Faza 1: Înaintea formării simptomului

1. Cu toţii căutăm plăcerea, iar dorinţa este reprezentantul principal al plăcerii. Astfel, totul începe cu
încercarea de realizare a dorinţei, astfel încât să obţinem plăcerea. 2. Atunci când o dorinţă este
blocată, persoana se simte frustrată. În acest sens se vorbește de amânarea satisfacerii dorinţei. 3. O
dorinţă blocată sau anulată (și frustrarea ei) creează un sentiment de neajutorare și neputinţă. 4.
Furia este reflexul emoţional al pierderii puterii. Furia în sine este o eliberare plăcută de frustrare.
Reacţia de furie este firească întrucât, atunci când cineva se simte deposedat de putere, furia devine
adesea singurul mod de a reintra în posesia ei — adică de a deveni din nou puternic. Iar noi vrem
întotdeauna sa ne recâștigăm puterea.

patru pasi final.qxp 5/26/2008 12:48 AM Page 171

5. Dar în multe cazuri, dintr-un motiv sau altul, este greu să vrei să exprimi furia sau chiar să știi că ai
această emoţie. Deci oamenii își reprimă sau își înăbușă furia — împingând-o în afara câmpului
conștiinţei.

Faza 2: Și acum se formează simptomul

6. Ca un rezultat firesc al acestei reprimări a furiei, apar simptomele emoţionale/psihice, furia fiind
prin natura ei o emoţie care ia cu asalt. Astfel, atunci când furia este reprimată (o dată cu dorinţa), ea
se atașează sinelui, pe care în acest fel îl ia cu asalt. În urma acestui asalt apare simptomul. 7. Freud a
descoperit că aparatul psihic nu acceptă nerealizarea dorinţei. Astfel, când în realitate o dorinţă este
de fapt negată, totuși, în inconștient aceeași dorinţă se realizează sub forma simptomului și ca
simptom. Prin urmare, se poate spune că ne iubim simptomele — chiar și pe cele dureroase —
întrucât sunt dorinţele noastre satisfăcute, deși în mod deghizat. 8. Din cauza acestui proces al
reprimării furiei și al apariţiei simptomului care reprezintă satisfacerea dorinţei, regulile de la baza
furiei și simptomelor sunt formulate după cum urmează:

În ceea ce privește furia Și În ceea ce privește dorinţa:

Henry Kellerman172

patru pasi final.qxp 5/26/2008 12:48 AM Page 172

a. Acolo unde există furie și dorinţă reprimate, nu numai că va exista un simptom, dar trebuie să
existe un simptom, și: b. Acolo unde nu există furie și dorinţă reprimate, nu numai că nu va exista nici
un simptom, dar nici nu poate exista vreun simptom.

În ceea ce privește simptomul:

a. Acolo unde există un simptom, nu numai că vor exista furie și dorinţă reprimate, dar trebuie să
existe furie și dorinţă reprimate; și b. Acolo unde nu există nici un simptom, nu numai că nu vor
exista furie și dorinţă reprimate, dar nici nu poate să existe furie și dorinţă reprimate.

Foarte importantul cineva

9. Reacţia de furie este îndreptată întotdeauna către o persoană, către cineva. Emoţia nu poate
rămâne suspendată undeva în aer. Furia caută pe cineva. 10. Uneori, când cealaltă persoană este
absentă sau, dintr-un motiv sau altul, nu este disponibilă sau refuză o confruntare directă, atunci
sinele devine ţinta furiei. Astfel, emoţia furiei are totuși o persoană de care să se atașeze — sinele.

17. Un rezumat al codului simptomului și… 173

patru pasi final.qxp 5/26/2008 12:48 AM Page 173

Faza 3: Dispariţia simptomului

11. Atunci când ţinta furiei — cineva anume — este identificată, iar furia îndreptată către acest
cineva devine conștientă, atunci forţa simptomului va scădea în intensitate, fiind posibil ca el să
dispară imediat. 12. Intensitatea simptomului va fi și mai mică dacă, după ce acel cineva a fost
identificat, iar furia a fost conștientizată, persoana se va implica activ într-o activitate concretă, în
vederea satisfacerii dorinţei iniţiale. Această acţiune va contribui la înlăturarea simptomului. Acest a
face plasează persoana în faţa liniei de demarcaţie — într-un loc din realitate, capabil să lupte
împotriva atitudinii de retragere și a simptomului.

Simptomele rezistente

13. Când simptomul rezultă dintr-o explozie interioară majoră (o implozie) de furie, astfel încât
magninitudinea, intensitatea, forţa de penetrare și cronicitatea acestei furii iradiază în tot psihicul,
atunci simptomul nu poate fi învins decât cu ajutorul medicaţiei. 14. În celelalte cazuri, simptomul
poate fi tratat prin aplicarea codului simptomului; deci prin identificarea dorinţei, furiei și unui
cineva anume, precum și prin acţiune.