Clasificarea cutremurelor în funcție de severitatea lor poate ajuta la determinarea zonelor de

hazard seismic și la stabilirea metodelor de protecție seismică.

Cea mai folosită scară de măsurare în Europa și în Statele Unite ale Americii este scara de
intensitate Mercalli Modificată – MM, denumită uzual scara Mercalli.

Scara Mercalli este un etalon cu 12 grade exprimate prin litere romane. Cutremurele
superficiale, care se simt dar nu provoacă daune, sunt încadrate în gradele I – V. Între
gradele VI și XII sunt încadrate cutremurele puternice cu un potențial distrugător ridicat sau
total. Astfel, în funcție de principalele efecte produse de seisme, scara Mercalli este
elaborată după cum urmează :

I.Instrumental: este înregistrat de seismografe dar nu se simte.

II.Slab : este perceput de foarte puține persoane, în general la etajele superioare ale
clădirilor.
III.Ușor : este perceput de oamenii din interiorul clădirilor, mai ales la etajele
superioare ; candelabrele si unele obiecte ușoare se pot clinti.
IV.Moderat : este perceput de toate persoanele din interiorul clădirilor ; pereții
trosnesc, ușile, ferestrele și alte obiecte se mișcă dar fără a se produce pagube. La
exterior este mai puțin perceptibil.
V.Destul de puternic : este perceput de toata lumea, atât la exterior cât și în interiorul
clădiilor, dar puțini se sperie și fug ; se pot sparge pahare, farfurii și alte obiecte iar
construcțiile pot suferii degradări ușoare.
VI.Puternic : mișcarea este resimțită de toată lumea producând panică ; ferestrele se
sparg, mobila se deplasează, iar clădirile slab executate pot fi avariate.
VII.Foarte puternic : mișcarea produce panică si îngreuneaza deplasarea oamenilor ;
pagubele sunt neînsemnate în cazul clădirilor executate conform normelor iar
construcțiile slab executate suferă avarii considerabile; mișcarea se simte și din
automobile.
VIII.Destructiv : se înregistrează avarii considerabile la clădirile obișnuite și
prăbușirea clădirilor slab efectuate. Se pot dărma coșuri, stivurile de marfa,
monumente, etc.
IX:Violent : Panica este generală. Se înregistrează avarii însemnate și în cazul
structurilor proiectate corespunzator, clădirile rezistente se înclină, apar crăpături in
pământ iar conductele subterane se rup.
X.Intens : majoritatea clădirilor cu structuri de rezistență sunt avariate și chiar
dărmate, inclusiv fundațiile acestora ; se produc alunecări de teren.
XI.Extrem : Puține structuri de rezistență rămân nedistruse. Pămantul se crapă,
alunecă și suferă deformări.
XII.Catastrofal : Distrugerea este totală. Pămantul se mișcă în valuri iar obiectele
sunt aruncate în aer.

Scara de magnitudine este elaborată pe baza înregistrărilor instrumentale ale mișcărilor

seismice și măsoară un cutremur prin numere întregi și zecimale, în funcție de amplitudinea
mișcării solului înregistrată pe seismografe. Scara Richter este una logaritmică, astfel încat
amplitudinea mișcării solului este de 10 ori mai mare de la un grad la altul iar totalul de
energie seismică eliberată în focar crește de aproximativ 30 de ori mai mult pentru o
diferență de un grad.
În concluzie, scara de magnitudine Richter nu oferă informații despre impactul real al unui
cutremur. Pentru aprecierea daunelor se folosește scara de intensitate Mercalli. Cu toate
acestea, cele două scări funcționează independent una față de cealaltă și pot fi utilizate în
funcție de informația pe care o oferă. Astfel, scara intensităților poate fi mai utilă publicului
larg, pe când scara de magnitudine poate fi mai utilă în ingineria seismică. 

Mișcarea Pământului este detectată de seismograf, care trimite un semnal mecanic sau electric
unei peniţe atașate unui tambur acoperit de hârtie. Tamburul se rotește, iar peniţa reproduce
ampli#cat mișcarea terenului. Înregistrarea astfel obţinută se numește seismogramă.
Seismogramele pot # înregistrate analog (pe hârtie) sau digital (urmând a fi vizualizate pe
monitoarele calculatoarelor).

De asemenea, seismogramele pot înregistra mișcarea pe verticală a solului pe componenta

verticală a senzorului seismic (Z), cât și cea pe orizontală, pe cele două componente
orizontale (N-S; E-V).

Cu cât cutremurul este mai puternic, amplitudinea și durata înregistrării acestuia pe

seismogramă vor fi mai mari. Amplitudinea reprezintă o măsură a energiei undei. Pe măsură
ce se propagă, amplitudinea undei seismice se micșorează, datorită procesului de atenuare. De
aceea, pentru determinarea amplitudinii la staţiile afiate la distanţe mari faţă de epicentru, se
introduc corecţii.

Magnitudine Frecvență de
Descriere Efecte
Richter producere

sub 2,0 micro Microseisme; nu se simt. 8.000 pe zi

De obicei nu se simt, dar sunt

2,0–2,9 1.000 pe zi
măsurate/înregistrate.
minor

3,0–3,9 Adeseori se simt, dar rareori produc pagube. 49.000 pe an

Trepidații perceptibile ale obiectelor în interiorul

4,0–4,9 ușor clădirilor, zgomote prin lovire; pagube importante 6.200 pe an
sunt puțin probabile.

5,0–5,9 moderat Pot provoca pagube importante, pe porțiuni 800 pe an

restrânse, la clădirile prost construite și pagube
 ușoare la clădirile bine construite.

Pot provoca distrugeri în zone populate pe o rază

6,0–6,9 puternic 120 pe an
de până la circa 160 km.

7,0–7,9 major Pot provoca distrugeri importante pe întinderi mari. 18 pe an

Pot provoca distrugeri importante în zone situate la

8,0–8,9 1 pe an
sute de kilometri în jurul epicentrului.
important

9,0–9,9 Devastează zone pe o rază de mii de kilometri. 1 la 5 ani

Nu s-au înregistrat; posibilă devastare la scară

10,0 și peste devastator
planetară.

CUTREMURE CELEBRE
1.Cutremurul  din 1977 (Cutremurul din 
'77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data  de 4
martie 1977, cu efecte  devastatoare asupra României. A  avut o magnitudine de 7,2
grade pe Scara  Richter și a făcut în timp  de circa 56 de secunde (55 conform altor
surse),  1.570 (1578 conform altor surse)  de victime, din care 1.391 (1424
conform altor surse)  numai în București. La nivelul întregii țări au fost  circa 11.300
de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.  Majoritatea pagubelor
materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de  clădiri și blocuri mari s-au
prăbușit.
 Cutremurul  a afectat de asemenea si Bulgaria. În  orasul Sviștov,  trei blocuri de
locuinte au fost distruse și peste 100 de oameni au fost  uciși.
 Epicentrul cutremurului a  fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă 
seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de  șoc s-a simțit aproape în
toți Balcanii.

2.Cutremurul  din Tōhoku (Japonia) din 11 martie 2011 a fost un seism de

magnitudine
 9,0 MW cu epicentrul în  regiunea Tohoku din oceanul Pacific, în apropierea orașului
japonez Sendai, aflat pe coasta de est  a Japoniei.  Cutremurul a provocat
valuri tsunami ale Pacificului de până la zece metri  în înălțime. Pe scara  de
intensitate seismică a Agenției Meteorologice a Japoniei (care  nu măsoară energia
declanșată de cutremur la epicentru, ci intensitatea  mișcărilor tectonice într-un
anumit loc) seismul a măsurat la cota de 7  (valoarea maximă a acestei scări) în
anumite zone ale prefecturii Miyagi.

 Cutremurul  s-a produs în ziua de vineri 11 martie 2011 la ora 05:46:23 UTC.

Hipocentrul  acestuia s-a aflat în largul coastei de est a regiunii  Tohoku, Japonia, la
o  adâncime de 24,4 km. Inițial măsurată la 7,9 grade,  magnitudinea a fost
reestimată de serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite la  8,8 și apoi la 8,9
grade. Cutremurul este considerat ca fiind cel mai mare din  istoria Japoniei. Centrul
american pentru alerte de  tsunami în Pacific l-a măsurat la o intensitate de 9,1
pe scara  Richter. Agenția Meteorologică a Japoniei și-a  rectificat pe data de
13 martie 2011 măsurătoarea cutremurului de la 8,8 la 9,0  pe scara Richter. Înainte
de cutremurul din Sendai, cel  mai mare
fusese marele  cutremur din Hanshin din  ianuarie 1995.
În  urma seismului a fost declarată stare de urgență nucleară în Japonia din cauza 
unor probleme la centralele nucleare Fukushima I și Fukushima II din Prefectura 
Fukushima.
 
9.5grade – Valvida Chile- 22 mai 1960.
Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în lume, 9,5
grade pe scara Richter s-a produs în Chile și a dus la moartea a
aproximativ 6.000 de oameni, iar pagubele au fost uriașe, nu
atât de mult din cauza seismului cât fiind produse de tsunamiul
de 25 de metri produs. Se spune că acel cutremur a echivalat
cu 178 de miliarde de tone de TNT

9,2 grade – Alaska – 27 martie 1964. Cutremurul din Alaska din

1964, cunoscut și ca Marele Cutremur din Alaska sau
Cutremurul din Vinerea Mare,a provocat 139 de decese și mai
pagube materiale. Mișcarea telurică a seismului de 9,2 grade a
durat patru minute și treizeci și opt secunde fiind cel mai
puternic înregistrat în istoria Americii de Nord
 9,1 grade – Insulele Andaman, Sumatra – 26 decembrie 2004.
Cutremurul din Oceanul Indian, cu epicentrul de pe coasta de
vest a Sumatrei a fost cel mai devastator din istorie. Valurile
tsunami provocate de acesta au dus la moartea a 230-280.000
de oameni din 14 țări. Indonezia a fost cea mai afectată țară,
urmată de Sri Lanka, India și Thailanda. A fost cutremurul cu
cea mai lungă durată înregistrată de seismologi între 8,3 și 10
minute și făcut ca întreaga planetă să se miște cel puțin un
centimetru.

9,0 grade – Kamchatka, Russia – 04. Noiembrie 1952. Acesta a

fost primul cutremur din istorie înregistrat de aparatura de
specialitate și care a provocat valuri tsunami de peste 13 metri.
Din fericire nicio persoană nu a murit în urma acestui seism, dar
valurile au provocat daune în valoare de un milion de dolari in
Hawaii.

8,8 grade – Maule Chile – 27 februarie 2010. Cutremurul din

Chile a fost al doilea cel mai puternic cutremur care a avut loc
în Chile, iar Președintele Michelle Bachelet a declarat starea de
urgență în zonă. Hipocentrul s-a aflat la o adâncime de 35 km.
Cutremurul inițial a fost urmat de peste 70 de mișcări seismice
de intensitate mai redusă. Din epicentru, cutremurul a avut o
rază de 200 km, cel mai intens fiind afectate. În orașul
Concepción (peste 215.000 loc.) s-au înregistrat cele mai mari
pagube materiale și cei mai mulți morți. Circa 2 milioane de
oameni au suferit direct sau indirect de pe urma cutremurului.
8,8 grade – Ecuador – 31 ianuarie 1906. Cutremurul din 1906
Ecuador-Columbia a avut loc la în largul coastei Ecuadorului,
lângă orașul Esmeraldas. Cutremurul a avut o magnitudine de
moment de

8,8 și a declanșat un tsunami distructiv care a cauzat cel puțin

500 de victime pe coasta Columbiei. Cele mai mari daune
provocate de tsunami au avut loc pe coasta dintre Río Verde,
Ecuador și Micay, Columbia. Estimările numărului de decese
provocate de tsunami variază între 500 și 1500.

8,7 grade – Insulele Rat, Alaska – 02. Aprilie 1965. Cutremurul

din Insulele Rat din 1965 a avut o magnitudine de

8,7 și a declanșat un tsunami de peste 10 m pe insula Shemya,

dar a provocat daune foarte mici. 8,6 grade – Assam, Tibet – 15
august 1950. Epicentrul a fost situat în Dealurile Mishmi, la est
de Himalaya, într-o zonă disputată astăzi de China și India.
Cutremurul a fost distructiv atât în Assam (India) cât și în Tibet
(China), iar între 1.500 și 3.300 de oameni au fost uciși.
Cutremurul este considerat cel mai mare cutremur înregistrat
cauzat de coliziunea continentală și nu de subducție.

8.6 grade – în largul coastei insulei Sumatra – 04 noiembrie

2012. Din fericire acest cutremur nu a produs victime și nici
pagube materiale. Seismul a fost cauzat de ruperea a cel puţin
patru falii submarine în decurs de doar două minute şi 40 de
secunde.
8,6 grade – Nias, Sumatra – 28 martie 2005. Cutremurul din
2005 Nias-Simeulue a avut loc la 28 martie în largul coastei de
vest a nordului Sumatrei, Indonezia. Cel puțin 915 de persoane
au fost ucise, mai ales pe insula Nias. Evenimentul a provocat
panică în regiune, care a fost deja devastată de tsunami-ul
masiv declanșat de cutremurul din Oceanul Indian din 2004.

8,6 grade – Insulele Andreanof, Alaska – 9 marte 1957.

Cutremurul din Insulele Andreanof a avut loc de-a lungul
Trenchului Aleutian, granița convergentă a plăcilor care separă
placa Pacifică si cea din America de Nord și Alaska. Un tsunami
larg răspândit, cu efecte resimțite în Alaska și Hawaii. Pierderile
totale au fost în jur de 5 milioane de dolari.

8,5 grade – Banda Sea, – 1 februarie 1938. Cutremurul din

Marea Banda a avut o magnitudine estimată de 8,5 la scala de
magnitudine moment și intensități de până la VII (foarte
puternică). A generat tsunami-uri distructive de până la 1,5
metri, dar nu s-au pierdut vieți omenești.

8,5 grade – Vallenar, Chile/Argentina – 11 noiembrie 1922.

Cutremurul de la Vallenar din 1922 a declanșat un tsunami
distructiv care a provocat daune considerabile pe coasta Chile
și a fost simțit chiar și în Australia. Presa vremii a estimat peste
de 1000 de morți ca urmare a cutremurului, cel puțin 500 dintre
ei în Vallenar. 8,5 grade – Insulele Kuril – 13 octombrie 1963.
Cutremurul a avut o magnitudine de

8,5 și a fost urmat de o replică de 7,8 după șapte zile. Ambele

cutremure au declanșat tsunami care au fost înregistrate în tot
nordul Oceanului Pacific, inclusiv în Canada, Japonia, Mexic,
Hawaii, Alaska, California. Nu au fost înregistrate daune, decese
sau răniți.

8,4 grade – Kamchatka, Rusia – 3 februarie 1923. Epicentrul era

pe coasta sud-estică a Peninsulei Kamchatka. Cutremurul a
provocat un tsunami valuri care au atins o înălțime de până la
opt metri, ceea ce a provocat daune care au ajuns până în
Hawaii. Tsunamiul a provocat două decese în Kamchatka și
unul în Hawaii. 8,4 grade – Sumatra – 11 aprilie 2012.
Cutremurul a urmat la doar câteva ore după un altul de 8,6 și a
fost provocat de ruperea a cinci falii submarine. Aceste
cutremure au afectat nucleul plăcii indo-australiene, în
apropiere de Insula indoneziană Sumatra, ci nu joncţiunea celor
două plăci, aşa cum se întâmplă de obicei

8,4 grade – Peru – 23 iunie 2001. Cutremurul a afectat regiunile

peruane ale Arequipa, Moquegua și Tacna. Acesta a fost cel
mai devastator cutremur din Peru de la cel din . Cel puțin 74 de
persoane au fost ucise, dintre care 26 au fost ucise de un
tsunami. Cel puțin 2.687 au fost răniți, 17.510 de case au fost
distruse și 35.549 de locuințe deteriorate în zona Arequipa-
Camana-Tacna. Alunecările de teren au blocat autostrăzile în
zona epicentrală. Multe dintre clădirile istorice din Arequipa au
fost deteriorate sau distruse
8,4 grade – Sanriku, Japonia, 3martie 1933. Epicentrul a fost
destul de departe de orașul în care cutremurul a produs daune
destul de mici. La aproximativ trei ore după șocul principal a
urmat o replică de 6.8 magnitudine, urmată de alte 76 de
seisme cu magnitudine de 5,0 sau mai mare. Deși cutremurul a
produs pagube mici, tsunami-ul asociat, care a ajuns la o
înălțimea de 28,7 metri la Ōfunato, Iwate, a provocat pagube
extinse, a distrus multe case și a provocat numeroase victime.