Sunteți pe pagina 1din 8

MANAGEMENTUL SCHIMBARII

PROF.NASTASE MARIAN

STUDENT ROSU SIMONA

GRUPA 178
Cu toții știm că schimbarea face parte din viaţa noastră şi este mai constantă decât orice
altceva: orice produs, serviciu, om sau companie trece prin schimbări şi paradoxal, chiar daca nu
ne dam seama depunem foarte multă energie tocmai pentru că nimic să nu se schimbe. Este în
natura oamenilor să fie conservatori, să se obișnuiască cu anumite condiții, să formeze o rutina și
să acționeze mecanic conform acesteia.
Charles Darwin afirma că nu supraviețuiesc cei mai frumoși, cei mai deștepți sau cei
mai puternici; viitorul este al celor care se adaptează cel mai bine la schimbare.
Burke Hedges, un speaker motivațional cunoscut spunea: „Schimbaţi-vă sau veţi fi
schimbat! De vreme ce schimbarea nu este o opţiune, este preferabil să profităm de ea şi să o
acceptăm pe deplin, în loc să aşteptam că ea să profite de noi. ”
Schimbarea este nucleul dezvoltării unei afaceri, acest lucru este inevitabil ținând cont
că stabilitatea este doar o iluzie. În ultimii ani, ritmul schimbării a fost mult mai accelerat, iar
presiunea mediului extern provoacă schimbări rapide în toate domeniile de activitate. Peter
Drucker a spus că viitorii manageri trebuie să se confrunte atât cu oportunități cât și amenințări și
să fie orientați întotdeauna spre schimbare. Autorul, legat de această caracteristică a
schimbărilor, respectiv dacă acestea reprezintă ocazii prielnice sau ameninţări, menţionează
faptul că „dacă începi prin a considera schimbarea drept o ameninţare, nu vei inova nimic
niciodată. Să nu negăm ceva numai pentru că este în afara planurilor noastre. Adesea,
neprevăzutul este cea mai bună sursă de inovaţii.”
Schimbarea se poate produce din cauze independente voinței omului, care țin de
fenomene ale naturii, sau dependente de voință omului, când acesta dorește producerea acestui
proces. Indiferent însa de cauzele producerii, schimbarea trebuie cunoscuta, analizata și pe cât
posibil, controlata, daca se urmărește realizarea unor obiective.
Pentru a supravieţui şi pentru a reuşi, fiecare instituţie vă trebui să se transforme într-un
agent al schimbării. După cum am mai spus, cel mai eficient mod de a gestiona schimbarea este
să o determini. Experienţa demonstrează că implementarea inovaţiei într-o companie structurată
pe un model tradiţional nu funcţionează. Compania în sine trebuie să devină un agent al
schimbării. Trebuie să se renunţe în mod organizat la aspectele care s-au dovedit nerentabile şi să
se implementeze perfecţionarea sistematică şi continuă a fiecărui produs, serviciu şi proces din
companie. Este nevoie de exploatarea reuşitelor, în special a celor neaşteptate şi neprogramate şi
nu în ultimul rand de inovaţie. Utilitatea de a deveni un agent al schimbării constă în faptul că
mentalitatea se schimba la nivelul întregii structuri.
În loc de a considera schimbarea că o ameninţare, personalul o vă considera un avantaj,
o oportunitate noua. Pentru inovaţie este nevoie de identificarea sistematică a schimbărilor
demografice, valorice, tehnologice sau ştiinţifice şi de aflarea posibilităţilor pe care ele le oferă.
Mai este nevoie de ceva foarte greu de acceptat de către companiile actuale: abandonarea, nu
apărarea trecutului depăşit.
De-a lungul istoriei, au existat evenimente care au determinat schimbarea. Condițiile de
mediu fac că adoptarea schimbării să fie critică pentru supraviețuirea organizației. Una dintre ele
este pandemia actuală cauzată de virusul Sars Cov 2. Acest tip de incident biologic a apărut
brusc și prin urmare sunt necesare măsuri urgente pentru a preveni răspândirea virusului.
Succesul acestei abordări depinde de calitatea deciziilor și schimbărilor pe care toate
organizațiile le vor implementa. În acest caz, limitarea contactului dintre oameni și menținerea
distanței fizice sunt două măsuri absolut necesare, care implică schimbări fundamentale în
activitățile multor tipuri de organizații din toate domeniile de activitate.
Schimbarea este un proces manifestat în orice tip de organizație, în orice domeniu, în
procesul necesar pentru a-și atinge succesul. Cu toate acestea, nu toate organizațiile au reușit să
gestioneze corect pandemia actuală și au suferit pierderi mari sau chiar închidere forțată.
Un domeniu afectat de pandemia de coronavirus este educația deoarece aceasta implică întâlnirea
unui număr mare de oameni într-un spațiu închis, care de obicei nu este foarte spațios, pentru un
interval de timp mare. De aceea sunt absolut necesare schimbări fundamentale. Astfel, Colegiul
National Gheorghe Șincăi din București a implementat măsuri noi care să previna raspindirea
virusului.
Colegiul Național “Gheorghe Șincai” este o instituție de învățământ liceal fondată
oficial la data de 8 decembrie 1892 prin decretul regal nr 3913, prin care Regele Carol I decreta
înființarea „Gimnaziului Clasic Gheorghe Șincai” prin desprinderea claselor divizionare ale
Liceului „Matei Basarab”. Gheorghe Șincăi este unul dintre liceele de top atât din București, dar
și din întreagă tara., oferind tinerilor de absolvenți de gimnaziu 3 filiale teoretice: 28 locuri la
filologie, 56 locuri la științele naturii și 140 locuri la matematica informatica. Astfel, concurenta
este mare, mai ales că exista o clasa de matematica informatica și una de științe ale naturii cu
profil intensiv engleza. Mediile de admitere sunt foarte mari, respective 9.38-filologie, 9.49-
științe ale naturii și 9.51-matematica informatica, plasând astfel colegiul pe locul 6 la nivel
national la concursul de admitere din 2020. De asemenea, liceul se lauda cu o promovabilitate la
bac de 99.57%, iar media generala la examenul maturității fiind de 9.16.
Şincai are 32 săli de clasă şi 12 ştiinţifice şi lingvistice laboratoare. Aceasta din urmă
constă în trei laboratoare de calculator cu 60 de calculatoare, trei laboratoare de fizică, două
laboratoare de chimie şi unul pentru biologie, şi unul pentru fiecare franceza, engleza și
geografie. Biblioteca are aproximativ 30.000 de volume şi o sală de lectură. Limbile străine:
Franceză, engleză, germană, dar şi departamentele de informatică au biblioteci proprii. În plus,
există birouri pentru fiecare catedra, cinci birouri de personal, o sală de gimnastică, o zonă în aer
liber atletic, precum şi un cabinet de consilier de orientare a lui. În afara laboratoarelor de
informatică, există computere suplimentare în săli de clasă, împreună cu echipamente de predare,
care sunt actualizate în permanenţă (imprimante, copiatoare, scanere, patru proiectoare video,
DVD playere, televizoare, magnetofoane, microscoape, kituri de disecţie, truse de laborator
pentru fizica, chimie, şi biologie). Colegiul a fost complet renovat, modernizarea lui luând sfârșit
acum 3 ani.
Așadar, Colegiul National Gheorghe Șincăi din București reprezintă o instituție
prestigioasă de învățământ licealr din țara noastră, unde învață un număr mare de elevi. Criza
provocată de pandemia de coronavirus a impus adoptarea unor decizii rapide pentru continuarea
activității liceului în ciuda resticțiilor instituite în starea de urgență.
O instituție precum Șincăi era obligată de propriul prestigiu să își continue activitatea
chiar și în noile condiții. Întrucât evoluția situației sanitare a esacaladat brusc, timpul de reacție
la noile condiții a fost destul de scurt. Totuși, situația a fost gestionată corespunzător, adoptându-
se rapid o decizie crucială: desfășurarea activităților în sistem online.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Existenţa motivaţiei pentru calitatea în • Conservatorismul şi rezistenţa la


învăţământ. schimbare a unor cadre didactice

• Participarea cadrelor didactice la • Evaluarea, uneori, subiectivă şi


programe de formare continuă, pe teme de inconsecventă.
curriculum
• Slaba utilizare în procesul de
• Cadre didactice titulare cu doctorat sau predare a mijlocelor digitale
doctorande, masterat
• Personal slab motivat financiar.
• Bază materială cu mobilier nou
• Motivarea insuficientă a cadrelor
• Colaborarea cu familia prin Asociaţia didactice şi a personalului auxiliar pentru
părinţilor formarea continuă.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

• Existenţa ofertelor de informare şi • Legislaţie fluctuantă, stufoasă, uneori


formare externe a cadrelor didactice, pe teme incoerentă, în domeniul educaţional
de curriculum, didactica predării disciplinei şi
managementului clasei de elevi • Concurenţa liceelor teoretice din
Bucureşti, în privinţa ofertei educaţionale
• Existenţa posibilităţilor multiple de specifice diverselorprofiluri
informare.
• Insuficienta finanţare de la bugetul
• Colaborarea cu universităţi, British local/de stat.
Council, ECDL, ONG-uri
• Lipsa programelor pentru accesarea
• Existenta programelor europene de fondurilor nerambursabile pentru educaţie,
finanțare nerambursabilă disponibile direct pentru şcoli.
1. Factorii care au determinat schimbarea
După cum a fost menționat mai devreme, tranziția către educația online se datorează
crizei de sănătate provocată de pandemia de coronavirus. Stabilirea unei stări de urgență, pe
lângă restricțiile legate de circulația persoanelor și închiderea școlilor și colegiilor, prevede și
alte condiții. Continuarea activităților se poate face doar într-un mediu online. Această schimbare
este o schimbare revoluționară care a modificat complet implementarea activităților de bază ale
oricărei instituții de învățământ. Situația actuala este departe de a fi previzibila și necesita masuri
radicale, complexe, reconfigurând tot procesul de învățământ într-un timp foarte scurt.

2. În ce a constat schimbarea
Prima schimbare a fost desfășurarea orelor de curs în regim online. Aceasta modificare
preupune desfășurarea activităților pe platforma liceului http://cnghsincai.ro/ sau pe alte
platforme care permit interacțiunea în mediul virtual, cum ar fi: Zoom, Google Meet sau
Discord. Profesorii au fost nevoiți să își șuștină orele online, iar elevii au avut obligația de a
participa activ la acestea, interacționând în permanenta cu profesorii, dar și cu colegii. Viziunea
liceului presupune interacțiunea dintre elevi, punandu-se preț pe relațiile interumane. Astfel,
elevii au avut diverse proiecte pentru care trebuiau să formeze echipe, să înființeze grupuri pe
platformele de socialaizare și să comunice pentru a-și împarți sarcinile.
Modul de evaluare a reprezentat inițial o problema pentru profesori întrucât colegiul este
cunoscut pentru severitatea și corectitudinea acestora. Astfel, pentru a fi cât mai obiectivi,
dascălii au avut libertatea de a alege modul de desfășurare a evaluărilor. Elevii au avut parte de
mai multe tipuri de teste:
-oral, prin evaluarea cunostiintelor atât video cât și audio;

-scris, elevii primind subiectul și un timp de rezolvare, apoi având obligația de a trimite
înainte de termenul limita testul scanat împreună cu un act de identitate;

-subiecte de tip grila pe diferite platforme online;

Pentru a evita suspiciunile și pentru a împiedică copiatul, la fiecare materie, un procent


important era reprezentat de implicarea activa la ore a elevului. Schimbările nu s-au rezumat
doar la modul de examinare și de evaluare, ci și la felul în care s-a desfășurat examenul de
Bacalaureat, dar și admiterea. Admiterea a avut loc exclusiv online, viitorii elevi realizând un
dosar pe care l-au trimis ulterior secretariatului. Bacalaureatul s-a desfășurat în condiții de
maxima siguranță, fiecare elev având obligația de a purta masca, de a pastra distanta fata de
ceilalți colegi și de a parași instituția de învățământ imediat după terminarea examenului.
Cadrele didactice au avut echipament de protecție și au asigurat respectarea noilor
masuri de prevenție a răspândirii virusului. S-a urmărit, de asemenea, evitarea pe cât posibil a
contactului fizic intre profesori și elevi. Elevii au fost așezați la o distanta mai mare decât cea
impusa de ministerul educației, prevenind astfel aglomerarea sălilor, iar numărul de elevi care
pot susține examenul în aceeași sala a fost redus cu 70%.

3. Factorii favorizanți ai schimbării


Atât profesorii cât și elevii au abilitățile necesare de a lucra cu platformele online de
învățare, mai ales că vorbim de elevi din categoria de vârstă 14-19 ani care se pot descurca
singuri și nu necesita ajutorul părinților. Profesorii foloseau frecvent prezentări care necesitau
echipamente tehnologice sau utilizau calculatoarele, împreună cu elevii, pentru a consolida
informațiile din lecțiile predate. Schimbarea impusa de pandemie a fost una forțată, fiind singura
opțiune în contextul actual. Totuși, Colegiul National Gheorghe Șincăi a utilizat la maxim
resursele de care dispune pentru a asigura un nivel cât mai ridicat de învățare și în aceste condiții
nefavorabile.

4. Factori defavorizanti ai schimbării


Unul dintre factorii care au îngreunat schimbarea a fost faptul că interacțiunea era
dependenta de accesul la internet. În unele situații, câțiva elevi nu puteau patricipa la ore atunci
când conexiunea era slaba sau era o până de curent. De asemenea, procesul de implementare al
schimbării a fost afectat și de timpul scurt în care aceasta s-a realizat. Pentru a avea succes, o
schimbare necesita o perioada mai lunga de timp, pentru a organiza procesul de implementare,
variantele alternative, dar și pentru a fi ușor acceptata de către cei implicați în mod direct. O
perioada de testare, de încercare a noului sistem ar fi fost de ajutor, dar ținând cont de situația
actuala, aceasta a lipsit, schimbarea impunandu-se aproape ,,peste noapte’’.

5. Rezistenta la schimbare
Schimbarea a fost acceptata atât de profesori, cât și de elevi, în unanimitate, având în
vedere interesele ambelor parti (necesitatea profesorilor de a-și desfășură activitatea pentru a
putea fi plătiți și nevoia studenților de a învață), dar și caracterul obligatoriu al acesteia. Din
păcate, din cauza timpului redus de pregătire a schimbării, perioada de training a personalului a
lipsit cu desăvârșire. Profesorii vechi, mai în vârstă, au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește
desfășurarea orelor folosing platformele online de învățare. Acest sistem nou a venit la pachet cu
frustrări, confuzii, alambicarea mesajului transmis, dar și anxietate. Mulți elevi, mai ales având
în vedere faptul că în timpul liceului are loc pubertatea și dezvoltarea lor, au privit cu groaza
aceasta schimbare. Elevii introvertiți s-au obișnuit cu greu să vorbească în fata profesorilor și a
colegilor atunci când venea momentul examinării. De la lucrările scrise în confortul băncii tale
când ești tu cu tine și cu propriile gânduri, să ajungi brusc să fii examinat oral, de fata cu toți
colegii nu este tocmai confortabil. Un alt factor care a îngreunat schimbarea a fost faptul că
liceul nu dispunea de o platforma care poate să șuștină un trafic atât de mare și care să satisfacă
toate cerințele privind desfășurarea activităților exclusiv online.
Rezistenta la schimbare a fost înfrântă din simplul fapt că atât profesorii cât și elevii au
fost conștienți că este singura varianta și au nevoie de ea. Pentru a eficientiza desfășurarea
activității în mediul online, propun că pe viitor, profesorii să beneficieze de consiliere și să învețe
toate aspectele necesare utilizării platformelor online.

6. Recomandări pentru amplificarea performantelor


Sistemul de predare online a adus o noua viziune privind învățământul. Am văzut cu toții
că deplasarea la liceu nu este obligatory, iar activitățile se pot desfășură la fel de eficient și
online. Aceasta schimbare, din punctul meu de vedere, îi ajuta pe elevi să își îmbunătățească
abilitățile privind folosirea echimpamentelor tehnologice, dar le oferă și oportunitatea de a vedea
cum este mediul de bussines. Astfel, propun că acest sistem să reprezinte o opțiune pe viitor când
pandeemia vă lua sfârșit șiș a reprezinte în continuare un mod de a extinde orizontul elevilor, dar
și al profesorilor. Elevii devin din ce în ce mai implicați, prin urmare activitatea lor în cadrul
orelor online este mult mai ridicata fata de sistemul clasic de învățare. Interesul lor este
considerabil mai mare, iar acest lucru nu poate decât să aibă numai urmări positive.

7. Echilibrul forţelor schimbării după K. Lewin


Kurt Lewin consideră schimbarea ca un echilibru dinamic al unor forţe care, pe de o
parte, fac presiuni asupra schimbării, iar pe de altă parte, determină o rezistenţă la schimbare.
Echilibrul forţelor schimbării după K. Lewin

1.

2.

3.
Elemente Echilibrul Elemente
care care
determina franeaza
schimbarea schimbarea

Presiuni pentru schimbare Rezistenţa la schimbare


 Schimbarea tehnologică  Mentalităţi învechite
 Explozia cunoaşterii  Blocaje mentale
 Pandemia de coronavirus  Frica faţă de nou
 Necesitatea sustinerii orelor online  Teama de eşec
 Lipsa trainingului
 Lipsa unei platforme proprii liceului

S-ar putea să vă placă și