Rosu Simona

Grupa 160
Seria C

Analiza factorială a cifrei de afaceri :

mii lei
INDICATORI Simbol P0 P1 Indici
%
1. Cifra de afaceri CA 98 175 108 000 110
2. Producția marfă fabricată Qf 115 500 120 000 103,9
3. Număr mediu salariați (pers) Ns 210 200 95,2
4. Valoarea medie a mijloacelor fixe Mf 25 200 26 000 103,2
5. Valoarea medie a mijloacelor fixe direct Mf' 15 120 16 900 111,8
productive
6. Productivitatea medie anuală, în funcție de Qf Qf/Ns 550 600 120
7. Gradul de înzestrare tehnică a muncii Mf/Ns 120 130 108,3
8. Ponderea mijloacelor fixe direct productive în Mf'/Mf 60 65 155
totalul mijloacelor fixe %
9) Randamentul mijloacelor fixe direct productive Qf/Mf' 7,639 7,101 93
10. Gradul de valorificare a producției marfă CA/Qf 0,85 0,9 105,9
fabricată - lei

Modificarea cifrei de afaceri faţă de baza de comparaţie este:

CA  CA1  CA0 = 9825 mii lei (+10%)
din care, datorită:
1) Influenţei modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri:


 N s  N s1  N so  MN sf
0

M f 0 ' Qf 0
 
CA0
M f 0 M f 0 ' Qf 0
 -4675 mii lei
0

2) Influenţei modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:

Mf  M f1 M f 0  M f 0 ' Qf 0 CA0
  N s1    
 M f  M f '  Qf  +7791,78 mii lei
Ns  N s1 N s0  0 0 0

3) Influenţei modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii mijloacelor fixe direct

productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei de afaceri:

Mf' M f1  M f '1 M f '0  Qf 0 CA0

  Ns    
 M f '  Qf  8441,095 mii lei
Mf N s1  M f1 M f0  0 0

4) Influenţei modificării eficienţei mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri:

Qf
CA
M f1 M f '1  Qf1 Of 0  CA0
  N s1   x  
 Qf  -7728,37 mii lei
Mf' N s1 M f1  M f '1 M f ' 0  0

5) Influenţei modificării gradului de utilizare a producţiei fabricate asupra cifrei de

afaceri:

CA M f1 M f '1 Qf1  CA1 CA0 

  N s1        6000.345 mii lei
Qf N S1 M f1 M f '1  Qf1 Qf 0 
Rosu Simona
Grupa 160
Seria C

Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de raportare cu 4.493,75

mii lei (+12,28%)
Reducerea numărului de angajaţi cu cinci persoane, în condiţiile menţinerii constante a
celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o diminuare a cifrei de afaceri
cu 1.781,25 mii lei. Scăderea numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea
activităţii prin creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea
activităţii etc. Aceste cauze diferă de la o societate la alta.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a crescut şi s-a reflectat
favorabil asupra cifrei de afaceri, în sensul creşterii acesteia cu +2.323,37 mii lei. Din datele
disponibile se observă că înzestrarea tehnică a crescut, pe de o parte, datorită efectuării unor noi
investiţii (+1,45%), iar pe de altă parte, ca efect al reducerii numărului de salariaţi. Se impune
dezvoltarea analizei în scopul determinării măsurii în care creşterea gradului de înzestrare tehnică
pe baza reducerii numărului de personal s-a reflectat asupra performanţelor economice ale
întreprinderii. Dacă personalul era supradimensionat comparativ cu capacitatea de producţie
disponibilă, atunci influenţa înzestrării tehnice va fi favorabilă. În cazul în care societatea şi-a
restrâns activitatea ca o consecinţă a diminuării cererii, influenţa gradului de înzestrare tehnică
este artificială.
Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive (+10%).
Dacă se consideră că celelalte condiţii din procesul productiv s-au menţinut constante, atunci
influenţa structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +6.324,74 mii lei. Se ştie
că o importanţă deosebită în cadrul procesului productiv o au mijloacele fixe active (direct
productive). Unele societăţi dispun de echipamente tehnice luate în leasing operaţional, care
nu sunt înregistrate din punct de vedere contabil la nivelul societăţii. În această situaţie, se
impune luarea în considerare la analiza performanţelor şi a acestora deoarece, de cele mai
multe ori, au rol determinant, iar analiza activităţii numai pe baza datelor contabile este
insuficientă.
Randamentul mijloacelor fixe a scăzut cu 14,17% în P1 comparativ cu P0 şi influenţa asupra
cifrei de afaceri a fost de –6.272,61 mii lei. Situaţia se apreciază nefavorabil deoarece eficienţa
utilizării mijloacelor fixe s-a diminuat. O astfel de stare, pe termen lung, conduce la creşterea
semnificativă a costurilor de producţie şi la diminuarea tuturor indicatorilor de performanţă şi
rezultate.
Gradul de valorificare a producţiei obţinute destinate vânzării a crescut cu 10.52%, deoarece, în
perioada P1, societatea a vândut produse şi din stocurile perioadelor precedente. Valoarea
supraunitară a indicatorului (1,05) tocmai acest fapt îl evidenţiază. Din analiza dinamicii
indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de afaceri a devansat semnificativ ritmul de
creştere a producţiei fabricate.

Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate

mii lei
Indicatori Simbol P0 P1 Rate VA %
1. Cheltuieli cu personalul Cp 7503 9455 8,11 8,81
2. Cheltuieli cu amortizarea şi A 502 617 0,5 0,57
provizioanelor
3. Cheltuieli cu impozite, taxe, Imp 1326 1791 1,43 1,66
vărsăminte asimilate
4. Cheltuieli cu dobânzile Dob 680 940 0,73 0,87
5. Rezultatul exploatării recalculat (- Pr 82 500 94 600 89,17 88,07
cheltuieli financiare, -alte operaţiuni
decât cifra de afaceri)
Rosu Simona
Grupa 160
Seria C

VALOAREA ADĂUGATĂ VA 92 511 107 403 100 100

Productia exercitiului Qe 132 159 143 204
Rata valorii adăugate % VA/Qe 70 75

INDICATORI Simbol P0 P1 Indici

%
1. Producţia exerciţiului Qe - mii lei Qe 157 080 168 795 107,45
2. Consumuri provenite de la terţi - mii lei M 78 540 75 957,75 96,7
3. Valoarea adăugată - mii lei VA 78 540 92 837,25 118,32
4. Timpul total de muncă - ore T 196 350 204 600 104,2
5. Numărul mediu de personal angajati Ns 105 110 104,76
6. Timpul mediu de lucru pe salariat - ore t 1 870 1 860 99,46
7. Productivitatea medie orară – mii lei Wh 0,8 0,825 103,125
8. Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie va 0,5 0,55 110
exerciţiului - lei
9. . Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu varec 0,525
producţie exerciţiului - lei
10. Profit Pr 15 400 17 950 116,55

VA = VA1 – VA0 = 92837,25 – 78540= 14.297,25 mii lei

din care, datorită:

1. Qe  (Qe1  Qe0 )  va 0 = (168795 – 157080) * 0,5 = 5.857,5 mii lei

din care, datorită:
1.1. T  (T1  T0 ) wh 0  va 0 = (204 600- 196 350) * 0,8 * 0,5= 3.300 mii lei
din care:
1.1.1.  N s  ( N s1  N s 0 )  t 0  wh 0  va 0 = (110-105) *1870 * 0,8 * 0,5= 3.740 mii lei
1.1.2. t  N s1  (t 1  t 0 )  wh 0  va 0 = 110 * (1860 – 1870) * 0,8* 0,5= - 440 mii lei
1.2.  wh  T1  ( wh1  wh 0 )  va 0 = 204600 * (0,825 – 0,8) * 0,5 = 2.557,5 mii lei
2. va  Qe1  (va 1  va 0 ) = 168 795 * (0,55 – 0,5)= 8.439,75 mii lei
din care, datorită:
r
2.1. g i  Qe1 ( va  va 0 ) = 168 795 * (0,525 – 0,5)= 4.219,875 mii lei
r
2.2. va i  Qe1  (va 1  va ) = 168 795 * (0,55- 0,525)= 4.219,875 mii lei
unde:
r
va 
g i1 vai 0
100
Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a valorii adăugate cu 14.297,25
mii lei, respectiv cu 18,32 % faţă de prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli. Situaţia
se apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai rapide a valorii adăugate faţă de sporirea
producţiei exerciţiului (IVA > IQe, respectiv 118,32% > 107,45%), ceea ce denotă o sporire a
gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terţi.
Rosu Simona
Grupa 160
Seria C

Producţia exerciţiului a crescut cu 7,45%, determinând, în condiţiile date, sporirea

valorii adăugate cu 5.857,5 mii lei. Producţia exerciţiului şi, implicit, valoarea adăugată prin
intermediul acesteia au fost influenţate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a
potenţialului uman.
Comparativ cu anul anterior, fondul total de timp a crescut cu 4,2% și în condiții
nemodificate, impactul asupra valorii adăugate a fost de +3.300 mii lei. Dezvoltarea analizaei
pe factori de gradul al III- lea arată că sporirea numărului de salariați cu 5 persoane a
participat la creșterea valorii adăugate cu + 3.740 mii lei, iar reducerea timpului de mediu de
lucru a produs o diminuare a valorii adăugate de - 440 mii lei.
Factorul intensiv, productivitatea medie orara a crescut cu 3,125 % astfel ca si producția
exercțiului a inregistrat o crestere semnificativa reflectata indirect intr-un scor al valorii
adaugate de 2.557,5 mii lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,05 lei şi a
determinat sporirea cu 8.439,75 mii lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă
reducerea cu 5% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.
Aprofundând analiza pe factori de gradul al doilea, se constată următoarele:
 structura producţiei exerciţiului (gi) s-a modificat în sensul creşterii ponderii acelor
produse în total producţie a căror valoare adăugată la 1 leu producţia exerciţiului, în
P0, era superioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie a exerciţiului la nivel de
întreprindere, în aceeaşi perioadă; aceste condiţii, au condus la creșterea valorii
adăugate totale cu 4.219,875 mii lei.
 valoarea adăugată la 1 leu producţie pe grupe de produse (vai) produse a exercitat o
influenţă favorabilă asupra valorii adăugate de 4.219,875 mii lei, ca urrmare a
creşterii acesteia în perioada P1 la majoritatea grupelor de produse (celor care deţin
ponderi importante).