TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

 criterii de definire a prematurului

 criteriul temporal – virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini

 greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g
- gradul II=1500-2000 g
- gradul III=1000-1500 g
- gradul IV=sub 1000 g

 criterii morfologice + neurologice

 dezvoltare incompleta a functiilor organismului
 lungimea prematurului este sub 47 cm
 perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm
 capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise

 fruntea incretita, fata mica, gura deschisa

 torace mic, abdomen mare , evazat
 tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat
 este acoperit abundent cu lanugo
 dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
 tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente
 este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/min
 hemoglobina scazuta
 sistem nervos slab dezvoltat
 termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire
 rezistenta la infectii este redusa
 prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale
 ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
 o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
 asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
 asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
 in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
 la nastere
 incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
 corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
 aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14
 ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa
incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati de 50-
60 ml singe in plus din placenta
 scutece sterile , calde in care va fi primit
 pot exista 2 situatii particulare
 instalarea primei respiratii imediat
 cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute
 plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C, umiditate
50%, in pozitie decliva
 fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
 fara toaleta generala doar toaleta ochilor – profilaxia oftalmiei gonococice
 masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai tirziu
dupa ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere
 tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg
 aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de prematuritate
 prelevari si investigatii imediate
 glicemia
 calcemia
 hemoleucograma+grupa sanguina – din cordonul ombilical
 secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae , ombilicale pentru
examen bacteriologic +/- virusologic
 grafie toraco-abdominala
 dificultati respiratorii imediate
 minore
 intirzierea primului tiat
 stimulare manuala a toracelui
 oxigen sub masca cu presiune controlata
 urmarirea scorului APGAR
 majore
 moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese respiratorii
 intubatie si ventilatie asistata
 punerea unui cateter ombilical venos
 prelevare de singe pentru ASTRUP
 injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml, inainte de rezultatul
ASTRUP
 perfuzie cu glucoza 10%
 oxigen
 in primele 48 de ore
 va fi transportat la salon
 salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%
 cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai mari
 patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare


deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata
 sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie miscat din
loc
 ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat

 daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza baile
progresiv incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care pot fi repetate
din 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului
 se vor supraveghea
 ritmul, tipul si frecventa respiratorie – respiratie periodica fara pauze
prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa maxima de 45 respiratii
pe minut
 cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii

Scor 0 1 2
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade
de apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la
puternic
Cianoza Absenta La respirarea de La respirarea de
aer oxigen 40%
Geamat axpirator Absent E aude cu Se aude fara
stetoscopul stetoscop
Murmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

 Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun

 in caz de pauze respiratorii

 stimularea bazei toracelui
 ventilatie cu masca

 in caz de detresa respiratorie

 supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine
 radiografii toracice
 corectia acidozei
 administrare de oxigen
 +/- ventilatie asistata
 control regulat al glicemiei
 alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie de
gradul de prematuritate

 se vor face prelevari din

 urina
 meconiu
 lichid gastric
 in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce, ulterior in
functie de antibiograma
 in prima saptamina
 se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
 se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va institui
tratamentul in functie de valori
 fototerapie
 fenobarbital
 albumina umana +/- esangvinotransfuzie
 debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
 profilaxia infectiei este esentiala
 dezinfectia incubatorului la 10-15 zile
 sterilizarea corecta a instrumentarului
 manevre manuale si instrumentale sterile
 igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire + controale
bacteriologice periodice
 imbracaminte sterila pentru prematuri
 antibioterapie dupa antibiograma
 la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi , in prezenta
unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei infectii
 profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential

 imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului

 se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile – cu croiala
speciala
 rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca

Infasarea prematurului si controlul temperaturii

 schimbarea prematurului se face cit mai rar

 in timpul infasatului se tine acoperit partial
 scutecul curat va fi incalzit inainte
 in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore
 toaleta generala se face la 24 ore
 prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
 inlaturatrea deficientelor respiratorii
 in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
 temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
 pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la
2-3 ore
 cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea
alveolelor pulmonare
 pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea
sa se faca lejer
 la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice
cardiovasculare si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
 combaterea hemoragiilor
 prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
 aceasta se datoreaza carentei de vitamina K
 hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva –
melena, hematemeza
 combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina
K mamei
 imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului
vitamina K injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la
indicatia medicului
 prevenire infectiilor
 este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
 rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
 se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
 aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
 curatenia in saloane se face cu matura umed
 mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
 incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
 se interzice intrarea persoanelor straine
 la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si
sapun
 vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
 vor pune un halat de protectie
 peste pantofi vor imbraca botosei
 echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
 hainele prematurului se splala separat
 cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare
copil
 o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
 baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnic
 plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
 la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in
carantina
 alimentatia
 trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
 organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
 musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati
la supt si deglutie
 capacitatea stomacului este foarte redusa
 prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din
care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se
 cantitatea
 ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
 pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
 ritmul de administrare
 diferit fata de nou-nascutul la termen
 in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
 in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5%
cite o lingurita din ora in ora
 a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-
10 ori/zi
 alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
 prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore
 tehnica alimentatiei
 variaza dupa posibilitatile individuale
 prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
 mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu
apa, sapun si peria de unghii
 sinul va fi spalat cu ceaide musetel
 cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
 alimentatia prin sonda – gavajul
 poate fi continua sau discontinua
 se foloseste in general la prematurii mici
 greutate la nastere sub 1500 g
 virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt +/- deglutitie
 se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10
 se prefera introducerea sondei pe nas
 dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara reziduul
gastric
 daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se va administra
o noua cantitate de lapte
 daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese, cantitatea de
lapte se va scadea
 la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere cu
citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
 alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa
asigurarea ca
 reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
 prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
 prematurul primeste si retine ratia calculata
 la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul
continuu prin sonda nazo-gastrica
 ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in general 0,5 1
ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
 se vor lua precautii suplimentare
 tubulatura se schimba la 8-12 ore
 laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore
 pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul gastric prin
aspiratie
 pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica radiologic
 in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate
pentru a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei
 laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
 dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
 se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul
sub supraveghere
 daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie
complementara cu lapte praf
 la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin
tatonare in general la greutati variabile 2200-2500 g
 numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
 12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV
 10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II
 8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I

BAIA SI INFASATUL SUGARULUI

 Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou

nascutului
 In afara baii generale dupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se
va efectua toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
 Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius,
cantitatea de apa trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului

 In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina

dreapta

 Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute