să dea declaraţie, înţelegând să se prevaleze de dreptul
său la tăcere (fila 118 dosar) ;
 a fost audiată persoana vătămată Neacşu Cornelia-Mihaela (fila 47 dosar) şi martorii
Pîrălab Georgeta (filele 129-60 dosar) şi Enache Mădălina (fila 130 dosar), Puşcaşu Cristian Valeriu
(fila 157 dosar), Mielu Cornelia (fila 158 dosar); Dumitrescu Eugenia Alina (fila 159 dosar);
Enache Raluca Iuliana (fila 160 dosar); Şuletea Liviu (fila 162 dosar); Conea Dana Ştefania (fila
163 dosar); Cojocaru Ştefania (fila 165 dosar);
 a fost încuviinţată proba cu înscrisuri, fiind depuse deconturi medicale de către partea
civilă Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi acte de stare civilă (filele 34-35, 107-117 dosar);
 a fost ataşată fişa de cazier judiciar a inculpatului (fila 21 dosar).

SITUAŢIA DE FAPT ŞI
PROBATORIUL

Pe baza probelor administrate în cauză, Tribunalul va reţine următoarea situaţie de fapt:

I) Infracțiunea de lovirea sau alte violențe comisă de inculpat la data de 05.11.2017

Inculpatul B.M.C. şi victima B.N. s-au căsătorit în cursul anului 2007, cei doi având pe
parcursul căsniciei doi copii minori, respectiv Ruxandra-Elena - în vârsta de 5 ani şi Radu-Nicolae -
în vârstă de un an şi patru luni.
Începând cu a doua jumătate a anului 2015 între soţi a apărut o situaţie tensionată, inculpatul
reprosându-i soţiei sale că ar avea o legătură extraconjugală. Tensiunile s-au accentuat în momentul
în care, potrivit declaraţiilor inculpatului, B.N. a început să-şi schimbe comportamentul, preferând
să petreacă mai mult timp la locul de muncă, respectiv la grădinița de copii F.L., pe care aceasta o
și administra.
Inculpatul B.M.C. a susţinut că i-a reproşat acest lucru şi au avut mai multe discuţii în
contradictoriu, însă fără a se ajunge la situaţii de agresiune fizică. La începutul lunii septembrie
2017, inculpatul a pretins că a găsit un mesaj în telefonul mobil al soţiei, din care rezulta că aceasta
avea relaţii intime cu un alt bărbat. I-a reproșat acest lucru şi, după ce iniţal a negat, în cele din
urmă victima B.N. i-a confirmat că, pentru o anumită perioadă, în vara anului 2017, ar fi avut o
relaţie extraconjugală.

11
 După acest moment relaţiile dintre soţi s-au rupt iremediabil, in mintea inculpatului B.M.C.
încolţind ideea de răzbunare şi pedepsire a victimei.
În acest scop, la data de 05.11.2017, inculpatul B.M.C. a fost în parc împreună cu cei doi
copii ai săi. La plecarea din parc, inculpatul a apelat-o telefonic pe soția sa și a întrebat-o când vine
acasă. Aflând că aceasta este încă la serviciu, în jurul orei 19:30, inculpatul s-a deplasat la locul de
muncă al soției, situat în București, str. A.nr. - -, sectorul 2, cu autoturismul personal în care se aflau
și minorii.
B.M.C. a coborât din maşină, lăsându-i pe cei doi copii pe bancheta din spate a vehiculului
şi a luat din portbagaj o bâtă de baseball, intrând în curtea grădiniţei.
La scurt timp a observat-o pe soţia sa ieşind de la locul de muncă şi, fără a spune nimic,
profitând de faptul că afară era întuneric, s-a apropiat de aceasta şi a lovit-o de mai multe ori cu bâta
în zona capului şi a braţelor, până când victima a căzut la pământ.
Inculpatul B.M.C. şi-a abandonat soţia căzută şi, pentru a nu atrage atenţia supra sa, s-a
întors la maşină alegând uşor.
Din pricina întunericului victima B.N. nu l-a recunoscut pe soţul său, astfel încât, la data de
05.11.2017, aceasta a sesizat Poliția Sectorului 2 București, Secția 8 Poliție, cu privire la faptul că,
în cursul aceleiași zile, în timp ce se afla în curtea imobilului situat în București, str. A.nr. - - A,
sector 2, a fost lovită în mod repetat, cu un corp contondent (posibil bâtă) în zona capului și a
brațelor, pe care le-a folosit pentru a se apăra, de către un bărbat necunoscut.
Fiind audiată la data de 06.11.2017, persoana vătămată B.N. a declarat că în data de
05.11.2017, în jurul orei 19:50, după ce a terminat programul de lucru, a ieșit din biroul
administrativ, iar în momentul în care a ajuns în curtea interioară a imobilului situat în București,
str. A.nr. - -, sectorul 2, a simțit că este urmărită. Fiind întuneric, persoana vătămată a reușit să
distingă doar silueta unui bărbat, astfel încât de teamă, a încercat să se întoarcă la birou. În acest
moment, persoana vătămată a fost lovită cu un obiect contondent, posibil bâtă, în mod repetat, în
zona capului, ridicând mâna stângă pentru a se apăra de lovituri. În continuare, persoana vătămată s-
a așezat în poziția ghemuit, agresorul continuând să o lovească. Persoana vătămată a declarat că
bărbatul care a lovit-o manifesta „o furie ieșită din comun, părând că nu se lasă pănă nu mă lasă
lată”.
Agresorul a părăsit curtea imobilului, fără a-i adresa vreun cuvânt sau a încerca să o
deposedeze pe victimă de vreun bun. Persoana vătămată s-a ridicat și a ieșit în stradă, observând că
agresorul alerga ușor, pentru a nu atrage atenția asupra sa, stilul de alergare fiind asemănător cu cel
al inculpatului Botan Cristian, soțul său.
Persoana vătămată a fost transportată la Spitalul Clinic de urgență București, diagnosticul de
prezentare fiind „TCC minor nivel 0, plagă contuză suprasprâncenoasă dreapta, hematom antebraț
stâng, echimoză braț stâng, echimoză antebraț drept, schimoză braţ drept, echimoză umăr drept”.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.A1/11457/2017, persoana vătămată B.N.
prezenta leziuni traumatice constând în „TCC minor nivel 0, plagă contuză suprasprâncenoasă
dreapta, contuzie forte antebraț stâng cu două hematoame în 1/3 proximală și medie, contuzie umăr
drept, contuzie genunchi stâng, contuzie mână bilateral, contuzie antebraț drept”.
Leziunile traumatice s-au putut produce la data de 05.11.2017, prin lovire cu corp dur,
posibil alungit și au necesitat 12-14 (douăsprezece-paisprezece) zile de îngrijire medicală, nu au pus
în primejdie viața victimei, nu au determinat infirmitate și nici prejudiciu estetic grav și permanent.
La data de 08.11.2017, persoana vătămată a completat declarația inițială, precizând că
persoana care a lovit-o cu o bâtă, în seara zilei de 05.11.2017 este inculpatul B.M.C., soțul său.
Astfel, aceasta a arătat că după ce a fost externată, în data de 07.11.2017, inculpatul i-a mărturisit că
el este agresorul invocând faptul că „l-a apucat nebunia”. De asemenea, de la fiica sa a aflat că în
seara de 05.11.2017, soțul său și cei doi copii ai acestora au fost pe str. Agricultori, unde se afla
grădinița de copii „ F.L.” și unde a avut loc agresiunea. Inculpatul i-a lăsat pe cei doi minori în
mașină câteva minute, după care s-a întors la autoturism. De asemenea, persoana vătămată a
declarat că în locuința conjugală, în sufragerie, a observat o pereche de pantaloni ai inculpatului,

12
aruncați într-un colț, care prezentau mai multe pete, ce păreau a fi de sânge. Persoana vătămată a
predat pantalonii organelor de cercetare penală din cadrul Secției 8 Poliție. Totodată, persoana
vătămată a declarat că modul de alergare al agresorului, observat imediat după comiterea faptei, are
aceleași caracteristici cu acela al soțului său.
Fiind audiat, inculpatul B.M.C. a recunoscut comiterea faptei din data de 05.11.2017.
Astfel, acesta a declarat că în data de 05.11.2017, în jurul orei 19:30 s-a deplasat la locul de muncă
al soției, situat în București, str. A.nr. - -, sectorul 2, cu autoturismul personal marca „VW Bora”. În
autoturism, pe bancheta din spate, se aflau și cei doi copii ai soților Botan, cu care inculpatul fusese
anterior în parc. Când a plecat din parc, inculpatul a apelat-o pe soția sa și a întrebat-o când vine
acasă. Aceasta i-a spus că nu mai stă mult la serviciu, astfel că inculpatul a decis să meargă la
grădiniță pentru ca ulterior, să plece împreună la domiciliu. Inculpatul a arătat că după ce a parcat, a
ieșit din autoturism și s-a îndreptat spre grădiniță, intrând în curte. „Asupra mea aveam o bâtă de
baseball, pe care o dețin de foarte mult timp, de aproximativ 7-8 ani, în scop de autoapărare (din
perioada în care am fost în concediu în Bulgaria). În dreptul porții de acces am văzut-o pe soția
mea ieșind. În acest moment, fără a-i spune nimic am lovit-o de mai multe ori cu bâta. Precizez că
intenția mea a fost aceea de a o lovi în zona brațelor, însă e posibil să o fi lovit-o și în zona
capului. Nu rețin exact câte lovituri i-am dat. La un moment dat, soția s-a ferit de loviturile mele, s-
a dezechilibrat și a căzut. M-am panicat văzând-o pe soția mea căzută, am fugit la mașină și am
plecat de la fața locului.”
După aproximativ 10 minute, (timp în care a apelat-o de mai multe ori pe soția sa, însă
aceasta a refuzat să discute cu inculpatul), inculpatul a revenit la grădiniță și a constatat că la fața
locului sosise o ambulanță care a transportat-o pe victimă la Spitalul Clinic de Urgență București.
Inculpatul s-a deplasat la spital, unde s-a interesat de situația în care se afla soția sa. A discutat cu
aceasta, care i-a cerut să meargă acasă și să aibă grijă de copii.
În seara respectivă, de la spital, inculpatul s-a prezentat la Secția 8 Poliție, unde a fost
audiat.
Cu ocazia cercetării autoturismului inculpatului, lucrătorii de poliție din cadrul Secției 8 au
descoperit o bâtă de baseball confecționată din lemn și un baston telescopic din metal. Inculpatul
a declarat că a folosit bâta descoperită în autoturismul său pentru lovirea soției sale, în data de
05.11.2017.
Împrejurarea că victima a fost agresată în luna noiembrie a anului 2017 este confirmată de
declarațiile martorelor Boacșă Mădălina și Pârcălab Georgeta, ambele angajate ale grădiniței de
copii „ F.L.”. Acestea au declarat că în luna noiembrie 2017, victima a lipsit câteva zile de la
serviciu, iar când a revenit, au observat că aceasta prezenta mai multe leziuni traumatice, respectiv
avea mâna dreaptă fracturată (purtând o atelă ghipsată), o plagă cusută pe frunte, deasupra ochiului
drept şi acuza dureri costale.
Fiind audiat, martorul Pușcașu Cristian-Valeriu a declarat că îl cunoaşte pe inculpat din
perioada facultăţii, cei doi fiind colegi de cameră în căminul studenţesc, în intervalul 2001-2005.
Martorul a declarat că a aflat că în luna noiembrie a anului 2017 că inculpatul a agresat-o pe soţia
sa. Întrebându-l cu privire la motivul acestei agresiuni, inculpatul i-a spus că relaţia cu soţia sa
devenise tensionată, iar el a încercat să salveze căsnicia, însă soţia sa nu a reacţionat pozitiv la
aceste încercări.

II). Infracțiunile de omor calificat și portul sau folosirea fără drept de obiecte
periculoase, comise la data de 26.01.2018

Urmare a agresiunii din data de 05.11.2014, victima B.N. a obținut un ordin de protecție
împotriva inculpatului B.N..
Din verificările efectuate a rezultat că la data de 24.11.2017, în dosarul nr.27686/300/2017,
Judecătoria Sectorului 2 București a emis un ordin de protecție a numitei B.N., împotriva
inculpatului B.M.C., stabilindu-se evacuarea inculpatului din locuința conjugală, obligarea

13
inculpatului să păstreze o distanță minimă determinată de 200 metri față de soția sa, față de
domiciliul acesteia și față de locul său de muncă, precum și față de copiii minori ai celor doi soți.
Totodată, i s-a interzis inculpatului orice contact, inclusiv telefonic, cu persoana vătămată B.N..
După emiterea ordinului de protecţie inculpatul s-a mutat din locuința conjugală într-un alt
apartament, pe care l-a închiriat. În această perioadă, a avut mai multe convorbiri telefonice cu
soţia sa care, în funcție de situație, îşi dădea sau nu acordul, pentru ca inculpatul să îi vadă pe copii.
Inculpatul nu a acceptat despărţirea de familie motiv pentru care, potrivit propriilor
declaraţii, a devenit depresiv şi a urmat consultaţii la psiholog, aşa cum rezultă din adeverința
nr.1/05.01.2018 emisă de Asociația română de psihanaliză a legăturilor de grup și familie „Enrique
Pichon Riviere”.
Pe acest fond de tensiune, inculpatul B.M.C. a luat hotărârea infracţională de a suprima viaţa
soţiei sale.
În acest scop, în seara de 25.01.2018, înainte de comiterea faptei, inculpatul a pus în
portbagajul autoturismului său un cuțit, pe care l-a luat din bucătăria apartamentului unde locuia
cu chirie.
În dimineața de 26.01.2018 a contactat-o telefonic pe soţia sa şi i-a comunicat că și-a luat
liber de la serviciu și că ar dori să îi ducă pe copii la grădiniţă, iar apoi să îi ia la terminarea
programului.
Având acordul soţiei, inculpatul s-a deplasat la fostul domiciliu conjugal de unde a luat-o în
maşina sa pe fiica lor cea mare, Ruxandra, transportând-o la grădiniţă. La rândul ei, B.N. a venit la
grădiniţă împreună cu fiul lor cel mic, Radu, folosind maşina proprie, ambii ajungând în jurul orelor
09,20.
Inculpatul B.M.C. a încercat din nou o împăcare cu soţia sa şi a rugat-o pe aceasta să îi
permită să se întoarcă în locuinţa conjugală pentru o perioadă de timp, însă a fost refuzat.
Inculpatul s-a întors la locuinţa sa închiriată, apoi s-a întors la grădiniţă pentru a-i suprima
viaţa soţiei sale.
După ce a revenit la grădiniţă, inculpatul a luat cuţitul din portbagaj ascunzându-l în
buzunarul de la geacă, pentru a nu fi observat de persoanele care se aflau în centrul educațional. A
pătruns în grădiniță, iar în hol s-a întâlnit cu fiica lui, cu care a avut o discuție de câteva minute,
convingând-o să meargă la o petrecere ce era în desfășurare și la care aceasta refuza să participe
deoarece se lovise la un ochi. În continuare, după discuția cu fiica lui minoră, inculpatul a urcat la
etajul unu, în biroul unde își desfășura activitatea soția sa.
Inculpatul a încuiat uşa pe dinăuntru, a scos cuțitul din buzunar și s-a apropiat de victimă.
În aceste împrejurări, observând cele întâmplate, colege ale victimei au urcat la biroul
acesteia şi au bătut puternic în uşă, apoi au încercat să descuie. Speriată, victima B.N. a ţipat,
solicitându-le colegelor să spargă uşa.
Inculpatul B.M.C. i-a aplicat victimei B.N., soţia sa, mai multe lovituri de cuţit, în zonele
toracică şi abdominală, cu intenţia de a-i suprima viaţa, provocându-i astfel leziuni traumatice
constând în plagă înjunghiată regiune epigastrică şi toracică inferioară, stop cardio-respirator
resuscitat, suport ventilator, şoc hemoragic şi traumatic, care au condus la deces, în cursul aceleiaşi
zile, după aproximativ trei ore.
Potrivit raportului de autopsie medico-legală nr.A3/167/2018, moartea numitei B.N. a fost
violentă. Ea a fost cauzată de hemorgie internă, consecutivă lezării de organe interne (ventricul
drept, ficat) și vase mari (vena cavă inferioară).
Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător – cuțit- în
legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul.
La autopsie s-a mai constatat o plagă tăiată mamar stâng care s-a putut produce prin acțiunea
unui corp tăietor-înțepător, în același context lezional traumatic.
S-au mai constatat plăgi tăiate la nivelul degetelor mâinii stângi care s-au putut produce prin
acțiunea unui corp tăietor-înțepător, în același context lezional traumatic, iar acestea prin
morfologia și topografia lor pot fi considerate leziuni de autoapărare.

14
 Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută şi expusă anterior, rezultă din coroborarea
următoarelor mijloace de probă administrate în cauză:
Fiind audiată, martora Boacșă Mădălina a precizat că soții Botan au ajuns la grădință în
dimineața zilei de 26.01.2018, în jurul orei 10:00. Numita B.N. a mers în biroul său de la etajul unu,
iar inculpatul s-a deplasat prin clădire, respectiv la subsol și bucătărie pentru a verifica centrala
termică. Martora a declarat că în jurul orei 11:00, l-a observat pe inculpat, în timp ce discuta cu fiica
sa Ruxandra, încercând să o convingă să participe la o petrecere care era în desfășurare și la care
minora nu dorea să meargă, deoarece se lovise la un ochi. După ce a convins-o pe fiica sa să meargă
la petrecere, inculpatul a dispărut din câmpul vizual al martorei. În jurul orei 12:00, martora
Dumitru Eugenia-Alina a informat-o pe martora Boacșă Mădălina că biroul victimei este încuiat, iar
din interior se aud țipete. Cele două martore, împreună cu martora Mielu Cornelia (toate martorele
fiind angajate ale grădiniței de copii) au mers împreună la etajul unu, unde martora Boacșă
Mădălina a auzit-o pe victima B.N. spunând „Marius, încetează!”, fapt ce le-a determinat să încerce
să spargă ușa de acces în birou, însă nu au reușit acest lucru.
În momentul în care martorele Boacșă Mădălina, Dumitru Eugenia-Alina și Mielu Cornelia
încercau să intre în birou, la etaj a urcat martorul Pușcașu Cristian-Valeriu care a spart ușa. În
interior, martora Boacșă Mădălina a văzut-o pe victimă întinsă pe masa de masaj, sângerând din
zona pieptului, iar pe inculpatul B.M.C. stând în picioare, cu un cuțit în mâini, îndreptat către
propriul abdomen. La îndemnul martorului Pușcașu Pușcașu Cristian-Valeriu, martora a coborât
pentru a aduce prosoape cu care să încerce să oprească hemoragia victimei, în timp ce acesta
încerca să o resusciteze.
În același sens sunt și declarațiile martorelor Dumitru Eugenia-Alina și Mielu Cornelia.
Astfel, cele două martore, ambele angajate ale grădiniței de copii „ F.L.”, au declarat că au încercat
să pătrundă în biroul unde se aflau victima și inculpatul, constatând că ușa era încuiată. Din interior,
victima cerea ajutor, solicitându-le să descuie sau să spargă ușa. Au incercat succesiv, să o descuie,
folosind o altă cheie, iar apoi să o spargă, însă nu au reușit. În aceste împrejurări a sosit martorul
Pușcașu Cristian-Valeriu, care a spart ușa.
Fiind audiat, martorul Pușcașu Cristian-Valeriu a declarat că în data de 26.01.2018 a
mers împreună cu soția și cu nepoata sa la grădinița de copii „ F.L.” pentru a se întâlni cu victima
B.N., administratorul acestui centru educațional.
În momentul în care au ajuns și pentru că B.N. nu a răspuns la telefon, s-au hotărât să intre
în grădiniță. În holul de la intrare a văzut că o parte dintre angajate erau agitate, iar de la etaj a auzit
pe cineva strigând „Marius!!!”.
A urcat la etaj și întrucât ușa de la biroul victimei era încuiată s-a uitat pe gaura cheii și a
văzut-o pe B.N. întinsă pe o masă de masaj, iar pe inculpatul B.M.C., în dreptul balconului .
Martorul a spart ușa de la birou și a constatat că victima era înjunghiată în zona toracică, iar
inculpatul B.M.C. avea un cuțit în mână, fiind murdar de sânge. Martorul a început să îi facă
masaj cardiac victimei B.N. până la sosirea poliției și a ambulanței.
Potrivit procesului-verbal întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul Secției 8,
inculpatul a fost descoperit în biroul de la etajul imobilului situat în București, str. A.nr. - -, sectorul
2, cu un cuțit în mână. La solicitarea lucrătorilor de poliție, inculpatul a lăsat cuțitul din mână,
fiind imobilizat și apoi transportat la sediul Secției 8.
Succesiunea evenimentelor din data de 26.01.2018, astfel cum a fost descrisă mai sus (în
sensul că în jurul orei 12.00, inculpatul B.M.C. s-a aflat în incinta grădiniței „ F.L.”, a urcat cu
soția sa în biroul de la etajul unu, fiind necesară spargerea ușii pentru a se pătrunde în interior, după
care s-a constatat că aceasta a fost înjunghiată, fiind transportată la Spitalul ... București), rezultă și
din declarațiile martorelor Pârcălab Georgeta, Enache Raluca-Iuliana și Cojocaru Ștefania,
angajate ale grădiniței de copii „ F.L.”.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului confirmă săvârșirea infracțiunii în modalitatea
prezentată anterior.

15
 Astfel, la etaj, pe partea stângă se află o încăpere administrativă prevăzută cu uşă din lemn
găsită în poziţia deschis. Pe uşă este lipită o bucată de hârtie inscripţionată „Cabinet medical”. Uşa
prezintă urme de forţare, la nivelul inferior sistemului de asigurare fiind practicat un orificiu cu
diametrul de aproximativ 50 cm., iar tocul superior şi cel din partea stângă sunt căzute in interiorul
încăperii. Sistemul de asigurare prezintă urme de forţare si se află în treapta I de asigurare.
Pe peretele opus uşii de acces în încăpere se află o masă de consultaţii/masaj (marcată cu
indicatorul „9”) şi un scaun pe care este aşezată o imprimantă (marcată cu indicatorul „8”). De pe
imprimantă a fost recoltată 1 (una) urmă biologică ridicată cu recoltor steril umectat cu soluţie
NaCl 0,9%, din urma materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de crustă, în stare uscată, cu aspect
de sânge. De pe masa de consultaţii a fost recoltată 1 (una) urmă biologică ridicată cu recoltor steril
umectat cu soluţie NaCl 0,9%, din urmele materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de
mânjituri şi pete, în stare uscată, cu aspect de sânge.
Pe podea, lângă masa de consultaţii/masaj, au fost descoperite şi ridicate un prosop de
bucătărie, cu dungi orizontale, multicolore, (marcat cu indicatorul „6”), ce prezintă urme materie,
de culoare brun-roşcat, sub formă de pete şi imbibiţie, în stare umedă, cu aspect de sânge şi
un pantof din material textil, de culoare gri, de picior stâng, (marcat cu indicatorul „7”), ce prezintă
pe marginea tălpii, urme materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de pete, în stare uscată, cu
aspect de sânge, un prosop de bucătărie, de culoare vişinie, în stare umedă, (marcat cu
indicatorul „11”), un fragment din hârtie, ce prezintă urme materie, de culoare brun-roşcat, sub
formă de pete şi imbibiţie, în stare umedă, cu aspect de sânge.
Sub masa de consultaţii au fost descoperite şi ridicate un pantof din material textil, de
culoare gri, de picior drept, (marcat cu indicatorul „10”), un prosop de bucătărie, de culoare albă,
marcat cu indicatorul „12”); ce prezintă urme materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de
pete şi imbibiţie, în stare umedă, cu aspect de sânge, un prosop de bucătărie, de culoare albă,
(marcat cu indicatorul „12”); ce prezintă urme materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de pete şi
imbibiţie, în stare umedă, cu aspect de sânge, un prosop de bucătărie, de culoare portocalie, (marcat
cu indicatorul „12”), ce prezintă urme materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de pete şi
imbibiţie, în stare umedă, cu aspect de sânge, un prosop de hârtie, de culoare albă, (marcat cu
indicatorul „13”), ce prezintă urme materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de pete şi imbibiţie,
în stare umedă, cu aspect de sânge.
În partea stângă a încăperii, pe perete, se află montat un radiator metalic de culoare albă, pe
care a fost descoperit şi ridicat un cuţit (marcat cu indicatorul „14”), ce prezintă pe lamă şi
mâner, urme materie, de culoare brun-roşcat, sub formă de pete, în stare uscată, cu aspect de
sânge.
Potrivit raportului de constatare criminalistică traseologică nr. 311.289/30.03.2018, pe
cămașa purtată de victima B.N. în momentul comiterii faptei, au fost descoperite trei urme de
înțepare-tăiere, în regiunea epigastrică. Orificiile constatate au fost create prin înțepare-tăiere, cu un
obiect înțepător-tăietor, probabil cuțit. Cuțitul descoperit la fața locului ar fi putut crea urmele
de înțepare-tăiere.
De altfel, inculpatul B.M.C. a declarat că a folosit la comiterea faptei, cuțitul pe care îl avea
în mână, în momentul pătrunderii lucrătorilor de poliție.

APĂRĂRILE INCULPATULUI

În cursul urmăririi penale inculpatul B.M.C. a arătat că s-a căsătorit cu numita B.N. în cursul
anului 2007, cei doi având pe parcursul căsniciei doi copii minori, respectiv Ruxandra-Elena, în
vârsta de 5 ani (născută la 21.10.2012) şi Radu-Nicolae, în vârstă de un an şi patru luni (născut la
16.09.2016)
Inculpatul a arătat că începând cu a doua jumătate a anului 2015, a observat o schimbare în
comportamentul soţiei, în sensul că aceasta evita compania sa şi a familiei lor, preferând să petreacă
mai mult timp la locul de muncă, respectiv la grădinița de copii F.L., pe care aceasta o și

16
administra. Inculpatul a precizat că i-a reproşat acest lucru şi au avut mai multe discuţii în
contradictoriu, însă fără a se ajunge la situaţii de agresiune fizică. La începutul lunii septembrie
2017, inculpatul pretinde că a găsit un mesaj în telefonul mobil al soţiei, din care rezulta că aceasta
avea relaţii intime cu un alt bărbat. I-a reproșat acest lucru şi, după ce iniţal a negat, în cele din
urmă victima B.N. i-a confirmat că, pentru o anumită perioadă, în vara anului 2017, a avut o relaţie
extraconjugală.
În perioada următoare, inculpatul susține că a încercat să treacă peste acest incident, pentru a
salva căsnicia, însă soţia sa nu a răspuns acestor eforturi, ba dimpotrivă, a devenit şi mai distantă.
În aceste împrejurări, la data de 05.11.2017, în jurul orei 19:30, inculpatul s-a deplasat la
grădinița pe care o administra soția sa, așteptând-o în curtea interioară. După ce soţia a coborât în
curtea interioară a stabilimentului, îndreptându-se spre ieșire, inculpatul a lovit-o cu o bâtă de
baseball în cap, în mână şi în zona toracelui (infracțiunea din data de 05.11.2017 este prezentată la
punctul B din prezentul rechizitoriu).
În continuare, inculpatul a precizat că la data de 24.11.2017, urmare a agresiunii din data de
05.11.2014, numita B.N. a obținut un ordin de protecție împotriva sa. Din verificările efectuate a
rezultat că la data de 24.11.2017, în dosarul nr.27686/300/2017, Judecătoria Sectorului 2 București
a emis un ordin de protecție a numitei B.N., împotriva inculpatului B.M.C., stabilindu-se evacuarea
inculpatului din locuința conjugală, obligarea inculpatului să păstreze o distanță minimă determinată
de 200 metri față de soția sa, față de domiciliul acesteia și față de locul său de muncă, precum și față
de copiii minori ai celor doi soți. Totodată, i s-a interzis inculpatului orice contact, inclusiv
telefonic, cu persoana vătămată B.N..
Inculpatul a arătat că, după emiterea ordinului de protecţie, s-a mutat din locuința conjugală
într-un alt apartament, pe care l-a închiriat. În această perioadă, a avut mai multe convorbiri
telefonice cu soţia sa care, în funcție de situație, îşi dădea sau nu acordul, pentru ca inculpatul să îi
vadă pe copii.
Inculpatul a declarat că, locuind departe de familia sa, a devenit foarte depresiv, obosit,
reuşind să doarmă doar 2-3 ore pe noapte. Având această stare, inculpatul susține că mergea
săptămânal la consultaţii la un medic psiholog, pe care i l-a recomandat soţia sa. (aspect confirmat
de adeverința nr.1/05.01.2018 emisă de Asociația română de psihanaliză a legăturilor de grup și
familie „Enrique Pichon Riviere”).
În continuare, inculpatul a declarat că în dimineața zilei de 26.01.2018, i-a spus soției că și-a
luat liber de la serviciu și că ar dori să îi ducă pe copii la grădiniţă, iar apoi să îi ia la terminarea
programului. Soţia a fost de acord, astfel încât inculpatul s-a deplasat la fostul domiciliu conjugal.
De aici, inculpatul a luat-o în maşina sa pe Ruxandra - fiica celor doi în vârstă de 5 ani, iar soţia l-a
luat în mașina sa pe Radu - fiul lor în vârstă de un an și patru luni. Cei doi soți și copiii minori ai
acestora s-au deplasat în modalitatea descrisă anterior la grădiniţă, unde au ajuns în jurul orei 09:20.
Inculpatul a afirmat că, în seara zilei de 25.01.2018, înainte de comiterea faptei, a pus în
portbagajul autoturismului său un cuțit, pe care l-a luat din bucătăria apartamentului unde locuia
cu chirie. Inculpatul a precizat că a procedat în acest mod, întrucât intenționa să se sinucidă. După
ce inculpatul a ajuns la grădiniță, a stat aproximativ 30 minute, după care a plecat către locuinţa sa.
A rugat-o pe soția sa să îi permită să stea câteva ore în apartamentul lor, pentru a se odihni, însă
aceasta nu a fost de acord. Inculpatul a declarat că după ce a ajuns la apartamentul unde locuia cu
chirie, a hotărât să revină la grădiniță, pentru a pune în practică intenţia de a se sinucide, în biroul
soţiei, cu cuțitul din portbagajul autoturismului.
Inculpatul a revenit la grădiniţă, după care a luat cuţitul din portbagaj ascunzându-l în
buzunarul de la geacă, pentru a nu fi observat de persoanele care se aflau în centrul educațional. A
pătruns în grădiniță, iar în hol s-a întâlnit cu fiica lui, cu care a avut o discuție de câteva minute,
convingând-o să meargă la o petrecere ce era în desfășurare și la care aceasta refuza să participe
deoarece se lovise la un ochi. În continuare, după discuția cu fiica lui minoră, inculpatul a urcat la
etajul unu, în biroul unde își desfășura activitatea soția sa. Inculpatul a încuiat uşa pe dinăuntru,
după care susține că i-a spus soţiei că vrea să se sinucidă, deoarece s-a săturat de viaţa pe care o

17
duce şi de faptul că ea îl desconsideră ca om. Inculpatul a afirmat că a scos cuțitul din buzunar și l-a
îndreptat către propriul corp, fără a-și produce vreo leziune, însă victima i-a cerut să nu facă acest
gest la grădiniţă. În aceste împrejurări, s-au auzit mai multe bătăi puternice în ușa de la biroul unde
se afla împreună cu victima, aceasta solocitându-le persoanelor respective să spargă uşa și să
pătrundă în birou. Inculpatul a declarat că în aceste moment, se afla față în față cu victima, în
spaţiul dintre birou şi uşă, iar la un moment dat, aceasta a încercat să îi ia cuțitul din mână, tăindu-se
astfel la degete. Inculpatul a afirmat că în momentul în care a auzit un zgomot foarte puternic în uşă,
s-a îmbrâncit reciproc cu victima, după care a înjunghiat-o pe aceasta, în zona trunchiului, însă
nu-și amintește de câte ori.
În faţa instanţei, inculpatul B.M.C. s-a prevalat de dreptul său la tăcere.
Analizând declaraţiile date de inculpat pe parcursul procesului penal, Tribunalul reţine că nu
există temei legal pentru a se crea o ordine de preferinţă între probele administrate, instanţa fiind
îndreptăţită a le reţine pe acelea care se coroborează între ele şi pe care le consideră că exprimă
adevărul.
Referitor la acest aspect, Tribunalul apreciază că declaraţiile date de inculpat în ceea ce
priveşte intenţia sa de autosuprimare a vieţii nu se coroboreză cu celelalte mijloace de probă
administrate în cauză (aşa cum au fost expuse), condiţii în care nu vor fi reţinute în ansamblul
probator, fiind evident că nu sunt în măsură a reflecta adevărul.
Astfel, se observă că inculpatul nu prezintă nicio leziune care să releve în mod obiectiv
punerea în aplicare a intenției suicidare, în contextul în care nu s-a constatat existența vreunei cauze
care să împiedice realizarea acestei hotărâri.
De altfel, inculpatul nu a avut un comportament specific victimei, ci agresorului, a preluat
imediat controlul situației, înarmându-se cu un cuțit și încuind ușa de la biroul soției - împiedicând
astfel o eventuală intervenție de salvare din partea altor persoane, sporindu-și totodată șansele de
realizare a hotărârii infracționale - neexistând niciun element de fapt care să confirme că a existat o
rezoluție inițială de sinucidere, rezoluție înlocuită la fața locului, cu hotărârea de a suprima viața
soției sale.
Totodată, fiind întrebat care este motivul care a determinat această modificare a pretinsei
rezoluții inițiale, inculpatul a oferit o explicație care nu este confirmată de celelalte mijloace de
probă, fiind în același timp inaptă să justifice această modificare. Astfel, deşi inculpatul B.M.C.
susține că în momentul în care a scos cuțitul și l-a îndreptat către propriul corp, victima a prins
lama acestuia și s-a tăiat la degete și, pentru că a auzit o bătaie puternică în ușă, s-a panicat și a
lovit-o cu cuțitul în zona toracelui.
Or, potrivit raportului de autopsie medico-legală nr.A3/167/2018, plăgile tăiate constatate la
nivelul degetelor mâinii stângi a victimei, s-au putut produce prin acțiunea unui corp tăietor-
înțepător, însă prin morfologia și topografia lor pot fi considerate leziuni de autoapărare.
Natura de leziuni de autoapărare este susținută și de faptul că aceste leziuni sunt localizate la
mâna stângă, pe aceeași parte, din punct de vedere anatomic, cu aceea unde s-au produs leziunile
tanatogeneratoare. Având în vedere aceste considerente, nu poate fi reținută afirmația inculpatului
prin care acesta susține că, în timp ce ținea cuțitul îndreptat spre propriul corp, victima a prins lama
acestuia și astfel s-a tăiat, mecanismul de producere indicat în cuprinsul actului medico-legal fiind
diferit.
Nu în ultimul rând, Tribunalul reţine că, potrivit concluziilor medico-legale, victima B.N.
prezenta mai multe lovituri de cuţit, în zonele toracică şi abdominală, în timp ce inculpatul
B.M.C. nu a suferit nicio leziune, fapt care infirmă categoric apărările acestuia din urmă.

ÎNCADRAREA JURIDICĂ

La termenul de judecată din data de 09.11.2018 reprezentantul Ministerului Public a solicitat

schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei în sarcina sa din
infracţiunea de omor calificat comis asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 –

18
art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de omor comis
asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1
Cod penal.
În motivarea cererii formulate, inculpatul a susţinut că nu a acţionat cu premeditare.
Analizând cererea de schimbare a încadrării juridice formulată, Tribunalul constată că
aceasta este nefondată, din următoarele considerente:
Potrivit art. 189 Cod penal uciderea unei persoane cu premeditare se pedepseşte.
Pentru a reține premeditarea, drept element circumstanțial agravant al infracțiunii de omor
este necesar a fi întrunite cumulativ mai multe condiții, respectiv:
1. Luarea rezoluției infracționale să fie anterioară acțiunii care constituie elementul material
al infracțiunii.
2. Chibzuirea infractorului trebuie să fie suficientă.
3. Rezoluția infracțională să se concretizeze în activități de pregătire, de natură a înlesni
săvârșirea infracțiunii.
Așadar, circumstanța agravantă a premeditării este compusă din două elemente, elementul
de anterioritate „pre” și elementul de chibzuire activă, „meditare”, asupra metodicii în care urmează
să se săvârșească fapta, desprinse din modalitatea în care are loc săvârșirea faptei.
Analizând situația de fapt din prezenta cauză, așa cum a fost reținută de Tribunal și dovedită
de probele administrate în cauză, prin prisma semnificației elementului circumstanţial agravant,
instanța reține îndeplinirea condiţiilor arătate.
Astfel, după deteriorarea relaţiilor dintre soţi, inculpatul B.M.C. şi-a atacat soţia cu o bâtă de
baseball, în timpul nopţii, prin surprindere, pentru a nu fi recunoscut, aplicându-i mai multe lovituri
în zona capului şi a abreţelor până când aceasta a căzut la pământ, apoi a abandonat-o într-o baltă de
sânge.
După ce instanţa i-a interzis să contacteze sau se mai apropie de victimă, B.M.C. a ignorat
decizia judecătorească şi a încălcat aceste obligaţii. Ulterior, a hotărât să suprime viaţa celei care îi
fusese alături o bună parte din viaţă.
Inculpatul a chibzuit asupra acestui aspect un interval de timp suficient pentru întărirea
rezoluţiei infracţionale, perioadă în care şi a depus diligenţe sporite în vederea reprimirii sale în
domiciliul conjugal. De altfel, chiar şi în ziua săvârşirii infracţiunii, inculpatul a încercat să o
convingă pe soţia sa să îi permită să se întoarcă în locuinţa comună, fiind însă refuzat.
În ziua anterioară săvârşirii infracţiunii, B.M.C. a făcut acte de pregătire, sens în care a luat
din bucătăria apartamentului unde locuia cu chirie un cuţit, pe care l-a pus în portbagajul
autoturismului său, hotărât fiind ca a doua zi să-şi ducă la îndeplinire hotărârea luată.
Înarmarea inculpatului a avut loc în contextul în care acesta avea reprezentarea certă a
faptului că, în dimineața zilei de 26.01.2018 se va deplasa, împreună cu victima și cu cei doi copii
minori, la grădinița de copii „ F.L.”, situată în Bucureşti, str. A.nr. - -, sectorul 2.
În opinia Tribunalului, actele de pregătire pot fi nu numai materiale, ci şi morale. Prin
urmare, instanţa observă că inculpatul B.M.C. s-a pregătit şi moral, obişnuindu-se cu ideea teribilă
de a suprima viaţa consoartei.
Respins de către soţia sa, inculpatul a luat din portbagaj cuțitul și l-a ascuns în buzunar,
pentru a nu fi observat de celelalte persoane, după care a urcat la etajul unu al imobilului, a pătruns
în biroul aflat în folosința exclusivă a soției sale și a încuiat ușa, împiedicând astfel o eventuală
intervenție de salvare din partea altor persoane. Totodată, procedând astfel, inculpatul a sporit
implicit șansele de realizare a hotărâririi infracționale. În aceste împrejurări, inculpatul i-a aplicat
victimei mai multe lovituri de cuțit, care au condus la deces.
Acţiunea inculpatului este similară primei agresiuni comisă de către inculpatul B.M.C.
asupra soţiei sale: inculpatul a așteptat ca soția sa să termine programul de lucru și în timp ce
aceasta se afla în curtea imobilului, profitând de întuneric, a lovit-o în mod repetat cu bâta de
baseball, manifestând un comportament extrem de violent.

19
 Tribunalul constată, din analiza materialului probator, inexistenţa unui conflict spontan care
să conducă la o reacţie cu acelaşi caracter de spontaneitate din partea inculpatului, ci un lung proces
cognitiv început în momentul în care inculpatul a părăsit domiciliul conjugal şi încheiat la
momentul aplicării loviturilor de cuţit în scopul suprimării vieţii.
Totodată instanţa observă că susţinerile inculpatului privitoare la suprimarea propriei vieţi
nu par a avea susţinere în materialul probator administrat în cauză, aşa cum instanţa a analizat deja.
Teza sinuciderii, vehiculată de inculpat, pare mai degrabă un tertip pentru a-şi ascunde intenţia
infracţională şi nu o hotărâre suicidară reală pe care, dacă ar fi dorit, ar fi putut să o pună în aplicare
oricând.
Pentru aceste motive, Tribunalul va respinge cererea formulată de inculpatul B.M.C. de
schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei în sarcina sa din
infracţiunea de omor calificat comis asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 –
art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de omor comis
asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1
Cod penal.
Din analiza materialului probator şi coroborarea mijloacelor de probă administrate pe
parcursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine că s-a dovedit mai
presus de orice dubiu faptul că inculpatul B.M.C. a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în
judecată.
În consecinţă, instanţa constată că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de
inculpatul B.M.C..
Conform situaţiei de fapt pe care Tribunalul a expus-o, sub aspect obiectiv:
Faptele inculpatului B.M.C. care, la data de 26.01.2018, în jurul orei 12:00, în timp ce se
afla în incinta grădiniţei de copii „ F.L.”, situată în Bucureşti, str. A.nr. - -, sectorul 2, inculpatul
B.M.C., cu premeditare – pe fondul unui conflict preexistent și al unui comportament violent
manifestat anterior față de victimă, s-a înarmat cu un cuțit, pe care, înainte de comiterea faptei, l-a
luat din locuința sa și l-a pus în portbagajul autoturismului cu care s-a deplasat la locul faptei, iar
după ce a ajuns la grădiniția de copii, a ascuns cuțitul în buzunarul de la geacă, a urcat la etajul unu,
a pătruns în biroul aflat în folosința exclusivă a soției sale și a încuiat ușa pe interior, sporindu-și
astfel șansele de realizare a rezoluției infracționale prin împiedicarea eventualei intervenții a altor
persoane - i-a aplicat victimei B.N., soţia sa, mai multe lovituri de cuţit, în zonele toracică şi
abdominală, cu intenţia de a-i suprima viaţa, provocându-i astfel leziuni traumatice constând în
plagă înjunghiată regiune epigastrică şi toracică inferioară, stop cardio-respirator resuscitat, suport
ventilator, şoc hemoragic şi traumatic, care au condus la deces, în cursul aceleiaşi zile, după
aproximativ trei ore, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat, comis
asupra unui membru de familie și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, prev.
de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal și de art.
372 alin. 3 Cod penal.
Fapta inculpatului B.M.C. care, la data de 05.11.2017, în jurul orei 19:50, în timp ce se aflau
în curtea grădiniței de copii „ F.L.”, situată în București, str. A.nr. - -, sectorul 2, a lovit-o în mod
repetat cu o bâtă pe persoana vătămată B.N., soția sa, în zonele capului și brațelor, pe care aceasta
le-a folosit pentru a se apăra, provocându-i astfel multiple leziuni traumatice, constând în TCC
minor nivel 0, plagă contuză suprasprâncenoasă dreapta, contuzie forte antebraț stâng cu două
hematoame în 1/3 proximală și medie, contuzie umăr drept, contuzie genunchi stâng, contuzie mână
bilateral, contuzie antebraț drept, leziuni care au necesitat 12-14 (douăsprezece-paisprezece) zile de
îngrijire medicală, întrunește elementele de constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe,
comisă asupra unui membru de familie, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 199
alin. 1 Cod penal
Tribunalul a reţinut dispoziţiile art. 199 alin. 1 Cod penal având în vedere că inculpatul
B.M.C. a săvârşit infracţiunile asupra unui membru de familie, respectiv soţia sa.

20
 Sub aspect subiectiv, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, întrucât a prevăzut rezultatul
faptei sale şi a urmărit producerea lui.

INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR
PRINCIPALE, COMPLEMENTARE ŞI ACCESORII

La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului se vor avea în

vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal.
Astfel, instanţa are în vedere împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi
mijloacele folosite – cu premeditare, cu violenţă, prin folosirea unor arme (bâtă de baseball, cuţit),
pe fondul unor neînţelegeri familiale anterioare şi al imposibilităţii de a accepta sfârşitul relaţiei
conjugale, împotriva unui membru de familie (soţie); starea de pericol creată pentru valoarea
ocrotită şi care priveşte cea mai importantă valoare protejată, respectiv viaţa persoanei (în cazul
infracţiunii de omor calificat), respectiv integritatea fizică a persoanei (în cazul infracţiunii de lovire
sau alte violenţe); natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii –
pe care instanţa în apreciază la un nivel extrem de ridicat, pe fondul iniţial al afectării integrităţii
corporale a victimei şi pricinuirii acesteia de leziuni traumatice care au necesitat pentru înlăturarea
consecinţelor infracţiunii urmarea unui tratament medical, iar ulterior al suprimării vieţii victimei
B.N., în vârstă de 39 de ani, mamă a doi copii minori; motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul
urmărit – pe care inculpatul l-a grefat pe ipoteza unei tulburări de moment, însă instanţa apreciază
că actele de agresiune iniţiale şi apoi violenţele care au condus la deces au fost motivate de posibila
dorinţă a inculpatului de a se răzbuna pentru presupusele acte de infidelitate ale soţiei (aspect
vehiculat exclusiv de către inculpat) şi de incapacitatea inculpatului de a accepta sfârşitul inevitabil
al căsniciei sale cu victima; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale
infractorului – inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale; conduita după săvârşirea
infracţiunii şi în cursul procesului penal – pe care instanţa o apreciază ca fiind deficitară, aspect ce
rezultă din faptul că deşi inculpatul s-a prezentat la toate termenele de judecată fiind arestat
preventiv, nu a conştientizat pe parcursul procesului penal gravitatea infracţiunii săvârşite, în ciuda
regretelor pe care le-a exprimat în şedinţă publică, a încercat să-şi formulaze apărări care vizau
evitarea sau diminuarea răspunderii sale penale, nu a avut o atitudine integral sinceră nici în cursul
urmăririi penale, nu a cooperat decât în parte cu organele de urmărire penală în vederea stabilirii
adevărului, iar raportat la prezenta cauză nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa şi
nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială – inculpatul este cetăţean
român, are vârsta de 41 de ani, 2 copii minori, studii superioare, de profesie inginer, iar la data
faptelor era angajat la societatea comercială Vel Pitar.
Tribunalul observă că actele de violenţă comise de către inculpatul B.M.C. au avut o
evoluţie ascendentă şi graduală, dar şi caracterul premeditat al acestora.
În scopul pedepsirii soţiei pentru presupusa infidelitate, inculpatul a exercitat acte de
violenţă fizică asupra acesteia, lovind-o în mod repetat cu o bâtă de baseball în zona capului şi a
membrelor superioare până când victima a căzut la pamânt, ulterior abandonând-o într-o baltă de
sânge. Prezintă relevanţă din punct de vedere al individualizării pedepsei şi împrejurarea că, pentru
a nu fi recunoscut de către soţie, B.M.C. a acţionat după lăsarea întunericului, aşteptând victima să
iasă de la serviciu şi atacând-o într-un moment de neatenţie, prin surprindere, în condiţiile în care, la
câteva zeci de metri depărtare, în autoturismul personal, se aflau cei doi copii minori ai săi.
După ce victima B.N. a fost externată din spital şi şi-a reluat activitatea zilnică, inculpatul şi-
a construit planul de suprimare a vieţii acesteia. Cu o zi înainte de a-şi ucide soţia, B.M.C. a luat din
casă un cuţit pe care l-a pus în portbagajul maşinii. Dimineaţa şi-a anunţat soţia că şi-a luat o zi
liberă de la serviciu şi i-a cerut permisiunea de a duce copiii la grădiniţă.
Ulterior, a luat cuţitul din portbagaj, l-a ascuns într-un buzunar al gecii şi s-a îndreptat către
biroul soţiei sale cu intenţia de a o ucide.

21
 Inculpatul nu a manifestat nicio ezitare în momentul în care, intrând în holul grădiniţei, s-a
întâlnit cu fiica lui în vârstă de 5 ani, care frecventa cursurile aceleiaşi instituţii de învăţământ
preşcolar. A discutat cu minora şi a convins-o să meargă la petrecerea care avea loc în incintă, apoi
a pătruns în biroul soţiei, a încuiat uşa pentru ca nicio persoană să nu-i poată veni acesteia din urmă
în ajutor, a scos cuţitul din buzunar şi a lovit victima de mai multe ori în zone anatomice vitale.
Raportat la toate aceste criterii, Tribunalul apreciază necesitatea aplicării unor pedepse
principale orientate spre maximul special al pedepsei cu închisoarea prevăzut de lege în cazul
infracţiunilor care nu vizează viaţa persoanei şi la maximul special în cazul infracţiunii de omor
calificat.
Deşi noul Cod penal nu mai prevede a definiţie a noţiunii de pedeasă, instanţa apreciază,
raportat la reglementările legale anterioare, la doctrină şi jurisprudenţă, că pedeapsa este atât o
măsură de contrângere cât şi o modalitate de reeducare a inculpatului, al cărei scop este reprezentat
de necesitatea prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.
Instanţa apreciază astfel, raportat la criteriile de individualizare anterior analizate, că singura
pedeapsă pricipală aptă să satisfacă funcţiile punitivă, educativă şi preventivă ale acesteia este
detenţiunea pe viaţă pentru infracţiunea de omor calificat comisă de inculpatul B.M.C. asupra soţiei
sale.
Ca urmare, Tribunalul:
În baza art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod
penal va condamna inculpatul B.M.C., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat comis asupra
unui membru de familie, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În ceea ce priveşte pedeapsa complementară, instanţa constată că dispoziţiile art. 67 alin. 1
din Codul penal exclud posibilitatea aplicării pedepsei complementare pentru inculpaţii condamnaţi
la pedeapsa principală a detenţiunii pe viaţă.
În aplicarea directă şi prioritară a dispoziţiilor art. 3 din Protocolul adiţional I la Convenţia
pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, aşa cum au fost interpretate de
către Curtea Europeană a Drepurilor Omului în cauza Hirst c. Regatului Unit, văzând şi decizia
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV(74)/05.11.2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. - -5 din 18/07/2008, Tribunalul îi va interzice inculpatului, în baza art. 65 alin. 2 Cod penal
interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie,
drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, e, f şi h Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile
publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul
autorităţii de stat; drepturile părinteşti şi dreptul de a fi tutore sau curator; dreptul de a deţine, purta
şi folosi orice categorie de arme), începând cu data rămînerii definitive a prezentei hotărâri şi până
când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Instanţa apreciază că infracţiunile comise şi gravitatea acestora justifică interzicerea
exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o
funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a deţine, purta şi folosi orice categorie de
arme.
Totodată, inculpatul este nedemnă să mai exercite drepturile părinteşti şi cele de tutore sau
curator, care presupun responsabilităţi/obligaţii deosebite, în condiţiile în care B.M.C. a săvârşit
infracţiunile într-o grădiniţă, în mijlocul copiilor (inclusiv ai săi) sau în imediata lor apropiere, fără
a lua în calcul că gesturile sale vor avea urmări care pot marca în sens negativ, pentru toată viaţa, un
copil la o vârstă atât de fragedă.
În baza art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal instanţa va
condamna acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violențe comisă asupra
unui membru de familie, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 372 alin. 3 Cod penal va condamna acelaşi inculpat, pentru săvârşirea
infracţiunii de port sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, la pedeapsa de 2 (doi) ani
închisoare.

22
 În temeiul art. 38 alin. 2 Cod penal şi art. 39 alin. 1 lit. a Cod penal va contopi pedepsele
aplicate prin prezenta, în final inculpatul B.M.C. urmând să execute pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie,
drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, e, f şi h Cod penal, începând cu data rămînerii definitive a
prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau
considerată ca executată.
Pedeapsa detenţiunii pe viaţă se va executa în regim penitenciar, în conformitate cu
prevederile art. 51 Cod penal raportat la art. 11 din Legea nr. 254/2013.
În baza art. 72 alin. 1 Cod penal va scădea din pedeapsa detenţiunii pe viaţă aplicată
inculpatului, perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 26.01.2018 la zi.
Tribunalul reţine că la acest moment procesual privarea de libertate a inculpatului B.M.C.
este în continuare necesară pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică, fiind astfel
incident cazul prevăzut de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală. Ca urmare, în baza art. 399 alin. 1
Cod procedură penală va menţine măsura arestării preventive instituită în sarcina inculpatului.

ACŢIUNEA CIVILĂ

În cursul procesului penal, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. 1 şi alin. 2 din Codul de
procedură penală s-au constituit părţi civile:
- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti care a solicitat obligarea inculpatului la plata
sumei 536,88 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirea
victimei B.N. (fila 34-35 dosar);
- B.R.E şi B.R.N, copiii victimei, prin reprezentant legal S.V.M.M., care au solicitat
obligarea inculpatului la plata către fiecare a sumei 50.000 euro cu titlu de daune morale (filele 74-
78 dosar);
- S.V.M.M., sora victimei B.N., care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei 50.000
euro cu titlu de daune morale (filele 74-78 dosar);
- M.N.S., B.E.A.M., M.M., M.N.şi M.E., părinţii şi fraţii victimei B.N., care au solicitat
obligarea inculpatului la plata sumei 50.000 euro cu titlu de daune morale (filele 96-102, 103-106
dosar).
În dovedirea pretenţiilor civile au fost încuviinţate, pe lângă proba cu înscriuri (filele 34-35,
107-117 dosar), şi proba testimonială, fiind audiaţi martorii Şuletea Liviu (fila 162 dosar) şi Conea
Dana Ştefania (fila 163 dosar).
În prealabil, Tribunalul menţionează, sub aspect procesual, că, potrivit art.79 din Codul de
procedură penală, persoana vătămată este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau
morală prin fapta penală, iar, conform art.19 alin.2 din acelaşi cod, acţiunea civilă în procesul penal
se exercită de aceasta sau de succesorii săi, care se constituie părţi civile.
Sub aspectul dreptului material, Tribunalul, având în vedere dispoziţiile art. 19 alin. 5 din
Codul de procedură penală prevăd că repararea prejudiciului material şi moral se face conform legii
civile.
Conformându-se articolelor menţionate, Tribunalul va avea în vedere, la soluţionarea laturii
civile, şi următoarele dispoziţii legale incidente:
 art. 1357 Cod civil – potrivit căruia cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o
faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde
pentru cea mai uşoară culpă:
 art. 1385 Cod civil – care arată că prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se
prevede altfel, iar despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciar, câştigul pe
care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe
care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului;
 art. 1386 Cod civil – care stipulează că repararea prejudiciului se face în natură, prin
restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată

23
de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin
hotărâre judecătorească;
 art. 320 alin. 1 din Legea 95/2006 – potrivit căruia persoanele care prin faptele lor
aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund
potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale
reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând
cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având
ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi
obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a
acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de
judecată.
În prezenta cauză, instanţa constată că îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile
delictuale, potrivit art. 1357 şi urm. Cod civil: fapta ilicită a inculpatului (constând în esenţă
lovirea/uciderea victimei B.N.), prejudiciile materiale (diminuarea patrimoniului părţii civile
S.V.M.M.) şi morale (afectarea capacităţii psihice şi suferinţele cauzate de decesul victimei pentru
toate părţile civile copiii/fraţii-surorile/părinţii acesteia), legătura de cauzalitate directă între fapta
ilicită şi prejudicii (actele de violenţă fizică urmate de diminuarea patrimoniului părţii civile şi
producerea de suferinţe psihice), vinovăţia dovedită a inculpatului, care a acţionat cu intenţie
directă.
Instanţa apreciază faptul că, în momentele ulterioare decesului numitei B.N., partea civilă
S.V.M.M., sora acesteia, nu a avut în vedere preconstituirea de probe care să facă dovada tuturor
cheltuielilor ocazionate de înmormântarea şi pomenile creştineşti care au urmat.
În atare situaţia, Tribunalul va aprecia asupra cuantumului pretenţiilor materiale ale părţii
civile S.V.M.M. şi va lua în calcul, pe lângă înscrisurile depuse şi declaraţiile martorilor menţionaţi,
audiaţi sub aspectul laturii civile (care au atestat sumele de bani cheltuite de părţile civile cu ocazia
înmormântării victimei, pomenirilor şi ritualurilor ortodoxe, numărul de persoane participante la
pomenirile organizate etc.) şi va proceda la o apreciere globală a cuantumului sumelor pretinse cu
titlu de daune materiale, în raport şi de numărul pomenirilor organizate anul potrivit ritului
creştinesc de la momentul decesului şi până în prezent şi numărul de participanţi.
Instanţa apreciază că partea civilă S.V.M.M. a dovedit că a efectuat cheltuieli materiale în
cuantum de 6.550 euro.
Tot în referire la pretenţiile formulate instanţa reţine că, deşi nu există criterii obiective
pentru evaluarea prejudiciul moral pretins, pot fi avute în vedere în acest sens unele criterii
orientative (cum ar fi, spre exemplu, impactul emoţional puternic pentru părţile civile cauzat de
decesul subit al mamei/sorei/fiicei, victimă a violenţelor inculpatului, de care erau ataşaţi
sufleteşte).
La stabilirea despăgubirilor băneşti pentru repararea daunelor morale instanţa urmează să
analizeze despăgubirea care trebuie să compenseze prejudiciul efectiv suferit de partea civilă în
urma decesului tatălui său.
Astfel, instanţa va lua în considerare suferinţa psihică prin care au trecut părţile civile în
urma în urma decesului, necesitatea suplinirii victimei în relaţiile din sânul familiei, faptul că
acestea vor fi lipsite pentru totdeauna de dreptul de a se bucura de prezenţa membrului de familie
decedat, dar şi de sprijinul său moral. Vor fi avute în vedere şi declaraţiile martorilor audiaţi pe
latură civilă care evidenţiază legăturile apropiate dintre victima şi ceilalţi membri de familie.
Tribunalul apreciază că se impune acordarea de despăgubiri civile pentru acoperirea
prejudiciului moral, pentru fiecare din părţile civile - într-un cuantum mai mare celor doi copii
minori ai soţilor Botan (B.R.E şi B.R.N.), în vârstă de 5 şi 2 ani, pentru care pierderea mamei nu va
putea fi suplinită pe durata întregii vieţi şi care, cu siguranţă, va avea o influenţă în creşterea şi
dezvoltarea lor ca indivizi – şi într-un cuantum ceva mai scăzut pentru fraţii şi părinţii victimei.

24
 Totodată, Tribunalul apreciază că unitatea sanitară, Spitalul Universitar de Urgenţă
Bucureşti, a făcut dovada cheltuielilor ocazionate de îngrijirile medicale acordate victimei B.N.
până la decesul său.
Aşa fiind, în baza 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedură
penală, coroborat cu art. 1357 şi urm. Cod civil şi art. 320 alin. 1 din Legea nr. 95/2006:
Va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgenţă
Bucureşti. Va obliga inculpatul la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei
de 536,88 lei cu titlu de daune materiale.
Va admite acţiunea civilă formulată de părţile civile B.R.E şi B.R.N., prin reprezentant legal
S.V.M.M.. Va obliga inculpatul la plata către fiecare din aceste părţi de despăgubiri civile în
cuantumul sumei de 50.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua
plăţii), cu titlu de daune morale.
Va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă S.V.M.M.. Va obliga inculpatul
la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 26.550 euro (echivalentul în
lei, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii), din care 6.550 euro cu titlu de daune
materiale şi 20.000 euro cu titlu de daune morale.
Va admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile M.N.S., B.E.A.M., M.M.,
M.N.şi M.E.. Va obliga inculpatul la plata către fiecare din aceste părţi de despăgubiri civile în
cuantumul sumei de 20.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua
plăţii) cu titlu de daune morale.
Va respinge restul pretenţiilor civile formulate, ca nefondate.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b din Codul penal Tribunalul va dispune confiscarea unui cuţit cu
lamă metalică şi a unei bâte de baseball - folosite la săvârşirea infracţiunilor, depuse la camera de
corpuri delicte a DGPMB – Serviciul Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă conform
dovezilor seria H nr. 0228585 din 07.12.2017 şi seria H nr. 0231970 din 16.10.2018.
În baza art. 397 alin. 5 Cod procedură penală cu referire la art. 249 alin. 1 şi 5 Cod
procedură penală va menţine sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa nr. 298/P/2018 din
17.04.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti asupra următoarelor bunuri imobile
aparținând inculpatului B.M.C.: unitate individuală situată în București, str. A nr.--, bl.--, sc.-, et.-,
ap.-, sectorul 2, ID electronic 227032-C1-U11, nr. cadastral 234/74, nr. carte funciară 38314; teren
situat în Snagov, jud. Ilfov, cu suprafața de 1000 m2, ID electronic 100703, în vederea reparării
pagubei produse prin infracţiune şi a executării cheltuielilor judiciare (filele 52- - - d.u.p. vol. 2).
Ca o consecinţă a acestei condamnării, raportat la infracţiunea contra vieţii persoanei,
Tribunalul va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului
lor genetic în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
Ţinând seama de natura şi gravitatea infracţiunilor, împrejurările cauzei şi persoana
inculpatului, Tribunalul apreciază că publicarea prezentei hotărâri, în extras, va contribui la
prevenirea săvârşirii unor infracţiuni similare. Ca urmare, în baza art. 70 Cod penal va dispune
publicarea prezentei hotărârii într-un cotidian naţional, pe cheltuiala inculpatului, după rămânerea
definitivă.

CHELTUIELILE JUDICIARE

Ca efect al pronunţării împotriva sa a unei hotărâri de condamnare, inculpatul va fi obligat,

potrivit art. 398 Cod procedură penală rap. la art. 274 alin.1 Cod de procedură penală, la plata către
stat a cheltuielilor judiciare determinate de desfăşurarea urmăririi penale şi a judecăţii în primă
instanţă, Tribunalul având în vedere, la stabilirea cuantumului total al acestora costurile suportate,
din bugetul public alocat organelor judiciare, pentru întocmirea actelor procedurale şi efectuarea
actelor procesuale necesare justei soluţionări a cauzei.
Astfel, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 10.500 lei cu acest titlu.

25
 Totodată, în baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală instanţa va obliga inculpatul la plata
către partea civilă S.V.M.M. a sumei de 3.300 lei şi către părţile civile M.M., M.E. şi B.E.A.M. a
sumei de 7.200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acestea (onorariu avocat).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală respinge cererea formulată de inculpatul
B.M.C. de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei în
sarcina sa din infracţiunea de omor calificat comis asupra unui membru de familie, prevăzută de art.
188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de
omor comis asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.
199 alin. 1 Cod penal.
I). În baza art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod
penal condamnă inculpatul B.M.C. (date de stare civilă...), pentru săvârşirea infracţiunii de omor
calificat comis asupra unui membru de familie, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie,
drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, e, f şi h Cod penal, începând cu data rămînerii definitive a
prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau
considerată ca executată.
II). În baza art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal condamnă
acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violențe comisă asupra unui
membru de familie, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
III). În baza art. 372 alin. 3 Cod penal condamnă acelaşi inculpat, pentru săvârşirea
infracţiunii de port sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, la pedeapsa de 2 (doi) ani
închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 2 Cod penal şi art. 39 alin. 1 lit. a Cod penal contopeşte pedepsele
aplicate prin prezenta, în final inculpatul B.M.C. urmând să execute pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie,
drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, e, f şi h Cod penal, începând cu data rămînerii definitive a
prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau
considerată ca executată.
Pedeapsa detenţiunii pe viaţă se execută în regim penitenciar, în conformitate cu prevederile
art. 51 Cod penal raportat la art. 11 din Legea nr. 2 - -/2013.
În baza art. 72 alin. 1 Cod penal scade din pedeapsa detenţiunii pe viaţă aplicată
inculpatului, perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 26.01.2018 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală menţine măsura arestării preventive instituită
în sarcina inculpatului.
În baza 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedură penală,
coroborat cu art. 1357 şi urm. Cod civil şi art. 320 alin. 1 din Legea nr. 95/2006:
Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Obligă inculpatul la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 536,88 lei
cu titlu de daune materiale.
Admite acţiunea civilă formulată de părţile civile B.R.N. şi B.R.N., prin reprezentant legal
S.V.M.M.. Obligă inculpatul la plata către fiecare din aceste părţi de despăgubiri civile în
cuantumul sumei de 50.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua
plăţii), cu titlu de daune morale.
Admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă S.V.M.M.. Obligă inculpatul la
plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 26.550 euro (echivalentul în

26
lei, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii), din care 6.550 euro cu titlu de daune
materiale şi 20.000 euro cu titlu de daune morale.
Admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile M.N.S., B.E.A.M., M.M., M.N.şi
M.E.. Obligă inculpatul la plata către fiecare din aceste părţi de despăgubiri civile în cuantumul
sumei de 20.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii) cu
titlu de daune morale.
Respinge restul pretenţiilor civile formulate, ca nefondate.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b din Codul penal dispune confiscarea unui cuţit cu lamă metalică
şi a unei bâte de baseball - folosite la săvârşirea infracţiunilor, depuse la camera de corpuri delicte a
DGPMB – Serviciul Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă conform dovezilor seria H nr.
0228585 din 07.12.2017 şi seria H nr. 0231970 din 16.10.2018.
În baza art. 397 alin. 5 Cod procedură penală cu referire la art. 249 alin. 1 şi 5 Cod
procedură penală menţine sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa nr. 298/P/2018 din
17.04.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti asupra următoarelor bunuri imobile
aparținând inculpatului B.M.C.: unitate individuală situată în București, str. A nr.--, bl.--, sc.-, et.-,
ap.-, sectorul 2, ID electronic 227032-C1-U11, nr. cadastral 234/74, nr. carte funciară 38314; teren
situat în Snagov, jud. Ilfov, cu suprafața de 1000 m2, ID electronic 100703, în vederea reparării
pagubei produse prin infracţiune şi a executării cheltuielilor judiciare (filele 52- - - d.u.p. vol. 2).
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la
inculpat, în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemului Naţional de Date Genetice
Judiciare.
În baza art. 70 Cod penal dispune publicarea prezentei hotărârii într-un cotidian naţional, pe
cheltuiala inculpatului, după rămânerea definitivă.
În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata către partea civilă
S.V.M.M. a sumei de 3.300 lei şi către părţile civile M.M., M.E. şi B.E.A.M. a sumei de 7.200 lei,
cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acestea (onorariu avocat).
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 10.500 lei,
cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29.11.2018.

PREŞEDINTE, GREFIER,
MAGDALENA NICOLAE CĂTĂLIN BADEA IOANA ALINA

Red.M.N.C.
Th.red.M.N.C.
Ex.3/10.01.2019

27