Letonia

Denumirea oficială: Republica Letonia

Capitala: Riga (900.000 loc.)
Limba oficială: letona
Suprafaţa: 64.000 km2
Locuitori: 2,53 mil. (40 loc./ km2)
Religia: protestantism 66%; ortodoxism; catolicism
Moneda: lats-ul
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 18 noiembrie

Geografie: L. este aşezată în partea central-nordică a Europei, la M. Baltică. Limite: Estonia

(N), Rusia (E), Belarus (SE), Lituania (S), M. Baltică (Golful Rigăi) la V. G. fizică: L. are
ieşire la Marea Baltică. Este o ţară cu un relief de câmpie joasă (mai ales în V, pe ţărm), sub
100 m; în SV mai înalt: Podişul Kursa; 185 m. În centrul ţării sunt colinele Vidzeme (peste
300 m); în E colinele Latgale până în 300 m) presărate cu sute de lacuri, puţin adânci, cca.: 10
m. Reţeaua hidrografică este foarte densă; cu ape, ce au un curs scurt (peste 10.000); Daugara
(357 km) şi Gauja. Există 2000 de lacuri. Clima: este temperată, cu influenţe maritime mai
ales în V. Precipitaţiile sunt între 600-800 mm/an. Floră şi faună: Păduri de conifere 40% din
terit.; în reg. mlăştinoase vegetaţie de turbărie. Faună diversă. Au fost aclimatizaţi zimbrul,
ursul brun, castorul şi ondatra (un mamifer rozător originar din America de Nord sau Castor
de Canada). Populaţia: este formată din letoni 52%; ruşi (36%), bieloruşi, ucrainieni,
polonezi, lituanieni. Concentrarea pop. în reg. din jurul capitalei Riga. Rata natalităţii: 11,3‰;
a mortalităţii: 13,4‰. Rata pop. urbane: 73%. Resurse şi economie: Economie dezvoltată,
industrial-agrară, bazată pe resurse proprii: industria energetică bazată pe turbă; laminate,
vehicule, motoare electrice, aparatură electrotehnică, îngrăşăminte chimice, textile, tricotaje,
materiale de construcţii (roci de calcar, dolomită, gips), cherestea. Agric. se bazează pe
creşterea animalelor (lapte, carne): bovine, porcine. Culturi: orz, secară, cartofi, plante
furajere; silvicultură. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi transport maritim. Oraşe:
Daugavpils, Liepaja, Jelgava, Ventspils (port prin care intră petrolul exportat de Rusia).
Istoria: În mileniul II-I se stabilesc pe terit. L. triburile proto-baltice, la sudul celor ugaro-
finice (Estonia, Finlanda). Limba oficială letonă este indo-europeană (grupul de limbi baltice).
La sfârşitul sec. XIII şi începutul sec: XV cavalerii teutoni stăpânesc L. ca parte a Livoniei;
ordinul cavaleresc livonian îi creştinează pe băştinaşi. În 1201 este fondată Riga de către
episcopul Albert al Livoniei. Oraş hanseatic, se dezvoltă în secolele ce urmează. Războiul
Livoniei (1553-1583) şi trecerea sub stăpânirea Poloniei a Curlandei. Conflictul suedezo--
polonez se încheie în 1629 cu anexarea oraşului Riga şi a ducatului Pardangava de către
Suedia. Războiul ruso-suedez 1700-1721; o parte din Letonia trece de la suedezi la ruşi. În cea
de a treia împărţire a Poloniei, ducatul Curlandei intră sub autoritatea Moscovei (1795). Sec.
XIX mişcări de emancipare naţională: Ocupată de germani în 1918 apoi eliberată, Consiliul
Popular leton declară independenţa de stat a Letoniei. În acelaşi an, cu sprijinul Armatei Roşii
ruseşti, Letonia se proclamă putere sovietică. În 1919 Riga este ocupată de trupe germane;
război civil. În 1920 tratatul de pace letono-sovietic; în 1921 Letonia independentă devine
membră a Ligii Naţiunilor. În 1934 se impune o dictatură. Prin pactul Molotov-Ribbentrop
(1939) Letonia este socotită zonă de influenţă sovietică şi Stalin aduce aici trupe sovietice, se
impune un nou guvern şi este ales un nou parlament; se proclamă Republica Socialistă
Sovietică Letonă care din 1940 este înglobată în URSS. În 1941 este ocupată de nemţi; face
parte din al treilea Reich; revine la URSS în 1944-1945. Cca. 30% din letonieni (represiune,
emigrare) dispar din Letonia. În 1989 Partidul Comunist din Letonia renunţă la monopolul
puterii sub influenţa politicii de glasnosti a lui Gorbaciov. În 1990 Letonia adoptă declaraţia
de independenţă a statului cu denumirea de Republica Letonia. Populaţia rusofonă se opune
independenţei. În 1991, prin plebiscit, majoritatea pop. se pronunţă pentru independenţă;
URSS şi comunitatea internaţională îi recunosc independenţa. Staţionarea trupelor ruseşti pe
teritoriul L., până în 1.994, prezenţa unei pop. rusofone de peste 30% care ridică probleme de
convieţuire şi de folosire a limbii materne, toate au făcut şi fac dificilă tranziţia spre o
economie de piaţă şi un stat de drept. Statul: este republică parlamentară, conform Legii
Constituţionale din 1990. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Suprem ales pe 5 ani;
cea executivă de Consiliul de Miniştri, numit de Consiliul Suprem. Multipartitism.