1.

Obiectul de studiu şi metodologia cercetării economice

De la ontologie la ştiinţa economică. Diviziunea în cadrul ştiinţelor economice.

Economia politică – ştiinţă economică teoretică fundamentală şi bază metodologică a
tuturor disciplinelor economice specializate.
Geneza economiei politice. Evoluţia viziunilor privind obiectul ei de studiu.
Sistemul economic şi legităţile funcţionării lui ca obiect de studiu primordial.
Metodologia şi metoda. Metoda logicii formale şi instrumentele ei: analiza şi
sinteza, inducţia şi deducţia, abstracţia, analogia. Cauzalitatea şi importanţa factorului
timp în cercetarea economică.
Dialectica ca metodă de cunoaştere a economiei în dezvoltare. Contradicţiile
dialectice. Istoricul şi logicul dezvoltării economice.
Metoda sistemică de cercetare. Principiul complexităţii. Evidenţa factorilor politici,
naţionali şi socio-culturali care influenţează diversitatea modelelor de dezvoltare
economică. Modelarea economico-matematică.
Descoperirea interdependenţelor şi a legităţilor economice ca rezultat al cercetării
teoretice. Discuţiile privind legile şi legităţile economice. Legile „naturale” ca eterne şi
universale. Legile cu caracter istoric: generale şi specifice. Legile cu caracter subiectiv-
psihologic. Legile economice şi dogmele economice.
Dificultăţile cercetării în cadrul economiei politice.

I. SISTEME ECONOMICE: ESENŢĂ ŞI EVOLUŢIE

2. Sistemul economic: esenţă, structură, categorii de bază.

Esenţa sistemului economic şi caracteristicule lui: structurarea, autoorganizarea,
interlegăturile cu exteriorul. Tendinţele contradictorii în evoluţia sistemului economic.
Caracterul polivalent al sistemului economic.
Satisfacerea nevoilor – scopul activităţii în cadrul sistemului economic. Legea
creşterii şi diversificării nevoilor. Producerea bunurilor ca condiţie a satisfacţiei nevoilor.
Resursele economice şi legea rarităţii resurselor. Costul alternativ. Valorile, interesele şi
motivaţiile.

3. Sistemul economic şi relaţiile de proprietate

Proprietatea ca fundament al relaţiilor economice. Resursele şi bunurile relativ
rare ca obiecte ale proprietăţii. Tipurile de proprietate: proprietatea asupra bunurilor
materiale şi imateriale (proprietatea intelectuală).
Subiecţii de proprietate şi pluralismul formelor de proprietate. Relaţia „însuşire-
înstrăinare” între subiecţii proprietăţii şi diversitatea relaţiilor economice generate de ea.
Proprietatea şi drepturile de proprietate. Aplicarea drepturilor de proprietate şi
costurile ei. Divizarea dreptului de proprietate în drepturi parţiale şi impactul lor asupra
eficienţei utilizării resurselor economice. Necesitatea definirii exacte a drepturilor de
proprietate.

4. Moduri de coordonare şi structuri instituţionale

Clasificarea sistemelor economice după modul de coordonare a activităţii
economice: sistemul economic tradiţional, centralizat şi descentralizat.
Sistemul economic tradiţional. Tradiţia ca instituţie centrală de soluţionare a
problemelor „ce”, „cum” şi „pentru cine de produs”. Economia naturală ca formă
principală de organizare a activităţii economice. Sistemul economic centralizat. Planul
ca element central de coordonare ierarhică a activităţii privind soluţionarea problemelor
economice fundamentale. Economia de schimb ca formă principală de organizare a
activităţii economice. Problema deficitului şi cauzele lui. Sistemul economic
descentralizat. Preţurile ca element central de coordonare spontană a activităţii în
vederea soluţionării problemelor „ce”, „cum” şi „pentru cine de produs”. Problemele
excedentului şi cauzele lui.
Sistemul economic mixt şi modelele lui contemporane.
Instituţiile ca „reguli de joc” şi locul lor în cadrul sistemului economic. Felurile de
instituţii: formale şi informale. Principalele instituţii formale cu caracter economic. Mediul
instituţional şi funcţiile lui economice.
Ritmurile diferite de modificare a instituţiilor formale şi informale. Legităţile
modificării instituţionale. Problema mimetismului (importului) instituţional.
Interdependenţa dintre ordinea juridică şi ordinea economico-socială.
Institutele (organizaţiile) şi diversitatea lor: familia, statul, biserica, sistemul
educaţional. Interdependenţa evoluţiei instituţiilor şi institutelor.

II. MECANISMUL FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI ECONOMIC MIXT

5. Economia de piaţă: fundamentele economico-politice, spirituale şi costurile

de tranzacţie
Condiţiile economice de formare a economiei de piaţă. Rolul liberalismului politic
în consolidarea economiei de piaţă. Spiritul antreprenorial ca fundament spiritual al
economiei de piaţă.
Caracteristicile de bază ale economiei de piaţă. Etapele istorice ale evoluţiei
economiei de piaţă.
Piaţa ca institut al alegerii bilaterale. Agenţii economici în cadrul tranzacţiilor de
piaţă şi funcţiile lor specifice. Circuitul economic. Costurile de tranzacţie ca rezultat al
interacţiunii agenţilor economici şi structura lor. Mărimea costurilor de tranzacţie şi
eficienţa funcţionării pieţei.
Structura şi particularităţile pieţei contemporane.

6. Preţul şi concurenţa în mecanismul pieţei bunurilor şi serviciilor

Cererea la bunurile de consum şi factorii ce o determină. Legea cererii şi
paradoxurile ei. Oferta bunurilor de consum şi factorii ce o determină. Legea ofertei şi
paradoxurile ei. Deficitul, excedentul şi echilibrul de piaţă.
Preţul liber ca rezultantă a funcţionării mecanismului de piaţă. Legităţile formării
preţului liber în diverse abordări, abordarea contemporană. Preţul de echilibru şi
modificarea lui sub influenţa modificării cererii şi ofertei. Preţul administrat: modalităţi şi
efecte ale fixării şi reglementării. Problema preţurilor libere şi administrate în R.Moldova.
Sistemele concurenţiale de piaţă. Caracteristicile pieţei cu concurenţă perfectă.
Piaţa cu concurenţă perfectă ca model ideal al pieţei. Concurenţa monopolistică şi
oligopolul ca modele reale de piaţă cu concurenţă imperfectă, caracteristicile lor.
Monopolul şi situaţia dominantă, exercitarea puterii economice. Căile de protejare a
concurenţei şi legislaţia antimonopolistă. Problema concurenţei şi monopolului în
R.Moldova.
Infrastructura pieţei bunurilor de consum.

7. Firma ca verigă de legătură între pieţe

Diversitatea abordărilor cu privire la esenţa firmei: neoclasică („cutie neagră”) şi
neoinstituţionalistă („nod de contracte”). Scopurile şi funcţiile economico-sociale ale
firmei. Interlegăturile firmei cu ceilalţi agenţi economici.
Tipurile de firme. Concentrarea internă şi externă: forme şi metode. Tendinţa
istorică spre concentrare şi cauzele regenerării recente a firmelor mici. Necesitatea şi
modalităţile de interacţiune între firmele mici, medii şi mari.
 Firma – loc de combinare şi substituire a factorilor de producţie. Productivitatea
factorilor de producţie: tipuri şi legităţi. Importanţa creşterii productivităţii factorilor de
producţie.
Consumul factorilor de producţie. Raportul costurilor: cost de oportunitate, cost
contabil, cost economic. Tipologia costurilor: costuri totale, unitare şi marginale, fixe şi
variabile. Căile de reducere a costului de producţie.

8. Particularităţile funcţionării pieţei factorilor de producţie

Forţa de muncă, capitalul uman, potenţialul uman. Piaţa muncii. Cererea la forţa
de muncă şi factorii ce o determină. Oferta forţei de muncă şi factorii demo-economici
ce o influenţează. Ocuparea forţei de muncă şi formele ei. Segmentarea contemporană
a pieţei muncii. Rolul sistemului de instruire şi al capitalului uman pe piaţa muncii.
Piaţa resurselor naturale. Cererea la resursele naturale şi factorii ce o determină.
Oferta resurselor naturale şi caracterul ei rigid. Problemele atingerii echilibrului
economico-ecologic.
Capitalul şi multitudinea abordărilor lui. Piaţa capitalului real. Economiile şi
investiţiile ca reflectare a ofertei şi cererii la capitalul real.
Infrastructura pieţei factorilor de producţie. Problemele formării pieţei factorilor de
producţie în R.Moldova.

9. Formarea, distribuirea şi direcţiile utilizării veniturilor

Veniturile factoriale ca preţuri specifice pe piaţa factorilor de producţie.
Salariul: abordări teoretice şi factori de influenţă. Salariul nominal şi real. Rolul
reglementator al statului: salariul minimal şi cotizaţiile sociale. Renta în abordare
tradiţională şi contemporană. Renta economică şi renta funciară. Felurile rentei
funciare. Plata de arendă şi preţul pământului. Dobânda, rata dobânzii şi factorii care
determină mărimea ei. Profitul ca venit rezidual şi recompensă a aptitudinilor
antreprenoriale. Felurile de profit şi căile lui de majorare.
Venituri factoriale şi venituri disponibile. Factorii ce determină mărimea veniturilor
disponibile. Direcţiile utilizării veniturilor disponibile – consum, economii şi investiţii.
Abordările ce explică cauzele consumului. Consumul socializat. Factorii care
determină mărimea consumului. Legităţile consumului: legea lui Engel şi legea
psihologică fundamentală a lui J.M.Keynes. Rolul consumului în stimularea producţiei.
Mărimea, structura şi problemele consumului în R.Moldova.
Alegerea între consum şi economii. Motivele economisirii şi factorii care determină
mărimea economiilor. Legităţile evoluţiei economiilor. Economiile şi investiţiile.
Factorii care influenţează luarea deciziei de a investi. Modalităţile de finanţare a
investiţiilor.
Economiile şi investiţiile – premise pentru funcţionarea pieţei plasamentelor
financiare.

10. Plasamentele financiare şi particularităţile circulaţiei lor.

Plasamentele financiare şi caracteristicile lor fundamentale: randamentul, riscul şi
lichiditatea.
Moneda şi piaţa monetară. Cererea de monedă şi factorii care determină mărimea
ei. Oferta monetară şi exprimarea ei prin agregatele monetare. Institutele pieţei
monetare. Sistemul bancar. Funcţiile băncilor comerciale şi centrale. Politica monetar-
creditară.
Piaţa monetară şi piaţa HV – alternative ale plasamentelor financiare. Emitenţii,
investitorii şi participanţii profesionişti pe piaţa HV. Cererea la acţiuni şi obligaţiuni,
factorii care determină mărimea ei. Oferta acţiunilor şi obligaţiunilor. Cursul hârtiilor de
valoare ca preţ specific pe piaţa HV şi modificarea lui. Infrastructura pieţei HV.
Formarea şi problemele funcţionării pieţei plasamentelor financiare în R.Moldova.
11. Evoluţia şi direcţiile implicării statului în economie
„Eşecurile” pieţei. Funcţiile economice ale statului contemporan. Funcţia
legislativă. Funcţia redistributivă. Bunurile publice şi dimensiunile sectorului public.
Evidenţa externalităţilor. Elaborarea politicii economice. Instrumentele directe şi
indirecte de implicare a statului în economie.
Abordarea clasică şi keynesistă a gradului de implicare a statul în economie.
Factorii care determină fluxurile şi refluxurile implicării statului în economie. Indicele
Libertăţii Economice.
Statul ca decident economico-politic. Actorii pieţei politice şi funcţiile lor. Circuitul
politico-economic. Rolul birocraţiei. Corupţia: cauze, manifestări, consecinţe, căi de
reducere. „Eşecurile” statului. Natura statului puternic şi eficient.

12. Resursele financiare ale statului: izvoare, utilizare, gestionare

Finanţele publice şi bugetul de stat. Importanţa şi structura cheltuielilor publice.
Tendinţe în evoluţia cheltuielilor publice. Izvoarele veniturilor publice. Impozitele: funcţii
şi principii de impozitare. Impozite directe şi impozite indirecte: avantaje şi deficienţe.
Gradul de fiscalitate şi curba lui Laffer. Povara fiscală în R.Moldova.
Proficit şi deficit bugetar. Cauzele formării, modalităţile de finanţare şi reducere a
deficitului bugetar. Datoria publică internă şi externă, impactul ei asupra activităţii
economice. Modalităţile de gestionare a datoriei publice. Problema datoriei externe a
R.Moldova.
Politica bugetar-fiscală şi principalele ei instrumente.

IV. Aspectele dimensionale şi structurale ale sistemului economic naţional

13. Caracteristicile dimensionale ale economiei naţionale

Formarea statelor naţionale şi apariţia contabilităţii naţionale. Viziune generală
asupra Sistemului Conturilor Naţionale.
Potenţialul economic naţional şi componentele lui de bază: potenţialul natural,
demo-economic şi productiv. Caracteristicile potenţialului economic al R.Moldova.
Avuţia naţională ca totalitate a activelor nefinanciare şi financiare.
Produsul naţional şi venitul naţional – indicatori sintetici fundamentali. Circuitul
dintre produsul, venitul şi consumul global. Produsul intern brut nominal, real şi
potenţial. Limitele PIB. Structura şi dinamica PIB în R.Moldova.

14. Economia legală şi economia subterană

Economia naţională ca sistem integru complex. Structura economico-politică,
organizaţional-funcţională şi reproductivă a economiei.
Economia legală şi economia subterană. Cauzele existenţei şi formele de
manifestare ale economiei subterane. Proporţiile economiei subterane în diferite ţări,
extinderea ei în R.Moldova.
Costurile economico-sociale şi politice ale legalităţii şi clandestinităţii. Consecinţele
extinderii economiei subterane şi modalităţile legalizării ei.

IV. DEZECHILIBRELE MAJORE ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI

ECONOMIC ŞI ROLUL STATULUI ÎN APLANAREA LOR

15. Evoluţia ciclică a activităţii economice şi măsuri anti-recesioniste

 Caracterul fluctuant şi ciclic al evoluţiei activităţii economice. Diversitatea tipurilor
ciclurilor economice. Ciclurile pe termen scurt (tip Kitchen) şi modificarea stocurilor de
mărfuri. Ciclurile pe termen mediu (tip Juglar), explicaţiile endogene şi exogene ale
derulării lor. Fazele ciclului mediu. Măsuri antirecesioniste. Ciclurile pe termen lung (tip
Kondratiev) ca modificare a modurilor tehnologice de producţie.
Crize neciclice: structurale, energetice, financiare, valutare.
Particularităţile dezvoltării ciclice în R.Moldova.

16. Şomajul şi măsuri anti-şomaj

Interlegăturile: ocupare – inactivitate – şomaj.
Abordările neoclasică, keynesistă şi instituţionalistă a cauzelor şomajului.
Formele şi structura şomajului. Rata reală şi rata naturală a şomajului. Costurile
economico-sociale ale şomajului. Legea lui Okun.
Politica de ocupare a forţei de muncă: măsuri active şi pasive.
Problemele şomajului în R.Moldova.

17. Inflaţia şi măsuri anti-inflaţioniste

Inflaţia, esenţa şi cauzele apariţiei.
Formele inflaţiei ( a cererii, costului, monetară, rampantă, galopantă, hiperinflaţie,
stagflaţie, slumpflaţie, închisă şi deschisă). Comportamentul agenţilor economici în
condiţiile inflaţiei. Raportul „inflaţie-şomaj”.
Costurile inflaţiei. Măsuri anti-inflaţioniste.
Caracterul fluctuant al inflaţiei în R.Moldova: cauze şi măsuri de stabilizare a
preţurilor şi cursului valutar.

18. Subdezvoltarea economică şi factorii creşterii şi dezvoltării economice

Diversitatea teoriilor ce explică subdezvoltarea: conceptele lui W.Rostow, A.Lewis,
G.Myrdal. Caracteristici fundamentale şi contradicţiile de bază ale economiei
subdezvoltate.
Complexitatea procesului „creştere economică”. Factorii ce determină creşterea
economică. Factorii direcţi şi tipul creşterii economice – extensiv şi intensiv. Factorii
indirecţi ai creşterii economice, rolul central al investiţiilor, a cererii agregate şi al
capitalului uman. Costurile şi beneficiile creşterii economice.
Deosebirile între „creştere” şi „dezvoltare” economică. Factorii dezvoltării
economice: modificările tehnologice, economice, sociale şi instituţionale. Conceptul
dezvoltării durabile.
Problemele creşterii şi dezvoltării în R.Moldova. Manifestările subdezvoltării în
economia naţională.

19. Inegalităţile economico-sociale şi căile asigurării bunăstării sociale

Conceptul de bogăţie, bunăstare şi echitate. Calitatea vieţii şi nivelul de trai.
Modalităţile de redistribuire a veniturilor. Redistribuirea şi problema justiţiei sociale.
Echitatea socială versus eficienţa economică.
Diferenţierea veniturilor disponibile şi consecinţele ei. Diferenţierea veniturilor în
R.Moldova.
Sărăcia şi manifestările ei. Minimul de subzistenţă şi pragul de sărăcie.
Contribuţiile teoretice ale lui A.Sen.
Securitatea şi stabilitatea socială ca bun economico-social. Asigurările şi asistenţa
socială. Măsurile de protecţie socială în R.Moldova.

V. TRANSFORMĂRILE SISTEMICE GLOBALE

 20. Trăsăturile şi legităţile perioadei de tranziţie la economia de piaţă
Economia în tranziţia ca etapă în succesiunea sistemelor economice. Abordările
metodologice ale tranziţiei: neoclasică şi instituţională. Sarcinile transformării sistemice:
a creării „noilor reguli de joc”, a formării sectorului privat, a liberalizării activităţii
economice, a formării infrastructurii de piaţă, a protecţiei sociale a populaţiei.
Trăsăturile perioadei de tranziţie: mixtitate, instabilitate, caracter alternativ al
dezvoltării. Modelele tranziţiei la economia de piaţă – „terapia de şoc” şi „gradualismul”:
laturi comune şi deosebiri. Explicaţiile teoretice vizând traiectoria diferită a
transformărilor sistemice. Declinul transformaţional şi particularităţile lui în diferite ţări.
Mecanismul trecerii la relansarea economică.
Criteriile care determină succesul transformărilor sistemice. Perspectivele de
dezvoltare a diferitor economii în tranziţie. Rolul statului în cadrul transformărilor
sistemice.

21. Aspectele şi problemele transformărilor sistemice în R.Moldova

Ciclitatea reformării economice în R.Moldova: reforme şi contrareforme. Ciclitatea
ca reflectare a structurii economice, a influenţei factorilor politici interni şi externi, a
preferinţelor ideologice.
Formarea sectorului privat. Modalităţile de privatizare. Structura şi dimensiunile
sectorului privat. Problemele legate de atenuarea drepturilor de proprietate, conflictele
între insideri şi outsideri.
Problema dezindustrializării şi restructurarea activităţii economice. Asigurarea
financiară a restructurării. Formele acumulării iniţiale a capitalului şi problema evadării
lui. Criza investiţională şi rolul investiţiilor străine. Climatul investiţional autohton:
avantaje şi dezavantaje.
Rolul sectorului agrar în economia naţională. Reforma agrară: scopuri, direcţii,
principii. Mecanismul desfăşurării reformei agrare. Necesitatea reglementării de stat a
dezvoltării sectorului agrar.
Costurile economice, politice şi sociale ale transformării sistemice.

22. Aspectele teoretice ale formării societăţii informaţionale

şi „noii economii”
Direcţiile principale de cercetare a noii faze de dezvoltare a civilizaţiei: conceptul
„societăţii informaţionale” şi a „epocii post-economice”.
Noua revoluţie tehnologică ca bază materială a „noii economii”. Reţeaua ca
modalitate de schimb, comunicare şi ameliorare a cunoştinţelor cu randament
crescător. Economia de reţea ca tip de coordonare a activităţilor economice. Noii
subiecţi economici.
Conţinutul transformărilor în cadrul „noii economii”. Modificarea rolului factorilor de
producţie: de la economia bazată pe utilizarea resurselor rare la economia bazată pe
abundenţa informaţiilor. Valorificarea profitabilă a cunoştinţelor ca obiect al activităţii
economice. Creşterea rolului capitalului uman.
Modificarea relaţiilor de proprietate. Creşterea rolului proprietăţii intelectuale şi
individuale. Noua elită informaţională şi posibilităţile noilor conflicte sociale.
Transformările structurale: caracter schimbat al pieţelor, terţiarizarea şi
internaţionalizarea activităţii economice.
Insuficienţa aparatului teoriei economice standard pentru explicarea mutaţiilor în
cadrul activităţilor economice.
23. Circuitul economic mondial şi fluxurile economice internaţionale
Economia mondială – rezultat al internaţionalizării vieţii economice. Esenţa şi
componentele de bază ale economiei mondiale. Trăsăturile specifice ale economiei
mondiale contemporane. Complexitatea procesului de globalizare.
 Raportul: relaţii-fluxuri. Esenţa şi clasificarea fluxurilor economice internaţionale.
Comerţul exterior – principalul flux economic internaţional. Politica comercială liber-
schimbistă şi protecţionistă, instrumentele ei. Evoluţia politicii comerciale în ţările în
tranziţie.
Fluxurile internaţionale de capital. Esenţa, cauzele şi factorii migraţiei
internaţionale de capital. Ţările în tranziţie angajate în lupta pentru atragerea investiţiilor
de capital străine. Avantajele investiţiilor străine directe.
Migraţia internaţională a forţei de muncă şi consecinţele ei, Emigraţia forţei de
muncă din R.Moldova.
Relaţiile valutar-financiare internaţionale. Importanţa şi evoluţia sistemului valutar
internaţional. Cursul valutar şi convertibilitatea.

24. Racordarea economiilor naţionale la circuitul economic mondial

Sisteme economice închise şi deschise.
Diviziunea internaţională a muncii – temelia economiei mondiale. Fundamentele
teoretice ale specializării internaţionale: teoria avantajului absolut, relativ, dotării cu
factori de producţie. Teoriile contemporane.
Tipurile de specializare internaţională: inter-sectorială, inter-ramură, intra-ramură,
organologică, tehnologică. Respecializarea ţărilor în tranziţie din perspectiva integrării
lor în economia mondială. Strategia de respecializare a economiei moldoveneşti.
Conceptul de competitivitate. Influenţa transformărilor sistemice asupra competitivităţii
bunurilor autohtone şi căile ei de sporire.
Asistenţă economică externă: condiţiile obţinerii, forme, eficienţă.
Conţinutul, cauzele şi avantajele integrării economice. Integrarea economică
internaţională şi regională. Principalele grupări integraţioniste regionale. Pactul de
stabilitate din Europa de Sud-Est – „anticamera” Uniunii Europene. Uniunea Europeană
– cea mai avansată grupare integraţionistă.
Problema creării unei noi ordini economice mondiale.

25. Interesele naţionale şi securitatea economică

Interese individuale, de grup şi naţionale. Interesele economice naţionale
fundamentale. Interesele naţionale ale R.Moldova.
Securitatea economică şi pericolele ei. Independenţa economică formală şi reală.
Securitatea economică şi priorităţile politicii economice. Programele de dezvoltare.
Rolul sectorului politic în asigurarea securităţii economice .