Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881,[3][4] Fălticeni, România – d.

16 iulie 1943,
[3][4] București, România) a fost un critic și istoric literar, teoretician al
literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist
român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu[5].

Este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. În ciuda

valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu
Émile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab
din București, respectiv a fost profesor al Colegiului Național Mihai Viteazul din
București.

Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al

dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar și specialistului în
ocultism Vasile Lovinescu.