Proiect-Impaduriri Valisor

PROIECT ÎMPĂDURIRI
Proiectarea lucrărilor de împădurire in U.P. II Vălişor, din cadrul Ocolului Silvic

Păltiniş, aflat în administrarea Direcţiei Silvice Caraş-Severin
BUCUREŞTI
- 2017 –
Cuprins
1. Descrierea generală a unităţii de producţie.................................................................2
1.1.Localizarea geografică si situaţia administrativă.......................................................2
1.2. Studiul condiţiilor staţionale.....................................................................................4
1.2.1. Condiţii geologice şi geomorfologice....................................................................4
1.2.2. Condiţii climatice...................................................................................................5
.........................................................................................................................................6
1.2.3. Condiţii edafice......................................................................................................8
1.2.4. Sinteze staţionale...................................................................................................9
1.3.Studiul vegetaţiei forestiere.....................................................................................11
1.3.1.Formaţii forestiere şi tipuri naturale fundamentale de pădure..............................11
2. Fundamentarea soluţiilor de împădurire..................................................................16
2.1. Identificarea şi caracterizarea unităţilor de cultură forestieră.................................16
2.2. Situaţia actuală a terenurilor de împădurit..............................................................16
2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrări de împădurire.........................19
2.4. Eşalonarea intervenţiilor cu lucrări de regenerare artificială în cadrul u.c.f-urilor 20
2.5. Analiza lucrărilor de impadurire executate anterior in cuprinsul unităţii de
producţie........................................................................................................................23
3.Stabilirea solutiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere................................24
3.2. Alegerea speciilor pentru împăduriri şi justificarea lor silvo-economică...............28
3.3. Alcătuirea compoziţiilor de regenerare şi stabilirea compoziţiilor de împădurire. 30
S. totală.............................................................................................................................36
Compoziţia ţel..................................................................................................................36
3.4. Metode şi procedee de împădurire..........................................................................37
3.5. Schema de împădurire............................................................................................39
3.6. Pregătirea terenului şi a solului...............................................................................46
3.7. Materialul de împădurit..........................................................................................48
3.8. Epoca de instalare a culturilor şi tehnica de execuţie.............................................50
4. Urmărirea, controlul şi îngrijirea culturilor.............................................................51
4.1. Urmărirea şi controlul lucrărilor de împădurire......................................................51
4.2. Stabilirea reţelei de puncte pentru amplasarea şi materializarea în teren a
suprafeţelor de control ……………………………………………………………………………………...52
4.3. Natura, scopul şi tehnica de aplicare a lucrărilor de îngrijire.................................53
4.4 Planificarea aplicarii lucrarilor de ingrijire pe u.c.f-uri in perioada de la instalarea
culturilor pana la atingerea reusitei definitive...............................................................60
1
1. Descrierea generală a unităţii de producţie
1.1.Localizarea geografică si situaţia administrativă
Ocolul Silvic Păltiniş face parte si unitatea de producţie luată în

studiu(U.P. II Vălişor), este situat pe versanţii vestici ai munţilor
Poiana Ruscăi, Muntele Mic şi Ţarcu, cât şi pe prelungirea acestora
către râul Timiş.
Ocolul Silvic Păltiniş se întinde pe versantul drept al râului Timiş
începând de la Culmea Nădragului (din dreptul comunei Constantin
Daicoviciu) şi terminând cu Culmea Armenişului (în zona localităţii
Sat-Bătrân, comuna Armeniş).
2
Pădurile din U.P. II Vălişor sunt situate pe malul drept al râului
Timiş, în bazinele Valea Vălişoru, Valea Căpriorul şi Valea Cetăţii, în
raza localităţii Constantin Daicoviciu.
Suprafaţa totală a unităţii de producţie este de 2134 ha în condiţiile
unui procent de împădurire de 99%.
Vecinătăţile, limitele şi hotarele U.P. II Vălişor sunt
următoarele:
Tab. 1.1.1. Vecinătăţi, limite, hotare.

Puncte Vecinătăţi. Felul şi denumirea Limite, hotare
cardinal U.P. Fond Deţinător Felul Denumire
e forestie a
r
Nord U.P. I Pădure R.A. Naturală Culmea
Tincova de stat Romsilv Borlanul
a Mare
O.S. Pădure R.A. Naturală Culmea
Lugoj de stat Romsilv Nădrag
a
Sud U.P. III Pădure R.A. Naturală Culmea
Maciov de stat Romsilv Runcului,
a a Peşterei,
Vălişor
O.S. Pădure R.A. Naturală Culmea
Oţelu de stat Romsilv Oţelu
Roşu a Roşu
Est O.S. Pădure R.A. Naturală Culmea
Lugoj de stat Romsilv Cireşului
a
Vest O.S. Pădure R.A. Naturală Râul
Păltiniş de stat Romsilv Timiş
a
U.P. I Pădure R.A. Artificial- Liziera
Tincova de stat Romsilv Convenţional pădurii
a ă
3
1.2. Studiul condiţiilor staţionale
1.2.1. Condiţii geologice şi geomorfologice
Din punct de vedere geologic, teritoriul face parte din domeniul

danubian, formaţiile de cuvertură aparţinând Pterozoicului Superior,
Paleozoicului şi Anteproterozoicului Superior.
Formaţiile cele mai importante sunt rocile sedimentare , micaşisturile
şi calcarele.
La limita sud-vestică a unităţii de producţie apar depozite pannoneene
sub forma unor benzi late de 100 – 500 m formate din pietrişuri, nisipuri si
argile. O parte din U.P. prezintă roci de cuvertură formate din gresii
calcaroase, cenuşii şi roşcate, dure, stratificate în bancuri de 5 – 200 cm
grosime.
Din punct de vedere geomorfologic U.P. II Vălişor se situează în cea
mai mare parte în zona Dealurilor Lugojului, la extremitatea vestică a
Munţilor Poiana Ruscăi.
Cea mai mare parte din suprafaţa U.P. este situată în zona deluroasă,
unde ca forme de relief predomină versanţii ondulaţi.
Altitudinea medie este de 450 m, cu variaţie între 150 m şi 800 m.
Se întâlnesc toate expoziţiile, datorită numeroaselor pâraie cu direcţii
variate de scurgere.
Înclinaţiile versanţilor variază in limite destul de largi.
Reţeaua hidrografică din U.P. este constituită din Valea Vălişoru,
Valea Stăniştea Mare, Valea Căpriorul, Valea Rea, Valea Cetăţii şi Valea
Seacă. Aceste văi au în permanenţă apă şi primesc la rândul lor o serie de
mici afluenţi, pâraie secundare, din care o parte cu debit permanent.
Toate apele se varsă în albia principală Valea Vălişoru, afluent de
dreapta al râului Timiş.
4
1.2.2. Condiţii climatice
Regimul termic este caracterizat prin unii indici cum ar fi:

Valorile termice medii lunare:
 Ianuarie -1 oC
 Februarie 0 oC
 Martie 2 oC
 Aprilie 6 oC
 Mai 8 oC
 Iunie 12 oC
 Iulie 18 oC
 August 20 oC
 Septembrie 15 oC
 Octombrie 10 oC
 Noiembrie 4 oC
 Decembrie 1 oC
5
Grafic 1.2.2.1
Valoarea medie anuală a temperaturii este de +9 oC.

Temperatura maximă absolută variază intre 10,0 oC(în luna februarie )
şi 39,2 oC(în luna august) la staţia meteorologică Caransebeş.
Începutul sezonului de vegetaţie este în date medii între 12 aprilie –
30 aprilie, iar sfârşitul acestuia are loc între datele 5 octombrie – 17
octombrie, având o durată cuprinsă între 150 – 188 zile. Temperatura medie
din timpul sezonului de vegetaţie este de +10 oC
Data medie a producerii îngheţurilor timpurii este 1 octombrie acestea
producând vătămări mai ales în pinete.
Îngheţurile târzii se produc, de regulă, între 20 aprilie – 5 mai, cu 1 – 9
zile după începerea perioadei de vegetaţie, producând deprecierea florilor şi
frunzelor.
Regimul pluviometric este caracterizat de cuantumul anual de
precipitaţii, după cu urmează:
 Ianuarie 70mm
 Februarie 50mm
 Martie 60mm
 Aprilie 70mm
 Mai 90mm
 Iunie 120mm
6
 Iulie 80mm
 August 90mm
 Septembrie 60 mm
 Octombrie 70mm
 Noiembrie 70mm
 Decembrie 80 mm
Precipitatii medii lunare
Cantitatea totală de precipitaţii care cad în decursul unui an este

cuprinsă între 730 – 900 mm. În perioada de vegetaţie, precipitaţiile
depăşesc cu mult media celor 12 luni. Precipitaţiile cu caracter torenţial au
loc, de cele mai multe ori în luna iunie.
Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este de 21,8 stratul de
zăpadă persistând, în date medii 52 de zile.
Umiditatea relativă a aerului variază între 10 – 45 %, prezentând
valori mai ridicate în timpul iernii.
Gradul de acoperire al cerului are valori între 4,2 – 7,2 zecimi în timp
ce în cursul unui an cerul este senin în 126,4 zile.
Regimul eolian se caracterizează prin viteza de deplasare a maselor de
aer şi de direcţia acestora. Astfel, viteza vântului este între 1 – 27 m/s, cu
valori medii lunare de 1 – 12 m/s. vitezele maxime le realizează curenţii din
sud şi nord – est(în intervalele noiembrie – decembrie şi februarie – mai
când mediile lunare depăşesc 7 m/s).
7
Principalele direcţii ale celor mai frecvente vânturi sunt: din Nord –
Est vântul numit „Coşava” cu o viteză medie de 1,7 m/s şi din Sud – Vest,
„Austrul” cu viteza medie de 1,7 m/s.
Vânturile care bat în această regiune nu sunt periculoase şi provoacă
numai în cazuri izolate pagube arboretelor.
Sinteza climatului se concretizează în concluzia că în această zonă
întâlnim un tip temperat – moderat – continental, subtipul bănăţean, în care
se manifestă influenţe ale climatului submediteranean.
Intensitatea influenţei climatul mediteranean este mai mică în această
zonă faţă de restul Banatului, zonă situată la limita estică a acestui ţinut,
unde se manifestă influenţe ale climatului oceanic.
Circulaţia vestică a aerului determină ierni blânde cu precipitaţii mai
mult sub formă de ploaie şi veri cu vreme foarte variabilă , cu grad mare de
instabilitate, cu ploi sub formă de averse şi descărcări electrice.
După sistemul de clasificare Koppen, zona în care se situează U.P. II
Vălişor face parte din provincia climatică Dfbk caracterizată prin climat
temperat, cu ploi tot anul, cu temperaturi în luna cea mai rece a anului mai
ridicate de –30C şi în luna cea mai călduroasă de 180C, fără să depăşească
220C.
După raionarea climatică, zona se încadrează în sectorul de provincie
climatică cu influenţe submebiteraneene şi slabe influenţe oceanice din
ţinutul bănăţean al dealurilor , care ocupă suprafeţe cu altitudini mai mici de
500 m.
1.2.3. Condiţii edafice
În cadrul unităţii de producţie aflate în studiu ponderea cea mai mare o

deţine clasa cambisolurilor (72%), iar în cadrul acestei clase cel mai frecvent
se întâlneşte solul brun eumezobazic tipic, caracteristic unei suprafeţe de
1542,8 ha.
Ca urmare a prezenţei rocilor calcaroase, pe 375,2 ha din suprafaţa
U.P. se întâlnesc şi soluri din clasa molisoluri, mai exact rendzină tipică şi
litică.
Solul brun eumezobazic tipic s-a format pe straturi intermediare şi
acide, foarte diverse, pe versanţi cu expoziţii diferite. Nivelul de
aprovizionare cu substanţe nutritive este mijlociu până la bogat în humus,
azot total, fosfor asimilabil, şi potasiu schimbabil. Troficitatea potenţială
variază de la oligomezotrofic la megatrofic, însă în marea majoritate a
cazurilor este eutrofic şi megatrofic.
8
Condiţiile edafice sunt favorabile vegetaţiei forestiere. Nivelul scăzut
de substanţe nutritive este în mare parte compensat de volumul edafic mare,
capacitate mare de aprovizionare cu apă accesibilă şi de nivelul favorabil al
aeraţiei şi consistenţei solurilor.
Rendzina tipică identificată pe insula de calcare masive din unitatea de
producţie este foarte bogată în humus de tip calcic, bine la foarte bine
aprovizionate cu azot şi fosfor mobil şi mediu aprovizionate cu potasiu
asimilabil. În acelaşi timp, volumul edafic submijlociu al rendzinei cât şi
conţinutul mare de schelet şi permeabilitatea substratului diminuează
capacitatea de aprovizionare cu apă a plantelor, mai ales vara.
1.2.4. Sinteze staţionale
În tabelul ce urmează va fi redată evidenţa tipurilor de staţiune

identificate, pe etaje fitoclimatice precizându-se de asemenea şi categorii de
bonitate a acestora.
Tab. 1.2.4.1. Evidenţa tipurilor de staţiune
Cod Denumirea Suprafaţa Categorii de bonitate

tipului de ha % Superioară Mijloci Inferioară
staţiune e
5.Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete – FD3
511.2 Deluros de 35,2 2 35
gorunete, Pi,
stâncărie
,eroziune
excesivă
513.2 Deluros de 155,2 7 155,2
gorunete, Pm,
podzolit
edafic
mijlociu cu
graminee
mezo-
xerofite+
Luzula
9
515.3 Deluros de 18,9 1 18,9
gorunete, Ps,
brun edafic
mare , cu
Asarum
Stelaria
522.2 Deluros de 307,8 14 307,8
făgete, Pm,
rendzinic
mijlociu cu
Asperula-
Asarum
523.1 Deluros de 5,5 1 5,5
făgete, Pi,
divers
podzolic
edafic mic, cu
Vaccinium
Luzula
524.1 Deluros de 4,8 4,8
făgete, Pi,
brun edafic
mic
524.2 Deluros de 1417,2 66 1417,2
făgete, Pm,
brun edafic
mijlociu cu
Asperula-
Asarum
524.3 Deluros de 106,7 5 106,7
făgete, Ps,
brun edafic
mare cu
Asperula-
Asarum
Total etaj FD3 2051,3 96 125,6 1880,2 45,5
6. Etajul deluros de cvercete şi şleauri de deal - FD2
10
612.2 Deluros de 67,4 3 67,4
cvercete, Pm,
rendzinic
edafic
mijlociu
Total etaj FD2 67,4 3 67,4
Total pădure 2118,7 99 125,6 1947,6 45,5
% 100 6 92 2
Alte terenuri 15,3 1
Total general 2134 100
U.P.
1.3.Studiul vegetaţiei forestiere
1.3.1.Formaţii forestiere şi tipuri naturale fundamentale de pădure
Formaţiile forestiere şi tipurile naturale fundamentale de pădure vor fi

caracterizate succint în baza datelor colectate şi centralizate în tabelele ce
urmează:
Tab 1.3.1.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure

Nr. Tip natural de Suprafaţa Poductivitatea naturală
crt pădure
.
Denumire ha % Superioară Mijlocie Inferioară
1 421.4 Făget de 420.5 20 420.5

deal pe soluri
schelete cu foră
de mull
2 421.5 Făget de 4.8 4.8
deal pe soluri
schelete de
productivitate
inf.
11
crt pădure
.
3 424.2 Făget de 5.5 1 5.5

dealuri cu
Vaccinium
myrtillius(i)
4 427.2Făget de 307.8 14 307.8
dealuri
rendzinice de
productivitate
mijl.(m)
5 431.2 Făgeto- 51.2 2 51.2
căpinet de
productivitate
mijlocie (m)
6 433.1 Făget 945.5 44 945.5
amestecat din
regiunea de
dealuri de
productivitate
mijlocie (m)
7 433.2 Făget 106.7 5 106.7
amestecat, de
productivitate
superioară
(s)433.2
8 511.1Gorunet 18.9 1 18.9
normal cu floră
de mull (s)
9 513.1Gorunet 155.2 7 155.2
de coastă cu
graminee şi
Luzula
luzuloides (m
10 517.1 Gorunet 67.4 3 67.4
de stâncărie
12
crt pădure
.
calcaroasă (m)
11 517.2 Gorunet 35.2 2 35.2
de stâncărie
TOTAL 2118.7 99 125.6 1947.6 45.5
PĂDURE
% 100 6 92 2
ALTE 15.3 1
TERENURI
TOTAL U.P. 2134.0 100
Tab 1.3.1.2. Formaţiuni forestiere şi caracterul natural al tipului de pădure
Nr Formaţi Caracterul actual al tipului de pădure Total

. i Natural Parţi Total Artifici Nedefi ha %
crt forestier fundamen al deriv al nit
. e tal deriv at
at
Făgete 332,2 89,4 215,6 74,3 27,1 738,6 38
1. pure de
dealuri
Făgete 496,8 310,9 220,6 67,7 7,4 1103, 48
2. amesteca 4
te
Gorunet 210,8 12,8 53,1 276,7 13
3. e pure
Total 1039,8 413,1 436,2 195,1 34,5 2118, 99

pădure 7
% 49 19 21 9 2 100
ALTE 15,3 1
TERENURI
TOTAL 2134 10
GENERAL 0
U.P.
13
1.3.2 Analiza structurii actuale a fondului forestier
Structura fondului de producţie şi protecţie
În scopul analizei fondului de protecţie şi producţie se prezintă câteva

elemente de structură ale fondului forestier (tabelul 1.3.2.1), precum şi
principalii indicatori de caracterizare ai acestuia (tabelul 1.3.2.2).
Tabelul 1.3.2.1
Gr Gr. Supr. Clase de varsta (ha) Clase de productie (ha)
.
SUPfct el
. m. ha I II III IV V VI VII I II III IV V
A I Qv 100.23 0.47 5.64 48.50 16.46 0.10 29.06 9.65 86.95 3.63
DR 81.14 0.54 26.51 51.67 2.42 16.72 64.42
FA 336.73 0.55 13.54 110.76141.21 4.40 5.11 61.16 321.77 14.96
14.5
DT 182.08 7 27.65 106.13 17.21 0.34 0.30 15.88 0.48 3.78 55.70 100.79 21.33
DM 4.62 0.19 3.38 1.05 0.22 4.40
Tot 16.3
al 704.80 2 73.34 320.44178.35 4.74 5.51 106.10 0.48 30.15 529.06123.78 21.33
A II Qv 9.09 8.61 0.48 4.06 4.55 0.48
DR 3.09 0.56 2.53 3.09
FA 3.41 1.50 1.91 3.41
DT 5.22 1.66 3.56 2.61 2.61
DM 2.02 1.66 0.36 0.17 1.85
Tot
al 22.83 3.88 16.56 2.39 6.84 15.51 0.48
I+
A II Qv 109.32 0.47 5.64 57.11 16.46 0.48 0.10 29.06 13.71 91.50 4.11
DR 84.23 1.10 26.51 54.20 2.42 16.72 67.51
FA 340.14 0.55 13.54 112.26141.21 6.31 5.11 61.16 325.18 14.96
16.2
DT 187.30 3 27.65 109.69 17.21 0.34 0.30 15.88 0.48 6.39 58.31 100.79 21.33
DM 6.64 1.85 3.74 1.05 0.17 2.07 4.40
Tot 20.2
al 727.63 0 73.34 337.00178.35 7.13 5.51 106.10 0.48 36.99 544.57124.26 21.33
M I Qv 1.54 1.40 0.14 1.40 0.14
DR 3.94 0.99 2.95 3.94
FA 45.40 0.51 15.91 21.06 5.88 1.07 0.97 31.82 13.29 0.29
DT 153.68 1.07 44.88 99.15 6.32 1.88 0.14 0.24 6.85 146.74 0.09
DM 7.92 6.24 0.11 1.57 1.27 6.65
Tot
al 212.48 1.07 46.38 125.65 27.49 9.33 1.35 1.21 45.28 166.82 0.38
Tot
al I Qv 101.77 0.47 5.64 49.90 16.46 0.24 29.06 9.65 88.35 3.77
DR 85.08 0.54 27.50 54.62 2.42 16.72 68.36
FA 382.13 0.55 14.05 126.67162.27 10.28 6.18 62.13 353.59 28.25 0.29
15.6
DT 335.76 4 72.53 205.28 23.53 2.22 0.44 16.12 0.48 3.78 62.55 247.53 21.42
DM 12.54 0.19 9.62 1.16 1.57 1.49 11.05
Tot 917.28 17.3 119.72446.09205.84 14.07 6.86 107.31 0.48 30.15 574.34290.60 21.71
14
al 9
Tot
al II Qv 9.09 8.61 0.48 4.06 4.55 0.48
DR 3.09 0.56 2.53 3.09
FA 3.41 1.50 1.91 3.41
DT 5.22 1.66 3.56 2.61 2.61
DM 2.02 1.66 0.36 0.17 1.85
Tot
al 22.83 3.88 16.56 2.39 6.84 15.51 0.48
Tot I+
al II Qv 110.860.47 5.64 58.51 16.46 0.48 0.24 29.06 13.71 92.90 4.25
DR 88.17 1.10 27.50 57.15 2.42 16.72 71.45
FA 385.540.55 14.05 128.17162.27 12.19 6.18 62.13 357.00 28.25 0.29
17.3
DT 340.98 0 72.53 208.84 23.53 2.22 0.44 16.12 0.48 6.39 65.16 247.53 21.42
DM 14.56 1.85 9.98 1.16 1.57 0.17 3.34 11.05
Tot 21.2
al 940.11 7 119.72462.65205.84 16.46 6.86 107.31 0.48 36.99 589.85291.08 21.71
Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt prezentaţi in

continuare:
Tab
elul 1.3.2.2.
Specificari SPECIA Total
FA SC GO MO CA PI ANN DR DT DM
Compozitia(%) 43 25 11 5 3 2 1 2 8 - 100
Clasa de III.1 IV.0 II.9 II.8 IV.4 III.0 III.7 II.6 III.1 III.9 III.3
productie
Consistenta 0.74 0.75 0.71 0.84 0.61 0.87 0.65 0.85 0.78 0.78 0.75
Varsta medie 78 40 76 46 59 43 52 45 58 48 63
(ani)
Cresterea
curenta 6.2 4.4 4.8 12.0 3.8 8.0 1.5 10.5 5.7 2.8 5.8
(mc/an/ha)
Volum mediu 243 106 188 325 93 210 151 289 176 126 195
(mc/ha)
Fond lemnos 93648 2515 2031 1510 2924 4034 1765 6527 1315 364 18298
(mc) 3 1 3 5 4
În urma analizei structurii fondului de producţie şi protecţie se constată că

fagul este specia preponderentă în arboretele unităţii de producţie I
Retevoieşti, acesta ocupând 43% din suprafaţă. De remarcat este diversitatea
compoziţiei, pe teritoriul acestei unităţi de producţie vegetând foarte multe
specii.
În ceea ce priveşte structura pe verticală a arboretelor se observă un
dezechilibru destul de mare în sensul că prima şi ultimele trei clase de vârstă
sunt deficitare, procentul lor fiind foarte mic în comparaţie cu celelalte clase
de vârstă (a II-a, a III-a, a IV-a) care sunt excedentare în arborete.
90% din arborete au consistenţa mai mare sau egală cu 0,7 ceea ce denotă o
stare destul de bună a arboretelor.
15
2. Fundamentarea soluţiilor de împădurire
2.1. Identificarea şi caracterizarea unităţilor de cultură forestieră
Pe baza datelor preluate din „Amenajamentul U.P. II Vălişor”, din

descrierea parcelară s-au identificat suprafeţele în care sunt necesare
intervenţii cu lucrări de împădurire, acestea concretizându-se într-un număr
de 10 unităţi amenajistice în cadrul cărora vor fi constituite un număr egal de
unităţi de cultură forestieră.
Unitatea de cultură forestieră este definită ca fiind o suprafaţă de teren
omogenă, sau relativ omogenă din punct de vedere al topoclimatului,
vegetaţiei naturale , substratului litologic, solului şi al condiţiilor fizico-
geografice, în care urmează a se executa lucrări de împădurire.
Fiecare u.c.f constituită a fost studiată în detaliu în acest scop
întocmindu-se 10 fişe care redau caracterizarea condiţiilor staţionale şi ale
vegetaţie.
2.2. Situaţia actuală a terenurilor de împădurit
Terenurile de împădurit se diferenţiază în patru mari categorii, în raport

cu folosinţa lor anterioară precum şi depinzând de specificul vegetaţiei
lemnoase(în cazurile în care se cunosc date exacte despre aceasta), astfel:
A. Terenuri goale sau practic lipsite de seminţiş utilizabil:
1. poieni şi goluri neregenerate din cuprinsul pădurii, terenuri
preluate în fondul forestier, destinate împăduririi;
2. terenuri aflate în folosinţă temporară la alţi deţinători şi
reprimite spre a fi împădurite;
3. suprafeţe dezgolite în urma unor calamităţi;
4. parchete rezultate în urma exploatării prin tăieri rase prevăzute
a se regenera pe cale artificială.
16
B. Suprafeţe rezultate în urma exploatării arboretelor
necorespunzătoare:
1. suprafeţe ocupate de arborete slab productive incapabile a se
regenera pe cale naturală;
 arborete situate în staţiuni de productivitate cel puţin
mijlocie pentru speciile ce le compun, cu consistenţă
sub 0,4 indiferent de vârstă sau cu consistenţă între 0,4
– 0,6 aproape de vârsta exploatabilităţii;
 arborete provenite pe cale vegetativă, alcătuite din
specii valoroase dar cu stare de vegetaţie lâncedă
incapabile de regenerare naturală din sămânţă;
2. suprafeţe ocupate cu arborete derivate provizorii.
C. Suprafeţe incomplet regenerate pe cale naturală sau artificială:
1. arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost cu porţiuni

goale neregenerate, incomplet regenerate sau regenerate cu
specii neindicate în compoziţia de regenerare, cu seminţiş
neutilizabil
2. arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu cu porţiuni goale şi
neregenerate, în care este posibilă şi indicată introducerea unor
specii valoroase;
3. suprafeţe parcurse cu lucrări de împădurire în ultimii 2 –3 ani
cu o reuşită nesatisfăcătoare.
D. Alte suprafeţe:
1. arborete în care se execută lucrări de ameliorare în scopul
îmbunătăţirii compoziţiei şi consistenţei
 arborete rărite din grupa I funcţională, indiferent de
vârstă, în care nu este permisă intervenţia cu lucrări de
refaceri sau substituiri;
 arborete din grupa II funcţională, cu consistenţă
subnormală sau brăcuite, aflate la vârste tinere, în care
nu se justifică economic intervenţia cu lucrări de
refaceri sau substituiri;
17
Tab. 2.2.1. Încadrarea u.c.f-urilor pe categorii de teren de împădurit.
Nr. Categorii teren de împădurit Cod u.c.f Suprafaţa
crt categorie ha %
1 Poieni şi goluri din neregenerate din A1 1c 1,4
cuprinsul pădurii, terenuri preluate
în fondul forestier, destinate
împăduririi
Total 1,4 2,43
2 Suprafeţe rezultate în urma B1 17d 2,1
exploatării arboretelor
necorespunzătoare, ocupate cu
arborete incapabile de regenerare pe
cale naturală (situate în staţiuni de
productivitate cel puţin mijlocie
pentru speciile ce le compun, cu
consistenţă sub 0,4 indiferent de
vârstă sau între 0,4-0,6 aproape de
vârsta exploatabilităţii)
3 Suprafeţe rezultate în urma B1 17b 3,0
exploatării arboretelor
necorespunzătoare, ocupate cu
arborete incapabile de regenerare pe
cale naturală (situate în staţiuni de
productivitate cel puţin mijlocie
pentru speciile ce le compun, cu
consistenţă sub 0,4 indiferent de
vârstă sau între 0,4-0,6 aproape de
vârsta exploatabilităţii)
Total 5,1 8,86
4 Suprafeţe ocupate cu arborete B2 23b 14,5
derivate provizorii
5 Suprafeţe ocupate cu arborete B2 18a 22,5
derivate provizorii
Total 37,0 64,34
6 Arborete parcurse cu tăieri de C1 10c 1,4
regenerare sub adăpost, cu porţiuni
goale, incomplet regenerate sau
regenerate cu specii neindicate în
compoziţia de regenerare
18
Nr. Categorii teren de împădurit Cod u.c.f Suprafaţa
crt categorie ha %
Total 1,4 2,43
7 Suprafeţe parcurse cu lucrări de C3 17e 1,5
împădurire în ultimii 2-3 ani cu
reuşită nesatisfăcătoare
8 Suprafeţe parcurse cu lucrări de C3 17c 1,5
9 Suprafeţe parcurse cu lucrări de C3 16i 2,5
10 Suprafeţe parcurse cu lucrări de C3 8b 7,1
Total 12,6 21,91
TOTAL GENERAL 57,5 100
2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrări de împădurire
Instalarea pe cale artificială a vegetaţiei forestiere este singura modalitate

de instalare a vegetaţiei forestiere pe terenurile pe care aceasta nu a existat
sau a fost îndepărtată pe o perioadă lungă de timp, precum şi în cazul
suprafeţelor dezgolite de vegetaţie forestieră ca urmare a unor calamităţi sau
a aplicării tratamentului tăierilor rase.
Instalarea pe cale artificială a vegetaţiei forestiere se impune şi în cazul
arboretelor degradate, a arboretelor de productivitate sau valoare economică
redusa în vederea sporirii producţiei de lemn şi nu în ultimul rând ca urmare
a necesitaţii ameliorării funcţiilor de protecţie ale pădurilor.
În cazul arboretelor cu funcţii de protecţie se impun lucrări de regenerare
artificială de tipul ameliorărilor, care constă în ameliorarea consistenţei şi
compoziţiei şi se referă în special la completarea golurilor existente.
Refacerea sau substituirea acestor arborete ar putea fi admisă doar în cazul
în care s-ar obţine o îmbunătăţire a funcţiilor de protecţie şi un spor
considerabil de masă lemnoasă,fără a se periclita funcţiile de protecţie pe
care arboretul le îndeplineşte.
În cazul arboretelor cu funcţii de producţie şi protecţie se impun lucrări
de refacere, substituire şi ameliorare cu scopul de creştere a productivităţii
acestora.
19
2.4. Eşalonarea intervenţiilor cu lucrări de regenerare artificială în
cadrul u.c.f-urilor
Planificarea lucrărilor de împădurire s-a efectuat pe o perioadă de 10

ani ţinând seama de categoria de teren de împădurit în care au fost încadrate
suprafeţele în cadrul cărora sunt necesare intervenţii cu lucrări de regenerare
artificială.
Această planificare decenală s-a făcut luându-se în considerare o serie
de reguli şi priorităţi ,suprafeţele urmând a fi enumerate în ordinea urgenţei
intervenţiei:
1. suprafeţe ocupate de seminţiş instalat natural sau artificial dar care
nu corespunde din punct de vedere al densităţii.
2. suprafeţe ocupate de arborete supuse tratamentului tăierilor rase în
care reîmpădurirea trebuie să se facă imediat după exploatarea
arboretului.
3. suprafeţe lipsite de pădure (poieni, enclave) care vor fi propuse
pentru împădurire chiar în anul în care se renunţă la folosinţa lor
anterioară.
4. arborete cu consistenţă subnormală, din grupa a II-a funcţională dar
cu stare de vegetaţie bună, aflate la vârste tinere
5. arborete care nu corespund din punct de vedere al consistenţei,
încadrate în grupa I funcţională, indiferent de vârstă.
6. suprafeţe ocupate cu arborete slab productive(care nu corespund din
punct de vedere al consistenţei sau derivate)
De asemenea planificarea lucrărilor de împădurit se va efectua astfel

încât suprafeţele ce urmează a fi parcurse în fiecare an să fie cât mai
echilibrate.
În cazul concret al lucrării de faţă, planificarea s-a executat începând
în ordinea firească a priorităţilor cu unităţile de cultură forestieră ocupate de
arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost, cu porţiuni goale,
incomplet regenerate sau regenerate cu specii neindicate în compoziţia de
regenerare(cod categorie C1) şi unităţile de cultură forestieră care cuprind
suprafeţe parcurse cu lucrări de împădurire în ultimii 2-3 ani cu reuşită
nesatisfăcătoare(cod categorie C3). Urmează suprafeţele cu terenuri din
categoria A1 (poieni şi goluri din neregenerate din cuprinsul pădurii, terenuri
preluate în fondul forestier, destinate împăduririi).
20
Terenurile din categoriile B1 (suprafeţe rezultate în urma exploatării
arboretelor necorespunzătoare, ocupate cu arborete incapabile de regenerare
pe cale naturală) şi cele din B2 (suprafeţe ocupate cu arborete derivate
provizorii) sunt programate spre a fi supuse regenerării artificiale aproape de
sfârşitul deceniului.
21
Tab 2.4.1. Eşalonarea intervenţiilor cu lucrări de regenerare artificială în cadrul u.c.f.-urilor pe parcursul unui
deceniu.
Nr U.c. Suprafaţ Categorii de Suprafaţa efectivă(ha) de parcurs cu lucrări de împădurire în anul Total
. f a totală terenuri(cod deceni
crt (ha) ) u
. 201 201 201 201 202 202 202 202 202 202
6 7 8 9 0 1 2 3 4 5
1 1c 1,4 A1 - - 1,4 - - - - - - - 1,4
2 17d 2,1 B1 - - - - - 2,1 - - - - 2,1
3 17b 3,0 B1 - - - - - - 3,0 - - - 3,0
4 23b 14,5 B2 - - - 7,0 - - - 7,5 - - 14,5
5 18a 22,5 B2 - - - - 7,5 - - - 7,5 - 15,0*
6 10c 1,4 C1 1,4 - - - - - - - - - 1,4
7 17e 1,5 C3 1,5 - - - - - - - - - 1,5
8 17c 1,5 C3 1,5 - - - - - - - - - 1,5
9 16i 2,5 C3 2,5 - - - - - - - - - 2,5
10 8b 7,1 C3 - 7,1 - - - - - - - - 7,1
TOTAL 6,9 7,1 1,4 7,0 7,5 2,1 3,0 7,5 7,5 - 50
* Cu precizarea că 7,5 ha din cadrul u.c.f 18a vor fi programate pentru intervenţii cu lucrări de regenerare în
următorul deceniu.
2.5. Analiza lucrărilor de impadurire executate anterior in cuprinsul
unităţii de producţie
Lucrările de împădurire din unitatea de producţie II Pasărea se proiectează

decenal conform amenajamentului şi se execută anual pe suprafeţele stabilite
în funcţie de urgenţe.
În medie au fost parcurse cu lucrări de regenerare aproximativ 5-8 ha
anual din care efectiv 2-5 ha deoarece arboretele care fac parte din U.P. sunt
tinere iar golurile şi poienile au fost împădurite cu prioritate în anii anteriori
Calitatea regenerărilor este în general bună , realizându-se starea de
masiv în termenul prevăzut de normele tehnice şi chiar mai devreme.
3.Stabilirea solutiilor tehnice de instalare a
culturilor forestiere
3.1. Stabilirea intervenţiilor artificiale pe categorii de lucrări de

împăduriri
Lucrările de împăduriri se diferenţiază pe categorii, în funcţie de

natura intervenţiei cu lucrări de instalare a vegetaţiei forestiere pe cale
artificială, astfel:
a. Împăduriri propriu-zise – atunci când instalarea artificială a
vegetaţiei forestiere se face în suprafeţe pe care aceasta nu a existat
anterior sau de pe care a fost înlăturată de multă vreme.
1. poieni şi goluri neregenerate din cuprinsul pădurii , terenuri
preluate în fondul forestier, destinate împăduririi.
(corespunzătoare terenurilor din categoria A1)
2. terenuri aflate în folosinţă temporară la alţi deţinători şi
reprimite spre a fi împădurite(corespunzătoare terenurilor
din categoria A2)
b. Reinstalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri de curând despădurite
b1 – Reîmpăduriri propriu-zise – atunci când reinstalarea
pădurii urmăreşte regenerarea artificială a unor arborete cu
structură normală, instalate pe terenuri cu soluri nealterate, caz
în care compoziţia noilor arborete va fi identică sau apropiată
arboretelor ce se înlocuiesc. Astfel de lucrări se execută în:
1. parchete rezultate în urma exploatării prin tăieri rase
prevăzute a se regenera pe cale artificială.
2. suprafeţe dezgolite în urma unor calamităţi.
b2 – Refaceri- acţiunea de înlocuire a unui arboret degradat din
punct de vedere al vitalităţii sau consistenţei situat în staţiuni de
productivitate cel puţin mijlocie. După efectuarea unor lucrări
de ameliorare a solului, vechiul arboret se înlocuieşte cu un
arboret nou având în compoziţie aceeaşi specie sau aceleaşi
specii ca ţi vechiul arboret. Asemenea intervenţii se execută în:
1. suprafeţe ocupate de arborete slab productive
incapabile a se regenera pe cale naturală:
(corespunzătoare terenurilor din categoria B1)
 arborete situate în staţiuni de productivitate
cel puţin mijlocie pentru speciile ce le
compun, cu consistenţă sub 0,4 indiferent de
vârstă sau cu consistenţă între 0,4 – 0,6
aproape de vârsta exploatabilităţii;
 arborete provenite pe cale vegetativă,
alcătuite din specii valoroase dar cu stare de
vegetaţie lâncedă incapabile de regenerare
naturală din sămânţă;
b3 – Substituiri – presupun instalarea vegetaţiei forestiere pe
terenuri ocupate de arborete cu valoare economică scăzută,
având origine naturală, alcătuite din specii cu potenţial biologic
redus în ceea ce priveşte producţia de biomasă, aceste
intervenţii urmărind modificarea compoziţiei. Se aplică în:
1. suprafeţe ocupate cu arborete derivate provizorii
(corespunzătoare terenurilor din categoria B2)
c. Lucrări de împădurire în cursul cărora se menţine vegetaţia
lemnoasă existentă, aplicate parţial în terenurile de împădurit
c1 – Completări – Cu referire la completarea regenerărilor
naturale şi artificiale, respectiv plantaţii şi semănături sub masiv
sau după exploatarea acestuia în scopul completării porţiunilor
neregenerate, înlocuirii seminţişului vătămat sau a celui alcătuit
din specii necorespunzătoare, promovării unor specii valoroase
precum şi completări în plantaţii şi semănături directe. Se
recomandă în:
1. arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost cu
porţiuni goale neregenerate, incomplet regenerate sau
regenerate cu specii neindicate în compoziţia de
regenerare, cu seminţiş neutilizabil(corespunzătoare
terenurilor din categoriile B1 şi C1);
2. arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu cu porţiuni
goale şi neregenerate, în care este posibilă şi indicată
introducerea unor specii valoroase(corespunzătoare
terenurilor din categoria C2);
3. suprafeţe parcurse cu lucrări de împădurire în ultimii 2
–3 ani cu o reuşită nesatisfăcătoare(corespunzătoare
terenurilor din categoria C3).
c2 – Ameliorări – Lucrări de împădurire cu caracter parţial, se
execută în arborete tinere cu consistenţă subnormală, uneori
chiar brăcuite, incapabile de refacere a consistenţei pe cale
naturală. În acest caz se urmăreşte instalarea în golurile
existente a unor specii arborescente valoroase, introducându-se
de asemenea şi specii arbustive acolo unde lipsesc, pentru
protejarea şi ameliorarea solului. Aceste lucrări se recomandă
în:
1. arborete în care se execută lucrări în scopul
îmbunătăţirii compoziţiei şi
consistenţei(corespunzătoare terenurilor din categoria
D1):
 arborete rărite din grupa I funcţională, indiferent
de vârstă, în care nu este permisă intervenţia cu
lucrări de refaceri sau substituiri;
 arborete din grupa II funcţională, cu consistenţă
subnormală sau brăcuite, aflate la vârste tinere,
în care nu se justifică economic intervenţia cu
lucrări de refaceri sau substituiri.
2. completări întârziate, efectuate în arborete care au
depăşit faza de desiş.
Tab 3.1.1 Natura lucrărilor de împădurire în funcţie de categoria de teren de
împădurit şi ponderea lor în suprafaţă.
Nr. u.c.f Categorii Natura lucrărilor Seminţiş Suprafaţa(ha) Ponderea

crt de teren de împăduriri util. (% suprafeţei
de Denumire Cod din Totală Efectiv efective
împădurit suprafaţă) ă din total
(%)
1 1c A1 Împăduriri a1 1,4 1,4
propriu-
zise
Total 1,4 1,4 2,43
2 17d B1 Refaceri b2.1 2,1 2,1
3 17b B1 Refaceri b2.1 3,0 3,0
Total 5,1 5,1 8,86
4 23b B2 Substituiri b3.1 14,5 14,5
5 18a B2 Substituiri b3.1 22,5 22,5
Total 37,0 37,0 64,34
6 10c C1 Completări c1.1 10Fa /0,7 1,4 0,42
7 17e C3 Completări c1.3 1,5 0,60
8 17c C3 Completări c1.3 1,5 0,60
9 16i C3 Completări c1.3 2,5 1,25
10 8b C3 Completări c1.3 7,1 2,84
Total 14,0 15,71 9,93
TOTAL GENERAL 57,5 49,21 85,58
3.2. Alegerea speciilor pentru împăduriri şi justificarea lor silvo-

economică.
Spre deosebire de regenerarea naturală, care conduce, de regulă, la

perpetuarea speciilor ce există în compoziţia arboretului matern, în cazul
instalării culturilor pe cale artificială, silvicultorul are posibilitatea ca, dintr-
un sortiment mai larg de specii indigene şi exotice, să aleagă şi să introducă
în cultură specia sau speciile care corespund mai bine scopului urmărit.
Ca regulă generală, dintre speciile considerate capabile să vegeteze
bine în condiţiile de mediu ale terenului de împădurit, speciile locale, adică
cele care cresc în mod natural în subzona respectivă, fiind perfect adaptate
climatului local, sunt de preferat altor specii indigene sau exotice, atunci
când realizează o creştere rapidă şi o producţie de biomasă corespunzătoare.
Altfel spus este de preferat să se promoveze proveninţele locale, acestea
fiind cel mai bine adaptate condiţiilor respective.
Oricare ar fi originea speciilor alese, ele trebuie să întrunească
următoarele condiţii:
 să fie adaptate condiţiilor staţionale ale locului de împădurit, aceasta
fiind condiţia de bază pentru crearea unor arborete viabile şi
productive;
 să realizeze o creştere cât mai rapidă şi o producţie lemnoasă în
sortimente corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă
 producerea materialului de împădurit(procurarea seminţelor şi cultura
în pepiniere) şi instalarea culturilor să nu prezinte dificultăţi
De asemenea, este necesar ca, la întemeierea unei culturi forestiere, pe
lângă valoarea economică a speciilor lemnoase, să se aibă în vedere
proprietăţile lor silvoculturale, mai exact contribuţia acestora la
realizarea şi menţinerea stării de masiv, cantitatea şi calitatea litierei
pe care o furnizează şi de care depinde menţinerea proprietăţilor
solului, rezistenţa la acţiunea factorilor dăunători etc.
Rezultă că, pentru întemeierea unor arborete valoroase, productive şi
viabile, trebuie avute în vedere atât cerinţele de ordin economic, cât şi cele
de ordin biologic şi silvocultural.
Principalii factori care determină alegerea speciilor sunt:
 Ţelul culturilor – Indiferent de scopul pentru care se întemeiază, orice
cultură trebuie să fie astfel concepută şi realizată încât să poată
îndeplini ansamblul funcţiilor de protecţie şi producţie.
 Însuşirile biologice ale speciilor – Acestea impun ca, la întemeierea
unei culturi, să se folosească speciile ale căror exigenţe sunt
satisfăcute cât mai deplin de condiţiile climatice şi edafice ale locului
de împădurit, deoarece numai în aceste condiţii speciile pot folosi la
maxim capacitatea silvoproductivă a staţiunii şi a realiza o creştere
viguroasă.
 Caracteristicile staţiunii – Studiul caracteristicilor staţionale ale
suprafeţei de împădurit este necesar pentru alegerea unor specii
corespunzătoare staţiunii şi evitarea alegerii unor specii de interes
economic ale căror cerinţe nu sunt îndeplinite. Cunoaşterea acestor
condiţii staţionale, pe de-o parte, şi a exigenţelor speciilor lemnoase
faţă de mediul staţional, pe de altă parte, oferă posibilitatea ca, printr-
o alegere judicioasă a speciilor, să se realizeze o concordanţă
armonioasă între specie şi mediu, ceea ce constituie condiţia
primordială pentru întemeierea unor culturi viabile şi productive.
Din raţiuni practice, în cadrul etajelor şi subetajelor de vegetaţie au fost

constituite asociaţii de staţiuni – vegetaţie concretizate în grupe de tipuri de
staţiuni şi de păduri echivalente din punct de vedere ecologic denumite
„grupe ecologice”. La constituirea acestor grupe ecologice s-au luat în
calcul: condiţiile de climă, relief, sol, substrat precum şi regimul hidric.
Aceste condiţii se caracterizează printr-un grad de omogenitate mare şi prin
faptul că permit aplicare aceloraşi măsuri silvotehnice de regenerare şi
împădurire.
S-au constituit 117 grupe ecologice:
- 38 în regiunea montană şi premontană;
- 38 în regiunea de deal;
- 21 în regiunea de câmpie;
- 11 pe dune;
- 9 în Lunca şi Delta Dunării şi în luncile râurilor interioare.
Fiecare grupă ecologică cuprinde, de obicei, mai multa tipuri de
staţiune şi pădure respectându-se, însă, principiul conform căruia un tip de
pădure apare într-o singură grupă ecologică.
În concluzie în contextul practic al prezentei lucrări, toate cele 10

unităţi de cultură forestieră au fost încadrate au fost încadrate în Grupa
Ecologică 41, unele în funcţie de tipul natural fundamental de pădure, aşa
cum este recomandat, iar altele, în lipsa tipului de pădure, pe baza tipului de
staţiune care, de asemenea, este acelaşi pentru toate unităţile de cultură
forestieră.
Speciile alese pentru lucrările de instalare artificială a vegetaţie
forestiere sunt cele recomandate pentru etajul în care se află suprafeţele
aflate în studiu, mai exact „Făgete de dealuri” (FD3):
Fagul – ca specie principală de bază în majoritatea unităţilor de
cultură forestieră, pe de-o parte pentru valoare lui economică, şi pe de altă
parte pentru promovarea tipului natural fundamental de pădure, cel mai bine
adaptat condiţiilor staţionale
Răşinoasele(molidul, laricele, pinul) – introduse atât ca specii
principale de bază cât şi ca specii principale de amestec (asociate cu tei,
cireş sau paltin de munte ) se încadrează grupurile de specii indicate pentru
Grupa Ecologică în care se încadrează suprafeţele pentru care se proiectează
lucrări de împăduriri.
Gorunul – se regăseşte de asemenea în unele compoziţii de regenerare
acest fapt datorându-se prezenţei acestuia în recomandările pentru Grupa
Ecologică în cauză cât şi faptului că amestecurile de fag cu gorun sunt
indicate.
Carpenul – deşi nu prezintă o importanţă economică deosebită, este
prezent în amestec cu fagul, ca specie secundară, în scopul înfiinţării unui al
doilea etaj de vegetaţie, pentru protecţia solului şi pentru asigurarea
stimulării şi elagajului natural în favoarea speciei principale.
3.3. Alcătuirea compoziţiilor de regenerare şi stabilirea compoziţiilor de

împădurire
Compoziţia de regenerare este definită ca fiind structura pe specii a noii

asociaţii forestiere considerată optimă în raport cu particularităţile staţiunii şi
funcţiile atribuite.
Aceasta se stabileşte la nivelul unităţii de cultură forestieră înainte de
înlăturarea arboretului existent, urmărindu-se obţinerea ei pe cale naturală,
prin aplicarea celui mai adecvat tratament. Se diferenţiază mai multe situaţii:
- seminţişul natural acoperă doar parţial terenul de împădurit
sau structura pe specii a acestuia este necorespunzătoare;
- arborete degradate cu consistenţă redusă ce vegetează pe
soluri înţelenite şi arborete derivate;
- terenuri lipsite de pădure din fondul forestier sau di afara
acestuia.
Compoziţia de împădurire este cea care menţionează speciile şi
ponderea lor de participare (în procente) în lucrările de instalare artificială a
pădurii.
În continuare se va detalia procedeul de stabilire al compoziţiilor de
împădurire pentru unităţile de cultură forestieră incluse în această lucrare
pentru care este necesară această operaţiune.
Detalierea stabilirii formulelor de împădurire
I. Zona forestieră de deal

U. c. f. 10 c
Suprafaţa u.c.f. 1,4 ha
T.P. 421.4 (Făget de deal pe soluri schelete cu foră de mull)
Seminţiş utilizabil 10 Fa / 0,7 S
Se va stabili formula de împădurire
Etape:
1. Se identifică grupa ecologică – G.E. 41
2. Se alege compoziţia de regenerare recomandată
6 – 8 Fa + 1 – 2 Fr, Go, Ci, Te,Pam, Ca + 1 – 2 DR
3. Se adoptă compoziţia de regenerare luând în considerare seminţişul
existent
9 Fa + 1Ca de realizat pe 1,0 S
4. Se stabileşte ponderea pe specii a seminţişului la 1,0 S
70% Fa / 1,0 S
5. Se face diferenţa pe specii între compoziţia de regenerare adoptată
şi compoziţia seminţişului natural.
90% Fa + 10% Ca – 100% compoziţia de regenerare
70% Fa + - 70% seminţiş natural
___________________________________________________
20% Fa + 10% Ca – 30 % deficit de specii ce trebuie completat prin
lucrări de împăduriri
6. Formula de împădurire valabilă pe 0,3 S (0,42 ha) este:
67% Fa + 33% Ca
II. Zona forestieră de deal

U. c. f. 17 e
Seminţiş utilizabil 10 Mo / 0,6
Se va stabili formula de împădurire ce va fi aplicată pe suprafaţa de 0,60 ha
în scop de completare.
Etape:
existent
90Mo + 1Fa de realizat pe 1,0 S

60% Mo / 1,0 S
90% Mo + 10% Fa – 100% compoziţia de regenerare
60% Mo + - 60% seminţiş natural
___________________________________________________
30% Mo + 10% Fa – 40 % deficit de specii ce trebuie completat prin
75% Mo + 25% Fa
III. Zona forestieră de deal

U. c. f. 17 c
Seminţiş utilizabil 5 Mo + 3 Pi + 2 La / 0,6 S
Etape:
existent
5 Mo + 3 Pi + 2 La de realizat pe 1,0 S
30% Mo + 18%Pi + 12% La / 1,0 S
50% Mo + 30% Pi + 20% La – 100% compoziţia de regenerare
30% Fa + 18% Pi + 12% La - 60% seminţiş natural
___________________________________________________
20% Mo + 12 % Pi + 8% La -40% deficit
de specii ce trebuie completat prin lucrări de împăduriri
50% Mo+ 30% Pi + 20 La
IV. Zona forestieră de deal

U.c.f. 16 i
T.P. 431.2 (Făgeto-căpinet de productivitate mijlocie (m))
Seminţiş utilizabil 10 Mo / 0,5 S
Etape:
existent
9 Mo + 1Pam de realizat pe 1,0 S
50% Mo / 1,0 S
90% Mo + 10% Pam – 100% compoziţia de regenerare
50% Mo + - 50% seminţiş natural
___________________________________________________
40% Mo + 10% Pam – 50 % deficit de specii ce trebuie completat prin
80% Mo+ 20% Pam
V. Zona forestieră de deal

U.c.f 8b
T.P. 433.1 (Făget amestecat din regiunea de dealuri de
productivitate mijlocie (m))
Seminţiş utilizabil 6 Mo + 3 La + 1 Pam / 0,6 S
Se va stabili formula de împădurire

Etape:
existent
5 Mo+ 4 La + 1Pam de realizat pe 1,0 S

30% Mo+ 24% La + 6% Pam / 1,0 S
50% Mo+ 40% La + 10% Pam – 100% compoziţia de

regenerare
30% Mo+ 24% La + 6% Pam 60% seminţiş natural
___________________________________________________
20% Mo + 16 La % + 4% Pam – 40 % deficit de specii ce
trebuie completat prin lucrări de împăduriri
50 Mo% + 40% La + 10% Pam

Tab 3.3.1. Compoziţii de regenerare şi de împădurire stabilite în raport cu natura
lucrărilor adoptate pe u.c.f-uri şi rolul atribuit speciilor propuse.
Nr u.c. Tip de Grupa Compoziţie Rolul atribuit

. f staţiun ecologi (formulă) de de împădurire
S. totală Compoziţia
crt e că împădurire(%) Specii princip
S. ţel
. Tip de
efectivă(h Compoziţia de
pădure
a) regenerare
(coduri
) De De ame
bază
1 1c 1.4 524.2 41 7Fa+2Pam+1 60Fa+30Pam+10 60F 30Pam

Ci Ci a Ci
1.4 431.2 6Fa+3Pam+1
Ci
2 17d 2.1 524.2 41 6Fa+2Go+2Te 60Fa+20Go+20Pi 60F 20Go+
2.1 421.4 6Fa+2Go+2Pi a
3 17b 3.0 524.2 41 7Fa+3Go 60Fa+30Go+10M 60F 30Go+
3.0 433.1 6Fa+3Go+1M o a o
o
4 23b 14.5 524.2 41 8Fa+2Ci 70Fa+20Ci+10M 70F 20Ci+1
14.5 421.4 7Fa+2Ci+1M o a o
o
5 18a 22.5 524.2 41 7Fa+2Te+1Pa 70Fa+20Mo+10T 70F 2Mo+1
m e a
22.5 433.1 7Fa+2Mo+1T
e
6 10c 1.4 524.2 41 9Fa+1Ca 67Fa+33Ca 67F
0.42 421.4 9Fa+1Ca a
7 17e 1.5 524.2 41 9Mo+1Fa 75Mo+25Fa 75M 25Fa
0.60 421.4 9Mo+1Fa o
8 17c 1.5 524.2 41 5Mo+3Pi+2La 50Mo+30Pi+20L 50M 30Pi+2
0.60 421.4 5Mo+3Pi+2La a o
9 16i 2.5 524.2 41 9Mo+1Pam 80Mo+20Pam 80M 20Pam
1.25 431.2 9Mo+1Pam o
10 8b 7.1 524.2 41 6Mo+3La+1P 50Mo+40La+10P 50M 40La+1
am am o m
2.84 433.1 5Mo+4La+1P
am
3.4. Metode şi procedee de împădurire
Culturile forestiere se instalează, de regulă, prin trei procedee de bază:

- Semănături directe
- Plantaţii
- Butăşiri directe
Semănăturile directe sunt rar folosite în practica lucrărilor de împăduriri
din ţara noastră. Împădurirea prin semănături directe se aseamănă foarte mult cu
instalarea pe cale naturală a seminţişurilor, puieţii rezultaţi cresc şi se dezvoltă
de la început în mediul în care vor vegeta ulterior fiind astfel feriţi de vătămările
legate de procesul de transplantare. Astfel, semănăturile se pot practica, uneori,
la brad, fag, cvercinee sau chiar molid.
Plantaţiile sunt metoda prin care împădurirea se realizează folosind, de

regulă, puieţii produşi în pepiniere. Prin plantare puieţii sunt puşi în contact cu
solul, corespunzător din punct de vedere al substanţelor necesare şi al rezervei
de apă, fapt ce va duce la dezvoltarea corespunzătoare a acestora. Plantaţiile sunt
cea mai folosită metodă de instalare a culturilor forestiere. De obicei, procedeul
folosi este cel ce implică plantarea de puieţi cu rădăcină nudă în gropi normale.
Butăşirile directe sunt limitate la înfiinţarea culturilor de răchită sau a

culturilor folosite pentru împădurirea terenurilor inundabile şi cu exces de
umiditate(caz în care se folosesc sade).
Şi în cazul celor 10 unităţi ce sunt studiate de această lucrare s-a ales cea
mai uzitată metodă de instalare artificială a vegetaţiei forestiere: Plantarea în
gropi normale, puieţi cu rădăcină nudă, corespunzând codului de tehnologii
de împăduriri 2.1.1.1.1.
Tab 5. Soluţii tehnice de instalare a culturilor forestiere adoptate pe u.c.f.
Nr. u.c.f Natura Compoziţia Tehnologii de lucru propuse

crt. lucrărilor de Cod Decodificarea
de împădurire tehnologiilor
împădurir
e
1 1c Împăduriri 60Fa 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
propriu-zise 30Pam 1 normale(0,3-0,4 m
10Ci adâncime) cu puieţi cu
rădăcină nudă. Manual
2 17d Refaceri 60Fa 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
20Go 1 normale(0,3-0,4 m
20Pi adâncime) cu puieţi cu
3 17b Refaceri 60Fa 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
30Go 1 normale(0,3-0,4 m
10Mo adâncime) cu puieţi cu
4 23b Substituiri 70Fa 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
20Ci 1 normale(0,3-0,4 m
10Mo adâncime) cu puieţi cu
5 18a Substituiri 70Fa 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
20Mo 1 normale(0,3-0,4 m
10Te adâncime) cu puieţi cu
6 10c Completări 67Fa 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
33Ca 1 normale(0,3-0,4 m
adâncime) cu puieţi cu
7 17e Completări 75Mo 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
25Fa 1 normale(0,3-0,4 m
Nr. u.c.f Natura Compoziţia Tehnologii de lucru propuse
crt. lucrărilor de Cod Decodificarea
de împădurire tehnologiilor
8 17c împădurir
Completări 50Mo 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
30Pi 1 normale(0,3-0,4 m
20La adâncime) cu puieţi cu
9 16i Completări 80Mo 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
20Pam 1 normale(0,3-0,4 m
rădăcină nudă .Manual
10 8b Completări 50Mo 2.1.1.1. Plantaţii în gropi
40La 1 normale(0,3-0,4 m
10Pam adâncime) cu puieţi cu
rădăcină nudă .Manual
3.5. Schema de împădurire
Schema de împădurire redă prin simboluri în cadrul unei reprezentări

grafice modul de asociere şi de amplasare a speciilor pe suprafaţa de
împădurit , dispozitivul de instalare precum şi desimea iniţială a culturilor.
Modul de asociere a speciilor forestiere este necesar doar în cazul
culturilor amestecate, asocierea speciilor se face în funcţie de însuşirile
biologice ale acestora, de variaţia condiţiilor staţionale, de consideraţii de
ordin economic etc.
Speciile se diferenţiază, în funcţie de funcţia atribuită în cultura de
amestec, în:
- specii principale care sunt specii arborescente de mărimea I,
capabile să se situeze în plafonul superior. În cazul în care
se asociază două sau mai multe specii principale, specia
preponderentă se va considera specie principală de bază, iar
cealaltă specie principală de amestec;
- specii secundare reprezentate tot de specii arborescente, dar
de mărimea II sau III, care formează un al doilea etaj, cu
rolul de a stimula creşterea şi elagajul speciilor principale;
- specii arbustive cu rol în protecţia şi ameliorarea solului.
La adoptarea unei scheme de împăduriri, speciile principale se asociază de
regulă grupat:
- în biogrupe, care se diferenţiază după suprafaţă în:
- buchete (suprafaţa între 20 – 100 m);
- grupe (suprafaţa între 100 – 400 m);
- pâlcuri (suprafaţa între mai mare de 400 m)
- în benzi(soluţie adoptată de regulă în terenurile
plane);
- speciile secundare şi cele pentru protecţia şi ameliorarea
solului se asociază intim cu speciile principale.
Dispozitivul de instalare redă prin distanţe locul de amplasare pe teren a
materialului de împădurire (puieţi, seminţe) aparţinând speciilor din
compoziţia adoptată. În cazul plantaţiilor dispozitivul de instalare arată
distanţa dintre două locuri învecinate de plasare a puieţilor.
Desimea culturilor (exprimată la momentul instalării) se concretizează în
numărul de puieţi la unitatea de suprafaţă.
Astfel, s-a procedat la procedat la figurarea a 3 scheme de împădurire

pentru următoare unităţi de cultură forestieră: 1c, 17d şi 18a. acestea vor fi
prezentate in cele ce urmează.
Fig 1 Schema de împădurire
u.c.f. 1c
T.P. 431.2
G.E. 41
Metoda şi procedeul de împădurire: 2.1.1.1.1
Compoziţia de împădurire: 60% Fa+30 % Pam+ 10 % Ci
Compoziţia Mod de Distanţa Desime Ponderea pe Mărime nb Se D1 /2
de asociere de culturi pure specii (la ha) biogrupe
împădurire a instalare (puieţi/ha)
Ns p Ssp n s
speciilor
(Puieţi) (Ari)
60Fa - 2,0X1,0 5000 3000 60 - - - 0,5 D1=

30Pam Buchete 2,0X1,0 5000 1500 30 30 60 50 10
0,5
10Ci Buchete 2,0X1,0 5000 500 10 10 20 50
5000 100 100 1,0 D2=
10
oooooooooo ooooooooooo
oxx xx xxxxxxov v voooooo
oxx xx x xx xx xov v vv ooooo
oxx xx x xx xx xov vv oooooo

oooooooooooooooooooooooooo
ooooo oooooooooooooooo oxxxxxxxxxxooooovvvooooooo
oxxxxxxxxxxooooovvvvoooooo
oxxxxxxxxxxooooovvvooooooo
ooooooooooooooooooooo oooooooooooooooooooooooooo
ovvvooooooooooooxxxxxxxxxx
ovvvvoooooooooooxxxxxxxxxx
ovv v ooooooo oxxxx x xxxx ovvvooooooooooooxxxxxxxxxx
ovv vv oooooo oxxxx xx x xx oxxxxxxxxxxooooovvvvoooooo
ovv v ooooooo oxxxx x xx xx oooooooooooooooooooooooooo
ooooooooooooooooooooo Legendă
ooooooooooooo oooooooo Fa - o
Pam- x
oxx xx xxxxxxov v v oooooo Ci - v
Detaliu
Fig. 2 Schema de împădurire
u.c.f. 17d
T.P. 421.4
G.E. 41
u.c.f. 17d
T.P. 421.4
G.E. 41
Compoziţia de împădurire: 60% Fa+20 % Go+ 20 % Pi

Ns p Ssp n s
speciilor
(Puieţi) (Ari)
60Fa - 2,0X1,0 5000 3000 60 - - - 0,6 D1=10

20Go Buchete 2,0X1,0 5000 1000 20 20 40 50 0,4
20Pi Buchete 2,0X1,0 5000 1000 20 20 40 50
5000 100 100 1,0 D2=10
oooooooooooooo
oxxxxxxoooovvv
ooooooooooooooooooooooo
oxxxxxxoooovvvvvvooooxx
oxxxxxxxooovvv oxxxxxxxooovvvvvvvoooxx
oxxxxxxxooovvvvvvvoooxx
oxxxxxxxooovvv ovvvvvvooooxxxxxxoooovv
ovvvvvvvoooxxxxxxxooovv
ovvvvvvvoooxxxxxxxooovv
oooooooooooooo ooooooooooooooooooooooo
oxxxxxxoooovvvvvvooooxx
oxxxxxxxooovvvvvvvoooxx
oooooooooooooo oxxxxxxxooovvvvvvvoooxx
ovvvvvvooooxxx
ovvvvvvvoooxxx
Legendă
Detaliu Fa - o
Go - x
Pi - v
u.c.f. 18a
T.P. 433.1
G.E. 41
Compoziţia de împădurire: 70% Fa+10 % Te+ 10 % Mo

Ns p Ssp n s
speciilor
(Puieţi) (Ari)
70Fa - 2,0X1,0 5000 3500 70 - - - 0,5 D1=10

10Te Buchete 2,0X1,0 5000 500 10 10 20 50 0,5
20Mo Buchete 2,0X1,0 5000 1000 20 20 40 50
5000 100 100 1,0 D2=10
oooooooooooooo
oooooooooooooooooooooooooooo
oxxxxxxoooovvv oxxxxxxoooovvvoooooooxxxxxxo
oxxxxxxxooovvvvooooooxxxxxxx
oxxxxxxxooovvvoooooooxxxxxxx
oxxxxxxxooovvv oooooooooooooooooooooooooooo
ovvvoooooooxxxxxxoooovvvoooo
oxxxxxxxooovvv ovvvvooooooxxxxxxxooovvvvooo
ovvvoooooooxxxxxxxooovvvoooo
oooooooooooooo oooooooooooooooooooooooooooo
oxxxxxxoooovvvoooooooxxxxxxo
oooooooooooooo oxxxxxxxooovvvvooooooxxxxxxx
oxxxxxxxooovvvoooooooxxxxxxx
ovvvoooooooxxx oooooooooooooooooooooooooooo
ovvvvooooooxxx
ovvvoooooooxxx
Legendă
Fa - o
Mo - x
Detaliu Te - v
Tab 3.5.1. Dispozitive şi desimi la hectar adoptate pe u.c.f-uri, în funcţie de tehnologiile de împădurire şi modul de asociere
a speciilor.
Nr. Compoziţia Tehnologia Modul Dispozitiv Desimea Desimi pe specii în funcţie de M1000 Total
crt. u.c.f. de de de de culturii procentul de participare (g) seminţe
împădurire împădurire asociere instalare (nr Plantaţii Semănături directe (kg)
(cod) a puieţi, Nr 2
M , m, Nr Total
speciilor m2, m, puieţi cuiburi sem/m , 2
seminţe
cuiburi) m,cuiburi (buc)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 1c 60Fa 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 3000
30Pam 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1500
10Ci 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 500
2 17d 60Fa 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 3000
20Go 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1000
20Pi 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1000
3 17b 60Fa 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 3000
30Go 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1500
10Mo 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 500
4 23b 70Fa 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 3500
20Ci 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1000
10Mo 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 500
5 18a 70Fa 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 3500
20Mo 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1000
10Te 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 500
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
6 10c 67Fa 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 3350
33Ca 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1650
7 17e 75Mo 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 3750
25Fa 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1250
8 17c 50Mo 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 2500
30Pi 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1500
20La 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X2,0 5000 1000
9 16i 80Mo 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 4000
20Pam 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 1000
10 8b 50Mo 2.1.1.1.1 - 2,0X1,0 5000 2500
40La 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X2,0 5000 2000
10Pam 2.1.1.1.1 Buchete 2,0X1,0 5000 500
3.6. Pregătirea terenului şi a solului.
Lucrările de pregătire a terenului urmăresc asigurarea condiţiilor de

pregătire a solului. Pregătirea solului se pot executa:
- pe toată suprafaţa, în cazul terenurilor plane din zona de câmpie
unde există deficit de umiditate în sezonul cald iar vegetaţia
erbacee are tendinţa de a concura speciile forestiere.
- Parţial, în fâşii (în zona de câmpie unde nu se execută
pregătirea integrala), în fâşii sau tăblii (în regiunea de coline
şi dealuri acolo unde este necesar), în vetre (în regiunea montană
şi de dealuri înalte).
La adoptarea soluţiilor de pregătire a terenului şi a solului se ţine seama şi
de modalitatea de instalare a noilor culturi în raport cu vegetaţia lemnoasă
deja existentă.
Conform indicaţiilor corespunzătoare grupei ecologice în care se

încadrează unităţile de cultură forestieră aflate în studiu(Grupa Ecologică
41),precum şi ţinând seama de amplasarea suprafeţelor în zona de deal, terenul
se propune a fi pregătit prin îndepărtarea rugilor, zmeurişului şi a ierburilor
înalte de pe locurile de plantare (cod 3) în timp ce solul urmează a se pregăti
parţial, în vetre de 60/80 (cod 1.1.2).
Tab 3.6.1. Soluţii tehnice de pregătire a terenului şi a solului stabilite pe u.c.f.-

uri
Nr. u.c.f. Natura I. Pregătirea terenului II. Pregătirea solului

crt. lucrărilor de Denumirea Suprafaţa Denumirea Suprafaţa
împădurire lucrărilor (Cod) (ari/ha) lucrărilor (ari/ha)
Suprafaţa de (Cod)
parcurs(ha)
1 1c Împăduriri 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
propriu-zise rugilor, Pregătirea
1,4 zmeurişului şi a parţială a
ierburilor înalte solului în
de pe locurile de vetre de
plantare 60/80 cm.
2 17d Refaceri 24 24
2,1 3. Îndepărtarea 1.1.2.
rugilor, Pregătirea
zmeurişului şi a parţială a
plantare 60/80 cm.
3 17b Refaceri 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
3,0 rugilor, Pregătirea
plantare 60/80 cm.
4 23b Substituiri 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
plantare 60/80 cm.
5 18a Substituiri 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
plantare 60/80 cm.
6 10c Completări 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
plantare 60/80 cm.
7 17e Completări 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
plantare 60/80 cm.
8 17c Completări 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
plantare 60/80 cm.
9 16i Completări 24 24
1,25 3. Îndepărtarea 1.1.2.
rugilor, Pregătirea
plantare 60/80 cm.
10 8b Completări 3. Îndepărtarea 24 1.1.2. 24
plantare 60/80 cm.
3.7. Materialul de împădurit
Materialul de împădurit este apreciat din punct de vedere calitativ şi

cantitativ(necesarul de puieţi corespunzători unei unităţi de cultură forestieră)
La calcularea necesarului de material de împădurire se iau în considerare
desimile pe specii stabilite.
În cazul plantaţiilor sau a butăşirilor directe, desimea se concretizează în
numărul de puieţi sau butaşi corespunzători unităţii de suprafaţă(de regulă
hectarul), necesarul de puieţi pentru unitatea de cultură forestieră rezultând din
înmulţirea acestui număr cu suprafaţa efectivă de împăduri
Tab 3.7.1. Materialul de împădurire necesar pentru împădurirea

suprafeţelor incluse în planul de regenerare.
Nr. u.c.f Suprafaţa Compoziţi Metode de Desimea U.M. Cantitatea

crt efectivă(ha) a de împădurir la necesară la
. împădurir e ha(mii u.c.f.
e buc.) Mii Kg
buc sem
puieţi inţe
1 1c 1,4 60Fa Plantaţii 3 Mii 4,2 -
puieţi
30Pam Plantaţii 1,5 Mii 2,1 -
puieţi
10Ci Plantaţii 0,5 Mii 0,7 -
puieţi
e buc.) Mii Kg
buc sem
puieţi inţe
2 17d 2,1 60Fa Plantaţii 3 Mii 6,3 -
puieţi
20Go Plantaţii 1 Mii 2,1 -
puieţi
20Pi Plantaţii 1 Mii 2,1 -
puieţi
3 17b 3,0 60Fa Plantaţii 3 Mii 9 -
puieţi
30Go Plantaţii 1,5 Mii 4,5 -
puieţi
10Mo Plantaţii 0,5 Mii 1,5 -
puieţi
4 23b 14,5 70Fa Plantaţii 3,5 Mii 50,75 -
puieţi
20Ci Plantaţii 1 Mii 14,5 -
puieţi
puieţi
5 18a 22,5 70Fa Plantaţii 3,5 Mii 78,75 -
puieţi
puieţi
10Te Plantaţii 1 Mii 22,5 -
puieţi
6 10c 0,42 67Fa Plantaţii 3,35 Mii 1,40 -
puieţi
33Ca Plantaţii 1,65 Mii 0,69 -
puieţi
7 17e 0,60 75Mo Plantaţii 3,75 Mii 2,25 -
puieţi
25Fa Plantaţii 1,25 Mii 0,75 -
puieţi
8 17c 0,60 50Mo Plantaţii 2,5 Mii 1,5 -
puieţi
30Pi Plantaţii 1,5 Mii 0,9 -
puieţi
e buc.) Mii Kg
buc sem
puieţi inţe
20La Plantaţii 1 Mii 0,6 -
puieţi
9 16i 1,25 80Mo Plantaţii 4 Mii 5 -
puieţi
20Pam Plantaţii 1 Mii 1,25 -
puieţi
10 8b 2,84 50Mo Plantaţii 2,5 Mii 7,1 -
puieţi
40La Plantaţii 2 Mii 5,86 -
puieţi
10Pam Plantaţii 0,5 Mii 1,42 -
puieţi
3.8. Epoca de instalare a culturilor şi tehnica de execuţie
Instalarea culturilor forestiere se face în perioada de repaus vegetativ, mai

exact primăvara sau toamna, atunci când solul este lipsit de zăpadă şi nu este
îngheţat.
Epoca de instalare se stabileşte în funcţie de condiţiile climatice, natura şi
calitatea materialului de împădurire şi de anumite caracteristici depinzând de
experienţa locală.
În cazul unităţilor de cultură forestieră ce fac obiectul prezentei lucrări s-

au folosi plantaţiile ca metodă de împădurire, puieţi cu rădăcină nuda, în gropi
normale, manual. Dispozitivul de instalare are dimensiunile 2,0 x 1,0 m.
Desimea culturilor (considerată pentru cultura pură) este de 5000 de puieţi (în
cazul tuturor u.c.f-urilor) iar desimea la hectar este determinată de procentul de
participare a speciilor.
4. Urmărirea, controlul şi îngrijirea culturilor
4.1. Urmărirea şi controlul lucrărilor de împădurire
Culturile forestiere sunt supuse, după instalare, unor observaţii şi verificări

sistematice care urmăresc cunoaşterea dezvoltării şi evoluţiei culturii şi a
puieţilor. Verificările continuă până la atingerea stării de masiv de către cultura
instalată.
Starea de masiv se consideră atinsă:
 La foioase, atunci când coroanele puieţilor se ating pe rând sau în
grupe, în proporţie de minim 80%, iar la plopi euramericani şi nuc
când diametrul la 1,3 m este de cel puţin 8 cm.
 La răşinoase, când înălţimea puieţilor este de 1,2 – 1,4 m în staţiuni
normale şi de 0,6 – 0,8 m în staţiuni extreme.
Verificarea puieţilor începe de la 2 – 3 luni de la intrarea lor în primul an
de vegetaţie. În cadrul verificărilor se urmăresc procentul de prindere al
puieţilor sau procentul de răsărire a plantulelor (în cazul semănăturilor
directe).
Evoluţia culturilor şi dezvoltarea puieţilor se evidenţiază cu ajutorul
datelor obţinute cu ocazia efectuării controlului anual al regenerărilor.
Acest control se execută prin sondaj, în suprafeţe de control
permanente care trebuie să reprezinte:
 8% din suprafaţa aflată în control, pentru suprafeţe mai mici de 5
ha.
 4% din suprafaţa aflată în control, pentru suprafeţe cuprinse între 5
– 10 ha.
 2% din suprafaţa aflată în control, pentru suprafeţe mai mari de 10
ha.
Din punct de vedere al formei, suprafeţele de control se vor materializa
sub formă de figuri geometrice regulate (cerc, pătrat, dreptunghi). Într-o
singură suprafaţă de regenerată se vor amplasa doar suprafeţe de control
de aceeaşi formă şi dimensiune.
Suprafeţele de control vor avea următoarele dimensiuni:
- pentru suprafeţe ale regenerării mai mici de 0,25 ha, se va utiliza
inventarierea integrală;
- pentru suprafeţe ale regenerării mai mici de 3 ha, se vor utiliza
suprafeţe de control de 100m2;
- pentru suprafeţe ale regenerării mai mari de 3 ha, se vor utiliza
suprafeţe de control de 100m2 sau 200m2.
Controlul regenerărilor constă în inventarierea puieţilor pe specii şi grupe de
specii (principale de bază şi amestec, de ajutor, de protecţie şi ameliorare a
solului), se măsoară înălţimile puieţilor, se apreciază starea lor de vegetaţie prin
calificative (viguroşi, normali, slab, foarte slab dezvoltaţi). Calificare reuşitei
regenerărilor se face pornind de la procentul de menţinere a puieţilor care se
calculează atât pe total puieţi cât şi pe specii principale de bază şi amestec.
4.2. Stabilirea retelei de puncte pentru amplasarea simaterializarea pe
teren a suprafetelor control
Suprafeţele de control trebuie să fie uniform repartizate pe teren şi să

reprezinte media dezvoltării culturilor şi a factorilor staţionali. Pentru a realiza
cele menţionate se va proceda astfel:
 se va realiza o reţea de linii paralele şi perpendiculare,
 la intersecţia lor se amplasează centrele cercurilor de probă sau colţurile
pătratelor sau dreptunghiurilor,
 distanţele dintre suprafeţe depind de mărimea suprafeţelor
 numărul de suprafeţe de probă ce se amplasează în fiecare u.c.f. depinde de
mărimea suprafeţei acesteia, astfel încât suma cumulată a ariilor tuturor
suprafeţelor de probă va fi minim 2, 4 sau 8 % din suprafaţa totală a u.c.f.-ului.
Tabelul 4.1
Date de sinteză privind amplasarea suprafeţelor de probă pe u.c.f.-uri
Aria Numă rul Aria cumulată a

Nr. U.C.F. Suprafaţa Inclinarea Ri
suprafeţei de Supraf/ suprafeţei de
crt. împă durită (0) (m)
probă distanţa control
(m) ha %
2 buc / 28 6 0.02 10
1 64D 0.2 100 20x30
7 85 buc / 30
2 21.2 200 8.57 1.7 8
0A 45x45
7 23 buc/
3 2.9 100 30x30 25 5.93 0.23 8
6F
7 32 buc / 6.06
4 4.0 100 30 0.74 8
7B 30x40
8 74 buc /
5 18.6 200 30 8.57 1.48 8
0A 50x50
6 8 0.2 100 2 buc / 23 5.88 0.03 10
2C 20x30
8 34 buc /
7 4.3 100 30 6.06 0.34 8
5C 40x30
9 8 buc /
8 1.0 100 0 0 0.08 8
4A 10x10
9 72 buc /
9 18.0 200 30 8.57 1.44 8
5B 50x50
1 20 buc /
10 2.5 100 20 5.82 0.2 8
23C 40x30
6 20 buc /
11 2.3 100 27 5.98 0.2 8
1C 40x30
4.3. Natura, scopul şi tehnica de aplicare a lucrărilor de îngrijire
Pentru diminuarea efectelor negative ale factorilor de mediu, după

atingerea reuşitei definitive, culturile forestiere sunt parcurse cu lucrări de
îngrijire.
Pentru fiecare unitate de cultură forestieră sunt necesare precizarea exactă
a naturii lucrărilor de îngrijire, scopului urmărit prin aplicarea lor , a
metodologiei de aplicare precum şi a tehnicii de execuţie.
Astfel, distingem o serie de lucrări de îngrijire:
Receparea puieţilor constă în retezarea tulpinilor la nivelul coletului,
primăvara, anterior intrării puieţilor în primul sezon de vegetaţie, lucrare prin
care se urmăreşte minimalizarea dezechilibrului fiziologic cauzat de
transplantare.
Revizuirea culturilor urmăreşte depistarea şi remedierea unor vătămări ce
pot surveni pe parcursul sezonului rece, aceasta se execută primăvara după ce
culturile au parcurs au trecut prin iarnă măcar o dată.
Întreţinerea solului are ca scop înlăturarea vegetaţiei nedorite precum şi
afânarea solului. Aceasta se realizează prin:
- Mobilizarea solului care se efectuează prin lucrarea mecanică a
acestuia, realizându- se astfel atât combaterea buruienilor cât şi
afânarea solului.
- Descopleşirile se rezumă doar la înlăturarea vegetaţiei dăunătoare
(rugi, ierburi înalte) din jurul puieţilor, pe vatră sau în lungul rândului
de puieţi.
Descopleşiri – degajările constau în înlăturarea vegetaţiei erbacee dar şi a
celei lemnoase care stânjenesc dezvoltarea normală a puieţilor din
compoziţia de împădurire (întâlnită frecvent în cazul arboretelor derivate).
Completarea culturilor este lucrarea de îngrijire prin care se instalează o
nouă serie de puieţi, necesitatea şi volumul acestei lucrări stabilindu- se cu
ocazia primului control de calitate, după parcurgerea unui sezon de vegetaţie de
către puieţi. În cazul pierderilor de volum mic dar grupate se prevăd completări
preliminate.
Planificarea lucrărilor de îngrijire pe unităţi de cultură forestieră în perioada

de la instalarea culturilor până la atingerea reuşitei definitive
Concret, planificarea lucrărilor de îngrijire pe unităţi de cultură forestieră

în perioada de la instalarea culturilor până la atingerea stării de masiv, se
materializează centralizat sub formă tabelară. În tabel se precizează, în raport cu
vârsta culturilor şi cu speciile ce urmează a fi instalate, natura şi frecvenţa anuală
de aplicare a diferitelor lucrări de îngrijire.
Tab 4.3.1. Natura şi frecvenţa de aplicare a lucrărilor de îngrijire pe u.c.f-uri în

raport cu vârsta culturilor.
Nr u.c.f Natura lucrărilor Mod Frecvenţa lucrărilor în Anul

. Suprafaţ de îngrijire de raport cu vârsta realizăr
crt a execuţi culturilor(ani) ii stării
. efectivă e (Cod) de
masiv
I I II I V V VI
I I V I I
1 1c Revizuiri 1 1 1 VII-VIII
1,4 Mobilizări 3.1.1 1 1
Descopleşiri 2.1 2 2 2 2 1 1 1
Descopleşiri/Degajă 6 1 1
ri
2 17d Revizuiri 1 1 1 VII-VIII
ri
Nr u.c.f Natura lucrărilor Mod Frecvenţa lucrărilor în Anul
. Suprafaţ de îngrijire de raport cu vârsta realizăr
crt a execuţi culturilor(ani) ii stării
. efectivă e (Cod) de
masiv
I I II I V V VI
I I V I I
3 17b Revizuiri 1 1 1 VII-VIII
ri
ri
5 18a Revizuiri 1 1 1 VII-VIII
Rărituri, depresaj 6 1 1
7 17e Revizuiri 1 1 1 VII-VIII
9 16i Revizuiri 1 1 1 VII-VIII
Tab.4.3.2 Stabilirea lucrărilor de îngrijire a culturilor pe u.c.f-uri şi volumul acestora la unitatea de suprafaţă
Nr. u.c.f. Compoziţia Tehnologii de lucru Denumirea lucrării de Vârsta Cod Volumul
crt. Suprafaţ de I. Împăduriri îngrijire şi modalitatea de culturilo lucrar lucrărilor
a împădurire II. Pregătirea execuţie r e (U.M/ha)
(ha) terenului (ani)
III. Pregătirea
solului (cod)
1 2 3 4 5 6 7 8
1 1c 60Fa I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
1,4 30Pam II. 3 culturilor
10Ci III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
Descopleşiri manuale 1-7 2.1 24 ari
Descopleşiri, degajări 3-4 6 24 ari
(suprimarea vegetaţiei
lemnoase şi ierboase)
2 17d 60Fa I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
2,1 20Go II. 3 culturilor
20Pi III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
3 17b 60Fa I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
3,0 30Go II. 3 culturilor
III. Pregătirea
solului (cod)
1 2 3 4 5 6 7 8
10Mo III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
4 23b 70Fa I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
14,5 20Ci II. 3 culturilor
10Mo III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
1 2 3 4 5 6 7 8
5 18a 70Fa I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
22,5 2Mo II. 3 culturilor
1Te III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
III. Pregătirea
solului (cod)
1 2 3 4 5 6 7 8
6 10c 67Fa I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
0,42 33Ca II. 3 culturilor
III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
7 17e 75Mo I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
0,60 25Fa II. 3 culturilor
manual
III. Pregătirea
solului (cod)
1 2 3 4 5 6 7 8
8 17c 50Mo I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
0,60 30Pi II. 3 culturilor
20La III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
9 16i 80Mo I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
1,25 20Pam II. 3 culturilor
manual
10 8b 50Mo I. 2.1.1.1.1 Revizuirea manuală a 1–2 1 24 ari
2,84 40La II. 3 culturilor
10Pam III. 1.1.2 Mobilizări în jurul puieţilor 2–3 3.1.1 24 ari
manual
III. Pregătirea
solului (cod)
1 2 3 4 5 6 7 8
4.4 Planificarea aplicarii lucrarilor de ingrijire pe u.c.f-uri in perioada de la instalarea culturilor pana la
atingerea reusitei definitive
În funcţie de natura lucrărilor de îngrijire, modalitatea lor de execuţie şi de prevederile tehnice referitoare la epoca de
execuţie şi de periodicitatea lor, se stabileşte o eşalonare a lucrărilor de întreţinere pentru fiecare u.c.f. până la atingerea
stării de masiv.
Tabelul 4.4.1 Natura şi frecvenţa de aplicare a lucrărilor de îngrijire pe u.c.f.-uri în raport cu vârsta culturilor
Anul
Mod realiză ri
Frecvenţa lucră rilor în raport cu vâ rsta
Compoziţia de i
Nr . Natura lucră rilor de îngrijire şi culturilor (ani)
ucf de execuţ stă rii de
crt modalitatea de execuţie
împă durire ie masiv
(cod) VII
I II III IV V VI VII
I
- revizuirea manuala a culturilor 1 1
- descoplesirea puietilor manuala 2.1 2 2 1 1 1
80GO - mobilizarea solului si distrugera
6 15FA buruienilor pe toata suprafata 3.4.1 1 1 1 1 VI-VIII
1 manual
4D 5PA
- descoplesiri, degajari 6 1
- completari (15 %) 7.3 1

- descoplesirea puietilor
2.2 2 2 2 1 1
mecanizat
70FA
- mobilizarea solului si distrugerea
10MO
buruienilor pe randurile de puieti 3.3.1 2 2 2 1 1 1 VI-VIII
2 70A 15PAM
manual
5FR
- intretinerea semanaturilor
7.1 2 1
directe- plivirea, rarirea puietilor
- completari (15%) 7.3 1
3 76F 70FA - revizuirea manuala a culturilor 1 1
10MO - descoplesirea puietilor 2.2 2 2 1 1 1
15PAM mecanizat
buruienilor pe randurile de puieti 3.3.1 2 1 1 VI-VIII
manual
- intretinerea semanaturilor
5FR 7.1 2 1 1 1
- mobilizarea solului si distrugera
80GO
buruienilor pe toata suprafata 3.4.1 1 1 1 1 1 VI-VIII
4 77B 15FA
manual
5PA

- descoplesirea puietilor manuala 2.1 2 2 2 1 1 1
60GO
20FA - mobilizarea solului si distrugera
5 80A 10FR buruienilor pe toata suprafata 3.4.1 2 1 1 1 1 VI-VIII
10TE manual

6 82C 60GO - revizuirea manuala a culturilor 1 1
20FA
15FR - descoplesirea puietilor manuala 2.1 2 1 1 1 1
5PA - mobilizarea solului si distrugera 3.4.1 1 1 1 VI-VIII
buruienilor pe toata suprafata
manual
- completari (15%) `7.3 1

20FA buruienilor pe toata suprafata 3.4.1 2 2 1 1 VI-VIII
7 85C manual
10FR
10TE - descoplesiri, degajari 6 1

60ANN - mobilizarea solului si distrugera
30FR buruienilor pe toata suprafata 3.4.1 2 2 1 1 1 IV-VI
8 94A manual
10PI

2.2 2 2 1 1 1
mecanizat
70FA - mobilizarea solului si distrugerea
10MO buruienilor pe randurile de puieti 3.3.1 2 2 1 1 VI-VIII
9 95B manual
15PAM
5FR - intretinerea semanaturilor
7.1 2 2 2 1 1
20FA buruienilor pe toata suprafata 3.4.1 2 2 1 1 VI-VIII
1
123C 10FR manual
0
10TE

2.2 2 2 2 1 1
mecanizat
70FA buruienilor pe randurile de puieti 3.3.1 2 2 1 1
1 6 10MO manual
1 1C 15PAM - intretinerea semanaturilor
5FR 7.1 2 2 1 1 VI-VIII

BIBLIOGRAFIE
 Amenajament U.P. II Valisor din cadrul Ocolului Silvic Paltinis,Directia Silvica

Caras-Severin, 2014
 Dendrologie, C.Netoiu, D.Visoiu, O.Badele, 2008, Editura EUROBIT – Timisoara;
 Impaduriri, Ioan Damian, 1978, Editura Didactica si pedagogica-Bucuresti;
 Indrumari tehnice pentru compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a

padurilor 1, 1949, Redactia de propaganda tehnica agricola –Ministerul
Silviculturii.
 Stelian R. , Constantin L. ,1978 ,Tehnica culturilor silvice , Editura Ceres

Proiect-Impaduriri Valisor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect-Impaduriri Valisor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT ÎMPĂDURIRI

Proiectarea lucrărilor de împădurire in U.P. II Vălişor, din cadrul Ocolului Silvic

1.1.Localizarea geografică si situaţia administrativă

Ocolul Silvic Păltiniş face parte si unitatea de producţie luată în

Tab. 1.1.1. Vecinătăţi, limite, hotare.

1.2.1. Condiţii geologice şi geomorfologice

Din punct de vedere geologic, teritoriul face parte din domeniul

Regimul termic este caracterizat prin unii indici cum ar fi:

Valoarea medie anuală a temperaturii este de +9 oC.

Precipitatii medii lunare

Cantitatea totală de precipitaţii care cad în decursul unui an este

1.2.3. Condiţii edafice

În cadrul unităţii de producţie aflate în studiu ponderea cea mai mare o

1.2.4. Sinteze staţionale

În tabelul ce urmează va fi redată evidenţa tipurilor de staţiune

Tab. 1.2.4.1. Evidenţa tipurilor de staţiune

Cod Denumirea Suprafaţa Categorii de bonitate

1.3.Studiul vegetaţiei forestiere

1.3.1.Formaţii forestiere şi tipuri naturale fundamentale de pădure

Formaţiile forestiere şi tipurile naturale fundamentale de pădure vor fi

Tab 1.3.1.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure

1 421.4 Făget de 420.5 20 420.5

3 424.2 Făget de 5.5 1 5.5

Tab 1.3.1.2. Formaţiuni forestiere şi caracterul natural al tipului de pădure

Nr Formaţi Caracterul actual al tipului de pădure Total

Total 1039,8 413,1 436,2 195,1 34,5 2118, 99

Structura fondului de producţie şi protecţie

În scopul analizei fondului de protecţie şi producţie se prezintă câteva

Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt prezentaţi in

În urma analizei structurii fondului de producţie şi protecţie se constată că

2.1. Identificarea şi caracterizarea unităţilor de cultură forestieră

Pe baza datelor preluate din „Amenajamentul U.P. II Vălişor”, din

2.2. Situaţia actuală a terenurilor de împădurit

Terenurile de împădurit se diferenţiază în patru mari categorii, în raport

C. Suprafeţe incomplet regenerate pe cale naturală sau artificială:

1. arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost cu porţiuni

2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrări de împădurire

Instalarea pe cale artificială a vegetaţiei forestiere este singura modalitate

Planificarea lucrărilor de împădurire s-a efectuat pe o perioadă de 10

De asemenea planificarea lucrărilor de împădurit se va efectua astfel

Lucrările de împădurire din unitatea de producţie II Pasărea se proiectează

3.1. Stabilirea intervenţiilor artificiale pe categorii de lucrări de

Lucrările de împăduriri se diferenţiază pe categorii, în funcţie de

Nr. u.c.f Categorii Natura lucrărilor Seminţiş Suprafaţa(ha) Ponderea

3.2. Alegerea speciilor pentru împăduriri şi justificarea lor silvo-

Spre deosebire de regenerarea naturală, care conduce, de regulă, la

Din raţiuni practice, în cadrul etajelor şi subetajelor de vegetaţie au fost

În concluzie în contextul practic al prezentei lucrări, toate cele 10

3.3. Alcătuirea compoziţiilor de regenerare şi stabilirea compoziţiilor de

Compoziţia de regenerare este definită ca fiind structura pe specii a noii

Detalierea stabilirii formulelor de împădurire

I. Zona forestieră de deal

6. Formula de împădurire valabilă pe 0,3 S (0,42 ha) este:

II. Zona forestieră de deal

4. Se stabileşte ponderea pe specii a seminţişului la 1,0 S

6. Formula de împădurire valabilă pe 0,4 S (0,60 ha) este:

III. Zona forestieră de deal

6. Formula de împădurire valabilă pe 0,4 S (0,60 ha) este:

50% Mo+ 30% Pi + 20 La

IV. Zona forestieră de deal

6. Formula de împădurire valabilă pe 0,5 S (1,25 ha) este:

80% Mo+ 20% Pam

V. Zona forestieră de deal