INSTITUTIILE MEDIEVALE

1. DOMNIA ( institutia centrala, creatie politica romaneasca ) SEC XIV - XVI - institutie principala pt Mol o!a si "#. Domnul - stapanul tarii si !oie!o (con ucatorul armatei ) , numea re$atorii - eci ea politica e%terna - in plan &u ecatoresc, era sin$urul care aplica pe eapsa cu moartea. ( &u . suprem ) -' omn si sin$ur stapanitor ' . ' mare !oie!o ' - politica e%terna - eclara ra()oi si inc*eie pace, semnea(a tratate cu tarile !ecine - politica interna - con ucatorul statului, coman ant suprem al armatei, con uce intrea$a a ministratie, )ate mone a, instituie sistem e impo(ite - succesiunea se +ace ere itar - linie masculina, inastia ,asara)ilor ( "# ) si inastia Musatinilor )( Mol o!a ) sau electi! - alesi e marea )oierime in ran ul mem)rilor +amiliei omnitoare - omnia s-a &usti+icat prin ori$inea sa i!ina -. VOIEVODA"./ IN "#ANSI/VANIA 1. - con us e !oie!o - !oie!o ul era numit e re$ele .n$ariei cu acor ul no)ilimii transil!ane - a!ea atri)utii a ministrati!e, &u iciare si militare. - sec XIII-XIV, !oi!eo(ii #. ,orsa si /. 0an actionea(a complet esprinsi si #e$atul .n$ariei -. - SEC XVI - e!ine principat autonom su) su(eranitate otomana - con usa e principe alea e Dieta ( +or le$islati! al tarii ) , rept o+erit e sultan - principele etinea prero$ati!e 1. - SEC XVII - Diploma /eopol ina, intra su) ominatie *ans)ur$ica 23 pro!incie a Imperiului 4a)s)ur$ic - con usa e imparat prin interme iul unui $u!ernator ales e Dieta - statutul politic al romanilor in "rans. s-a e$ra at 1. ,ISE#ICA - repre(int puterea suprem pe plan spiritual - era principalul spri&in al Domniei - recunoaterea statelor me ie!ale rom5neti s-a +cut implicit prin recunoaterea mitropoliilor care au contri)uit la consoli area acestora - orto o%ismul a a!ut un rol eterminant la a+irmarea rilor #om5ne e%tracarpatice ca state in epen ente. CONC/.6IE7 ,iserica a &ucat un rol important 8n &usti ie, cultur i a+irmarea +iinei noastre spirituale, a com)tut p$5nismul musulman i o+ensi!a catolic. E!ul Me iu cretin a trans+ormat instituia ecle(iastic (,iserica) i autoritatea laic ( Domnia) 8n elementele eseniale ale construciei e stat

TARA ROMANEASCA
1. A +ost +a!ori(ata e 9AC"O#I IN"E#NI 7 - e(!oltarea economica si a rumurilor comerciale - +eu ali(area societatii romanesti si a+irmarea )ur$*e(iei - cresterea emo$ra+ica 9AC"O#I EX"E#NI - estramarea ominatiei sla!ilor la N si S Dunarii - politica e%pansionista a .n$ariei si I. ,i(antin care urmareau ani*ilarea autonomiilor romanesti - trecerea ultimului !al e mi$ratori turanici (+actor e ec*ili)ru pt ca opresc politica e cuceriri a un$urilor si )i(antinilor ) - stin$erea inastiei Arpa iene care eclansea(a in #e$atul .n$ar lupte interne ceea ce uce la instalarea anar*iei si sla)irea statului. /A S.D DE CA#:A"I 7 DI:/OMA CAVA/E#I/O# IOANI"I ( 1-;< ) - atri)uita e re$alitatea ma$*iara ca!alerilor ioaniti, pe care i-a coloni(at la S e Carpati - in sc*im)ul o)li$atiilor militare re$ele le o+erea aruri si pri!ile$ii e or in economic - atesta or$ani(area politica prin e%istenta a = autonomii locale in acest spatiu

a. ,anatul Se!erinului - marca e $ranita cu rol e aparare !asala coroanei un$are ). V. lui /ito!oi si Seneslau intre >iu si Olt c. C. lui Ioan si 9arcas in stan$a si reapta Oltului. - Vor)este espre or$ani(area sociala a romanilor - mentionea(a e%istenta unei cate$orii sociale pri!ile$iate ' mai marii pamanturilor ' )oierimea - in+ormea(a espre potentialul economic si structura etnica - )o$atia pamanturilor si *arnicia locuitorilor , pe care ii numeste #omani. ETAPELE INTEMEIERII : I ETAPA : uni+icarea teritoriala su) o si$nura autoritate centrala si o)tinerea in epen entei statului nou +ormat 7 "#. 1. 1-<<-1-<?, /ito!oi intra in con+lict cu re$alitatea ma$*iara. C 7 enunta su(eranitatea ma$*iara ( re+u(a sa mai +ie !asalul re$elui un$ar ) re+u(a plata tri)utului es+asoara o politica in epen enta la S e Carpati E 7 ucis in lupta, iar tara sa ramane in continuare !asala .n$ariei -. 1-?@ - Descalecatul lui #a u Ne$ru-Vo a in 9a$aras la Campulun$ si Ar$es ( nu este sustinut e i(!oare, eci nu poate +i apro)at ) 1. ,ASA#A, I IN"EMEIE"O#./ - cu el incepe istoria certa - reali(ea(a uni+icarea teritoriala prin unirea c*e(atelor i !oie!o atelor - isi impune autoritatea politica - eli)erea(a teritoriile locuite e romani - constituie "A#A #OMANEASCA ( contine ,anatul Se!erinului, Oltenia, Muntenia pana la Dunare si ,asara)ia ) - "# era !asala .n$ariei atorita incorporarii ,anatului e Se!erin ( marca e $ranita ) Cau(ele con+lictului cu .n$aria 7 stapanirea ,anatului e Se!erin.,asara) o+era <@@@ marci e ar$int, re$alitatea ma$*iara ( Carol #o)ert e An&ou ) re+u(a, apoi incepe in 111@ )atalia e la :osa a (Cronica pictata e la Viena ) 23 o)tinerea in epen entei A II-A ETAPA 7 consoli area statului su) urmasii lui ,asara) I prin crearea institutiilor laice si ecle(iastice Nicolae Ale%an ru 7 - reconciliere romano-ma$*iara cu /u o!ic I - 'marele si sin$urul stapanitor omn ' a+irma in epen enta statului - 11=? - prima mitropolie a .n$ro-Vla*iei la Curtea e Ar$es Vla isla!-Vlaicu 7 - se preocupa e a+irmarea in epen entei statului - re+u(a sa preste(e oma$iul e !asalitate re$elui ma$*iar - intra in con+lict cu coroana an$e!ina -3 !ictorie pe raul Ialomita e+ect 7 recunoasterea su!eranitatii statului romanesc e catre re$alitatea ma$*iara. - 11<@ - a oua mitropolie la Se!erin - )ate primele mone e - crea(a Cancelaria Domneasca

MOLDOVA
9actori interni 7 - e(!oltarea economica si a marilor rumuri comerciale - +eu ali(area societatii si a+irmarea )ur$*e(iei - cresterea emo$ra+ica 9actori e%terni 7 - estramarea ominatiei sla!ilor la N si S Dunarii - politica e%pansionista a .n$ariei si I. ,i(antin - trecerea ultimilor mi$ratori turanici - stin$erea inastiei Arpa iene A."ONOMII /OCA/E 7 - i(!oarele atesta or$ani(area politica a romanilor prin e%istenta O,S"I/O#-3 .NI.NI DE O,S"I(&upanate) -3 CAM:.#I ( lui Vla , Dra$os) -3 COD#II (Cosminului, /apusului) -3 "A#I ( "ara

,ro nicilor ) -3 CO,A/E( ,acau, Vaslui ) -3 OCOA/E ( Vrancea, Campulun$ ) - sunt amintiti ' ucii ' - con ucatori politici cu atri)utii militare - mentionea(a e%istenta unei cate$orii sociale pri!ile$iate - )oierimea I ETAPA : unificarea teritoriala sub o singura autoritate centrala si obtinerea independentei - "eoria escalecatului este sustinuta e i(!oare si poate +i emonstrata - rol important l-au a!ut !oie!o(ii transil!aneni Dra$os si ,o$ an 1. Descalecatul lui Dra$os 7 - uneste autonomiile locale sin NV Mol o!ei - con uce o matrca e $ranita, si este !asal coroanei ma$*iare - in sc*im)ul +i elitatii, re$ele ma$*iar ii recunoaste continuitatea inastica a +iilor lui 7 SAS si ,A/C -. Descalecatul lui ,o$ an 7 - !oie!o al Maramuresului - s-a opus ten intelor coroanei ma$*iare e catolici(are +ortata - il inlatura e la putere pe ,alc, ultimul urmas al lui Dra$os in 11=1 - .n$aria recunoaste neatarnarea statului me ie!al Mol o!a A II-A ETAPA : consolidarea statului sub urmasii lui Bogdan 1. Domnia lui /atcu - politica e in epen enta - papa ii recunoaste titlul e uce al Mol o!ei - ce ea(a presiunilor papei si accepta constituirea unei Episcopii catolice la Siret - populatia re!ine la orto o%ism, papalitatea si re$alitatea ma$*iara nu ii poate incorpora politic sau reli$ios pe romani -. Domnia lui :etru Musat - ale$e alianta cu :olonia, acceptan su(eranitatea acestora - eplina e$alitate, re$ele polon se imprumuta cu 1@@@ e ru)le pentru care :etru Musat primeste $arantie cetatile 4alici si :ocutia - )ate primele mone e e ar$int si arama. - crea(a o mitropolie la Sucea!a, un e si-a sta)ilit rese inta omneasca, recunoscuta e :atriar*ia e la Constantinopol - crea(a Cancelaria Domneasca 1. Domnia lui #oman I - crea(a 'Mol o!a Mare' , scoate Mol o!a e su) epen enta 4anatului 4oar ei e Aur - intra in con+lict cu re$alitatea polona pentru cetatea :ocutia eoarece Vla isla! Ia$ello tre)uia sa plateasca atoria, iar #oman ocupa acest teritoriu.

DOBROGEA
1. Autonomii locale intre Dunare si mare - Inscriptia e la ,asara)i - Mur+atlat ( sec X ) - atestat un con ucator numit A*eor$*e - inscriptia in lim)a sla!a e la Mircea-Vo a - +omatiune politica su) con ucerea unui &upan Dimitrie (&upanat), pro)a)il e ori$ine )ul$ara - scriitoarea Ana Comnena ' Ale%eia a ' - e%istenta +ormatiunilor con use e Sesla!, Sat(a si "atos - sec XIII - e%istenta unei +ormatiuni politice romanesti pe malul Marii Ne$re intre Man$alia si Varna numita "ara Car!unei - se% XIII - teritoriul trece su) stapanirea Asanestilor, apoi con ucatorului celui e-al --lea "arat ,ul$ar, ar continua e%istenta unor autonomii locale precut "ara Ca!arnei - "ara Ca!arnei - con usa e ,alica , recunoscuta e ,i(ant in 11-= - a repre(entat nucleul statului o)ro$ean - structura politica e con+esiune orto o%a, platea tri)ut emirului tatar No$ai - se constitiuie in sec XIV in principat in epen ent con us e ,alica si apoi e Do)rotita E9EC" 7 prin uni+icarea acestor +ormatiuni politice se constituie statul me ie!al Do)ro$ea E"A:E/E IN"EMEIE#II 7 I E"A:A 7 uni+icarea teritoriala su) o sin$ura autoritate 7 - Do)roti sau Do)rotici ( 11=;-11BC), urmasul lui ,alica - recunoscut mai 8nt5i strate$ i apoi espot e I. ,i(antin - menine le$turi cu !oie!o(ii "# i uni+ic DrileE intre Dunre i Mare cre8n statul me ie!al

DO,#OAEA ( SEC. XIV). A II-A E"A:A 7 consoli area statului 7 - Do)ro$ea este inclus 8n statul me ie!al "# e Mircea cel ,tr5n, up ce acesta 8n+r5n$e otile turceti - 11BB-11B?, Mircea cel ,tr5n uni+ic spaiul rom5nesc e la DMarea cea MareE la Se!erin.