Academia de Studii Economice Din București: Proiect La Disciplina Modelare Economică

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN
BUCUREȘTI
Proiect la disciplina Modelare Economică

Decizia managerială asistată de calculator pentru
îndeplinirea obiectivelor propuse la firma PROMODEC
Nume: Rosu Simona-Maria

Facultatea: Management
Anul: III
Seria A,B,C grupa
Coeficient: 134
2020
2
1. Prezentare generală
2. Situaţia tehnico-economică şi de producţie a firmei "PROMODEC"
(individualizată pe student)
3. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.
4. Decizia managerială asistată de calculator
Estimarea vânzărilor produdului B.
Estimarea cererii produsului A în condiţii de concurenţă.
Decizia managerială în condiţii de incertitudine şi risc.
Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în care
se va lansa pe piaţă produsul D.
Programarea activităţilor unui proiect pentru introducerea în fabricaţie a produsului D.
1. Situaţia tehnico-economică şi de producţie a firmei "PROMODEC"
Firma PROMODEC operează pe piaţa unui bun de consum de folosință curentă şi realizează, de
2 ani, două tipuri de produse B și A cu următoarele caracteristici:
 Volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, cu toate că aceste produse au
câştigat poziţii importante pe piaţă;
 Pregătirea producţiei pentru cele două produse B, şi A în lunile următoare (octombrie,
noiembrie, decembrie), necesită cunoaşterea în avans de către S.C. PROMODEC S.A. a cererii
viitoare pentru cele două produse ale sale;
 Produsul A este în concurenţă cu alte trei produse similare C1, C2, C3 realizate de firme
concurente, astfel că variaţia cererii pentru produsul A este cauzată de evoluţia ponderii pe piaţă a
produselor concurenţiale C1, C2, C3.
 Produsul B nu are concurenţă semnificativă pe piaţă, dar cererea pentru acest produs variază în
funcţie de conjunctura economică: rata inflaţiei, creşterea preţurilor unor produse de consum
curent, etc.
 În evidenţa contabilă şi statistică a S.C. PROMODEC S.A. există informaţii privind costul și
profitul unitar (Tabelul 1), şi despre vânzările din produsul B (Tabelul 2).
Tabelul 1.
Produsul Costul unitar de Profitul unitar
producţie
A 20 u.m./u.f. 5 u.m./u.f.
B 10 u.m./u.f. 3 u.m./u.f.
Tabelul 2.
Nr.crt. Luna Vânzări din produsul B (unităţi
fizice)
3 Modelare economică
1 Octombrie (anul 1400 + 134 = 1534

precedent)
2 Noiembrie (anul 1500 + 134 = 1634
precedent)
3 Decembrie (anul 1200 + 134 = 1334
precedent)
4 Ianuarie (anul curent) 1300 + 134 = 1434
5 Februarie (anul curent) 1100 + 134 = 1234
6 Martie (anul curent) 1350 + 134 = 1484
7 Aprilie (anul curent) 1450 + 134 = 1584
8 Mai (anul curent) 1150 + 134 = 1284
9 Iunie (anul curent) 1200 + 134 = 1334
10 Iulie (anul curent) 1100 + 134 = 1234
11 August (anul curent) 1310 + 134 = 1444
12 Septembrie (anul curent) 1250 + 134 = 1384
2. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.
o Estimarea vânzării produselor B și A în funcţie de evoluţia lor pe piaţă şi situaţia

produselor concurenţiale;
o Stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de incertitudine şi risc:.
o Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în care se
va lansa pe piaţă produsul D.
o Programarea activităţilor proiectului pentru introducerea în fabricaţie a produsului D în
cazul duratelor deterministe şi analiza cost – durată.
3. Decizia managerială asistată de calculator

4
MODULUL I: Estimarea vânzărilor produsului B
Societatea Comercială PROMODEC S.A. are contracte ferme pentru produsul B, numai în lunile
noiembrie şi decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vânzărilor produsului B în luna octombrie a.c.,
conducerea firmei a hotărât să utilizeze datele din lunile anterioare (Tabelul 2), care în reprezentare grafică
sunt redate în Figura 1.
Figura 1
Din grafic se observă că nu există trend şi variaţii sezoniere.
Modelul economico-matematic
Pentru estimarea vânzărilor în luna următoare se poate utiliza un model bazat pe medie şi
anume modelul Brown de nivelare exponenţială.
Modelul lui Brown de nivelare exponenţială simplă este de forma:

Ft = αXt + (1-α)Ft-1 sau Ft+1 = αXt + (1-α)Ft
unde:
Xt = volumul real al vânzărilor în perioada t;
Ft = volumul estimat în perioada t-1 pentru vânzările din perioada t;
Ft+1 = volumul estimat în perioada t pentru vânzările din perioada t+1;
α = constanta de nivelare, 0  α  1.
Pentru estimarea iniţială (F0) a vânzărilor, conducerea S.C. PROMODEC S.A. propune volumul
vânzărilor din luna octombrie anul precedent, iar pentru constanta de nivelare propune valorile:
I. α = 0,2
II. α = 0,9
III. α optim în raport cu eroarea medie pătratică.
Rezolvare
Rezolvarea problemei se poate face cu unul dintre produsele informatice: QM for
Windows/Forecasting/Time Series Analysis
6
Pentru alpha = 0,2

8
Pentru alpha = 0,9

10
Pentru alpha 0,27
Analiza economică a rezultatelor

Raportul managerial în care se analizează rezultatele obţinute pentru datele individualizate cu

valoarea c  0 va include următoarele informaţii:
1. Reprezentarea grafică a datelor reale, a mediei vânzărilor şi a estimaţiilor vânzărilor pentru
constantele de nivelare: α = 0,2, α = 0,9 şi, respectiv α optim în raport cu eroarea medie
pătratică;
12
1800
1700
1600
1500
1400
Vanzarile
1300
1200
1100
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februaire
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Next period
Vânzările Previzionate α=0,2 Previzionate α=0,9 Previzionate α = 0,27
Media
2. Analiza comparativă a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare;
Pentru constanta de nivelare 0.2 previziunea este 1391,736 uf.
Pentru constanta de nivelare 0.9 previziunea este 1387,998 uf.
Pentru constanta de nivelare 0.27 previziunea este 1380, 031 uf.
3. Volumul vânzărilor recomandat să fie luat în considerare pentru producţia din luna octombrie
anul curent. Justificarea recomandării.
Volumul vânzarilor luat în considerare este cel pentru α = 0.27, respectiv 1380,031 pentru că are
eroarea medie patratică (MSE) cea mai mică 19503,35, față de previziunea pentru α = 0.2 care are eroarea
medie patratică 19826,09 sau α = 0.9 care are eroare medie patratică 28267,18.
4. Recomandări generale pentru alegerea constantei de nivelare α.
Constanta de nivelare 0    1; este aleasă de decident în funcție de forma seriei de date.
Alegerea valorii lui alpha (α) influenţează ajustarea oscilațiilor din seria de date reale și calitatea
previziunii.
Alegerea constantei de nivelare 0    1:
a) pe baza minimizării indicatorilor erorilor de previziune (et = Yt - Ft )
 Media erorilor la pătrat (mean square error) MSE
 Media erorilor absolute (mean absolute deviation) MAD
 Media procentuală a erorilor absolute MAPE

 Suma erorilor de previziune (cumulative forecast error) CFE
 Semnal de urmarire (Tracking Signal) TS
b) din analiza modelului Ft+1 = Yt +(1-)Ft, rezultă următoarele concluzii:
  tinde spre 1 => Ft+1  Yt => previziunile urmăresc oscilaţiile valorilor reale/ efective;
  mult mai mic decat 1 => Ft  Ft-1 => previziunile tinde să se niveleze spre media valorilor
efective.
c) din analiza modelului Ft+1 = Ft+ (Yt – Ft ) rezultă următoarele:
 Dacă diferenţele | Yt - Ft | sunt mari, atunci se recomandă alegerea unui  mic (spre 0) pentru a
nu permite transferarea fluctuaţiilor mari în previziune.
 Dacă Diferenţele | Yt - Ft | sunt mici, atunci se recomandă alegerea unui  mare (care tinde spre
1) pentru a permite previziunii să reacţioneze rapid la eventualele schimbări.
d) prin simulare (testari succesive) pe baza unui criteriu (indicator de eroare) specificat de
decident.
MODULUL II: Estimarea cererii produsului A în condiţii de concurenţă
La începutul lunii septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a organizat o anchetă asupra unui
eşantion reprezentativ de (1000 + 134 = 1134) consumatori, cu scopul de a determina numărul
utilizatorilor produsului A, cât şi al utilizatorilor produselor concurente C1, C2, C3.
S-au înregistrat următoarele rezultate:
(400+134=534) cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului A;
220 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C1;
230 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C2;
150 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C3.
În luna septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a lansat o campanie de publicitate pentru
produsul A. La începutul lunii octombrie s-a efectuat o nouă anchetă asupra aceluiaşi eşantion
reprezentativ de cumpărători şi s-au obţinut următoarele rezultate:
- dintre utilizatorii produsului A (la începutul lunii septembrie a.c.):
80% au rămas fideli produsului A;
10% s-au orientat către produsul C1;
- dintre utilizatorii produsului C1 (la începutul lunii septembrie a.c.):
60% au rămas fideli produsului C1;
20% s-au orientat către produsul A;
14

10% s-au orientat către produsul C2.
Se fac următoarele ipoteze:
 Alegerea unuia dintre produsele A, C1, C2, C3 în luna următoare depinde numai de alegerea din
luna curentă;
 Se consideră că matricea reorientărilor rămâne neschimbată pentru fiecare din următoarele 3
luni;
 Fiecare consumator cumpără un singur tip de produs, iar cantităţile cumpărate rămân
neschimbate în următoarele trei luni.
În aceste condiţii, evoluţia pe piaţă a celor patru produse concurenţiale poate fi analizată cu
ajutorul lanţurilor Markov.
Modelul economico matematic bazat pe teoria lanţurilor Markov este de forma:

S t+1 =S t⋅Pt/t +1 ,
pentru perioadele de timp desemnate prin t = 0 pentru septembrie, t=1 pentru octombrie, t=2 pentru
noiembrie, t=3 pentru decembrie;
unde:
S t =( cptA cptC 1 cptC 2 cp tC 3 )
reprezintă vectorul cotelor de participare pe piaţă ale produselor A,
C1, C2, C3 în luna t.
Cotele de participare pe piaţă pot fi exprimate ca ponderi: 0≤cp A ≤1 , 0≤cpCi ≤1 pentru
4
∑ cp ti =1 0≤cpi ≤100 , pentru
i=1,2,3 astfel ca suma tuturor să fie 1 ( i=1 ), sau ca procente:
4
∑ cp ti =100
i=1,...,4 şi i =1 pentru oricare moment de timp ( t, t=1,2,...T);
P= matricea reorientărilor = matricea probabilităţilor de tranziţie cu elementele pij, i=1,...,4, j=1,...,4.
pij = probabilitatea de reorientare a unui consumator de la produsul „i”, fie acesta unul din mulţimea
{A, C1, C2, C3} în luna t  {septembrie, octombrie sau noiembrie} a.c., la produsul „j” din
mulţimea {A, C1, C2, C3} în luna t+1  {octombrie, noiembrie sau decembrie} a.c.,
4
0≤p ij≤1 , i=1,...,4, j=1,...,4, şi astfel încât ∑ pij =1

i =1 ;
pii = coeficientul de fidelitate faţă de produsul i, pentru i=1,2,3,4.
Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezultă:
400+c 220 230 150
S 0= ( 1000+c 1000+c 1000+c 1000+c )
= (0,48; 0,19; 0,20; 0,13) vectorul stării
iniţiale sau al cotelor iniţiale de piaţă şi matricea probabilitătilor de tranziţie:
0 , 80 0 , 10 0 , 05 0 , 05
P=
( 0 , 20
0 , 25
0 , 30
0 , 60
0 , 10
0 , 20
0 ,10
0 ,50
0 ,10
0 ,10
0 ,15
0 , 40
) .
Rezolvare
Rezolvarea problemei se poate face cu unul dintre produsele informatice: QM for Windows/
Markov Analysis
Raportul managerial în care analizaţi rezultatele obţinute pentru datele individualizate cu valoarea
c  0 va include următoarele informaţii:
16
1. Reprezentarea grafică şi analiza evoluţiei ponderilor pe piaţă a celor 4 produse concurenţiale.

Precizarea şi comentarea stadiului pe curba "vieţii" în care se află fiecare produs la momentul
iniţial.
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Steady state

A 0.4800 0.5110 0.5269 0.5350 0.5434
C1 0.1900 0.2080 0.2165 0.2202 0.2225
C2 0.2000 0.1560 0.1369 0.1284 0.1214
C3 0.1300 0.1250 0.1198 0.1164 0.1127
0.6000
0.5000
0.4000
Ponderi pe piață
0.3000
0.2000
0.1000
0.0000
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Steady State
Perioadele de timp
A1 C1 C2 C3
În luna septembrie anul curent produsul A se află la începutul perioadei de creştere. Tot în
aceiași lună produsul C1, ce este în concurență cu A a înregistrat o creștere, în timp ce în aceiași
perioadă produsul C2 înregistrează o scădere ce se menține pe întreaga perioadă studiată. Despre
produsul C3, de asemenea concurent a produsului A putem observa faptul că nu înregistrează variații,
menținându-se constant pe întreaga perioadă analizată.
2. Analiza influenţei campaniei de publicitate asupra vânzărilor produsului A.
Campania de publicitate a avut un efect maxim în luna octombrie, când produsul A a câştigat
3,1% pe piaţă. In lunile următoare, influenţa campaniei de publicitate scade: 1,59% în noiembrie şi 0,81%
în decembrie.
3. Ponderea limită pe piaţă la care poate ajunge produsul A dacă matricea de tranziţie rămâne
neschimbată un număr mare de perioade.
18
Dacă matricea de tranziţie rămâne mult timp neschimbată de la o lună la alta, ponderea limită la
care poate ajunge produsul A pe piaţă este 54,34%. De aceea se recomandă schimbarea tipului de
campanie de publicitate sau altă politică managerială pentru consolidarea poziţiei firmei pe piaţă.
4. Evoluţia pe piaţă în raport cu luna septembrie a fidelităţii faţă de produsul A şi a reorientărilor

către produsele concurenţiale.
Evoluţia fidelităţii faţă de A şi a reorientărilor de la A la celelalte produse în raport cu luna

septembrie anul curent este reprezentată grafic în figura de mai jos.
0.9
0.8
0.8
0.69
Fidelități/Reorientari
0.7 0.62
0.6
0.5
0.4
0.3
0.16 0.19
0.2
0.1 0.08 0.08 0.1 0.09
0.1 0.05 0.05
0
Octombrie Noiembrie Decembrie
A C1 C2 C3
5. Volumul vânzărilor produsului A în lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru situaţia

în care volumul total al vânzărilor celor patru produse este de 6000 u.f. în fiecare lună.
Plecând de la estimările obţinute rezultă următorul volum al vânzărilor produsului A:
0,511 * 6000 = 3066 u.f. în octombrie a.c.,

0,5269 * 6000 = 3161 u.f. în noiembrie a.c.,
0,535 * 6000 = 3210 u.f. în decembrie a.c.
6. Evoluţia profitului asociat produsului A.
3066 u.f. * 5 = 15330 u.f. în octombrie a.c.,
3161 u.f. * 5 = 15805 u.f. în noiembrie a.c.,
3210 u.f. * 5 = 16050 u.f. în decembrie a.c.
Evoluția profitului produsului A

16200
16000
16050
15805
15800
15600
15400
15330
15200
15000
14800
1 2 3
7. Politica managerială privind produsul A.
Se observă o evoluție crescătoare a cotei de piață, fapt datorat influenței pozitive a campaniei de
publicitate lansată la începutul lunii octombrie anul curent. Această campanie a determinat creșterea
volumului vânzărilor și totodată a profitului obținut. Propunem amplificarea campaniei de publicitate prin
alocarea unei sume mai mari, scăderea costurilor de producție și adoptarea unei campanii publicitare mai
eficiente.
20
MODULUL III: Decizia managerială privind stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de

incertitudine şi risc
S.C. PROMODEC S.A. realizează în principal două produse, A şi B. Pentru produsele A şi B,

volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, iar conducerea firmei este interesată în
planificarea programului de producţie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta să se apropie cât mai
mult de cererea manifestată pe piaţă.
Ajustarea nivelului producţiilor pentru produsele A şi B este estimată în funcţie de volumul
previzionat al vânzărilor corelat cu vânzările reale din produsele concurente existente pe piaţă
(produsele C1, C2, C3 pentru produsul A şi produsele substitut pentru produsul B a cărui cerere
fluctuează în funcţie de conjunctura economică). Sunt evidenţiate următoarele situaţii obiective de
evoluţie a vânzărilor:
- Starea naturii SN1: situaţie favorabilă societăţii PROMODEC (condiţii slabe de concurenţă)
- cererea pentru produsul A se estimează astfel:
 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna octombrie =
0,511 * 6000 =3.066 u.f.
 1,10 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie = 1,10 * 0,5269 *
6000 =1,10 * 3161.4 u.f. = 3.477,54 u.f.
 1,15 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie = 1,15 * 0,535 *
6000 = 1,15 * 3.210 u.f. = 3.691,5 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul A se situează la nivelul: 3.066 u.f.
+ 3.477,54 u.f. + 3.691,5 u.f. = 10.235,04 u.f.
- cererea pentru produsul B să fie în luna octombrie la nivelul de 1388 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru α = 0,9, apoi în luna noiembrie la nivelul de 1400 u.f. şi în decembrie la 3500
u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul B se situează la nivelul: 1388 +
1400 + 3500 = 6.288 u.f.
- Starea naturii SN2: condiţii medii de concurenţă pe piaţa produselor A şi B

- cererea pentru produsul A se estimează astfel:
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna octombrie = 0,511 * 6000
= 3.066 u.f.
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie = 0,5269 * 6000
=3.161,4 u.f.
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie = 0,535 * 6000
= 3210 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul A se situează la nivelul: 3.066 +
3.161,4 + 3.210 = 9.437,4 u.f.
- cererea pentru produsul B să fie în luna octombrie la nivelul de 1391,74 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru α =0,2, apoi în luna noiembrie la nivelul 1200 u.f. şi în decembrie la 3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul B se situează la nivelul: 1391,74 +
1200 + 3200 = 5.791,74 u.f.
- Starea naturii SN3: situaţie nefavorabilă pentru SC. PROMODEC (concurenţă agresivă a celorlalte
produse)
- cererea din produsul A se situează la nivelul:
 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna octombrie =
0,5011 * 6000 =3.066 u.f.
 0,95 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna noiembrie = 0,95 * 0,5269 *
6000 = 0,95 * 3161,4 = 3003,33 u.f.
 0,90 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna decembrie = 0,90 * 0,535 *
6000 = 0,90 * 3.210 u.f. = 2.889 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul A se situează la nivelul: 3.066 +
3003,33 + 2889 = 8.958,33 u.f.
- cererea pentru produsul B să fie în luna octombrie la nivelul de 1380, 03 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru α optim, apoi în luna noiembrie la nivelul 1000 u.f. şi în decembrie la 3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul B se situează la nivelul: 1380, 03
+ 1000 + 3200 = 5.580,03 u.f.
Sunt luate în considerare următoarele variante decizionale referitoare la oferta de producţie
pentru următoarele trei luni:
V1 – oferta pentru produsul A să fie egală cu cererea totală estimată pe baza cotelor de piaţă din
octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul Markov = 0,511 *6000 +0,5269 * 6000 +
0,535 * 6000 = 3.066 + 3.161,4 + 3.210 = 9.437,4 u.f., iar oferta pentru produsul B să fie egală cu
[(cererea pentru luna octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f.
pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1391,745 + 1000 +3200 =
5.591,74 u.f.
V2 – oferta pentru produsul A să fie cu 5% mai mare faţă de cererea totală estimată pe baza
cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul Markov = 1,05 *
9.437,4 = 9.909,27 u.f., iar oferta pentru produsul B să fie cu 5% mai mică decât [(cererea pentru luna
octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna
noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 0,95*5.591,74 = 5.312,15 u.f.
V3 - oferta pentru produsul A să fie cu 5% mai mică faţă de cererea totală estimată pe baza
cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul Markov = 0,95 *
9.437,4 = 8.965,53 u.f., iar oferta pentru produsul B să fie cu 5% mai mare decât [(cererea pentru luna
octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna
noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1,05*5.591,74 = 5.871,33 u.f.
Compararea diferitelor posibilităţi de desfăşurare a producţiei se face prin prisma unor consecinţe
de tip profit calculat pentru fiecare variantă decizională Vi, i = 1, 2, 3 şi stare a naturii SNj, j = 1, 2, 3.
3 3
∑ ∑
Profit(Vi, SNj) = (profitul unitar A) * MIN{ k =1 (ofertaVi produs A)k, k =1 (cerereaSNj
3 3
∑ ∑
produs A)k} + (profitul unitar B) * MIN{ k =1 (ofertaVi produs B)k, k =1 (cerereaSNj produs B)k} -
3 3
∑ ∑
(costul unitar producţie A) * MAX{0, [ k =1 (ofertaVi produs A)k - k =1 (cerereaSNj produs A)k]} -
3 3
∑ ∑
(costul unitar producţie B) * MAX{0, [ k =1 (ofertaVi produs B)k - k =1 (cerereaSNj produs B)k]}
unde k = 1 = octombrie, k = 2 = noiembrie, k = 3 = decembrie.
Din Tabelul 1: profitul unitar A = 5 u.m./u.f.; profitul unitar B = 3 u.m./u.f.;
costul unitar producţie A = 20 u.m./u.f.; costul unitar producţie B = 10 u.m./u.f.
22
Conducerea societăţii doreşte ierarhizarea variantelor decizionale în funcţie de profitul care ar

putea fi obţinut atât în condiţii de incertitudine, cât şi în situaţia în care, din experienţa anterioară se
estimează că probabilităţile pj asociate stărilor naturii sunt:
p1 = 0,4 pentru SN1, p2 = 0,4 pentru SN2 şi p3 = 0,2 pentru SN3.
În condiţii de incertitudine, ierarhizarea variantelor se poate obţine prin utilizarea criteriilor de

decizie Wald, Laplace, Savage şi Hurwicz.
În condiţii de risc, ierarhizarea variantelor decizionale se va face în funcţie de speranţa
matematică a profitului (valoarea medie probabilistă a profitului) calculată pentru fiecare
variantă.
Structurarea situaţiei decizionale sub forma unui set finit de variante de acţiune, a mai multor
stări ale naturii şi posibilitatea de a calcula consecinţele economice asociate fiecărei combinaţii variantă
decizională – stare a naturii permite formularea unui model de decizie sub formă matriceală prezentată
în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Starea naturii SN1 Starea naturii SN2 Starea naturii SN3
(p1 = 0,4) (p2 = 0,4) (p3 = 0,2)
Varianta
63962,22 63962,22 51833,24
decizională V1
Varianta
65482,8 53686,05 41709,3
decizională V2
Varianta
62441,64 61406,97 58474,74
decizională V3
Pentru individualizarea c = 134 se obţin datele din Tabelul 3.2

Tabelul 3.2
Stările naturii
SN1 (p1 = 0,4) SN2 (p2 = 0,4) SN3 (p3 = 0,2)
Cererea A = 10.235,04 u.f. Cererea A = 9.437,4 u.f. Cererea A = 8.958,33 u.f.
Cererea B= 6.228 u.f. Cererea B = 5.791,74 u.f. Cererea B = 5.580,03 u.f.
Varianta decizională V1
Oferta A = 9.437,4
u.f.
Oferta B = 5.591,74 63962,22 u.m. 63962,22 u.m. 51833,24 u.m.
u.f.
Oferta A =9.909,27
u.f.
Oferta B = 65482,8 u.m. 53686,05 u.m. 41709,3 u.m.
5.312,15 u.f.
Oferta A = 8.965,53 62441,64 u.m. 61406,97 u.m. 58474,74 u.m.
u.f.
Oferta B = 5.871,33
u.f.
Consecinţa asociată variantei V1 dacă se manifestă starea SN1 a naturii va fi:

Profit (V1, SN1) = 5*MIN{9.437,4, 10.235,04 } + 3*MIN{5.591,74, 6.228 } – 20*MAX{0,
(9.437,4, 10.235,04)} – 10*MAX{0, (5.591,74, 6.228)} = 5*9.437,4 + 3*5.591,74– 0 – 0 = 47.187 +
16.895,22 = 6.3962,22 u.m.
După construirea matricei consecinţelor de tip profit se vor aplica criteriile de decizie pentru
ierarhizarea variantelor decizionale.
Rezolvare
Rezolvarea problemei se poate face cu unul dintre produsele informatice: QM for
Windows/Decision Analysis/Decision Tables
24
Se recomandă ca raportul managerial să includă explicaţii asupra următoarelor aspecte:

1. Recomandări de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald (minmax),
maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz.
26
Cea mai potrivită regulă de decizie este criteriul Hurwicz pentru că aceasta analizează atât cel
mai bun, cât și cel mai slab rezultat al variantei de decizie.
2. Estimarea costului maxim pentru achiziţionarea unor informaţii complete asupra stărilor naturii;
Costul maxim pentru achiziționarea unor informații complete asupra stărilor naturii este
1846,82.
3. Recomandări de alegere a valorii coeficientului de optimism  pentru regula/ criteriul Hurwicz

şi surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de optimism   [0, 1].
28
Prin utilizarea programului informatic QM for Windows și analiza rezultatelor obținute în tabelul
Hurwicz Table: se poate observa între ce valori ale lui  o anumită variantă se situează pe locul întâi,
care este pe locul doi și care pe locul trei, etc.
Se aplică formula de calcul a lui Hurwicz pentru cele 3 variante considerând  necunoscută; se
egalează doua câte doua variantele și se obțin 3 valori ale lui . În acest fel se identifică patru
subintervale de valori pentru . Se alege arbitrar câte o valoare pentru  în fiecare subinterval, se
rulează problema în QM for Windows/Decision Analysis pentru fiecare valoare aleasă și se analizează
care este ordinea de preferință a variantelor pe fiecare interval.
1. Surclasarea variantelor decizionale pe baza rezultatelor din tabelul „Hurwicz Table”
Pentru intervalul [0, 0,81) ordinea variantelor este V3/V1/V2;

Pentru intervalul [0,82, 0.84) ordinea variantelor este V1/V3/V2;
Pentru intervalul [0.85, 0.87) ordinea variantelor este V1/V2/V3;
Pentru intervalul [0,88, 1) ordinea variantelor este V2/V1/V3.
2. Surclasarea variantelor decizionale pe baza calcului intervalelor de variaţie ale lui alpha:
Criterul lui Hurwicz implica =[0,1]:
Se alege max hi=*maxj cij+(1-)*minj cij ; cij- consecința economică în cazul alegerii variantei
decizionale i și a manifestării stării j a naturii.
V1 : h1=  * 63962,22 + (1-) * 51833,24 = 12121,92  + 51248,24
V2 : h2= * 65482,8 + (1-) * 41709,3 = 24220  + 44241,3
V3 : h3= * 62441,64 + (1-) * 58474,74 = 41320.24  + 58226,74
Se egaleaza relatiile:
h1=h2: 12121,92  + 51248,24 = 24220  + 44241,3=> -11508,08 = -10012,24 =>  = 0,87
aparține [0,1]
h2=h3: 24220  + 44241,3= 41320.24  + 58226,74=> 19547,76  = 16553,08 =>  = 0,84
h1=h3: 12121,92  + 51248,24 = 41320.24  + 58226,74=> 8039,68  = 6540,84 =>  = 0.81
Se realizează intervalele : [0, 0,81) ; [0,82, 0,84) ; [0,85, 0,87) : [0,88, 1).
Se realizează surclasarea variantelor decizionale
Pentru a evidenția mai bine respectarea ordinii în intervalul [0, 0,81) calculăm pentru =0,30.
V3/V1/V2
Pentru intervalul [0,82, 0,84) : =0.83
V1/V3/V2
Pentru intervalul (0,85, 0,87) : =0,86

30
V1/V2/V3
Pentru intervalul [0,88, 1) : =0,95.
V2/V1/V3
4. Decizia în condiţii de risc.

Cea mai buna decizie în condiții de risc este 61536,43.

32
MODULUL IV: Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul
în care se va lansa pe piaţă produsul D
Departamentul de cercetare producţie al S.C. PROMODEC S.A. a creat un nou produs A cu

aromă de pepene roșu care a fost testat pe piaţă şi care este acceptat de către utilizatori. Pentru
realizarea produsului conducerea S.C. PROMODEC S.A. are în vedere mai multe variante. Alegerea
variantei convenabile depinde în principal de evoluţia vânzărilor produsului peste 2 ani, acesta fiind
timpul de amortizare a utilajelor. După primul an se vor lua noi decizii în funcţie de situaţia vânzărilor.
Datele privind variantele şi stările naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt prezentate în Tabelul
4.1. Conducerea S.C.PROMODEC S.A. doreşte să cunoască acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în
prima şi, respectiv, a doua etapă pentru a obţine maximum de profit.
Modelul economico - matematic
Procesul decizional în două etape poate fi modelat cu ajutorul arborelui decizional.
Tabelul 4.1
Anul t Anul t+1
Variantel Stările naturii Variantele Stările naturii Profitul
e estimat
Instalarea Conjuctură favorabilă Instalarea unui nou utilaj Cerere mare (probabilitatea
800+134=934
unui utilaj (probabilitatea=0.7) (cost (20+134=154) u.m.) =0.3)
nou Cerere medie
600+134=734
(cost (probabilitatea =0.6)
(20+134= Cerere mică
154)u.m) 500+134=634
(probabilitatea=0.1)
Ore suplimentare de lucru Cerere mare
600+134=734
(cost (2+134=136) u.m.) (probabilitatea=0.3)
Cerere medie
500+134=634
Cerere mica
400+134=534
Conjuctură Utilizarea capacităţii Cerere mare
500+134=634
nefavorabilă existente (probabilitatea=0.3)
(probabilitatea=0.3) Cerere medie
400+134=534
Cerere mică
200+134=334
Ore Conjuctură favorabilă Instalarea unui utilaj nou Cerere mare
600+134=734
suplimentar (probabilitatea=0.7) (cost (20+134=154) u.m.) (probabilitatea=0.3)
e de lucru Cerere medie
500+134=634
(cost (probabilitatea=0.6)
(2+134= Cerere mică
136)u.m.) 200+134=334
Instalarea unui utilaj nou şi Cerere mare
ore suplimentare de lucru 500+134=634
(cost (22+2*134=290) u.m.) Cerere medie
400+134=534
Cerere mică
200+134=334
Conjuctură Ore suplimentare de lucru Cerere mare
400+134=534
nefavorabilă (cost (2+134=136) u.m.) (probabilitatea=0.3)
(probabilitatea=0.3) Cerere medie

400+134=534
Cerere mică
200+134=334
Rezolvare
Rezolvarea problemei se poate face cu unul dintre produsele informatice:
QM for Windows/Decision Analysis/Decision Trees
Raportul managerial va include:

34
1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor;

2. Analiza rezultatelor şi indicarea variantelor optime atât în primul an cât şi în cel de al doilea
an.
În anul primul se recomandă instalarea utilajului nou, pentru că profitul asteptat este mai mare
decât în cazul orelor suplimentare, respectiv 604,2 unități monetare în comparație cu 449,4 unități
monetare.
În al doilea an dacă conjunctura este favorabilă se va alege instalarea unui nou utilaj deoarece
profitul așteptat este de 684 u.m., în comparație cu situația în care s-ar alege orele suplimentare unde
profitul asteptat este de 544 u.m., iar dacă conjuctura va fi nefavorabilă se recomandă utilizarea
capacității existente cu un profit asteptat de 514 u.m.
36
3. Analiza senzitivităţii soluţiei la variaţia probabilităţilor de realizare a stărilor naturii (minim 2

scenarii).
Scenariul 1
monetare.
38
Scenariul 2
monetare.
40
MODULUL V. Programarea activităţilor unui proiect pentru introducerea în fabricaţie a

produsului D
Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea în fabricaţie a unui nou produs D la

S.C.PROMODEC S.A. implică activităţile prezentate în Tabelul 5.1. Pentru aceste activităţi s-au
estimat atât duratele normale şi costurile corespunzătoare, cât şi duratele şi costurile activităţilor în
cazul suplimentării resurselor umane şi financiare necesare urgentării acestor activităţi.
Tabelul 5.1
Activităţi Durata Durata Costul normal Costul duratei
Sim
Denumire activitate precedente normală urgentată (u.m.) urgentate
bol
(saptămâni) (săptămâni) (u.m)
A Proiectare produs - 12 7 90+134 =224 135+ 134 =269
Elaborare program
B - 5 2 16+134= 150 30+134=164
marketing
Pregătire documentaţie
C A 6 3 3+134=137 4+134=138
tehnică
D Construire prototip A 11 6 100+134=234 120+134=254
Elaborare prospect de
E A 4 3 6+134=140 7+134=141
marketing
F Estimare cost de producţie C 3 2 2+134=136 3+134=137
G Testare tehnică a producţiei D 6 4 60+134=194 70+134=204
H Studiul pieţei B,E 8 4 20+134=154 50+134=184
Estimare cerere şi preţ de
I H 3 2 2+134=136 3+134=137
vânzare
J Redactare studiu final F,G,I 3 2 2+134=136 3+134=137
Conducerea S.C.PROMODEC S.A. doreşte să ştie care este durata normală şi durata cea mai
mică de realizare a studiului de fezabilitate cât şi costurile totale corespunzătoare. De asemenea
conducerea este interesată în determinarea duratei medii de realizare a studiului, a costului optim
asociat acestei durate şi eşalonarea în timp a activităţilor pentru obţinerea duratei medii, durata optimă
în cazul unui buget total de (360 +10*174=2100) u.m.
Programarea în timp a activităţilor pentru lansarea unui produs nou cu un cost optim
corespunzător unei durate totale specificate pentru finalizarea proiectului se poate
obţine cu ajutorul unui model ADC/Costuri.
Rezolvare
Rezolvarea problemei se poate face cu produsul informatice:
QM for Windows/ Project Management PERT – CPM/Single Time Estimate

Raportul managerial în care se analizează rezultatele obţinute va include:

42
1. Graficul reţea al activităţilor proiectului;

44
2. Reprezentarea grafică a costului proiectului în funcţie de durata totală de realizare, cu ajutorul

punctelor de coordonate:
(Durata totală normală, Costul total normal);
(Durata totală minimă, Costul total maxim);
(Durata totală minimă, Costul total optim);
(Durata totală medie, Costul total optim asociat).
Durata totală normală: 32 zile;

Durata totală urgentată: 19 zile;
Cost total normal: 1641;
Cost total urgentat: 1765 (însumarea coloanei Crash cost);
Calculul costului optim pentru realizarea proiectului în termenele urgentate: 1641 + 100,5 = 1741,5
Calculul costului optim pentru realizarea proiectului în termen de 25 zile: 1641 + 37 = 1678
Graficul
1800
1750
1700
1650
1600
1550
0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5
3. Durata optimă în cazul unui buget total de (360 +10*134 = 1700) u.m.;
46
4. Drumul critic pentru proiectul cu durată medie;

Timp de 25 saptamani.
Avem două situații:

 Drumul critic 1 : A-D-G-J
 Drumul critic 2 : A-E-H-I-J
5. Termenele minime şi maxime de începere şi de terminare pentru fiecare activitate.
Termenele minime se observă de pe coloana Early Start, iar termenele maxime de pe coloana
Late, cele de început de pe coloana Late Start, iar cele de final de pe coloana Late Finish, iar
rezerva de timp de pe coloana Slack.
1. Termenele minime şi maxime de începere şi de terminare pentru fiecare activitate.
Pentru 32 saptămâni:
48
Denumire Termen minim de Termen minim de Termen maxim de Termen maxim de

activitate începere terminare începere terminare
A 0 12 0 12
B 0 5 13 18
C 12 18 20 26
D 12 23 12 23
E 12 16 14 18
F 18 21 26 29
G 23 29 23 29
H 16 24 18 26
I 24 27 26 29
J 29 32 29 32
Exemplu:
- activitatea A este pe drumul critic, se desfașaoră pe o perioada de 12 săptămâni; nu poate începe mai
devreme de prima saptamana și nu se poate termina mai tarziu de a 12 a săptamâna;
- activitatea B nu este pe drumul critic, are o rezerva de timp de 13 săptămâni adica se poate începe în
saptamana a 13-a și se poate termina în a 18-a deoarece dureaza 5 săptămâni, se mai poate începe în
prima saptamana și se poate termina in a 5-a;
- activitatea C nu se afla pe drumul critic, are o durata de 6 săptămâni, poate începe cel mai devreme în
a 12-a saptamana și termina în a 18-a sau se poate incepe cel mai tarziu in a 20-a si termina in a 26-a.
Are o rezerva de 8 saptamani;
- activitatea D se afla pe drumul critic, are o durata de 11 săptămâni, poate începe cel mai devreme în
saptamana a 12-a și termina în a 23-a, nu are rezerva de timp;
- activitatea E nu se afla pe drumul critic, dureaza 4 săptămâni, poate începe cel mai devreme în a 12-a
saptamana si termina în a 16-a sau poate începe în a 14-a săptamâna și termina în a 18-a. Are o rezerva
de timp de 2 săptămâni.
Pentru 19 săptămâni:
Denumire Termen minim de Termen minim de Termen maxim de Termen maxim de
activitate începere terminare începere terminare
A 0 7 0 7
B 0 2 9 11
C 7 10 12 15
D 7 13 7 13
E 7 10 8 11
F 10 12 15 17
G 13 17 13 17
H 10 14 11 15
I 14 16 15 17
J 17 19 17 19
Exemplu:
- activitatea A este pe drumul critic, se desfașaoră pe o perioada de 7 saptamani; nu poate începe mai
devreme de prima saptamana și nu se poate termina mai tarziu de a 7 a saptamana;
- activitatea B nu este pe drumul critic, are o rezerva de timp de 9 saptamani adica se poate începe în
saptamana a 9-a și se poate termina în a 11-a deoarece dureaza 2 saptamani, se mai poate începe în
prima saptamana și se poate termina în a 2-a;

Academia de Studii Economice Din București: Proiect La Disciplina Modelare Economică

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice Din București: Proiect La Disciplina Modelare Economică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

Proiect la disciplina Modelare Economică

Nume: Rosu Simona-Maria

1. Situaţia tehnico-economică şi de producţie a firmei "PROMODEC"

1 Octombrie (anul 1400 + 134 = 1534

2. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.

o Estimarea vânzării produselor B și A în funcţie de evoluţia lor pe piaţă şi situaţia

3. Decizia managerială asistată de calculator

MODULUL I: Estimarea vânzărilor produsului B

Din grafic se observă că nu există trend şi variaţii sezoniere.

Modelul lui Brown de nivelare exponenţială simplă este de forma:

III. α optim în raport cu eroarea medie pătratică.

Pentru alpha = 0,2

Pentru alpha = 0,9

Pentru alpha 0,27

Analiza economică a rezultatelor

Raportul managerial în care se analizează rezultatele obţinute pentru datele individualizate cu

 Media procentuală a erorilor absolute MAPE

MODULUL II: Estimarea cererii produsului A în condiţii de concurenţă

10% s-au orientat către produsul C1;

Modelul economico matematic bazat pe teoria lanţurilor Markov este de forma:

0≤p ij≤1 , i=1,...,4, j=1,...,4, şi astfel încât ∑ pij =1

1. Reprezentarea grafică şi analiza evoluţiei ponderilor pe piaţă a celor 4 produse concurenţiale.

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Steady state

2. Analiza influenţei campaniei de publicitate asupra vânzărilor produsului A.

4. Evoluţia pe piaţă în raport cu luna septembrie a fidelităţii faţă de produsul A şi a reorientărilor

Evoluţia fidelităţii faţă de A şi a reorientărilor de la A la celelalte produse în raport cu luna

5. Volumul vânzărilor produsului A în lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru situaţia

0,511 * 6000 = 3066 u.f. în octombrie a.c.,

Evoluția profitului produsului A

7. Politica managerială privind produsul A.

MODULUL III: Decizia managerială privind stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de

S.C. PROMODEC S.A. realizează în principal două produse, A şi B. Pentru produsele A şi B,

- Starea naturii SN2: condiţii medii de concurenţă pe piaţa produselor A şi B

Conducerea societăţii doreşte ierarhizarea variantelor decizionale în funcţie de profitul care ar

În condiţii de incertitudine, ierarhizarea variantelor se poate obţine prin utilizarea criteriilor de

Pentru individualizarea c = 134 se obţin datele din Tabelul 3.2

Consecinţa asociată variantei V1 dacă se manifestă starea SN1 a naturii va fi:

Analiza economică a rezultatelor

Se recomandă ca raportul managerial să includă explicaţii asupra următoarelor aspecte:

3. Recomandări de alegere a valorii coeficientului de optimism  pentru regula/ criteriul Hurwicz

Pentru intervalul [0, 0,81) ordinea variantelor este V3/V1/V2;

Pentru intervalul [0,82, 0,84) : =0.83

Pentru intervalul (0,85, 0,87) : =0,86

Pentru intervalul [0,88, 1) : =0,95.

4. Decizia în condiţii de risc.

Cea mai buna decizie în condiții de risc este 61536,43.

Departamentul de cercetare producţie al S.C. PROMODEC S.A. a creat un nou produs A cu

(probabilitatea=0.3) Cerere medie

Analiza economică a rezultatelor

Raportul managerial va include:

1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor;

3. Analiza senzitivităţii soluţiei la variaţia probabilităţilor de realizare a stărilor naturii (minim 2

MODULUL V. Programarea activităţilor unui proiect pentru introducerea în fabricaţie a

Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea în fabricaţie a unui nou produs D la

Analiza economică a rezultatelor

Raportul managerial în care se analizează rezultatele obţinute va include:

1. Graficul reţea al activităţilor proiectului;

2. Reprezentarea grafică a costului proiectului în funcţie de durata totală de realizare, cu ajutorul

Durata totală normală: 32 zile;

4. Drumul critic pentru proiectul cu durată medie;

Avem două situații:

5. Termenele minime şi maxime de începere şi de terminare pentru fiecare activitate.