Evolutia monedei si clasificarea semnelor monetare

Moneda apare de timpuriu in istoria societatii romanesti, fiind prezenta in

tranzactii sub forma unor marfuri obisnuite si foarte variat. Exteriorizarea
valorii se realiza o data cu schimbul, prin raportarea marfurilor la marfa care
indeplinea rolul de moneda. De la sfarsitul preistoriei, in Europa, vitele se
utilizau ca moneda. In Africa Neagra, etnologii au observat in societatile
traditionale folosirea monetara a sarii si a scoicilor rare care serveau de
obicei, ca podoabe. Acelasi lucru s-a intamplat mult timp in Tibet cu ceaiul.

Odata ce omul utilizeaza o marfa unica drept intermediar in tranzactii, el

iese din sfera trocului primitiv pentru a intra in cea a economiei de schimb;
marfa aleasa permite vanzarea si cumpararea bunurilor obisnuite,
masurarea precisa a valorii si economisea. Deci locul trocului este luat de o
marfa care, pe langa utilizarea sa normala - ca bun de consum sau de
productie, servea drept instrument de schimb.

Evolutia monedei, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor

doua acceptiuni date monedei, calitatea sa de marfa si de creanta.

1. Etape in evolutia monedei

a) Primul moment

Aparitia monedei. Moneda este prezenta in operatiunile de schimb si de

evaluare sub forma unor mijloace cu valoare de intrebuintare obisnuita.
Masurarea valorii are la baza un etalon care trebuie sa indeplineasca
anumite cerinte:

-         concentrare de valoare mare in volum mic;

-         divizibilitate fara afectare sau pierdere de valoare;

-         rezistenta la actiunea factorilor fizico-chimici.

Aceste calitati au fost indeplinite de metalele pretioase care au cucerit

treptat pozitia de etalon.

b) Al doilea moment

Aparitia monedei de hartie si de cont (moneda semn). Cauzele care au

generat momentul respectiv au fost:

-         deteriorarea si pierderea de valoare a monedei de aur, fie prin

uzura, fie prin falsificare;

-         greutatea in transport si pastrarea aurului;

-         cuantificarea monedei potrivit careia, baterea de moneda de metal

pretios era o povara.
Acest moment are la baza aparitia bancilor (sfarsitul sec. XV - inceputul
XVI).

Caracteristici ale acestei etape:

-         la inceput rolul primordial il avea moneda-marfa (aur), care ulterior

a fost inlocuita cu moneda;

-         treptat moneda de hartie si de cont contribuie alaturi de moneda-

marfa (aur) la realizarea functiilor monedei; moneda de hartie
devine instrument monetar ideal;

-         iese din circulatie moneda aur-marfa care se depoziteaza in banci.

Prin punerea in circulatie a monedei-semn, s-a realizat legatura cu moneda-

marfa prin convertibilitate. Desi aurul era depozitat, in banci, era etalon fara
sa participe la operatiuni de schimb.

c) Al treilea moment

Desprinderea monedei-semn de moneda-marfa din punct de vedere

fizic si cantitativ. Aurul devine insuficient pentru operatiuni de
convertibilitate, astfel, se naste o contradictie intre posibilitatile bancii de a
bate moneda si nevoile de moneda ale schimburilor comerciale.

Alaturi de aur in depozitele bancare, sunt aduse efecte comerciale si publice

(titluri de creanta). Legatura dintre moneda-semn si depunerile banesti
slabeste convertibilitatea, care ulterior a fost exclusa de pe piata interna.

Moneda de hartie si de cont raman singurele semene vizibile in circulatie,

sprijinindu-se pe bunuri si servicii fata de care se afla intr-o dependenta
directa.

d) Al patrulea moment

Crearea sistemului monetar in anul 1944

Moneda-semn, sub denumirea de valuta preia integral rolul de instrument de

schimb pe plan international, fiind legata insa de metalul monetar prin
mecanismul convertibilitatii externe. Dolarul garanta emisiunea de moneda
nationala.

In depozitele bancilor de emisiune, alaturi de aur, efectiv intra si valutele

garantate de bunuri si servicii produse in tara de emisiune. Dolarul era
convertibil numai la extern.

In anul 1971 se impune convertibilitatea in aur a dolarului, moment care

marcheaza excluderea totala de la baza sistemului monetar national si
international a aurului. Aurul devine o marfa obisnuita, se alatura celorlalte
bunuri si contribuie la formarea unui nou tip de etalon, etalonul puterii de
cumparare.

e) Al cincilea moment:

Emisiunea de monede internationale

Prezentul cuprinde si el, la randu-i, evenimente deosebite si inedite in

privinta monedei - semn. Are loc emisiunea de moneda in context
international de catre:

- Fondul Monetar International sub denumirea de DST (Drepturi Speciale de

Tragere).

In anul 1969 are loc primul amendament la Statutul FMI privind crearea de
catre acest organism a unui nou activ de rezerva definit prin raportare la aur
si anume DST. In anii 1976 - 1978, are loc punerea in functiune a
Acordurilor de la Jamaica privind reglarea florarii monedelor si
demonetizarea aurului, iar redefinirea DST se face pe baza unui cos de 16
monede, iar in anul 1980, redefinirea DST se face pe baza unui cos de 5
monede (cele liber utilizabile).

- Sistemul Monetar European sub denumirea de ECU (Unitate de cont

European). In anul 1979, este pus in functiune Sistemul Monetar European
si are loc crearea unei noi monede ECU, care era definita pe baza unui cos
de 9 monede ale tarilor comunitare.

- Tratatul asupra Uniunii Europene (sau tratatul de la Maastricht) a fost

adoptat in decembrie 1991 si a intrat in vigoare la 1 decembrie 1993.
Tratatul reprezinta o a doua revizuire a tratatelor de baza si abordeaza doua
teme majore si anume: uniunea politica si uniunea economica si monetara.

Uniunea Monetara Europeana (European Monetary Union - EMU) a adoptat

moneda Euro ca moneda unica pentru cele 11 state din zona Euro de la 1
ianuarie 1999, la care s-au adaugat al 12-lea stat de 1 ianuarie 2001,
moment cand moneda ECU a fost inlocuita de Euro la o rata de schimb de 1
la 1; Contractele care au fost incheiate in ECU sau moneda nationala se
continua.

In prezent zona EURO este formata din urmatoarele state: Belgia, Germania,
Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria,
Portugalia si Finlanda.

Moneda Euro a intrat in circulatie de la data de 1 ianuarie 2002. Ea se

prezinta sub forma de bancnote de 200, 200, 100, 50, 20, 10 si 5 Euro si
sunt identice in toate cele 12 state. Monedele sunt de 1 si 2 Euro, 50, 20,
10, 5, 2 si 1 cent. Monedele sunt emise de fiecare stat si au fata identica iar
pe verso sunt individualizate cu motive specifice fiecarui stat. Statele din
Europa de Est isi pastreaza inca monedele nationale. Monedele national au o
rata de schimb fixa fata de moneda unica. Putem afirma ca trecerea la
moneda unica aduce beneficii nu numai intreprinzatorilor, marilor companii,
prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se refera in principal la:

              Stabilitatea monetara (se schimba riscul ratei de schimb pentru

tarile din zona Euro);

              Scaderea preturilor datorita cresterii transparentei in domeniul

costurilor dar si al concurentei;

              Transferul fondurilor se va mai usor si mai ieftin;

              Reducerea inflatiei (politica monetara comuna va impiedica

inflatia dintr-o tara membra sa afecteze celelalte state membre);

               Schimburile comerciale intre statele membre vor fi impulsionate

datorita eliminarii costurilor legate de schimbul valutar;

              EURO are potential de a deveni una din principalele valute de

tranzactie pe plan mondial, alaturi de yen, ducand, in acest mod,
la cresterea stabilitatii mediului economic international si la
stimularea comertului international.

Cele mai semnificative momente pe care l-ea cunoscut moneda in evolutia

sa de la aparitie si pana in zilele noastre sunt prezentate in tabelul
urmator[1]:

TABELUL 1.1.

Evolutia monedei inainte de Bretton Woods

. Secolul VII i.e.n.: aparitia primelor . 1870 - 1878; curs fortat al francului
 
piese metalice din aur si argint francez
. Secolul II: cursul de schimb intre . 1871 - 1874: abandonarea
monedele metalice la Roma: aurul bimetalismului aur-argint si adoptarea
cota de 2 ori mai mult decat argintul etalonului aur in Germania si tarile
 
scandinave. Crearea Uniunii Monetare
Latine; Debutul demonetizarii
argintului in S.U.A.
. 1447: stabilirea la Geneva a aurului ca . 1874 - 1875: instalarea de facto a
singurul tip de moneda avand curs monometalismului aur in Franta  
legal
. 1519: aparitia talerului emis de . 1897: adoptarea etalonului aur in
 
bancherul Fugger, devenind moneda Rusia si Japonia
dominanta in Europa; Talerul va da . 1890: abandonarea bimetalismului si
nastere, dolarului adoptarea monometalismului aur in
. Secolul XVI: cresterea de sase ori a Romania
numerarului si de trei ori a preturilor . 1900: adoptarea etalonului aur iu
si efectuarea de importuri masive de S.U.A.  
metale pretioase (argint, in special) . 1913: crearea unei banci centrale
provenind din America federale in S.U.A. (Sistemul  
Rezervelor Federale)
. 1650: crearea unei piete monetare . 1914: suspendarea convertibilitatii
 
mondiale la Amsterdam bancnotelor in aur in toate tarile
. 1690: emiterea monedei-hartie in beligerante (inclusiv Romania)
Imperiul Britanic . 1922: recunoasterea principiilor
. 1697: Banca Angliei monopolizeaza etalonului aur-devize (gold-exchange
emisiunea bancnotelor standard) la Conferinta Monetara de  
. 1720: curs fortat al biletelor emise de la Geneva
 
banca in Franta (John Law)
. 1774: curs legal in exclusivitate . 1925: restabilirea etalonului aur in
 
acordat aurului in Anglia Anglia; £ regaseste paritatea sa
. 1792: instituirea bimetalismului aur- dinainte de razboi
argint in S.U.A. . 1928: restabilirea convertibilitatii
. 1797: suspendarea convertibilitatii in francului-francez
aur a biletelor de banca in Anglia si . 1928 - 1930: crearea Bancii
stabilirea unui curs fortat al acestora Reglementelor Internationale  
(Romania - membru fondator)
. 1800: crearea In Franta a Bancii de . 1931: suspendarea convertibilitatii £
 
emisiune in Anglia. Generalizarea controlului
. 1803: crearea francului germinai si schimburilor si flotarea monedelor.
institutionalizarea bimetalismului. Crearea blocurilor monetare
Raport legal intre argint si aur este de
15,5 la 1
. 1933: esecul Conferintei de la Londra
. 1816: limitarea puterii liberatorii a privind stabilizarea cursurilor de  
monedei in Anglia schimb ale monedelor
. 1934: fixarea paritatii $ S.U.A. la  
. 1821: restabilirea convertibilitatii in 35 % uncia (1 uncie = 31,102 grame
 
Anglia aur fin). Aplicarea etalonului aur-
. 1867: instituirea bimetalismului in devize care permite guvernelor straine
Romania; crearea sistemului monetar sa converteasca in aur dolarii pe care-i  
national detin in rezerva ia banca centrala

Evolutia monedei dupa Bretton Woods (1944)

. 1944: crearea sistemului monetar . 1946: reforma monetara in Germania si

international si a Fondului Monetar
International
. 1946 - 1958: punerea in functiune a SMI
bazat pe principiile etalonului aur-devize pe . 1958: restabilirea convertibilitatii externe a
dolarul S.U.A. ca principala moneda de
rezerva
. 1961 - 1908: pool-ul aurului. 8 tari se
angajeaza sa intervina pe piata aurului
pentru mentinerea pretului la 35 S uncia
. 1967 - 1971: revizuirea grilelor de paritate;
devalorizarea £, revalorizarea DM,
devalorizarea francului francez etc.
. 1969: primul amendament la statutul FMI
privind crearea de catre acest organism a
crearea DM
. 1949: devalorizarea monedelor europene si
implicit a lirei sterline (£)
monedelor europene intre ele  
. 1976 - 1978: punerea in functiune a
Acordurilor de la Jamaica privind reglarea  
flotarii monedelor si demonetizarea aurului.
Redefinirea DST pe baza unui cos de 16
monede
. 1979: punerea in functiune a Sistemului
Monetar European. Crearea ECU definit pe
baza unui cos de 9 monede ale tarilor
comunitare
 unui nou activ de rezerva definit prin . 1980: redefinirea DST pe baza unui cos de 5
 
raportare la aur si anume DST monede (cele liber-utilizabile)
. 1985: acordurile de la Piaza privind
. 1971: suspendarea convertibilitatii in aur a $ coordonarea politicilor de schimb intre 5
S.U.A. si prabusirea etalonului aur-devize. (apoi 7) mari tari industriale
Prima devalorizare a S S.U.A. dupa 1934. . 1986: punerea in functiune de catre FMI a
Largirea marjelor de fluctuare a cursurilor de unui mecanism de supraveghere monetara,  
schimb ale monedelor aderente bazat pe un set de indicatori
. 1990: Conferinta interguvernamentala a CEE
. 1972: crearea sarpelui monetar european, privind Uniunea Economica si Monetara
limitand marjele de fluctuare ale monedelor Europeana
aderente . 1992: Tratatul de la Maastricht privind
integrarea economica si monetara a celor 12
. 1973: a doua devalorizare a $ S.U.A:
generalizarea flotarii monedelor si
 
amplificarea volatilitatii cursurilor de
schimb

2. Clasificarea semnelor monetare

1.      dupa circulatia efectiva - moneda materiala:

a.       de metal;

b.      de hartie;

2.      dupa unitatea emitenta:

a.       creata de agentii economic;

b.      creata de guvern;

c.       creata de banci:

                                                                            i.      bilete de banca;

ii.      moneda scripturala;
                                                                         

3.      dupa valoarea pe care o exprima;

a.       moneda cu valoare integrala;

b.      moneda semn;

4.      dupa obligatiile asumate de emitent;

a.       moneda convertibila;

b.      moneda neconvertibila;

5.      dupa capacitatea liberatorie

 a.       moneda legala;

b.      moneda facultativa;

c.       moneda tractionara.

In decursul evolutiei economice, asa cum am prezentat, de altfel, in paragraful precedent,

moneda si semnele ei au evoluat si ele; unele semne monetare au aparut si s-au extins, altele au
disparut s-au impus rapid sau treptat.

Paralel cu aceasta evolutie, diferitele teorii monetare au imprimat monedei sau semnelor
monetare semnificatii, functii si actiuni specifice potrivit propriilor lor sustineri.

Pentru a intelege atat interpretarile diferitelor scoli monetare, cat si evolutiile istorice este
necesar sa avem o reprezentare clara a semnelor monetare intr-o corelare de ansamblu, in cadrul
unei clarificari semnificative dar si cuprinzatoare. De altfel, teoriile mai vechi sau mai noi
privind moneda ne orienteaza in a retine si folosi expresia de "semn monetar" ca fiind cea mai
exacta cu privire la reprezentarile contemporane si anterioare ale monedei.

Practica a confirmat ca, atunci cand au circulat monede cu valoare integrala si unde
utilizarea expresiei de moneda ca purtator de valoare ar fi putut fi considerata obligatorie,
moneda nu era decat un semn. Aceasta pentru ca, intrand in circulatie, moneda isi pierde treptat o
parte din substanta sa materiala, devenind cu timpul reprezentanta propriei valori, chiar daca
aceasta reprezentare este sensibil apropiata de valoarea sa. In plus in economia de piata
actioneaza factori multipli ce determina modificarea frecventa si de substanta a valorii monedei,
indiferent de formele ei de reprezentare.

Pentru a raspunde acestor cerinte vom incerca sa clasificam semnele monetare in raport
de anumite criterii:

a) Un prim criteriu este forma de existenta a monedei, in raport de care avem moneda

materiala (moneda metalica si moneda de hartie) si moneda de cont (scripturala). Moneda
metalica isi are originea in antichitate, cand moneda era reprezentata de bunurile materiale si
apoi de metalele pretioase. Astazi, moneda metalica se rezuma la rolul de moneda divizionara.
Moneda de hartie se prezinta sub forma bancnotelor, initial convertibile in metal pretios, astazi
prezentandu-se ca o moneda fiduciara, neconvertibila in aur sau argint. Moneda de
cont  (scripturala) a aparut si s-a dezvoltat o data cu aparitia si cresterea rolului bancilor. Pe baza
depozitelor constituite de agenti economici la banci si inregistrate, ca atare, in conturile lor,
acestea pot dispune de plati catre alti titulari de depozite. Circulatia monedei se rezuma doar la
inregistrari in conturile bancare, transferul avand loc prin diminuarea depozitului dintr-un cont si
majorarea depozitului in alt cont. Soldurile creditoare ale conturilor agentilor economici
reprezinta de fapt moneda scripturala temporar statica si care devine mobilizabila prin
instrumente specifice: cecuri, ordine de plata, ordine de virament etc. O forma a acesteia este
moneda electronica.

b) O alta clasificare a semnelor monetare o putem face avand drept criteriu emitentul.  in
raport de acest criteriu, putem grupa moneda in:

-         moneda creata de agentii economici: a functionat in cadrul sistemelor monetare

bazate pe etalonul aur-moneda pe baza unui mecanism simplu. Agentii economici se
prezentau la monetarie cu lingouri de aur si primeau in contrapartida echivalentul lor
in aur-moneda;
 -         moneda creata de tezaur: vizeaza indeosebi moneda divizionara, fara a exclude insa
rolul pe care il exercita statul in economia moderna, atat in ce priveste creatia
monetara de ansamblu, cat si in domeniul politicilor monetare;

-         moneda creata de banci: releva rolul decisiv pe care il au bancile in creatia

monetara, pe de o parte, prin emiterea biletelor de banca (de catre banca centrala) si,
pe de alta parte, prin crearea monedei de cont sau scripturala (de catre bancile
comerciale).

c) Un alt criteriu este valoarea intrinseca, in raport de care moneda cunoaste doua
forme: moneda cu valoare integrala si moneda-semn. Moneda cu valoare integrala este moneda
care contine o cantitate de metal pretios egala cu cantitatea de metal pretios ce i se atribuie prin
valoarea nominala. Moneda-semn este reprezentata de monedele sau de alte alcatuiri de hartie pe
care sunt imprimate valori exprimate printr-un anumit numar de unitati monetare. Acestea sunt
valori fiduciare, acceptate si utilizate prin increderea reciproca, atribuindu-li-se o anumita putere
de cumparare.

d) Obligatiile pe care si le asuma emitentul reprezinta un alt criteriu in raport de care

putem grupa monedele inconvertibile si neconvertibile.  Moneda convertibila a fost reprezentata
initial de bancnote care puteau fi preschimbate in metal pretios. Aceasta era o forma a
convertibilitatii interne. Mai tarziu, ca si astazi, unica forma de convertibilitate este cea externa.
Moneda neconvertibila inseamna in exclusivitate moneda care circula numai in cadrul granitelor
nationale.

e) O ultima clasificare pe care o luam in considerare are in vedere capacitatea liberatorie

(stabilita juridic) a monedei, caz in care avem: moneda legala, cu capacitate liberatorie sau
circulatorie nelimitata, recunoscuta prin lege, atribuita monedei nationale; moneda
fractionara, cu capacitate liberatorie limitata, atribuita monedei de argint (cand circula paralel cu
moneda de aur in cadrul monometalismului aur) si monedei divizionare; moneda
facultativa, care este, de regula, o moneda straina.