Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.

Sergiu NESTOR,
şef al Catedrei procedură penală şi criminalistică
a Academiei ”Ştefan cel Mare” a MAI, doctorand
Larisa VOZNIUC,
şef al Laboratorului de expertize criminalistice a Centrului
Naţional de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiţiei

POSIBILITĂŢILE DE STABILIRE A EXECUTORULUI UNEI SEMNĂTURI (ÎNSCRIS)

EXECUTATE ÎN CONDIŢII NEOBIŞNUITE DE SCRIERE

More often the forensic experts are submitted questions related not only to establish a signature executor writing
executed unusual conditions, but also in determining whether the conditions have been executed signature or the text
in question / stress, fear, feeling alcoholism , disease conditions, etc. ie factors that influenced the departure concrete
mechanism of writing. Doing a review of forensic work in foreign countries, it appears that this problem is in forensic
research attention in recent years. For now have foreign criminaliştii experimental data about the specific influence on
the process of writing the unusual conditions related to natural or artificial deviation factors and the ability to diagnose
based on symptoms identified conditions under which the signature was made (document) to proceed correctly identify
executor of the criminal.

Tot mai des în faţa experţilor crimina-
lişti sunt înaintate întrebări ce ţin nu numai
de stabilirea executorului unei semnături exe-
cutate în condiţii neobişnuite de scriere, ci şi
de determinarea faptului în ce condiţii au fost
executată semnătura sau textul în litigiu/ stres,
teamă, stare de alcoolism, condiţii de boală
ş.a. adică a factorilor concreţi de abatere care
au influenţat mecanismul de scriere. Făcând
o trecere în revistă a lucrărilor criminalişti-
lor din ţările străine, se constată că problema
aceasta se află în atenţia cercetărilor crimi-
nalistice în ultimii ani. Pentru moment cri-
minaliştii străini posedă date experimentale
despre specificul influenţei asupra procesului
de scriere a condiţiilor neobişnuite legate de
factorii de abatere naturali sau artificiali şi de
posibilitatea de a diagnostica pe baza simpto-
melor depistate condiţiile în care s-a efectuat
semnătura (înscrisul) pentru a proceda corect
la identificarea criminalistică a executorului.
Termenul „diagnosticare” activ a pătruns şi
în cercetările criminalistice. La fel ca în dia-
gnostica medicală care studiază simptomele
bolilor, metodele şi principiile de depistare şi
cauza apariţiei lor, diagnostica criminalistică
este îndreptată la studierea semnelor care ara-
131
tă norma şi modificările obiectului investigat,
lămurirea mecanismului şi cauzelor care au
condus la aceste modificări. Tot procesul de
diagnosticare este bazat pe studierea simpto-
melor.
„Simptom” după definiţia lui A. Vinberg,
sunt factorii pe care se bazează încheierea ex-
pertului la punerea diagnosticului. Factorii
neobişnuiţi duc la o schimbare calitativă a
obiectului în litigiu. Este cunoscut că semnă-
tura persoanei în anumite condiţii este mai
deformată, cu o coordonare mai dereglată, sau
cu un aspect mai mult sau mai puţin îngrijit,
dar expertul trebuie să ştie că are de-a face cu
acelaşi executor, fiindcă factorii de neobişnu-
inţă influenţează mecanismul de scriere doar
calitativ1 .
Diagnostica grafoscopico-judiciară re-
prezintă cercetări privind la determinarea
faptului prezenţei sau absenţei condiţiilor de
neobişnuinţă asupra scrisului şi cauza apari-
ţiei lor pentru a servi ca probaţiune în ac-
tivitatea de înfăptuire a justiţiei. Aceste teme
legate de diagnosticare sunt acum tratate la
un nivel foarte serios în lucrările Institutului
1
Л. А Винверг, М. В. Шванкоеа, Почерковедческая
экспертиза, Волгоград, 1977.
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
de Cercetări Ştiinţifice din Minsk, Republica
Belarus, în special lucrările expertului A. A.
Kuprianova şi în cercetările efectuate de cri-
minaliştii din Centrul Federal de Expertize Ju-
diciare din Rusia. Practica acumulată demon-
strează că grafoscopia judiciară are nevoie de
crearea unor clasificări a semnelor diagnosti-
ce, specifice pentru fiecare grupă de factori de
influenţă, lipsa ei la moment îngreunează, iar
câteodată face imposibilă rezolvarea sarcinilor
înaintate. „Punerea veritabilă a diagnosticului
trebuie să fie condiţionată de descrierea con-
cretă a simptomelor şi de o apreciere corectă a
complexului de simptome depistat” – susţine
A. Vinberg. Procesul de determinare a sem-
nelor diagnostice este complicat. Este necesar
să cunoşti ce prezintă acel obiect, ca mai apoi
să te poţi ocupa de studierea modificărilor
pe care le-a suferit obiectul (semnătura sau
textul). De aceea, pentru a reliefa semnele de
neobişnuinţă, de formare a complexelor dia-
gnostice, caracteristice pentru unii sau pentru
alţi factori de abatere, expertul trebuie să po-
sede cunoştinţe clare despre norma semnelor
grafismului presupusului executor. Aceas-
ta se obţine cu ajutorul studierii grafismului
persoanei în cauză şi a efectuării cercetărilor
comparative pentru a determina un complex
individual de semne caracteristic pentru pre-
supusul executor2.
Obiectul diagnosticii grafoscopice ju-
diciare este prezenţa sau absenţa factorilor de
neobişnuinţă asupra scrisului în momentul
executării semnăturii (înscrisului) în litigiu şi
influenţa lor asupra mecanismului de scriere,
dar aceasta se bazează pe cunoaşterea de către
expert a legităţilor formării scrisului. Pornind
de la faptul că deprinderile de scriere sau nor-
ma se formează în procesul învăţării scrierii
şi are la bază ca mecanism fiziologic reflexele
condiţionate (steriotipul dinamic) ce iau naş-
tere în procesul a numeroase exerciţii de scri-
ere şi repetări. Aceasta duce la automatizarea
deprinderilor şi deci la stabilitatea grafismu-
lui. Astfel orice individ posedă capacitatea
de a executa grafismul într-un tempou rapid
2
И. Л. Корнеева, Общие и частные признаки почер-
ка, М., 1976.
132
şi cu mişcări sigure, aceasta fiind norma. Dar
aceasta este în raport direct de condiţiile de
scriere şi de starea scriptorului în momentul
executării procesului de scriere. La date dife-
rite şi în condiţii diferite, executorul poate să
îndeplinească un scris diferit.
Unii din factorii diagnostici care duc la
regresarea normei scrisului acţionează şi de-
termină modificarea scrisului sunt indepen-
denţi de voinţa scriptorului, iar alţii depind de
aceasta.
În acest sens se poate vorbi de 2 catego-
rii de factori: naturali şi artificiali. Din prima
categorie fac parte aşa - zişii factori naturali:
de natură anatomo-fiziologică înaintarea în
vîrstă a scriptorului, stări emotive deosebite
(excitare şi inhibiţie puternică), starea de ebri-
etate, diminuarea sau pierderea vederii, stările
maladive şi în special bolile nervoase. La ace-
eaşi categorie se pot referi şi factorii privind la
schimbarea condiţiilor de scriere unde modi-
ficările sunt cele datorate unor stări psihofi-
ziologice de mome, unei poziţii incomode a
scriptorului în timpul scrierii, folosirea unui
instrument scriptural incomod pentru per-
soana respectivă, dimensiunea redusă a hârti-
ei sau a spaţiului rezervat scrierii ori semnării,
iluminare insuficientă, limitarea mişcărilor
mânii datorită îmbrăcămintei incomode, scri-
erii cu mănuşi ş.a3.
Din a doua categorie de factori fac parte
cei artificiali, dependenţi de voinţa scriptoru-
lui: imitarea unei semnături şi autodeghizarea
propriei semnături, dar la fel şi cei rezultaţi
din dorinţa scriptorului de a scrie mai îngrijit
şi mai frumos cu ocazia întocmirii unor acte
mai deosebite, precum şi situaţiile când scrip-
torul este nevoit să scrie mai repede decât de
obicei (notiţe la cursuri, ciorne etc.). Modi-
ficările pe care le suferă scrisul sub influenţa
factorilor neobişnuiţi naturali şi neobişnuiţi
artificiali interesează cercetarea criminalistică
sub aspectul influenţei lor asupra posibilităţi-
lor de identificare a scriptorului, dar şi a lămu-
ririi calităţii mecanismului de scriere. Este de
reţinut că acestea nu creează impedimente la
3
Р. М. Ланцман, Кибернетика и криминалистиче-
ская экспертиза почерка, Москва, 1988.

atingerea scopului final – determinarea execu-
torului. Atingerea acestui scop însă depinde în
mare măsură şi de procurarea unor scripte de
comparaţie adecvate, adică texte şi semnături
din perioada când s-au produs modificările
grafismului în litigiu, ori executate în condiţii
similare celor rezultate din examinarea aces-
tui grafism4.
Modificarea scrisului este în raport di-
rect cu genul factorilor care acţionează asupra
mecanismului scrierii. Gradul de modificare
sub acţiunea anumitor factori neobişnuiţi
pentru persoană este diferit de la o persoană
la alta. Intervenţia episodică a unor anumite
condiţii şi împrejurări noi de scriere neobiş-
nuite pentru executor duce la modificări va-
riabile ale grafismului. Dar repetarea acestor
factori neobişnuiţi se poate solda cu crearea
unei alte variante de scriere adaptându-se la
noile condiţii care pentru ea devin acum obiş-
nuite – norma. Unele modificări ale grafismu-
lui se produc treptat. Altele apar spontan şi
sunt relativ îndelungate (traumatismul mânii,
o boală cu debut rapid, dereglarea activităţii
psihice etc.). Pe baza datelor experimentale
s-a specificat existenţa unor complexe de sem-
ne specifice pentru scrisul executat sub influ-
enţa factorilor de neobişnuinţă, de exemplu
complex de simptome specific pentru scrisul
executat în stare de alcoolism, pentru scri-
sul persoanelor în etate, pentru slab văzători,
pentru diferite maladii, boli psihice, boli ner-
voase ş.a. La fel sunt specificate complexele de
semne caracteristice pentru factorii artificiali,
creaţi de om: imitarea semnăturii, autodeghi-
zarea propriei semnături ş.a. Expertul trebuie
să cunoască natura şi complexul modificărilor
în funcţie de acţiunea fiecăruia dintre factorii
care le provoacă pentru că numai astfel va reu-
şi să facă o apreciere corectă a caracteristicilor
grafice pe care le constată şi să rezolve în final
problema identităţii5.
În cadrul expertizei de identificare a
executorului şi de determinare a condiţiilor în
4
Lucian Ionescu, Expertiza criminalistică a scrisului,
Iaşi, 1973.
5
Л. А. Винверг, М. В. Шванкоеа, Почерковедческая
экспертиза, Волгоград, 1977.
133
Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.1
care a fost executată semnătura în litigiu sunt
necesare scripte de comparaţie, executate sub
influenţa aceloraşi factori care au generat de-
formările scrisului. Condiţiile în care se pre-
supune că a fost executată semnătura în litigiu
se află, de regulă, prin studierea încheierii sau
ordonanţei în care se indică, de exemplu: că
executorul a îndeplinit semnătura în maşina
ce mergea sau într-o încăpere neiluminată, sau
după ce a consumat medicamente, pe o mapă,
pe geanta persoanei, pe perete, pe sticla ma-
şinii, pe o oglindă mică, cu mănuşi pe mână
ş.a. Astfel, noi trebuie să încercăm să obţinem
modele de comparaţie executate în condiţii si-
milare celor indicate în ordonanţă sau înche-
iere. Modelele de comparaţie se pot colecta în
diferite poziţii, pe perete, în picioare cu mă-
nuşi. În cazul în care nu putem obţine modele
de comparaţie executate în condiţii similare,
folosim datele experimentalele descrise în me-
todicele speciale de cercetare criminalistică a
scrisului6.
Este important să se facă distincţie între
complexul de factori specific pentru imitare,
pentru deghizare, pentru starea de boală, pen-
tru stres ş.a., fiindcă fiecare factor de influenţă
are complexul lui de semne. Confundarea lor
poate duce la erori de apreciere a caracteristi-
cilor scrisului şi în final la o soluţionare greşi-
tă a problemei identităţii scriptorului şi supli-
mentar a condiţiilor în care a fost semnat sau
întocmit documentul dat.
Cu toată existenţa acestei mulţimi de fac-
tori care influenţează asupra calităţii scrisului
– sarcinile identificării criminalistice sunt re-
zolvate în temeiul caracteristicilor, însuşirilor
şi semnalmentelor care sunt relativ neschim-
bate şi proprii numai unei anumite persoane
sau unui anumit obiect numite – normă.
Bibliografie:
1. S. Doraş, Criminalistica, Chişinău, 1996.
2. Emilian Stancu, Ciminalistica, Bucureşti,
1992.
3. Emilian Stancu, Tratat de criminalistică,
Bucureşti, ed. II. 2002.
6
Л. А. Винверг, М. В. Шванкоеа, Почерковедческая
экспертиза, Волгоград, 1977.
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

4. M. Gheorghiţă, Criminalistica, Chişinău

1995.
5. Ion Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1992.
6. Lucian Ionescu, Expertiza criminalistică a
scrisului, Iaşi, 1973.
7. Корнеева И. Л., Общие и частные при-
знаки почерка, М., 1976.
8. Винверг Л. А, Шванкоеа М. В., Почерко-
ведческая экспертиза, Волгоград, 1977.
9. Сафроненко Т. И., Применение фото-
графических методов при исследовании
вытравленных записей, М., 1977.
10. Винверг Л. А, Шванкоеа М. В., Почерко-
ведческая экспертиза, Волгоград, 1977.
11. Ланцман Р.М., Кибернетика и крими-
налистическая экспертиза почерка,
Москва.

134