RECOLTAREA PRODUSELOR NORMAL CONTAMINATE

DISCIPLINA:
EPIDEMIOLOGIE SI SANATATE PUBLICA

LIBER(VILAU) OANA-MADALINA
ANUL II A.M.G.

ANUL DE STUDIU 2019-2020

 Recoltarea produselor normal contaminate

1. Secretia faringiana
Indicatii : faringite,angine streptococice sau de alta etiologie, confirmarea diagnosticului in difterie,
urmarirea purtatorilor de streptococus piogenes sau corinebacterium diphteriae.
Recoltarea : asistentul va aseza pacientul pe un scaun cu gatul in usoara extensie si deschiderea larga a
gurii.In timp ce asistentul apasa cu o mana apasatorul de limba, cu cealalta mana sterge cu tamponul
faringian amigdalele si peretele posterior al faringelui, urmarind ca recoltarea sa includa zone cu cea
mai evidenta reactie inflamatorie sau purulenta.Apoi introduce tamponul in tubul protector si
mentioneaza pe eticheta nume, prenume, varsta, data si ora recoltarii.Aceata recoltare se va face
dimineata, fara ca pacientul sa-si faca toaleta bucala, sa faca gargarisme sau sa manance.Prelucrarea
probei trebuie facuta in maxim 3 ore de la recoltare.
2. Exudat nazal şi nazofaringean
Exudat nazal – indicaţii : viroze respiratorii, urmărirea calitatii de purtător pentru stafiloccocus aureus,
streptococus piogenes.
Recoltarea : asistentul foloseste un tampon nazal cu care sterge pe rand vestibulul foselor nazale. Acest
tampon trebuie sa fie în prealabil umectat într-o solutie salina.
Exudat nazofaringian – indicatii : tuse convulsiva, viroze respiratorii, urmărirea calitatii de purtator
pentru streptococus piogenes, bacili difterici.
Recoltarea : asistentul asează pacientul pe scaun, cu ceafa usor în extensie. Introduce tamponul printr-o
nara pana atinge peretele posterior apoi il roteste si îl retrage. Apoi introduce tamponul în tubul
protector si mentionează pe eticheta : nume, prenume, varsta, data si ora recoltarii.
3. Secretie otică
Indicatii : otite medii sau externe : se foloseste fie tampon, fie lanteta de punctie care prelevează dupa
prealabila timpanocenteza. In otitele externe intrucat de regula pacientii prezinta scurgeri purulente sau
serosangvinolente, se recolteaza direct din conductul auditiv cu ajutorul unui tampon steril. Apoi
introduce tamponul în tubul protector şi mentionează pe etichetă : nume, prenume, varstă, data si ora
recoltarii.
4. Sputa
Trebuie făcuta distinctia intre sputa şi saliva din punct de vedere al continutului si microorganismelor şi
din acest motiv asistentul trebuie sa explice corect pacientului modul de manevra.
Recoltarea sputei se face obligatoriu dimineata folosindu-se pahare sterile clatind în prealabil gura cu o
solutie salina sau pur si simplu cu apă. In infectiile acute cantitatea de spută poate fi minim în timp ce
in cele cronice gen tuberculoza, cantitatea trebuie să reprezinte expectoraţia din 1-2 ore. Dacă este o
tuse slab productiva se va putea face stimulare cu inhalare de aerosoli calzi cu solutie salină 10%.
5. Lichidul gastric
Recoltarea acestuia se face obligatoriu dimineaţa pe nemancate. Deoarece are un pH puternic acid,in
jur de 1, in el nu pot fi gasiti germeni viabili ci doar unii bacili acidorezistenti sau bacterii sporulate. In
cazul bolnavilor cu fenomene de anaciditate, afectiuni ce presupun staza gastrica sau neoplasme
gastrice, pH-ul vireaza spre alcalin şi atunci în sucul gastric vor fi identificati foarte multi germeni
ingerati odată cu alimentele si înghititi cu saliva. In cazul unor afectiuni microbiene de tip gastrite
flegmonoase, alaturi de bacteriile care au produs afectiunea, se vor identifica si numeroase celule
epiteliale şi leucocite. Un rezultat particular se poate întalni la copii şi la femei care sunt diagnosticati
cu tuberculoza. Aceste categorii de obicei nu expectoreaza ci înghit sputa de aceea în examenul sucului
gastric vor fi evidentiati bacilii coch care sunt si acido-alcolo-rezistenti.
Recoltarea : asistentul va pregati pacientul explicandu-i sa nu manance cu 12 ore înaintea acestei
manevre. Ii va recomanda sa facă o toaleta a cavitatii bucale cu solutie salina apoi se introduce sonda in
stomac si se aspira lichid de stază daca acesta exista. Daca nu exista se va face o spalare a cavitatii
gastrice cu 100-200 ml apa sterila care se va aspira imediat. Ulterior se va transporta lichidul in
laborator pentru analiza.
6. Lichid de vărsătură
Indicaţii : gastroenterite, toxinfectii alimentare.
7. Materii fecale
Produse = materii fecale.
Prelevarea se face direct din rect sau emisie spontana de scaun.
a)prelevarea directa din rect se face în dizenterie cronică, la purtatorii de Shigella, salmonela. Se
foloseste sonda NELATON sau tamponul rectal. Astfel de manevra nu este indicata in infectiile acute in
care localizarea agresiunii bacteriene este la nivelul jejunului sau ileonului. In cazul folosirii
tamponului, asistentul il va introduce intrarectal aproximativ 15 cm, iar in cazul folosirii sondei aceasta
va fi atasată unei seringi. Dupa recoltare se introduce tamponul în tubul protector si se mentionează pe
etichetă : nume, prenume, varsta, data şi ora recoltarii.
b)prelevarea din scaun se recomandă pentru toate cazurile de diaree acută. Se recoltează din 3 zone
diferite ale scaunului sau daca acesta prezinta elemente particulare gen sange sau mucus se va recolta si
din acele zone. Probele recoltate trebuie administrate în maximum 2 ore uneori chiar la patul
bolnavului (dizenterie).O astfel de determinare se recomandă în afectiuni precum salmoneloze,
dizenterie, enteroviroza sau holera.
8. Secretii uretrale
Indicatii : pacienti cu uretrită. Microbii cautati sunt gonococ, trichomonas, virus herpes.
Recoltarea se face la aproximativ 2 ore după momentul mictiunii folosindu-se un tampon steril.
Modalitatile de recoltare sunt usor diferite în raport cu cantitatea de secretie.
9. Secretia vaginala
Indicatii suspiciunea unei afectiuni genitale prin prezenta unor simptome sau suspiciune în context
epidemiologic, de exemplu partener confirmat. Aceasta manevră se recomanda în vulvovaginite
specifice sau nespecifice.
Recoltarea : asistentul va recomanda pacientei să nu facă toaleta şi va recolta secretia adunata în fundul
de sac vaginal posterior, secretie pe care o va imparti pe trei tampoane. Primul tampon va fi descarcat
intr-o solutie salina izotina si se va face din el un preparat între lama şi lamela. Al doilea tampon va
folosi la executarea unui frotiu colorat GRAMM iar al treilea va fi folosit pentru diagnosticul
bacteriologic adica va fi insămantat pe medii de cultura specifice.
10. Secretia conjunctivala
Indicaţii : conjunctivite si cheratite, infectii ale pleoapelor, infectii ale aparatului lacrimal, abcese,
flegmoane orbitale.
Recoltare pentru exudatul care s-a adunat în sacul conjunctival. Acesta poate fi de tip seros,
seropurulent, purulent, fibrinos, pseudomembranos.Se folosesc tampoane umectate în bulion nutritiv
sau prin capilarite cu ajutorul micropipetei aplicata direct în sacul conjunctival.
Recoltare prin raclaj cu ajutorul unei spatule sterile de platină. Indiferent de metoda de prelevare
momentul recoltării trebuie să fie înaintea manevrei de toaletare a fetei care ar putea îndeparta secretiile
din sacul conjunctival fara a exista un machiaj al fetei si anterior oricarei terapii antimicrobiene,
antifungice, indiferent că s-ar administra local sau sistemic pentru ca aceasta ar diminua considerabil
posibilitatea identificarii germenului.
11. Puroiul
Acesta este format din leucocite, respectiv polimorfonucleare neutrofile în faza acuta si monocite in
faza cronica asociate cu resturi de celule si microorganisme de regula fagocitate. Scurgerea de puroi
poarta numele de supuratie si acesta este un proces care se poate intalni în interstitiile cutanate( sub
formă de pustule, abcese, furuncule, hidrosadenita).Deasemenea în tesuturile musculoscheletice (sub
forma de flegmoane,mai ales fesiere și periamigdaliene sau abcese), în viscere sub forma de abcese, in
cavitati preformate cum ar fi sinusurile paranazale, pleura-empiem- pericard, urechea medie sau
peritoneu, pe suprafete tisulare denudate sub forma plagilor arse. Odata recoltat puroiul se trimite in
maximum 2 ore la laborator pentru a fi insamantat. De obicei se folosesc ca metode punctia aspiratie,
chiuretajul sau biopsia. Daca este vorba de o leziune cronica trebuie avut în vedere ca aceasta este mai
saraca in microorgnisme patogene motiv pentru care cantitatea de puroi recoltata trebuie sa fie mai
mare. Avand in vedere ca in focarul respectiv pot sa fie bacterii aerobe sau anaerobe se vor face doua
recoltari în doua recipiente diferite sterile, unul pentru varianta aeroba celalalt pentru cea anaeroba.