Eseu:

,,Teorema lui
Thales”
la matematica
a elevei clasei a
VIII-a A
Strimbanu
Adelina
Thales din Milet (624 - 546 î.Hr.), după cum afirmă  Proclus, ar fi cunoscut teoremele privitoare
la triunghiurile asemenea, cu ajutorul că rora a mă surat depă rtarea unui vas de la ță rmul mă rii. De asemenea,
tot cu ajutorul unor teoreme de geometrie, el ar fi mă surat înă lțimea marii piramide a lui Keops.
Astă zi, sub numele de „teorema lui Thales” sunt cunoscute legă turile care există într-o configurație de cinci
puncte, ABCDE, unde A, B, D sunt coliniare, A, C, E sunt coliniare, iar DE este paralel cu BC.
De aici se pot lă muri mai departe asemă nă rea a două triunghiuri (șase puncte) și mai departe, asemă narea a
două figuri geometrice în spațiul tridimensional sau cu mai multe dimensiuni. Se poate caracteriza o
geometrie prin atributul „thalesiană ”, indicâ nd că în acea geometrie funcționează teorema lui Thales.
Pentru a demonstra teorema lui Thales este necesară noțiunea de „comensurabilitate”. Cu alte cuvinte,
segmentele care intervin trebuie să aibă o mă sură comună, iar raportul lor trebuie să fie un numă r rațional.
Cum, în general, două segmente nu sunt comensurabile, în geometria modernă apar noțiunile de „numă r
real”, „corp”, „spațiu vectorial”, „transformare liniară ” și pâ nă la urmă „omotetie” (adică asemă nare în cel mai
general caz), care pot valida teorema lui Thales și pentru alte triunghiuri cu laturi incomensurabile.
Cazul AD = DB

În acest caz, se prelungește DE pâ nă întâ lnește în M paralela dusă prin C la AB. Așadar DM || BC și MC
|| DB, deci DMCB este un paralelogram iar DB = MC.
Atunci: AD = DB = MC.
Rezultă că triunghiurile ADE și CME sunt egale (cazul ULU de egalitate). În concluzie, AE = EC și
AE:EC = AD:DB ( = 1 )

Linia mediană a unui trapez

DE este linia mediană a unui trapez

În trapezul AA'BB' se duce prin A o paralelă la A'B' , care taie DE și BB' în M, respectiv N.
Se știe deja că AM = MN. Cum AMEA' și MNB'E sunt paralelograme, rezultă : A'E = AM = MN
= EB', A'E:EB' = AM:MN = AD:DB și
A'E:EB' = AD:DB

Segmente comensurabile[modificare | modificare sursă ]

Pentru ca demonstrația să poată fi facută , trebuie ca linia MN să taie AB în

segmente AM și MB comensurabile (care au ca lungime multiplii unei aceleiași unită ți de
mă sură )

Fă ră a pierde din generalitate, să presupunem că AM:MB = 5:3. Se duc linii paralele cu baza
BB' prin punctele care reprezintă mă sura comună a segmentelor AM și MB. Liniile paralele
vor împă rți A'B' deasemenea în segmente egale, pentru că fiecare trei paralele alăturate
trasează un trapez și linia lui mediană. Așadar A'N:NB' este deasemenea egal cu 5:3. În
concluzie,
 AM:MB = A'N:NB' Q.E.D.
Limita acestui raționament[modificare | modificare sursă ]
este dată de existența segmentelor incomensurabile, cum ar fi de pildă  1:√2. Oricum, un
astfel de raport poate fi oricâ t de bine aproximat prin numere raționale (adică prin
segmente comensurabile)
AM:MB ≈ A'N:NB'

Demonstrația lui Euclid

Euclid face apel la raportul unor arii :

AD:DB = aria(AED):aria(DEB) = aria(ADE):aria(EDC) = AE:EC
1) Triunghiurile AED și DEB au aceeași înă lțime h. Așadar raportul ariilor este egal cu
raportul bazelor AD și DB.
2a) Triunghiurile BDC și BEC au aceeași arie, pentru că au aceeași înă lțime, care este
distanța dintre paralelele BC și DE.
2b) Atunci aria(AED):aria(DEB) = aria(ADE):aria(EDC) și care, mai departe,
3) Este egală cu raportul segmentelor AE și EC, pentru că cele două triunghiuri au aceeași
înă lțime h'. Q.E.D.
Deficiența demonstrației prin ”feliere” în fața demonstrației lui Euclid va fi compensată
mult mai aproape de zilele noastre, prin dezvoltarea analizei matematice, care studiază
însumarea unui numă r tot mai mare de cantită ți din ce în ce mai mici. Odată clarificate
noțiunile de numă r real, corp și spațiu vectorial, teorema lui Thales reapare în matematica
modernă sub numele de „omotetie”.

Reciproca teoremei lui Thales

Dacă o dreaptă determină pe două din laturile unui triunghi, sau pe prelungirile acestora, segmente
proporționale, atunci ea este paralelă cu a treia latură a triunghiului.
Dacă :
AD pe DB = AE pe EC
atunci:
DE paralel cu BC