Realizareaunuieseu (50-80 randuri)-studiucomparativasemanari

/deosebiriintre contractul de transport sicontractul de expeditie !

Activităţile de transport, ca obiect al dreptului transporturilor, reprezintă, deci, acele

activităţi care constau într-o deplasare în spaţiu a unor personae sau bunuri prin intermediul unui
mijloc de transport şi prin utilizarea unei căi de transport adecvate. Transportul se defineşte, deci,
prin 4 elemente: este vorba de o deplasare în spaţiu;
obiectulacesteideplasăriîlreprezintăpersoanelesaubunurile; deplasarea se realizează cu un mijloc
de transport (vehicul), pe o cale de transport.
Expediţia de mărfuri are ca obiect asigurarea, de către expediţionar,
înbeneficiulclientuluisău (expeditorul), a circuituluimărfii, adică tot ceeaceestenecesarpentru a
face posibilădeplasareamărfii de la expeditor la destinatar.
Contractul de transport reglementat de Codulcomercial are învedereexclusivtransportul
de mărfuri. Se acceptă, însă, că, prinanalogie, acestenorme sunt aplicabileşitransportului de
persoane, cu titlu de normesupletive, înmăsuraîn care sunt compatibile cu specificulacestuia.
Normele din Codulcomercialreferitoare la contractul de transport în general au
caractersupletiv, elefiindedictatepentru a suplinivoinţapărţilor, înlipsaclauzelorexpreseîn
contract. Art. 413 C.com. prevede că operaţiuneajuridică a contractului de transport are loc între
expeditor sauacela care dăînsărcinareapentrutransportulunuilucruşiîntreprinzătorul care se obligă
a-l face înnumelesăupropriuşiînsocotealaaltuiaoriintreunul din aceştiaşicărăuşulce se însărcinează
a-l face. Conform art. 413 alin. (2) C.com., cărăuşulestepersoana care îşiiaînsărcinarea ca într- un
mod oarecaresătransportesausăfacă a se transporta un obiectoarecare.
Contractul de expediţiepropriu-zisînsumeazătotalitateaprestaţiilorconexetransportului,
inclusivceleefectuate la destinaţie. Datorităcosturilormaireduseşieficienţeimairidicate, încomerţul
modern operaţiunea de expediţietipică s-a separat de aşa-numiteleprestaţii de serviciiterminale,
care au învedereoperaţiunilenecesarepredăriişipreluăriimărfii de cătredestinatar din
momentulajungerii sale la destinaţie. Contractul de expediţieîşi reduce, astfel, sferaoperaţiunilor
la celeiniţiale, de organizare a deplasăriiîncărcăturii. Contractul de expedițieeste un contract
desprins din contractul de transport, așa cum acesta era reglementat de Codul civil din 1864
șidesemneazăaceaoperațiunejuridicăprin care expediționarul face să se transporteceva. Înnoul
Cod civil termenul de „expediționar” consacrat de doctrină a fostînlocuit cu cel de „expeditor”,
iartermenul de „client” cu cel „comitent”.
Expediţia nu trebuieconfundată cu transportul, chiardacăînbazacontractului de expediţie
se presteazăşitransportul. Obiectul contractului de expediţieîlconstituieprestarea de către
expeditor a serviciilor legate de transportulmărfii, darnicidecumtransportulpropriu-zis al mărfii.
Transportul de mărfurireprezintăscopul final al contractului de transport,
întimpce scopulcontractului de expediţie esteprestarea serviciilorajutătoare transportului.Cu
referire la legăturadintreexpediţieşi transport înliteratura de specialitate s-au dus lungi discuţii,
adeseoricontradictorii, pe motivcăînmulte state (inclusivRepublica Moldova, România,
FederaţiaRusăşiUcraina) legislaţia la acest capitol este una lacunară. Până la o anumităetapărolul
dominant îldeţineexpeditorul, darmaiapoi se petrece „transformarea”
expeditoruluiîntransportatorşiefecte produce contractul de transport. Cu altecuvinte,
atâtatimpcâtdureazălucrările de expediţie (ambalarea, marcarea, încărcarea, fixareamărfurilor)
rolul principal revineexpeditorului, iar din momentulînceperiitransportului,
expeditorulîşischimbăcalitatea, din expeditor întransportator, efectuândtransportulmărfurilorpână
la punctul de destinaţie.
Pentru a lămuri pe deplinproblemadată, apelăm la art.1082 din Codul civil potrivitcăruia
„expeditorulesteautorizat, dacă nu s-a dispusaltfel, să execute el
însuşitransportul”.Deşilegeapermite ca expeditorulsă fie înacelaşitimpşitransportator, totuşiei nu
se pot schimba cu locurile. Expeditorulrămâne a fi expeditor până la sfârşitultransportului,
doarcă el preiaasuprasadrepturişiobligaţii de transportator.
La etapaactualădoctrina nu aajuns la o părereunicăînprivinţanormelorjuridice care
urmează a fi aplicateraporturilor de expediţieşicelor de transport. Înpractică sunt
posibiledouăsituaţii:
Înprimulcaz, transportatorulefectueazătransportareamărfii, preluândşifuncţiile de
expeditor. Pentru a evitasituaţiile de conflict, Codul civil stabileştecănormelecontractului de
expediţie se voraplicăşiîncazulîn care, înconformitate cu condiţiilecontractului de transport,
obligaţiileexpeditorului le executătransportatorul (art.1075 alin.(4)).
Îndoctrină s-a conturat o altăopinie:
căasupraacestorrelaţiitrebuieaplicatenormelecontractului de transport saucele cu privire la
contractul de expediţie. Se menţioneazăşifaptulcăvolumul de drepturicerevintransportatorului
care îşiasumăobligaţii de expeditor sunt maireduseîncomparaţie cu ale transportatorului care nu
îşiasumăasemeneaobligaţii. De exemplu, transportatorul care îndeplineşteşiobligaţii de expeditor
nu poatesolicitareparareaprejudiciuluiprovocat de deteriorareaautovehiculului la încărcare
(pct.26 Regulamentultransporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999) sau nu poate cere
amendăpentrustaţionareaneproductivăaautovehiculului din cauzareţinerii la încărcare (pct.114),
din motivcă funcţiile de expeditor le execută el însuşişi nu se poateadresa cu acţiuneîmpotrivasa.
Al doileacaz se referă la situaţiainversăceleidintâi, când expeditorul, pe
lângăacţiunileceţin de expediţie, realizeazăşitransportulmărfurilor. Înacestcaz, contractul de
expediţieeste pe planulîntâi, iarcontractul de transport – pe planuldoi. Expeditorulrămâne a fi
expeditor, chiarşiatuncicândvaefectuatransportareamărfurilor.
Generalizândceleexpuse, ajungem la concluziacăcontractul de transport şicontractul de
expediţie sunt douăcontractenumite, diferiteunul de celălalt. ÎnCodul civil contractul de transport
estereglementat la Capitolul XII, „Transportul”, art.980-1029, iarcontractul de expediţie –
înCapitolul XVI, „Expediţia”, art.1075-1085.
Transportulmărfurilorconstituieobiectulcontractului de transport,
întimpceobiectulcontractului de expediţieconstăînefectuarealucrărilorajutătoareprocesului de
transport. Dacăexpeditorulîşiasumă pe lângăobligaţia de expediţieşi pe cea de transport,
atunciobiectulexpediţieiva fi unulmailarg. Acelaşilucruavemşipentrutransportatordacă pe
lângăobligaţia de transport preiaşiobligaţia de expediţie a mărfurilor.
 Codul civil acceptăideeacăînambelesituaţiiavem un contract de expediţie, indiferent de
faptuldacăpărţile au stipulatîn contract obligaţia de transport saucea de expediţie.
Singuraexcepţie o găsimîn Regulamentulprestăriiserviciilor de transport şiexpediţie din 09.12.99,
potrivitcăruiadacăîncontractul de expediţie a fostprevăzutăşiobligaţia de transport, contractul se
vanumi contract de prestare a serviciilor de expediţieşi transport.
Reieşind din prevederileRegulamentului, nu intereseazăfaptuldacătransportatorulîşiasumă
pe lângăobligaţia de transport şicea de expediere, sau invers, expeditorulîşiasumă pe
lângăobligaţia de expediereşicea de transport. Înambelesituaţii se vaîncheiaunulşiacelaşi contract
– contractul de prestare a serviciilor de transport şiexpediţie, care vacuprindeprevederi din
transport şi din expediţie.
 Concluzii
1. Ceeacedeosebeştecelmaimultcontractul de expediţie de altecontracteestelegătura pe care
expediţia o are cu transportul. Expediţia nu poate fi separată de transport. Dacăacestlucru s-
arîntâmpla, contractul s-arnumialtfelşiardobândialtăcalificarejuridică.
2. Semne de întrebare apar cu referire la denumireacontractului. Codul civil merge pe
ideeacăavem contract de expediţie, indiferent de faptuldacăexpeditorulîşiasumăobligaţia de
transport saudacătransportatorulîşiasumăobligaţia de expeditor.
3. La prima vedere, contractul de expediţiepoate fi uşorconfundat cu contractul de transport.
Înrealitate, întreexpediţieşi transport sunt prezentedeosebiriesenţiale.
Principaladistincţieconstăînfaptulcăcontractul de expediţie are ca
obiectefectuarea lucrărilorajutătoare transportului, cum sunt încărcarea, descărcarea,
pazamărfurilorş.a., întimpceobiectulcontractului de transport constăîn transportarea de fapt a
mărfurilor.