PTE-16.03.ACI E1R1 Executarea Instalaţiilor Sanitare Interioare Reviz. 2012 BELEIU

S.C.
CONSTRUCT PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE:

MODERN S.R.L Privind executarea instalaţiilor sanitare
Strada Daicoviciu, nr 15 interioare
Cluj Napoca 400609 cod: PTE-30.02.CM
Aprobat:
DIRECTOR DIVIZIA INSTALATII,
ing. Picos Luana
Data 28.02.2018
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
PRIVIND EXECUTAREA INSTALAŢIILOR

SANITARE INTERIOARE
cod: PTE-30.02.CM
Ediţia 1
Revizia 1
Verificat: Elaborat:
Resp. CQ RTE
Ing Muntean Adela Raicu Daniela Ing. Picos Luana
Semnătura Data Semnătura Data Semnătura Data
30.02.2018 30.02.2018 30.02.2018
X Copie controlată Copie necontrolată

Exemplar nr.:
 S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L
Ediţia 1 revizia 1 pagina 1 / 15 F- CONSTRUCT MODERN-001, revizia 6
© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

S.C. CONSTRUCT PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE:
Acest document este proprietatea intelectuală a S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L. Orice utilizare sau
multiplicare, parţială sau totală, fără acordul scris al proprietarului este interzisă.

1. SCOP:
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si materialelor
necesare pentru executarea lucrãrilor de instalatii tehnico - sanitare, in conformitate cu cerintele de
calitate prevãzute.
2. DOMENIU:
Procedura se aplicã de cãtre S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L. Cluj la executarea
instalatiilor sanitare pentru clãdirile de locuit, social - culturale si similare din industrie, precum si
pentru executarea instalatiilor de apã necesare in caz de incendiu.
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI:
3.1.Instalaţii sanitare:
- I.S = instalaţii sanitare
- a.r. = apă rece
- a.c.m.= apă caldă menajeră
-
4. DOCUMENTE DE REFRINŢĂ:
4.1. Proiect de executie la fazã DDE, inclusiv caietul de sarcini intocmit de proiectant
4.2. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9 - 1994
4.3. Normativ pentru verificarea calitãtii si receptionãrii lucrãrilor de constructii si instalatii
aferente C56 - 85
4.4. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente
C16 - 84
4.5. I1 - 1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si
tehnologice cu tevi din PVC
4.6. Conditii tehnice generale pentru executarea lucrãrilor de constructii vol.II 1 Lucrãri de
instalatii interioare
5. RESURSE:
5.1. Resurse materiale:
5.1.1.Asigurarea pe santier a materialelor necesare executãrii lucrãrilor, receptionate si
depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare
5.1.2. Dotarea formatiilor de instalatori cu masini unelte, scule, dispozitive si aparate de
mãsurã si control necesare executãrii lucrãrilor de instalatii precum : masinã de filetat, masinã de
tãiat tevi, masinã de gãurit, trusã completã de sudurã impreunã cu generatorul pentru sudurã
oxiacetilenicã sau electricã; scule ca bomfaier, foarfecã de mânã, burghiu, ciocan de lipit, pile,
cheie francezã, cleste ( mops, suedez, patent ) ciocan; aparate de mãsurã : termometre,
manometre cu racorduri demontabile.
5.1.3. Muncitorii vor fi dotati cu echipamentul specific : salopetã, cascã, cizme de cauciuc,
mãnusi de protectie.
5.2. Resurse umane (calificări):
5.2.1.Instruirea personalului executant privind normele de protectia muncii si PSI specifice
activitãtii desfãsurate.
5.2.2.Instruirea personalului care concurã la realizarea lucrãrilor de instalatii in scopul insusirii
proiectelor de executie, caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor care se referã la faza
respectivã de lucru
5.3. Informatii :
5.3.1.Existenta la executant a documentatiei de executie inclusiv a caietelor de sarcini
5.3.2.Existenta fiselor tehnologice pentru executarea lucrãrilor de instalatii sanitare
5.3.3. Asigurarea utilitãtilor la locul executiei:
- asigurarea cu energie electricã

- asigurarea mijloacelor de transport pentru material

-
6. MODUL DE LUCRU:
6.1.Operatiuni pregãtitoare
6.1.1. Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare instalatiilor
sanitare, se vor pune la dispozitia consultantului spre aprobare diferite mostre ca : lavoare,
spãlãtoare, chiuvete, baterii, cãzi baie etc. Numai dupã acceptarea acestora ele se vor introduce in
montaj.
6.1.2. Inceperea montajului instalatiilor sanitare se va face dupã ce in prealabil s-a fãcut
coordonarea cu celelalte instalatii.
6.1.3. Inaintea punerii in operã toate materialele si aparatele se vor supune unui control cu
ochiul liber pentru a constata dacã nu au suferit degradãri de naturã sã le compromitã tehnic si
calitativ.
6.2. Proceduri de executie a instalatiilor sanitare
Instalatiile sanitare interioare cuprind instalatiile de alimentare cu apã rece si apã caldã de
consum din interiorul clãdirilor, inclusiv aparatele, obiectele sanitare si armãturile instalatiilor de
alimentare cu apã.
De asemenea instalatiile sanitare cuprind si conductele de colectare a apelor uzate
provenite de la obiectele sanitare din interior.
Pentru executarea acestor instalatii functie de prevederile proiectului sunt necesare a se
efectua mai multe proceduri:
- imbinarea si etansarea conductelor de apã si canal
- montajul si sustinerea conductelor de apã si canal
- montajul armãturilor
- montajul obiectelor sanitare
6.3. Proceduri de imbinare si etansare a conductelor de apã si canal
In instalatiile sanitare conductele folosite in mod curent sunt tevile de otel zincat, PVC si
fontã.
Imbinãrile se fac functie de materialul prevãzut in documentatie.
6.3.1. Imbinarea conductelor din teavã de otel zincatã se face prin filetare. Filetul poate fi
realizat in 3 moduri: cilindru pe cilindru, cilindru pe con, con pe con.
6.3.1.1. La instalatiile sanitare la care tevile se imbinã prin filet cilindru pe cilindru,
filetul tãiat la capãtul tevii se insurubeazã greu cu mâna; in cazul in care mufa se
insurubeazã usor, filetul a fost tãiat prea adânc si nu mai este corespunzãtor.
6.3.1.2. Imbinãrile cilindru pe con si con pe con prezintã neajunsuri in privinta
insurubãrii, asa incât in instalatiile sanitare se folosesc imbinãrile cu filet cilindru pe cilindru.
6.3.1.3. Imbinarea cu filet poate fi: fixã sau demontabilã.
6.3.1.4. Imbinarea fixã se realizeazã cu mufã filetatã, nipluri sau alte fitinguri.
Mufa sau fitingul de imbinare se insurubeazã la inceput cu mâna, apoi cu clestele, in timp
ce teava este prinsã in menghinã.
Etansarea se realizeazã prin presarea filetului interior al mufei pe filetul exterior al tevii,
golurile fiind completate cu fuior de cânepã. Fuiorul de cânepã trebuie sã fie curat, pieptãnat cu fire
lungi si flexibile.
Se interzice ca dupã strângere sã se desurubeze putin fitingul sau mufa pentru potrivire,
deoarece prin aceasta se compromite etanseitatea imbinãrii.
6.3.1.5. Imbinarea demontabilã se face cu mufã stânga - dreapta, filet lung sau cu
racord olandez.
a) imbinarea cu mufã stânga - dreapta se realizeazã prin invârtire a mufei, cele douã tevi
apropiindu-se una de alta. Pentru a obtine o bunã etansare trebuie ca mufa sã ajungã la sfârsitul
filetului in acelasi timp, la amândouã tevile; aceastã imbinare este foarte sigurã din punct de
vedere al etanseitãtii.

b) la imbinarea cu filet lung se pregãteste intâi teava cu filet normal prin ungere cu ulei de
in fiert si infãsurare cu cânepã, iar pe teava prevãzutã cu filet lung se insurubeazã pânã la capãt
cu o contrapiulitã si o mufã.
Se apropie apoi capetele celor douã tevi si apoi se roteste mufa desurubându-se de pe
teava cu filet lung si insurubându-se pe cea cu filet normal.
La aceastã operatie se vor folosi clestii astfel ca strângerea mufei de teava cu filet normal
sã se facã pânã la capãt.
c) imbinarea cu racord olandez este cea mai nesigurã, etansarea prin garnituri
deteriorându-se cu vremea; aceasta se practica la tevile aparente si in special la legãtura dintre
teavã si robineti.
6.3.2. Imbinarea conductelor prin sudurã nu este recomandatã in instalatiile sanitare,
deoarece prin sudare se distruge o portiune destul de mare din zincul care protejeazã conductele
si piesele respective.
6.3.3. Imbinarea cu flanse in instalatiile tehico-sanitare se face de obicei intre conductã si
armãturã. Fixarea flanselor la tevile de otel zincat se realizeazã numai prin filet. In vederea fixãrii
flansei, capãtul tevii se fileteazã la exterior, flansa se insurubeazã pe teavã, etanseitatea
realizându-se cu cânepã, ulei de in fiert, miniu de plumb.
Important la montare este ca filetul de la capãtul tevii sã nu fie mai lung decât grosimea
flansei.
Etansarea se realizeazã prin garnituri, acestea trebuie sã aibe diametrul interior mai mare
cu 5 mm decât diametrul interior al tevii, iar diametrul exterior al garniturii sã nu atingã suruburile
de fixare a flansei.
Imbinarea cu flanse se obtine prin strângerea treptatã a suruburilor, in diagonalã, astfel ca
fetele flanselor sã rãmânã in permanentã paralele intre ele.
6.3.4. Imbinarea tevilor din PVC prin intermediul pieselor de imbinare se face prin lipire cu
adeziv; in lipsa mufelor uzinate, tevile se pot imbina prin formarea la cald a unei mufe la capãtul
tevii. In acest caz, mufele se vor orienta in sens invers cu scurgerea apei. La imbinãrile
demontabile se vor folosi racorduri olandeze din PVC cu garnituri din cauciuc.
6.3.5. Imbinãrile conductelor PVC tip G si M cu tevi de otel se vor executa cu fitinguri din
PVC cu filet uzinat sau cu racorduri olandeze cu filet uzinat pentru imbinãrile demontabile.
6.3.6. Imbinarea tevilor din PVC tip G si M cu tevi de plumb se va executa prin intermediul
unui bos metalic cu filet exterior si al unei mufe din PVC cu filet uzinat.
6.3.7. Imbinarea tevilor de plumb intre ele sau cu piesele de racord ale armãturilor se vor
executa prin lipire cu aliaj de cositor si plumb.
6.3.8. Imbinãrile tevilor de plumb de presiune cu tevile de otel se fac prin intermediul unui
bos care este filetat la capãt si la celãlalt capãt are un racord de lipit.
6.3.9. Imbinarea tuburilor din fontã intre ele sau cu piese de legãturã se executã
introducând capãtul drept al unui tub in mufa celuilalt tub de acelasi diametru, etansarea
realizându-se cu frânghie albã de cânepã si ciment metalurgic sau cu frânghie gudronalã si mastic
bituminos sau cu frânghie gudronatã si plumb, functie de prevederile proiectului.
In toate cazurile frânghia umple mufa cu 1 / 2 din adâncimea ei.
6.3.9.1. La imbinarea tuburilor cu ciment se foloseste cimentul metalurgic care se
amestecã cu apã in proportie de 9 / 1. Frânghia va fi albã, de cânepã cu o grosime egalã
cu spatiul dintre tub si mufã.
Frânghia se stemuieste bine cu stemuitorul si apoi spatiul liber de deasupra se umple cu
pastã de ciment, in straturi de 2 cm grosime, fiecare strat stemuindu-se inainte de a se
introduce stratul urmãtor.
Este interzisã imbinarea cu ciment la temperaturi mai mici de -5°C.
6.3.9.2. Imbinarea cu mastic bituminos se realizeazã intr-un amestec de 23 - 30%
bitum tip 0 si 70 - 77% filer de calcar. Masticul astfel preparat se incãlzeste pe santier pânã
este suficient de fluid amestecându-se bine pentru a nu se depune filerul.

Tuburile de fontã se stemuiesc initial cu frânghie gudronatã pe 1 / 3 din inãltimea mufei.

Dupã turnarea masticului bituminos si stemuirea acestuia se introduce mortar de
ciment care de asemenea se stemuieste.
Pentru a nu fisura mortarul de ciment se mentine umed cel putin 5 - 6 zile dupã turnare,
dacã tuburile se monteazã aparent si o zi dacã tuburile sunt montate in pãmânt.
6.3.9.3. Imbinarea cu plumb se executã prin introducerea capãtului drept al unui tub
in mufa celuilalt tub, etansarea realizându-se cu frânghie de cânepã gudronatã si plumb
moale.
6.3.10. Imbinarea tuburilor PVC tip U se face prin lipire cu adeziv ca si tevile din PVC tip G
si M.
6.3.10.1. Imbinarea tubului din PVC tip U cu tuburi de scurgere din fontã se va face
prin lãrgirea marginilor tevii din PVC cu dornul lãrgitor conic pânã la diametrul interior al
mufei tubului de fontã.
Se aseazã teava din PVC in mufa tubului din fontã si se etanseazã spatiul liber cu frânghie
albã si ciment sau se unge cu bitum D 50 capãtul tubului de fontã, se petrece mufa din
PVC peste capãtul tubului de fontã si se incãlzeste usor imbinarea.
6.4. Proceduri de montaj si sustinere a conductei de apã canal
Conductele vor fi montate dupã ce in prealabil s-a fãcut trasarea lui.
La trasare se vor respecta cu strictete pantele prevãzute in proiect, astfel ca sã fie
asiguratã aerisirea si golirea completã a conductelor.
La derivatiile pe obiecte golirea conductelor se va face fie la obiectele sanitare, fie la
coloane.
Procedurile de montaj a conductelor functie de prevederile proiectelor pot fi :
- montare aparentã
- montare sub tencuialã
- montare in pardosealã
6.4.1. Montarea aparentã a conductelor de otel
Conductele orizontale se monteazã la inceput provizoriu sustinându-se pe stipuri bãtute in
perete, dupã ce s-a asezat tot traseul in pozitie definitivã cu o usoarã pantã descendentã in
directia din care vine apa; apoi se dau gãurile in zid pentru fixarea definitivã a conductelor. Spatiul
liber dintre conducte, respectiv izolatia acestora si partea finitã a zidului va fi de 3 cm.
Conductele de apã rece se monteazã sub conductele de apã caldã, cu exceptia
conductelor din PVC, care se monteazã deasupra conductelor de apã caldã.
6.4.1.1. Sustinerea conductelor montate pe pereti se face prin brãtãri sau pe
console, distanta intre punctele de sustinere fiind in functie de diametrul conductei.
La sustinerea conductelor pe tavan se folosesc reazeme suspendate pentru montajul
separat al fiecãrei conducte.
Pe verticalã conductele din otel se fixeazã pe elementele de constructie prin brãtãri
montate de regulã câte una pe etaj insã nu la mai mult de 3,5 m una de alta.
6.4.1.2. Distantele maxime dintre reazemele conductelor orizontale din otel
Dn 1/2" 3/4" 1" 1 1/4" 1 1/2" 2" 2 1/2" 3" 4"
Distanta 2,5 2,5 2,5 3,0 3,0 3,0 3,0 4,0 4,0
6.4.2. Montarea aparentã a conductelor din PVC
Prinderea si sustinerea conductelor orizontale se poate realiza cu console de sustinere
executate din resturi de teavã PVC U turtitã, fasonatã la cald si prin console, brãtãri de perete pe
care coloana se va sprijini printr-un inel executat din PVC lipit pe teavã cu adeziv la cel putin 3 - 4
cm sub mufa de sustinere.
6.4.2.1. Distantele la care se amplaseazã dispozitivele de sustinere si fixare ale
conductelor din PVC
Dn 12-16 20-25 32-40 50-63 75-90
Distanta pe orizontalã 0,75-1,0 0,9 -1,0 1,1-1,2 1,3-1,4 1,5

Distanta pe verticalã 1,0 -1,2 1,25-1,4 1,5-1,7 1,8-2,0 2,25

6.4.3. Montajul tevilor de scurgere din PVC ( tip U )
6.4.3.1. Montarea coloanelor de scurgere executate din tevi PVC precum si
racordarea acestora la obiectele sanitare se vor executa numai la temperaturi de lucru mai
mari de 10°C.
6.4.3.2. Pentru preluarea dilatatiilor la conductele de scurgere din PVC se folosesc
compensatoare de dilatatie axiale.
- Compensarea dilatatiilor la conductele orizontale se asigurã prin schimbãrile de directie ale
traseelor conductelor respective.
- Compensarea dilatatiilor pe coloanele verticale de scurgere se asigurã numai prin
compensatoare axiale, montându-se câte un compensator de dilatatie la fiecare nivel al clãdirii la
care coloana deserveste cel putin un obiect sanitar.
Se fixeazã câte un punct fix la jumãtatea distantei dintre douã compensatoare vecine.
- Ramificatiile de pe coloanele din PVC pentru scurgerea apelor uzate de la bucãtãrii trebuie sã fie
incadrate de douã puncte fixe obisnuite, unul deasupra si altul dedesubtul ramificatiei.
6.4.4. Proceduri de imbinare a tevilor din polietilenã
Imbinãrile intre tevi se face prin urmãtoarele tehnici de racordare : electrosudurã, sudurã
cap la cap si racorduri cu strângere mecanicã.
6.4.4.1. Procedura prin electrosudurã
Racordurile electrosudabile sunt accesorii fabricate prin injectie.
Accesoriile sunt echipate cu un fir conductor electric ( rezistentã integratã ) in vecinãtatea
suprafetei care, dupã asamblare se gãseste in contact cu tubul. Bornele situate
in exteriorul zonei de sudurã permit racordarea acestei rezistente la o sursã de energie.
Disiparea energiei prin efectul Joule provoacã fuziunea celor douã piese asamblate.
a) Electrosudura necesitã utilizarea de materiale specifice pentru asigurarea calitãtii
asamblãrii. Utilajul specific este compus din :
- rãzuitor
- pozitionator
-taietor
- rotunjitor
- aparat de sudurã
a1) Rãzuitorul permite suprimarea stratului de oxid existent pe suprafata pieselor ce se
supun asamblãrii.
Rãzuirea trebuie sã fie fãcutã corespunzãtor pe toatã suprafata unde se va efectua sudura,
trebuie sã se asigure o rãzuire de ordinul a 0,15 mm.
a2) Tãietorul trebuie sã asigure o tãiere perpendicularã pe axa tevii si nu trebuie sã
strivescã tubul.
a3) Rotunjitorul permite rotunjirea tevii atunci când acesta permite ovalitatea.
a4) Pozitionatorul permite pozitionarea si redresarea tuturor tipurilor de racorduri, alinierea
pieselor si tevilor, suprimarea nealiniamentelor si miscãrilor in timpul sudurii si a rãcirii asamblãrii.
a5) Aparatul de sudurã este livrat cu un generator ( sudurã de energie ) capabil sã
furnizeze o energie bine definitã 3 kWmin.
b) Procedura in sine este dupã cum urmeazã :
Jonctiunea a douã tuburi prin mansoane electrosudabile poate fi efectuatã pe marginea
santului sau in radierul acestuia, pentru aceasta santul trebuie sã fie suficient dimensionat pentru a
se putea utiliza pozitionatorul.
b1) Se taie cu tãietorul teava perpendicular pe axa sa la lungimea doritã.
b2) Se debavureazã marginea interioarã a extremitãtilor tevii.
b3) Se sanfreneazã usor marginea interioarã a extremitãtilor tevii in scopul favorizãrii
penetrãrii tevii in manson.
b4) Se rãzuiesc regulat toate suprafetele de sudurã a tevii sau racordurilor.

b5) Se curãtã suprafetele de sudurã cu ajutorul unui tifon imbibat cu solvent degresant.
b6) Se marcheazã profunzimea de imbinare a mansonului electrosudabil utilizat pe
extremitãtile celor douã tuburi cu ajutorul unui creion de culoare albã.
b7) Se fixeazã teava pe pozitionator, se pune pe pozitie mansonul.
b8) Se conecteazã bornele la aparatul de sudurã si se realizeazã o sudurã.
b9) Dupã terminarea sudurii se lasã tubul sã se rãceascã pânã la ora indicatã si apoi se
demonteazã pozitionatorul.
6.4.4.2. Procedura de sudare cap la cap
Principiul constã din unirea capetelor tuburilor si mentinerea lor sub presiune si incãlzire
localã. Pentru realizarea acestui tip de sudurã se foloseste echipament specific : pompã hidraulicã
sau pneumaticã, paletã incãlzitã termoreglatã, sculã pentru tãierea tubului
si curãtirea sa, cu generator electric, solvent degresant si cãi de rulare pentru teavã.
Pentru realizarea acestui procedeu se realizeazã tuburi cu grosimi identice si indici de
fluiditate apropiati ( comparabili intre ei ). Procedura se efectueazã astfel :
a1) se incãlzesc cu o sculã extremitãtile tevilor.
a2) dupã retragerea sculei extremitãtile tevilor fiind topite sunt puse rapid in contact si
mentinute sub presiune pânã la terminarea ciclului de rãcire.
6.4.4.3. Procedura cu strângere mecanicã
Aceste racorduri sunt realizate din material plastic sau din metal. Procedura se efectueazã
astfel :
- se taie tevile perpendicular pe axa lor
- se debavureazã tãietura
- se sanfreneazã usor extremitãtile tevilor
- se curãtã cu solvent
- se realizazã imbinarea cu accesoriile respective, respectându-se indicatiile furnizorului
accesoriilor
6.4.5. Montajul aparent al tuburilor de fontã pentru scurgere se face cu mufe contra
sensului de curgere a apei. Sustinerea conductelor orizontale cu brãtãri ancorate pe planseu,
distanta maximã intre douã puncte de sustinere este de 2,0 m.
Sustinerea coloanelor se va realiza cu brãtãri fixate sub mufele tubului la distantã de 2,5 m.
6.4.6. Montarea conductelor sub tencuialã
Montarea conductelor in perete se face in slituri sãpate in zid dupã ce in prealabil au fost
invelite in bete de postav sau carton asfaltat. Conductele se vor sustine in acelasi mod ca si cele
aparente.
6.4.6.1. Portiunile in care se vor ingropa conductele se vor marca pentru a putea fi
ferite de lovituri metalice.
6.4.6.2. Când coloana de scurgere este ingropatã sub tencuialã se va lãsa
nemascat capacul tubului de curãtire.
6.4.7. Montarea conductelor in pardosealã
6.4.7.1. Se interzice montarea conductelor sub presiune in pardoseala clãdirilor.
6.4.8. Treceri de conducte prin pereti si plansee
La traversãrile prin pereti sau plansee conductele se monteazã cu tuburi de protectie.
Spatiul rãmas liber intre teavã si tubul de protectie se umple cu un material izolant, dar de
asa naturã ca sã nu se transforme in punct fix.
6.4.8.1. Trecerea conductelor din PVC prin pereti se va face printr-un tub de
protectie din PVC sau metalic care are un diametru mai mare decât tubul propriu zis.
Tubul de protectie se va fixa bine in perete pentru a nu aluneca pe teavã si va depãsi
grosimea peretelui cu 5 -10 mm fiecare.
6.4.8.2. Trecerea conductelor prin plansee se poate realiza in douã moduri functie
de izolatia planseului, dacã are sau nu izolatie hidrofugã.

- Dacã trecerea se face prin izolatie hidrofugã, tubul de protectie are sudat pe el un guler
din tablã, se fixeazã cu mortar in planseu inainte de turnarea betonului de pantã si a izolatiei
hidrofuge.
- Dacã trecerea se face printr-un planseu fãrã izolatie hidrofugã, tubul de protectie se
fixeazã in planseu odatã cu turnarea acestuia, spatiul rãmas liber se umple cu pâslã mineralã sau
alt material moale.
6.5. Proceduri de montare a armãturilor
Armãturile cele mai folosite in instalatiile sanitare sunt : robinete cu sertar, robinete de
trecere cu ventil, robinete cu cep, ventile de retinere, ventile de sigurantã, robinete de colt cu ventil
si plutitor, sorburi.
6.5.1. Robinetele cu sertar se fabricã cu flanse de racordare si cu mufe de racordare
conform STAS 1518, 2550, 6480.
Robinetele cu sertar se pot recunoaste dupã felul in care sunt vopsite, robinetele vopsite in
negru sunt robinete obisnuite, robinetele vopsite cu vopsea cenusie sunt robinete pentru
temperaturã si presiune ridicatã.
Etansarea imbinãrilor robinetelor cu flanse se va realiza cu garniturã STAS 1733, iar a celor
cu mufe prin stemuire cu frânghie gudronatã si plumb.
6.5.2. Robinetele de trecere cu ventil sunt cele mai rãspândite având o functionare simplã
si o durabilitate mare.
Robinetele se executã cu flanse sau cu mufe filetate pentru racordare la conducte.
Robinetul cu ventil trebuie montat pe conductã astfel incât fluidul sã pãtrundã pe sub ventil
si nu pe deasupra lui, robinetul având din fabricatie marcat o sãgeatã care indicã sensul de
circulatie al fluidului.
Robinetele de trecere cu ventil diferã intre ele dupã sistemul de racordare la conducte si
dupã materialele din care sunt executate astfel :
a) Robinetele de trecere cu ventil si mufe, folosite in instalatiile de apã rece si caldã la t <
80° si P = 10 atm; se fabricã de la 3 / 8” ... 4".
b) Robinetele cu scaun inclinat, sunt prevãzute cu mufe pentru imbinarea cu tevile din otel;
se fabricã de la 1 / 2" - 2" si presiuni de serviciu pânã la P = 10 atm.
c) Robinetele de trecere pentru otel si plumb se folosesc acolo unde trebuie sã se facã si
jonctiunea intre o teavã de otel si o teavã de plumb de presiune.
Imbinarea robinetului la conductele de plumb se realizeazã prin racord de lipit cu piulitã
olandezã, ceea ce permite desfacerea usoarã in caz de nevoie; se fabricã de la 3 / 8" - 1".
d) Robinetele de colt cu ventil se folosesc pentru oprirea apei de alimentare a rezervorului
de spãlare a closetelor.
Legãtura intre aceste robinete si robinetele cu ventil actionate prin plutitor ale rezervoarelor
se executã cu teavã de plumb de presiune Dn 10 / 18 mm. Acest robinet se fabricã in douã tipuri :
cu filet exterior pentru insurubare intr-o mufã a unui fiting, cu mufã cu filet interior pentru insurubare
la o conductã; se fabricã intr-o singurã mãrime  3 / 8" pentru P = 6 atm.
6.5.3. Robinetele cu cep prezintã avantajul cã inchiderea sau deschiderea lor se realizeazã
repede prin invârtirea cepului cu 90°, se folosesc pe conductele cu Dn 3 / 8" - 4" si P < 16 kgf /
cm2 si t < 255°C.
Suprafata cepului si cea a locasului din corpul robinetului trebuie sã fie bine ajustate si
slefuite pentru a se obtine o bunã etansare, astfel ca fluidul sã nu poatã scãpa printre cep si
locasul lui. Pentru asigurarea acestei etanseitãti cepul trebuie sã fie presat in permanentã in
locasul lui. La robinetele simple, aceastã presare se realizeazã cu o piulitã care se insurubeazã pe
o prelungire filetatã la partea inferioarã a cepului.
Intre piulitã si corpul robinetului se intercaleazã o saibã de formã specialã care face ca
piluita sã nu se desurubeze si uneori limiteazã unghiul de 90° in interiorul cãruia se roteste cepul.
6.5.4. Clapetele de retinere si ventilele de retinere se monteazã pe conductele de absorbtie
si de refulare ale pompelor, pe conductele de alimentare cu apã rece a boilerelor, pe conductele

de ocolire. Fluidul trece prin ventil in sensul permis, datoritã presiunii pe care o are in conductã,
ridicã ventilul de pe scaunul lui si apa poate circula, in cazul in care fluidul tinde sã circule in sens
invers, ventilul este presat pe scaun si trecerea fluidului este opritã.
In general ventilele de retinere se folosesc pe conductele cu diametru mic si presiune mare,
iar clapetele de retinere se folosesc pe conductele cu diametru mare si presiuni mici.
Pentru racordarea acestora la conducte se folosesc flanse sau racord olandez, niplu pentru
insurubare in mufa clapetei.
6.6. Proceduri pentru montare obiecte sanitare
- Obiectele sanitare nu se pot monta decât dupã ce s-a fãcut proba de presiune a intregii retele de
distributie a apei si dupã ce s-au terminat lucrãrile de finisaj din incãperi.
- Robinetele si bateriile obiectelor sanitare inainte de a se monta pe obiecte trebuie verificate dacã
se inchid sau deschid usor. Totodatã acestea trebuie demontate pentru a verifica felul garniturii de
sub piulita cutiei de etansare, aceasta trebuie sã fie din snur subtire de bumbac grafitat.
- Obiectele sanitare se amplaseazã conform STAS 1504. Ele se fixeazã de peretii constructiei prin
dibluri; diblurile folosite sunt de douã tipuri :
- tip "m" de 60x60 / 40x40 / 80
- tip "M" de 90x60 / 70x40 / 80
6.6.1. Montarea lavoarelor, chiuvetelor si spãlãtoarelor
- Pentru pozarea lavoarelor este necesar sã se cunoascã partea finitã a pardoselii.
- Armãturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la fata finitã a peretelui.
- Deoarece inãltimea de asezare a obiectului sanitar diferã de la caz la caz, cotele obiectelor
trebuie raportate la marginea superioarã a vasului lavoarului. La lavoarele cu piedestal inãltimea
de montare este determinatã de dimensiunile de fabricatie ale acestuia.
- Fixarea lavoarelor pe elementele de constructii se face fie direct prin suruburi, fie indirect prin
intermediul consolelor, lavoarul asezându-se pe garnituri de cauciuc.
- Racordarea conductelor de alimentare cu apã rece - caldã la lavoare se face fie prin baterii de
perete, fie prin baterii stative montate pe lavoar.
- Racordarea conductelor de alimentare cu apã la coloanele de apã rece - apã caldã se executã
deasupra nivelului bateriilor intercalându-se un robinet coltar pentru a putea permite inchiderea si
golirea conductei in caz de reparatii.
- Montarea bateriei in locasul lavoarului se face dupã ce in prealabil s-a scos de pe corpul bateriei
piulita olandezã si piulita de fixare; bateria se introduce in locas pânã la rozete. Sub lavoar se
introduce o rondelã de cauciuc si o rondelã de metal si cu piulita de fixare a robinetului se strâng
aceste garnituri fixând bateria pe lavoar.
- Ventilul de scurgere se monteazã in orificiul lavoarului dupã ce in prealabil s-a pus o garniturã de
cauciuc sub rozeta ventilului. Sub lavoar se introduce pe ventil o garniturã de cauciuc, o saibã si
dupã aceasta piulita de fixare care se strânge pânã la fixarea completã se insurubeazã sifonul si
se face legãtura la conducta de scurgere prin teava PVC.
6.6.2. Montarea cãzilor de baie
Cada se monteazã inainte de turnarea pardoselii de mozaic.
6.6.2.1. Etansarea preaplinului se realizeazã cu garniturã de cauciuc moale,
strângerea ventilului pe corpul cãzii se face cu ajutorul surubului portant.
6.6.2.2. Etansarea ventilului de scurgere
- se desurubeazã si se scoate de pe ventil racordul olandez si piulita de fixare
- se introduce sub rozeta ventilului o garniturã de cauciuc
- se introduce ventilul in orificiul respectiv al cãzii de baie
- se insurubeazã piulita de fixare pe corpul ventilului, pe sub cadã, strângându-se bine
- se monteazã racordul olandez de ventil. Intre piulita de fixare a ventilului si cada de baie nu se
pune nici o garniturã, etansarea fiind asiguratã numai de garnitura din cada de baie.
Scurgerea de la preaplinul bãii se executã din teavã de plumb de scurgere 30 / 24 si din
PVC 32x1,8 si se racordeazã la pozitia conductei de scurgere care merge la sifonul combinat.

Pozitia acestei conducte se va afla fatã de ventilul de scurgere al bãii la o distantã suficientã astfel
ca sã se poatã executa racordarea.
Conducta de scurgere se terminã la sifonul combinat al bãii sau se monteazã realizând un
sifon inainte de racordarea la coloana de canalizare.
6.6.3. Montarea closetelor
6.6.3.1. Vasul de closet se monteazã pe pardosealã la o distantã de 100 - 150 mm
fatã de peretele din spatele obiectului. Fixarea vaselor de faiantã in pardosealã se face cu
suruburi pentru lemn si dibluri de lemn. Vasul de closet se aseazã pe pardosealã in pozitie
orizontalã, pozitie care se verificã cu bolobocul.
Legãtura dintre vas si teava de spãlare se realizeazã cu mansete de cauciuc care au o
formã tronconicã, acestea se imbracã mai intâi cu capãtul ingust pe teava de spãlare si aceasta se
introduce in stutul vasului. Partea mai largã a mansetei de cauciuc se rãsfrânge peste stut.
Intre manseta de cauciuc si teava de spãlare nu se pune chit, manseta de cauciuc
se strânge cu sârmã zincatã de teava de spãlare. Legãtura pentru scurgere dintre vasul WC
- ului si conducta de scurgere se poate realiza prin mufare.
7. INSPECŢII ŞI ÎNCERCĂRI:
Instalatii de apã rece si caldã
7.1. Instalatiile de apã rece si caldã de consum vor fi supuse la urmãtoarele incercãri :
- incercarea de etanseitate la presiune la apã rece si caldã
- incercarea de functionare la apã rece si caldã
- incercarea la rezistentã a conductelor de apã caldã
Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armãturilor de
serviciu si a aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate.
Presiunea pentru incercarea de etanseitate la rece ca si pentru incercarea de etanseitate si
rezistentã la cald va fi egalã cu 1,50 x presiunea de regim, dar nu mai micã de 6 bari.
Instalatiile se vor mentine sub presiune 20 de minute, timp in care nu se admite nici o
scãdere a presiunii.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in punctul cel
mai de jos al instalatiilor.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua verificându-se dacã toate punctele de
consum asigurã debitul prevãzut in proiect.
Verificarea se va face prin deschiderea numãrului de
robinete de consum, corespunzãtor simultaneitãtii si debitului de calcul.
Precizarea robinetelor ce vor fi deschise se va face de cãtre proiectant.
Temperatura apei la punctele de consum trebuie sã corespundã prevederilor din proiect.
Pentru verificarea functionãrii conductelor de apã caldã se va mãsura temperatura apei
direct in conductã la iesirea din aparatul de preparare.
Cãderea de temperaturã trebuie sã corespundã prevederilor din proiect.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va face având aparatele si instalatiile aferente
( statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe ) in functie si conform
proiectului.
7.2. Instalatii de canalizare
Instalatiile de canalizare interioarã vor fi supuse urmãtoarelor incercãri :
- incercarea de etanseitate
- incercarea de functionare
Incercarea de etanseitate se va face controlând traseele conductelor si punctele de
imbinare.
Punctele de imbinare ce se inchid cu elementele de mascare vor fi incercate pe parcursul
lucrãrii inainte de inchiderea lor, incheindu-se procese verbale pentru lucrãri ascunse.
In timpul incercãrii de etanseitate instalatiile se umplu cu apã dupã cum urmeazã :

- instalatia de canalizare a apelor meteorice pe toatã inãltimea clãdirii;

- instalatia de canalizare menajerã pânã la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau
sifoanele de evacuare a apelor.
Incercarea de functionare se va face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare in
mãsurã sã realizeze debitul de calcul, obiecte ce vor fi desemnate de cãtre proiectant.
Cu prilejul incercãrii de functionare se vor controla si pantele si piesele de curãtire,
sustinere.
7.3. Receptia lucrãrilor de instalatii sanitare se efectueazã in conformitate cu prescriptiile privind
verificarea calitãtii si receptiei lucrãrilor si anume :
- Normativ pentru verificarea calitãtii lucrãrilor de constructii si instalatii aferente indicativ C.
56
- Instructiuni tehnice pentru efectuarea lucrãrilor hidraulice si pneumatice la recipiente
indicativ I. 25
In vederea receptiei se va urmãri dacã executarea lucrãrilor s-a fãcut conform cu
documentatia tehnico - economicã si cu prescriptiile tehnice in vigoare cu privire la executarea
lucrãrilor :
- echiparea cu obiecte sanitare, aparate si agregate corespunzãtoare
- respectarea traseelor conductelor
- folosirea materialelor prevãzute
- functionarea normalã a obiectelor sanitare, a armãturilor si agregatelor din statiile de
ridicare a presiunii, centrale termice puncte termice sau alte centrale de instalatii la parametrii
prevãzuti
- rigiditatea fixãrii in elementele de constructie a conductelor si aparatelor
- modul de dispunere a armãturilor si a aparatelor de control si accesibilitatea acestora
- echiparea corespunzãtoare si buna functionare a hidrantilor de incendiu
- functionarea instalatiilor de drenare si spinklere, declansarea capetelor la temperatura
prescrisã, amplasarea lor conform proiectului, functionarea dispozitivelor de semnalizare acusticã
si opticã
- aplicarea in executie a mãsurilor prevãzute in proiect pentru diminuarea zgomotului
- calitatea izolatiilor si vopsitoriilor
- aspectul estetic general al montãrii instalatiilor
In vederea diminuãrii posibilitãtilor de coroziune si prelungirii duratei de functionare a
instalatiilor se va face obligatoriu rodajul instalatiei de apã caldã de consum timp de 60 de zile la
temperatura de regim de 45°C dupã darea in folosintã a instalatiilor si receptionarea lucrãrilor.
Pentru lucrãrile ascunse se vor intocmi procese
verbale de receptie in caietele de santier privind modul de verificare si executare a acestor
lucrãri.
8. INCIDENTE , DEFECŢIUNI , ACŢIUNI DE URGENŢĂ:

8.1. IZOLATII TERMICE SI PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE
Izolarea termicã
8.2. Izolatiile termice se vor aplica pe conducte, compensatoare, distribuitoare, colectoare,
rezervoare de apã, recipiente de hidrofor, boilere si aparate in contracurent, in scopul reducerii
schimbului de cãldurã intre apa din aparate, rezervoare, instalatii si mediul inconjurãtor, precum si
pentru a evita condensãrile pe suprafetele reci a umiditãtii din aer.
8.3. La proiectarea si executarea izolatiilor termice se vor respecta prevederile din actele
normative si detalii tip mentionate in anexã.
8.4. La izolarea termicã a elementelor instalatiilor nu este permisã folosirea de materiale
degradabile si a celor care datoritã incãlzirii se inmoaie, isi diminuaezã capacitatea de izolare
termicã sau degajã gaze, noxe etc. in conditiile de exploatare.
8.5. Conductele de apã se vor izola astfel :

- conductele montate sub tencuialã, cu bete de postav sau deseuri textile;

- conductele montate aparent, cu vatã mineralã, cu vatã de sticlã sau spumã de poliuretan,
protejate la exterior.
8.6. Conductele mascate se vor izola fãrã protectie specialã in exterior.
Termoizolatia conductelor montate in subsoluri tehnice si canale subterane se va prevedea
cu invelis protector, fãrã finisaje deosebite, conform catalogului de " Detalii de elemente si
subansambluri tip de instalatii " volumul D.C. grupa D.C.1 sau cu manta metalicã sau din mase
plastice, in cazul folosirii conductelor preizolate.
Termoizolatia conductelor montate aparent in alte nveluri ale clãdirii, inclusiv subsoluri
folosite, se vor prevedea cu invelis protector si finisaj stabilit in concordantã cu rolul functional al
nivelului respectiv.
8.7. Izolatia conductelor montate in exterior - pe suporti, stâlpi sau pe fata exterioarã a peretilor
clãdirii - se va prevedea cu invelis de protectie contra intemperiilor.
8.8. Izolatia armãturilor, compensatoarelor cu presetupã si a imbinãrilor cu flanse va fi
demontabilã.
8.9. Conductele de distributie a apei calde de consum montate direct in pãmânt se vor izola cu
spumã din poliuretan ( spumã PUR ) protejatã cu manta din material plastic ( polietilenã,
polipropilenã, policlorurã de vinil ).
Vor fi izolate in acelasi mod atât conductele, cât si accesoriile ( coturi, curbe, vane etc.).
Protectia impotriva coroziunii exterioare
8.10. Izolatiile contra coroziunii se vor folosi pentru conducte si alte piese metalice ingropate in sol
sau montate in medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind protectia conductelor
subterane din otel contra coroziunii de cãtre sol.
8.11. La montarea fãrã canal a retelei se va studia agresivitatea solului si a apelor freatice, precum
si curentii de dispersie si se va prevedea, dacã este necesar, protectia electricã a conductelor
impotriva coroziunii.
Stabilirea protectiei electrice, proiectarea si executarea acestei protectii se va face potrivit
indicatiilor din " Normativul pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate ",
indicativ I 14 si STAS 7335 / 3 privind "Izolarea exterioarã cu bitum a conductelor din otel ".
8.12. Vopsirea conductelor si a izolatiilor se va face in culori corespunzãtoare fluidului transportat,
in conformitate cu STAS 8589.
9. RESPONSABILITĂŢI:
9.1.Seful punctului de lucru rãspunde de respectarea proiectului de executie si de intocmirea
inregistrãrilor de calitate.
9.2.Responsabilul CTC pe lucrare urmãreste aplicarea intocmai a procedurii si a proiectelor de
executie si intocmirea corectã a inregistrãrilor de calitate
9.3.Seful de santier rãspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor la punctul
de lucru, de asigurarea instalatiilor de apã, de fortã si iluminat
10. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI:

10.1.Formular pentru trasarea lucrãrilor interioare si exterioare
10 10.2.Formular pentru calitatea materialelor pe mãsurã ce se pun in operã
11 10.3.Formular pentru predare primire font de lucru
12 10.4.Formular pentru calitatea izolatiei hidrofuge a conductelor ingropate in pãmânt
10.5.Formular pentru calitatea executiei tuturor operatiunilor care devin ascunse
13 10.6.Formular pentru probarea conductelor recipientilor
14 10.7.Formular pentru proba generalã a instalatiei cu obiectele sanitare montate
11. ASPECTE DE MEDIU

11.1 Mentinerea curateniei si a ordinii la locurile de munca si mentinerea libera a cailor de

acces.
11.2 Colectarea separata a deseurilor si evitarea formarii de zone aglomerate cu materiale sau
echipamente de lucru.
11.3 Nu se vor deversa substante periculoase in apa sau in sol, in conformitate cu prevederile
legale privind protectia mediului.
12. ASPECTE/ RISCURI DE SSM
12.1. Responsabilul de contract instruieste personalul muncitor privind desfasurarea

activitatii si masurile privind sanatatea si securitatea necesare pentru prevenirea accidentelor si
consemneaza in scris sub semnatura in fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea
in munca;
12.2. Intervalul dintre doua instruiri periodice este conform tematicii;
12.3. Responsabilul de contract verifica:
- starea echipamentelor de munca;
- modul de utilizare a echipamentelor de lucru si protectie;
- in fisele de instruire individuala privind sanatatea si securitatea in munca daca are
viza medicului de medicina muncii;
- modul de respectare a cerintelor legale si a documentatiei interne privind sanatatea
si securitatea la locul de munca;
- interzice prezenta la locul de munca a personalului aflat in stare de ebrietate.
12.4. Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de
situatii de urgenta, inclusiv P.S.I., corespunzator activitatii desfasurate.
12.5. Pe santierele de constructii-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI
(casca de protectie e obligatorie).
12.6. Cand se lucraza in caminul de vizitare si capacul este indepartat, se vor plasa
placute avertizoare, cu indicatia „camin in lucru”, amplasate in toate directiile de deplasare, la
distanta de 1,50 m de centrul caminului.
12.7. Accesul in camin se va face numai dupa ce in prealabil s-au constatat ca nu
exista gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.
13. ANEXE
13.1. Lista reviziilor pentru procedura PTE-30.02.CM

S.C. CONSTRUCT
MODERN S.R.L LISTA REVIZIILOR
Strada Daicoviciu, nr 15
400609 Cluj
DOCUMENT : Procedura Napoca
Tehnica de executie
Privind executarea instalaţiilor sanitare interioare
Cod : PTE-16.03.CM Ediţie : 1 Revizie : 1

Nr. Pagina/paragraful Autorul Semnătura
Conţinutul modificării
crt. revizuite reviziei Data
1 - Editie iniţială Picos Luana 25.02.2018
2 Toate capitolele Editie revizuita Picos Luana 30.02.2018
F- CONSTRUCT MODERN-003, revizia 1
pagina 15 / 15

PTE-16.03.ACI E1R1 Executarea Instalaţiilor Sanitare Interioare Reviz. 2012 BELEIU

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PTE-16.03.ACI E1R1 Executarea Instalaţiilor Sanitare Interioare Reviz. 2012 BELEIU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

CONSTRUCT PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE:

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PRIVIND EXECUTAREA INSTALAŢIILOR

X Copie controlată Copie necontrolată

 S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

Ediţia 1 revizia 1 pagina 1 / 15 F- CONSTRUCT MODERN-001, revizia 6

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

Ediţia 1 revizia 1 pagina 2 / 15 F- CONSTRUCT MODERN-001, revizia 6

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

- asigurarea mijloacelor de transport pentru material

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

Tuburile de fontã se stemuiesc initial cu frânghie gudronatã pe 1 / 3 din inãltimea mufei.

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

Distanta pe verticalã 1,0 -1,2 1,25-1,4 1,5-1,7 1,8-2,0 2,25

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

Ediţia 1 revizia 1 pagina 8 / 15 F- CONSTRUCT MODERN-001, revizia 6

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

- instalatia de canalizare a apelor meteorice pe toatã inãltimea clãdirii;

8. INCIDENTE , DEFECŢIUNI , ACŢIUNI DE URGENŢĂ:

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

- conductele montate sub tencuialã, cu bete de postav sau deseuri textile;

10. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI:

11. ASPECTE DE MEDIU

Ediţia 1 revizia 1 pagina 13 / 15 F- CONSTRUCT MODERN-001, revizia 6

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

11.1 Mentinerea curateniei si a ordinii la locurile de munca si mentinerea libera a cailor de

12. ASPECTE/ RISCURI DE SSM

12.1. Responsabilul de contract instruieste personalul muncitor privind desfasurarea

13.1. Lista reviziilor pentru procedura PTE-30.02.CM

Ediţia 1 revizia 1 pagina 14 / 15 F- CONSTRUCT MODERN-001, revizia 6

© S.C. CONSTRUCT MODERN S.R.L

Cod : PTE-16.03.CM Ediţie : 1 Revizie : 1

1 - Editie iniţială Picos Luana 25.02.2018

2 Toate capitolele Editie revizuita Picos Luana 30.02.2018

F- CONSTRUCT MODERN-003, revizia 1

S-ar putea să vă placă și