05.10.

2020 LP

Dictionar de neurologie de facut ( inainte de examen)

Recuperarea neurologica este un domeniu greu abordabil din cauza multitudinii de sindroame si
afectiuni neurologice, a complexitatii lor dar si a lentorii cu care se obtin progresele in ameliorarea
simptomelor, fiind implicati uneori ani in sir de dedicare si munca in echipa pentru reabilitarea
pacientilor .

Pentru eficientizarea actului medical este abolut necesara atat cunoasterea patologiei neurologice cat si
a metodelor care pot fi utilizate ca si instrumente in vederea atingerii obiectivelor terapeutice . De
asemnea stapanirea notiunilor elementare de anatomie si fiziologie a sistemului nervos sunt obligatorii
in acest sens.

Notiuni de anatomie si fiziologie a sistemului nervos

Sistemul nervos are doua parti componenete dinstincte dpdv anatomic dar legate dpdv functional:

Sist nervos somatic sau al vietii de relatie care regleaza si coordoneaza relatiile organismului cu mediul
extern si sist nervos vegetativ care coordoneaza activ organelor interne.

Cu cat se inainteaza spre partile sup intrepatrunderea acestor sisteme este tot mai evidenta ajungand la
nivel central fara sa se influenteze reciproc.

Sist nervos somatic se imparte in SNC si SNP

Functiile SNC sunt

- 1. Coordonarea si intergrarea activ diferitelor org prin control direct al functiilor specifice
fiecarui organ la diferite niveluri active, motorii reflexe care influenteaza activ unui anumit org
sunt analizate si conduse

- 2. Adaptarea react motorii si functionale la modif mediului ambient

- 3. Asigurarea substratului anatomo funct al activ psihice influentand astfel active motorie
centrala

Snp are o structura complexa ,cup receptorii ,caile de conducere si centrii spinali

Functia sa este de a receptiona impulsuri ,externe si interne ,de a le conduce spre centrii spinali si
supraspinali si de a transmite impulsurile motorii spre org efectoare

Unit structurala si functionala a sist nervos este celula specializata si anume neuronal.

Neuronul poate primii inf de la receptori ,de la alti neuroni ,poate genera impulsuri nervoase dupa
aceea sumeaza si analizeaza inf primite poate conduce impulsuri spre alti neuroni ,selectand
,potentand sau inhiband inf primate. Exista neuroni care doar trans inf prim de la alti neuroni si care
se num neuroni intercalari sau de asociatie.

Str neuronului include corpul si prelungirile acestuia ,dendritele care dirijeaza in sens unic impulsul
nervos si anume centriped si axonul care transmite centrifug impulsul nervos.

Mrimea neuronilor variaza de la 4-6 milimicroni ( stratul granular din cerebel ) pana la 130
milimicroni ( celulelele piramidle din cortexul cervical) .

Corpul cellular continue citoplasma in int (neuroplasma) si este invelit la ext de o membrana
( neurilemma) form din protein insolubile ( stromatine) , lipide , polizaharide.

Neurilemma form un invelis continuu pt corp si prelungiri realizand astfel homeostazia mediului
intracellular

Str membranei permite trecerea selective a apei si a unor subst liposolubile.

Neuroplasma este form din hialoplasma cu o structura omogena mai densa decat a celorlalte celule
ale org precum si din organitele celulare ,formatiuni adaptate funct neuronale.

Organite celulare:

-Reticulul endoplasmatic ( pliuri ale membranei celulare ,pliuri catre interior) este sist circulator care
asig trecerea subt din mediul extracelular in cel intracelular .

-Complexul Golgi are rol in transmiterea impulsului nervos si a inf primite.

-Microzomii sunt forme veziculare inchise , form predominant din lipide si str acidului libonucleic
( ARN-ul),element de transmitere a informatiilor ereditare

-Lizozomii sunt sfere compacte dense care contin acizi nucleici au rol important in
cataliza(distrugerea) proteinelor degradate din citoplasma

-Corpusculii Nissel sunt asemanatori reticulului endoplasmatic, dar cu granule de adic ribonucleic
( au arn) au rol in metab neuronului

-Neurofibrilele au rol mecanic de sustinere si rol in transmiterea influxului nervos

-Nucleul este delimitat printr-o membrana cu pereti dubli , in interiorul sau se afla acid
dezoxiribonucleic(ADN ),acid ribonucleic (ARN),carioplasma, neucleoplasma,nucleolul care are o
matrice pe care sunt fixati corpusculii ribozomici si fibre de nucleoproteine

Calea motorie se afla in scoarta cerebrala ,in circumvolutiunea frontal ascendenta ,lobul
paracentral ,campurile 4 si 6.

Caile piramidale ( corticospinale) impreuna cu cele extrapiramidale alcatuiesc caile de conducere

eferente ( motorii) . Ele au originea in cortexul motor in urmatoarele regiuni care constituie sediul
initierii miscarilor voluntare:

-in aria motorie primara (campul 4 BRODMANN) situata in circumvolumtiunea ascendenta si in lobul
precentral

-in aria motorie secundara (ariile 6-8 BRODMANN)

-in aria somestezica din scoarta parietala ( campurile 3,1,2,5,7 )

In aria motorie centrala ,exista o proiectie rasturnata a diferitelor parti ale corpului ,si anume
Homunculus Motor , capul si fata in circumvolumtiunile frontale ascendente ,membrele sup in
portiunea inferioara,mana avand cea mai mare proiectie ,membrele inferioare ajung in lobul
precentral. Fiecare hemicorp se proiecteaza pe scoarta emisferei controlaterale ,cu capul in jos si
picioarele in sus spre convexitatea emisferei ,proiectia este cu atat mai extinsa cu cat regiunea
reprezentata este capabila de miscari mai fine ,fiecare segment fiind proportional cu importanta sa
functionala.

Scoarta cerebrala este alcatuita din 6 straturi

-nucleele neuronilor se afla in straturile 3,4 si 5 respectiv in ariile 4 si 6. Este vorba de neuroni mici
de unde pornesc caile piramidale si de celule BETZ gigantice.

-axonii neuronilor coboara spre capsula interna si formeaza fasciculul piramidal .

Maduva spinarii este adapostita in canalul vertebral ,se intinde de la gaura occipitala pana la nivelul
vertebrei L2 de unde se continua cu o formatiune foarte subtire,numita Fillum Terminale pana la
vertebra a 2-a coccigiana

Nervii lombari si sacrali ,in traiectul lor spre gaurile intervertebrale,impreuna cu acest Fillum T
constituie coada de cal

MS are forma unui cilindru usor turtit anteroposterior care prezinta doua umflaturi ,una cervicala
unde isi au originea nervii brahiali si una lombara de unde pornesc nervii lombari.

Pe fata ant se gaseste fisura mediana anterioara ,mai larga si mai adanca decat santul median
posterior situate pe fata opusa

Corespunzator locului de iesire si intrare a radacinilor nervilor spinali se afla santurile laterale
anterior si posterior.

In sectiune transversala maduva apare constituita in interior din substanta cenusie care este in
forma de H sau de future,prezinta doua coarne anterioare si doua coarne posterioare unite prin
comisura cenusie ,care este strabatuta de canalul Ependimar.

Intre coarnele anterioare si cele posterioare se afla coarnele laterale mai pronuntate in regiunea
toracica si lombara. Inconjurand subst cenusie la exterior se afla substanta alba ,organizata de
fiecare parte in 3 cordoane, anterior,lateral si post.

Substanta cenusie medulara este formata din corpii neuronali ,in coarnele anterioare se afla
motoneuroni sau neuroni somatomotori radiculari denumiti astfel deoarece axonii lor constituie
radacinile anterioare (motorii)ale nervilor spinali . Motoneuronii spinali au rolul de a controla
desfasurarea normal a activitatii musc striate.

Coarnele laterale contin neuroni vegetativi in jum anterioara ,neuroni visceromotori care realizeaza
motilitatea musc netede viscerale (org interne) si a caror axoni parasesc maduva prin radacinile
anterioare ,iar in jum posterioara neuroni viscerosenzitivi care primesc inf de la viscere prin fibrele
aferente din radacinile posterioare ale nervilor spinali.
In coarnele post se afla neuroni somatosenzitivi . in substanta cenusie se gasesc si numerosi neuroni
intercalari (de asociatie) precum si insule de celule nervoase dispuse in retea ,in subst alba ,intre
cornul post si cel lateral in vecinatatea imediata a subst cenusii care formeaza subst reticulata
medulara .

Subst alba este constituita din fibre nervoase mielinice si din celule care apartin tesutului glial.

Fibrele nerv care sunt prelungiri ale neuronilor spinali sau ale altor formatiuni nervoase se grupeaza
in tracturi ,unele scurte facand leg intre dif segmente medulare ,altele luand fie
ascendente(sensitive) fie descendente(motorii)

Maduva este conectata cu receptorii si efectorii prin cele 31 de perechi de nervi spinali :

-8 cervicali

-12 toracali

-5lombari

-5 sacrali

-1 coccigian

Nervii spinali sunt nervi mix const atat din fibre motorii cat si sensitive atat somatice cat si
vegetative

Un nerv spinal prezinta radacina,trunchi si ramuri periferice

Radacina post a nervilor spinali are pe traseul ei un ganglion spinal ,ea este form din dendritele si
axonii neuronilor fac sinapsa in cornul post medular ,fac sinaspsa cu un neuron de asociatie sau cu
motoneuronul din coarnele ant sau prin coarnele lat.

Unii axoni trec in cordonul post avand traseu ascendant spre bulb.

Radacina ant a nervilor spinali este formata din axonii neuronilor somatomotori (motoneuronii) din
coarnele anterioare si din axonii neuronilor vegetative din coarnele laterale

Fibrele somatomotorii transmit impulsuri musculaturii striate ,iar fibrele neuromotorii se distribuie
musc netede a org interne si a vaselor sanguine.

Trunchiul nervilor spinali rezulta din alaturarea celor doua radacini si anume ant si post si este mixt.

Ramurile nervilor spinali sunt :

-dorsala

-ventrala

-meningeala

-comunicanta algo

Ele rezulta din ramificarea trunchiului . La adult ramurile se distribuie metameic doar la niv
toracelui ,unde inervatia este asig de cele 12 perechi de nervi intercostali ,in rest distributia
metamerica a nervilor nu se mentine,deoarece inervatia viscerala si cea a dif str somatice
(piele,muschi) se real prin ramuri mixte periferice care form plexuri nervoase( plexul
cervical,brachial,lombar,sacral,coccigian) care contin fibre provenite din mai multe segmente
nervoase ale maduvei spinarii.