prof. dr.

Ana-Felicia ILIESCU
şef lucrări dr. Gabriela COSTEA
şef lucrări dr. Monica DUMITRAŞCU

GHID
pentru iniţiere în
proiectarea peisagistică

2008
 CUPRINS

1. MATERIALE, INSTRUMENTE ŞI GRAFICA PENTRU DESENUL PEISAGER

1.1. Materiale şi instrumente
1.2. Scările folosite pentru planurile peisagistice
1.3. Grafica şi semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor
de spaţii verzi
1.4. Dimensiunile standard pentru planşe
2. CUNOAŞTEREA CARACTERELOR VIZUALE ALE PLANTELOR LEMNOASE
2.1. Talia
2.2. Habitusul
2.3. Textura vizuală
2.4. Culoarea
2.5. Reprezentarea arborilor şi arbuştilor în elevaţie
3. TIPURI DE PLANTAŢII. MODALITĂŢI DE STRUCTURARE
3.1. Aliniamentele
3.2. Grupurile
3.3. Perdele
3.4. Masive
3.5. Garduri vii
4. DECORAŢIUNI FLORALE ŞI CU TRANDAFIRI
5. COMPUNEREA SPAŢIULUI ŞI DISTRIBUŢIA PLANTAŢIILOR
5.1. Elemente de compunere a spaţiului şi perceperea lor vizuală
5.2. Compunerea spaţiului cu ajutorul vegetaţiei
5.3. Modalităţi de distribuţie a plantaţiilor
6. ASPECTE DE SISTEMATIZARE VERTICALĂ A TERENULUI ÎN
AMENAJĂRILE PEISAGISTICE
6.1. Reprezentarea sistematizării verticale
6.2. Modificări ale microreliefului
6.3. Înscrierea aleilor în sistematizarea verticală a terenului
6.4. Calculul volumelor de pământ deplasate

3
7. ELEMENTE DE PROIECTARE A SCHEMEI DE CIRCULAŢIE ÎN
PARCURI ŞI GRĂDINI
7.1. Tipuri de alei după forma traseului
7.2. Racorduri de alei
7.3. Intersecţii
7.4. Intrări
7.5. Scheme de trasee ale circulaţiei în parcuri şi grădini
8. ETAPE DE PROIECTARE PENTRU UN PROGRAM DE
ARHITECTURA PEISAJULUI
8.1. Elaborarea schemei generale de organizare
8.2. Planul general de amenajare şi plantare
9. ELABORAREA PROIECTELOR DIDACTICE DE SPAŢII VERZI
10. MODELE ŞI EXTRASE PENTRU PIESELE SCRISE ALE PROIECTULUI
• Borderou de piese
• Evaluarea costului unei amenajări peisagistice
• Deviz pentru lucrări de spaţii verzi
• Listă cu cantităţile de lucrări specifice spaţiilor verzi
• Nota de calcul pentru suprafeţe
• Lista de material săditor
• Extras de materiale
• Norme şi indicatori
11. ANEXE
• Liste tematice cuprinzând specii lemnoase ornamentale şi specii floricole
• Planşe şi desene
BIBLIOGRAFIE

4
 1. MATERIALE, INSTRUMENTE ŞI GRAFICA
PENTRU DESENUL PEISAGER

1.1. Materiale şi instrumente

1.1.1. Tipurile de hârtie
Calc de lucru sau foiţă - foarte subţire, fin şi transparent, de culoare gălbuie. Folosit
pentru schiţarea preliminară a diferitelor variante şi posibilităţi de rezolvare a problemei de
proiectare.
Calc propriu-zis - se foloseşte pentru executarea planurilor originale în tuş. Se găseşte în
mai multe calităţi, cel mai bun fiind de culoare albă, transparent cu porozitatea fină, cu aderenţă
bună pentru tuş şi rezistent la raderea cu lama.
Calc milimetric - folosit pentru măriri la scară, pentru executarea detaliilor şi a
profilelor.
Calc ozalid - cu una din feţe acoperită cu un strat fotosensibil, se foloseşte la
multiplicarea planurilor de bază.
Calc pânzat - foarte rezistent, transparent, rezultat prin impregnarea unei pânze foarte
fine cu substanţe speciale; se foloseşte pentru executarea planurilor topometrice, a planurilor
care intră în arhivă.
Hârtia milimetrică - serveşte pentru ciorne de măriri la scară, detalii, profile.
Hârtia ozalid (heliografică) - are una din feţe fotoimpresionabilă, serveşte pentru
copierea planurilor originale la heliograf.
Hârtia xerox - înlocuieşte hârtia ozalid, se foloseşte de asemenea pentru copii.
Hârtia de desen - Produsă în mai multe tipuri, serveşte pentru planşele de prezentare în
plan sau perspectivă, lucrate în tuş, acuarele, creioane colorate. Cea mai adecvată este hârtia
ciocan de culoare albă, opacă, cu ripsuri fine, elastică şi consistentă, cu bună aderenţă pentru tuş,
rezistentă la ştergere cu guma şi radere cu lama. Planurile de prezentare se pot executa şi pe
copii xerox, folosindu-se diferite tehnici de punere în valoare a soluţiilor peisagistice.

5
 1.1.2. Materiale de grafică
Creioane negre – cu mină moale, tip HB, pentru ciorne, pentru hârtia de desen.
– cu mină tare, H, 2H, 3H, pentru calc.
Creioane coorate – de diferite tipuri, pentru executarea planşelor color, profile etc.
Acuarele, guaşe, markere – folosite pentru colorarea planşelor de prezentare.
Tuşuri negre, roşii, albastre, sepia – pentru rapidograf.

1.1.3. Instrumente şi accesorii pentru desen

Trusa compas – compas: - mic
- mare (+ prelungitor + ţintă de centraj)
- balustru
- distanţier: mic, mare, micrometric
- trăgătoare pentru diferite grosimi de linii - în prezent puţin folosite,fiind
preferate rapidografele.
Trusa de rapidografe - tip Rotring, Staedtler ş.a. - instrumente moderne pentru scris şi
trasat în tuş. Trusele complete au compas cu diferite dispozitive care permit montarea
rapidografelor.
Instrumente de desen
Echere, rigle, teuri simple sau cu şarnier - pentru trasarea liniilor drepte.
Florare şi linii flexibile - pentru trasarea curbelor libere.
Şabloane diferite pentru figuri geometrice şi pentru scris.
Planşeta de desen - suprafaţă perfect plană, netedă, din esenţă moale, cu chenar din lemn
dur, rezistent. Se impune ca cel puţin două laturi în continuare să fie perfect perpendiculare
(pentru lucrul cu teul). Are diferite mărimi.
Masa de desen - cu planşeta orizontală sau cu posibilităţi de înclinare.

1.2. Scările folosite pentru planurile peisagistice

În funcţie de mărimea amenajării şi de necesităţile de prezentare a soluţiilor propuse se
utilizează scări adecvate, care permit atât reprezentarea globală cât şi detaliată.
Pentru amenajările de proporţii se execută planuri generale la scările 1:2000, 1:1000.
În mod curent se lucrează planuri la scara 1:500 pentru suprafeţe de 5-20 ha, cu detalieri
de 1:200, 1:100, 1:50. Terenurile mici impun utilizarea scării 1:200 cu detalieri 1:50, 1:25.
În unele situaţii pe planşe se reprezintă o scară grafică; aceasta permite evidenţierea
raporturilor de mărime ale elementelor componente.

6
 1.3. Grafica şi semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor de spaţii verzi
Reprezentarea în plan a elementelor constituente ale spaţiilor verzi se bazează în general
pe desenarea acestora la scară, în proiecţie orizontală.
Pentru clădiri, construcţii decorative şi utilitare, alei, ape, sistematizarea verticală a
terenului se foloseşte aceeaşi grafică ca pentru proiectele de arhitectură.
Plantaţiile se figurează în mod diferenţiat, în funcţie de caracterul planşelor (plan general,
plan de plantare, detaliu de plantare, plan de prezentare etc.) şi de scara desenului, folosind
anumite reprezentări grafice şi semne convenţionale.
În grafica planşelor trebuie să se ţină cont de subordonarea grosimii liniilor. Elementele
construite se desenează cu linii mai groase; între acestea prevalează clădirile, zidurile, pereurile.
Vegetaţia se desenează cu linii a căror grosime e seriată în ordine descrescândă astfel: răşinoase,
foioase, flori.
Modalităţile de figurare a vegetaţiei sunt foarte variate, mai ales în planurile de plantare
cu caracter de planşe de prezentare, în care se caută redarea cât mai sugestivă a arborilor,
arbuştilor, florilor (Planşa I, II). Pentru proiectarea curentă se foloseşte o grafică simplificată.
Având în vedere că pentru proiectele de an şi de diplomă se va lucra îndeosebi cu scările
1:500 şi 1:200, semnele şi grafica indicată sunt corelate cu aceste scări. În cazul semnelor pentru
vegetaţie incluse în tabele, se face menţiunea că scările de reprezentare sunt diferite, după
necesităţile de claritate a desenului. În planuri, evident, se va ţine cont de mărimea la scară a
semnelor (de exemplu, proiecţia coroanelor la vârsta medie).

1.4. Dimensiunile standard pentru planşe

Dist. chenar-marg. Dist. chenar-marg.

Dimensiuni
STAS hârtie 3 laturi hârtie-lat. indosariere Suprafaţa
(mm)
(mm) (mm) (m2)
4 A0 1682 x 2378 5 25 4
2 A0 1189 x 1682 5 25 2
A0 841 x 1189 5 25 1
A1 594 x 841 5 25 0,5
A2 420 x 594 5 25 0,25
A3 297 x 420 5 25 0,125
A4 210 x 297 5 25 0,063
A5 148 x 210 5 25 0,031
A6 105 x 148 5 25 0,016
Cartuşul sau indicatorul se desenează în colţul de jos din partea dreaptă a planşei. Pe
formatul A4 indicatorul ocupă latura mică a planşei.
Respectarea formatului planşelor permite plierea corectă a acestora pentru îndosariere
(aducerea la formatul A 4, cu indicatorul pe faţa vizibilă a planşei pliate).

7
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRINCIPALELOR ELEMENTE COMPONENTE
ALE PARCURILOR Şi GRĂDINILOR

Elementul de figurat Semnul grafic Observaţii

1. RELIEF

1.1. Curbe de nivel Linie continuă sau întreruptă,

foarte subţire ( 0,1-0,2 mm)

1.2. Taluzuri

Linii 0,1-0,2 mm. Semnul poate

1.3. Depresiuni sugera şi modelarea în
valonament

2. APE

2.1. Lac cu maluri naturale Linia de contur 0,3-0,5 mm

2.2. Lac cu maluri Linia de contur 0,5-1,0 mm

consolidate

2.3. Ape curgătoare Similar hărţilor geografice, linie

de 0,2-0,3 mm

3. CONSTRUCŢII

3.1. Clădire (existentă) Linie de 1 - 1,5 mm

3.2. Clădire proiectată Propusă în proiect

3.3. Ziduri Linie dublă 0,2-0,3 mm;simplă

0,5-0,7 mm

3.4. Scări Treptele se desenează la scară

numai în planuri 1:500

8
 3.5.Terasă
3.6. Pod de lemn
3.7. Pod de beton, piatră
3.8. Pod metalic
3.9. Pod suspendat
3.10.Debarcader
3.11.Baraj de pământ
cu stăvilar
3.12. Bazine, piese de apă
3.13.Pergole clasice
3.14.Pergole uşoare,
de umbrire
3.15. Chioşc de grădină
4. CIRCULAŢII
4.1.Alei cu pietriş
4.2. Alei asfaltate, betonate
4.3. Alei şi arii dalate
4.4. Poteci dalate
4.5. Poteci cu pietriş
4.6. Parcaj
9
Zidurile de sprijin ca la pct. 3.3.
Semne convenţionale
Semn convenţional
Semn convenţional
Bordura se reprezintă în funcţie
de scară; jocurile de apă se
marchează cu puncte.
Reprezentare în funcţie de scară;
stâlpi de lemn sau de zidărie.
Schelet de lemn, metal.
Construcţii tradiţionale; cele
moderne
se execută la scară, în proiecţie
orizontală.
Linie de 0,3 mm
Linie de 0,5 mm
La scara 1:500 dalele sunt
figurate convenţional. Modelele
a şi d -dale prefabricate din
beton; b şi c - dale de piatră.
Grafică variată.
Demarcarea locurilor cu linii de
0,2 mm.
5. MOBILIER 1:500 1: 200

5.1.Bănci Se figurează la scări > 1: 500.

5.1. Bancă cu acoperiş

5.3. Balansoar cu umbrar

6. OBIECTE DE JOC 1 : 500 1 : 200
6.1. Leagăne
6.2. Cumpănă Semnele sunt proiecţii orizontale
6.3. Scrânciob la diferite scări ( 1: 500, 1: 200 ).
6.4. Balansoar dublu
6.5. Spalier
6.6. Roată - carusel

6.7. Leagăn cu mişcare

circulară
6.8. Tobogan

7. INSTALAŢII Instalaţie de udare cu hidranţi

TEHNICE
Canalizare

Drenaj

Instalaţie de iluminat

10
8. VEGETAŢIE
8.1. Arbori răşinoşi
Semn pentru exemplare solitare şi
în grupuri sau masive mici (plan
general de amenajare şi plantare).
Masive mari de arbori răşinoşi
(plan general).
Siluete conice, piramidale (plan
de plantare).
Siluete columnare (plan de
plantare).

Semn pentru exemplare solitare,

în aliniamente, grupuri, masive
8.2. Arbori foioşi (plan general şi plan de plantare).

Masiv de arbori foioşi (plan de

plantare).

Idem

Semne nestandardizate pentru

planuri de plantare.

Siluete sferice şi ovoidale (plan

de plantare).

Siluete piramidale.

Siluete columnare.

Siluete pendule.

Forme tunse.
Siluete columnare

Siluete libere
Forme târâtoare

Masive de arbuşti răşinoşi (plan

general de amenajare şi plantare).
8.3.Arbuşti răşinoşi

Masiv de răşinoşi târâtori

Semn pentru exemplare solitare,

11
 în aliniamente şi grupuri.

Masiv de arbuşti foioşi

8.4. Arbuşti foioşi

Formă târâtoare

Masiv de foioşi târâtori

Exemplare solitare, în grup pe

peluză, aliniament
8.5.Trandafiri
Rabate, pete

8.6.Gard viu de răşinoase

8.7.Gard viu de foioase

„ tuns
„ netuns

8.8.Bordură

8.9.Plante urcătoare
Rabate, pete
8.10.Flori anuale, bienale

8.11. Flori perene Grupuri în peluză

Pete, rabate

Compoziţii florale mixte

8.12. Înlocuitori de gazon

12
13
14
15
 2. CUNOAŞTEREA CARACTERELOR VIZUALE ALE
PLANTELOR LEMNOASE

Plantele lemnoase reprezintă materialul principal de constituire a peisajului vegetal.

Proiectarea plantaţiilor se bazează pe cunoaşterea caracterelor vizuale ale speciilor şi
cultivarurilor de: arbori, arbuşti, subarbuşti (exemplare individuale).
La acestea se adaugă necesitatea cunoaşterii caracteristicilor biologice şi ecologice ale
speciilor.
Aspectul general, vizual al plantelor este determinat de:
- factorii genetici;
- condiţiile de mediu fizic: climă, sol, factori geomorfologici;
- factorii biotici;
- factorii antropici.
Caracteristicile vizuale principale ale plantelor lemnoase sunt : talia, habitusul, textura
vizuală, culoarea.

2.1. Talia
Talia reprezintă înălţimea plantelor la vârsta adultă. În funcţie de talie arborii au fost
clasificaţi în:
- arbori de talia I: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Fagus silvatica ş.a.
- arbori de talia a II-a: Betula pendula, Tilia cordata, Thuja occidentalis ş.a.
- arbori de talia a III-a: Magnolia kobus, Albizzia julibrissin, Thuja orientalis ş.a.
Arbuştii pot fi clasificati în:
- arbuşti înalţi: Pyracantha coccinea, Forsythiaxintermedia, Kolkwitzia amabilis ş.a.
- arbuşti mijlocii: Deutzia scabra, Chaenomeles japonica, Potentilla fruticosa ş.a.
- arbuşti mici şi acoperitori de sol: Cotoneaster dammeri, Genista tinctoria, Juniperus
horizontalis "Glauca" ş.a.
Subarbuştii pot fi:
- subarbuşti erecţi: Yucca filamentosa, Lavandula angustifolia;
- subarbuşti acoperitori de sol: Hypericum calycinum, Vinca minor, Vinca major.

16
 În proiectare ne interesează foarte mult ritmul de creştere al plantelor, respectiv evoluţia
taliei, din acest punct de vedere existând specii repede crescătoare: plopul, salcia, mesteacănul, şi
specii încet crescătoare: stejarul, fagul, tisa etc. Plantele dintr-o asociaţie proiectată trebuie să fie
compatibile de-a lungul întregii dezvoltări; poate apare necesitatea de a înlocui unele specii după
un anumit timp. Pentru stabilirea schimbărilor produse de-a lungul anilor în cadrul plantaţiilor
proiectate, se utilizează reprezentările în plan vertical şi în perspectivă.

2.2. Habitusul
Reprezintă forma tridimensională de creştere a exemplarelor izolate, apreciată de la o
anumită distanţă :
- de la distanţe mari (500 m), se percep numai siluetele plantelor;
- pe măsură ce ne apropiem (100 m), devin vizibile unele detalii ale formei, suprafeţele
neregulat ondulate ale frunzişului, alura ramurilor principale, trunchiul. De exemplu, forma
general ovoidal-sferică poate rezulta atât dintr-o arhitectonică ascendentă a ramurilor - Acer
platanoides, dar şi dintr-una pendulă - Pyrus salicifolia ‘Pendula’;
- privitorul situat la câţiva metri sau sub coroana arborilor observă aspecte mai complexe,
de amănunt: modul de ramificare al ramurilor secundare, modul de inserare a frunzelor,
particularităţi ale trunchiului.
În plan vertical, profilurile coroanelor se pot încadra în anumite forme geometrice.

Tipuri de forme ale coroanelor arborilor

Coroană îngust piramidală: Populus nigra ‘Italica’.

Coroană piramidală (conică): Abies alba, Chamaecyparis lawsoniana.

Coroană larg piramidală: Taxus baccata, Taxodium distichum.

17
Coroană ovoidală: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior.

Coroană ovoidal-sferică: Acer platanoides, Tilia tomentosa.

Coroana sferică: Platanus, Acer platanoides ‘Globosa’

Coroana etalată: Catalpa bignonioides, Albizia julibrissin

Coroana pendulă: Salix alba, Betula pendula ‘Tristis’.

Coroana artificială .

Habitusul speciilor arbustive

formă târâtoare: Cotoneaster dammeri, Juniperus horizontalis ‘Glauca’.

formă semitârâtoare: Lonicera pileata, Juniperus chinensis ‘Pfitzeriana’.

formă erectă: Weigela florida, Kolkwitzia amabilis, Hibiscus syriacus.

formă semipendulă: Buddleja alternifolia.

formă pendulă: Caragana arborescens ‘Pendula’.

formă neregulată: Rhus typhina.

Liane: Campsis radicans, Hedera helix, Lonicera japonica, Wisteria
sinensis.

18
 Condiţiile de mediu (lumina, vânturile) şi unele lucrări tehnologice pot determina
modificări ale formelor naturale de creştere.

2.3. Textura vizuală

Textura vizuală este dată de mărimea şi aspectul frunzelor, modul de inserare al acestora,
grosimea ramurilor, aspectul ritidomului. Ca şi habitusul plantelor, este percepută diferit în
funcţie de distanţă. Din acest punct de vedere speciile pot fi clasificate în:
- specii cu textura fină: frunze mici, eventual compuse, lăstari subţiri: Betula pendula,
Robinia pseudacacia, Albizzia julibrissin , Tamarix tetrandra ş.a.
- specii cu textura medie: Acer campestre, Fraxinus excelsior, Deutzia scabra ş.a.
- specii cu textura grosieră: frunze mari, de culoare verde închis, ramuri groase: Catalpa
bignonioides, Platanus hybrida, Viburnum rhytidophyllum ş.a.
Utilizarea texturii vizuale în crearea unor efecte optice :
- amplasarea speciilor cu textura fină în fundalul unui spaţiu → perceperea unei adâncimi
mai mari.
- amplasarea speciilor cu textura grosieră în fundal → scurtarea aparentă a distanţei.
- amplasarea speciilor cu textura fină în fundal şi a celor cu textură grosieră în prim plan
→ accentuarea perceperii unei adâncimi mai mari a spaţiului.

2.4. Culoarea
Perceperea culorilor plantelor depinde de calitatea luminii, momentul din timpul zilei,
condiţiile climatice.
Culoarea dominantă a plantelor este verdele frunzişului, în diferite nuanţe şi tonalităţi. În
asociaţiile de plante se folosesc specii cu nuanţe diferite de verde, pentru mai multă varietate.
Este important să se cunoască atât coloritul de bază cât şi cel sezonier.
Studiul de culoare în cadrul unei plantaţii include atât coloritul frunzişului, cât şi al
florilor, fructelor şi scoarţei (vezi anexele).

2.5. Reprezentarea arborilor şi arbuştilor în elevaţie

Secţiunile prin planurile de amenajare includ şi vegetaţia. Arborii şi arbuştii se reprezintă
la scară prin desene schematice sau reprezentări artistice care redau talia şi habitusul acestora,
eventual şi compactitatea plantelor (Planşa III - IX).

19
20
21
22
23
24
25
26
 3. TIPURI DE PLANTAŢII. MODALITĂŢI DE STRUCTURARE

Arborii şi arbuştii se pot folosi ca plante solitare, calităţile lor vizuale fiind distincte.
Asocierea exemplarelor individuale în diferite tipuri de plantaţii determină efecte vizuale
de ansamblu. În funcţie de distanţa şi poziţia sau direcţia de observare ele pot fi percepute ca
entităţi sau ca secvenţe ale întregului, sesizabile succesiv prin deplasarea observatorului.
Tipurile de plantaţii întâlnite în amenajările peisagistice sunt: aliniamentele, grupurile,
perdelele de protecţie, masivele, gardurile vii, plantaţii florale şi cu trandafiri.

3.1. Aliniamentele
Sunt plantaţii în şiruri regulate, cu repartiţia echidistantă a exemplarelor componente. Pot
fi: aliniamente de arbori, mixte de arbori şi arbuşti, mixte de arbori şi garduri vii, aliniamente de
arbuşti.
Aliniamentele de arbori
După numărul de rânduri de arbori, pot fi: - simple - un singur rând
- duble - cu aranjament - simetric - intercalat
Intercalarea se adoptă când distanţele între rânduri sunt mai mici sau se doreşte o
ecranare laterală. Mai rar se folosesc aliniamente triple şi cvadruple.
În raport cu o cale de circulaţie pot fi: - unilaterale
- bilaterale
Exemple de aliniamente sunt cuprinse în Fig. 3.1. şi Fig. 3.2.
Distanţe: - în cadrul rândului: 4 -12 m - în funcţie de mărimea arborilor, ritmul dorit,
locul plantaţiei (parc, străzi, şosele).
- între rânduri: 3,5 - 6 m
Distanţe minime faţă de elemente construite:
- faţă de alei, trotuare, carosabil: 0,75 - 1 m.
- faţă de clădiri: 5 m
- faţă de împrejmuiri construite, înalte: 2 m
- faţă de instalaţii: - subterane: 2 m
- aeriene: 0,5- 2 m de la coroane la cabluri pe verticală şi 5 m pe lateral.
Aliniamente mixte de arbori şi arbuşti (Fig. 3.3.)
Pot fi: - pe un singur rând, în alternanţă.
- pe două rânduri diferite.

27
28
29
30
 Distanţe minime faţă de trunchiul arborilor: 1,5 - 2 m, în funcţie de forma de creştere a
arbuştilor.
Aliniamente mixte de arbori şi gard viu (Fig. 3.4.)
Pot fi:
- pe acelaşi rând, alternanţă de arbori şi secvenţe de gard viu:
- aranjament posibil pentru intervale mai mari între arbori;
- distanţa minimă 1,5 m între arbori şi gard viu.
- pe rânduri distincte (situaţie preferabilă în cele mai multe cazuri):
- distanţa minimă 1,5 m între aliniamente.

Aliniamente de arbuşti
Cel mai frecvent sunt simple (Fig. 3.5.).
Distanţe: - în cadrul rândului: 2 -5 m
- faţă de alei: 0,4 - 2 m, în funcţie de habitus.
- faţă de construcţii: 1,5 m (minim)
- faţă de instalaţii subterane: 1,5 m (minim)

3.2. Grupurile
Reunesc 2 - 7 (mai rar 9) exemplare.
Repartiţia spaţială poate fi: -echidistantă - în amenajări geometrice, grupuri omogene.
- neregulată - în compoziţiile libere; se evită suprapunerea vizuală a mai mult de 2
exemplare pe orice direcţie de observare (Fig. 3.6.). Se preferă număr impar.
Structura: - grupuri omogene (o singură specie):
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri heterogene - rezultă din asocierea de specii, varietăţi diferite:
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri mixte de arbori şi arbuşti
În amenajările libere grupurile de 2 exemplare este indicat să fie heterogene.
Modul de asociere:
- în armonie de forme, talii, culori, textură.
- în contrast de forme, talii, culori, etc.
Exemple de grupuri sunt cuprinse în Fig. 3.7. (parţial după Encyclopedie des Jardins,
Paris, 1957).

31
32
33
 3.3. Perdele
Plantaţii sub formă de fâşii dense, regulate ca formă, neregulate sau regulate ca structură.
Pot fi: - perdele din arbori
- perdele mixte de arbori şi arbuşti cu talii diferite (Fig. 3.8.).

3.4. Masive
Plantaţii mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare.
În planurile generale de amenajare, masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot
figura exemplarele componente; pentru plantaţiile întinse (tip pădure) se desenează numai
conturul masivului.
Pot fi: - masive de arbori
- masive de arbori şi arbuşti
- masive de arbuşti
Masivele de arbori
Forma în plan şi volumetria (Fig. 3.9.):
- regulată (în compoziţii geometrice).
- neregulată (în compoziţii libere).
Structura:
- omogenă (o singură specie) - în general de mică întindere. Exemplu: răşinoase (pin ,molid ş.a.)
sau foioase (tei, mesteacăn ş.a.) (Fig. 3.10.)
- heterogenă: mai multe specii, din care una este dominantă cantitativ. Exemplu: tei + carpen +
arţar tătăresc (Fig. 3.10.).
Structura arhitectonică a masivelor heterogene este variată şi etajată, în funcţie de taliile
speciilor care se asociază şi de rapiditatea lor de creştere. Arborii se dispun descrescând ca talie
spre periferia masivului.
Dispunerea exemplarelor în plan orizontal este neregulată .
Distanţele variază între 2 - 6 m în funcţie de densitatea dorită a masivului.
În planul de plantare (proiect), mărimea cerculeţelor permite uşurinţa stabilirii densităţii de
plantare, fără măsurare, rezultând un masiv mai compact sau mai lax.

Masive de arbori şi arbuşti (Fig. 3.11., 3.12., 3.13.)

- structură complexă: arbori de diferite talii şi arbuşti de diferite talii, în funcţie de întinderea
masivului şi de importanţa volumetrică dorită.
- arhitectonica masivului este etajată, descrescând spre exterior.
- dispunerea în plan a exemplarelor este neregulată.

34
35
36
37
38
39
 Una din speciile arborescente trebuie să fie dominantă cantitativ.
În general arbuştii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condiţiile de lumină
sunt mai bune. Pe partea nordică a masivului se aleg specii tolerante de umbră.
Uneori, în cazul masivelor străbătute de alei, se pot prevedea grupuri de arbuşti toleranţi
de umbră, în interiorul masivului, lângă alee (Fig. 3.12.).
Masive de arbuşti (Fig. 3.14)
Forma în plan este în general neregulat alungită, cu lăţimea maximă de 6-8 m.
Structura:
- omogenă (specie unică) - exemplu: arbuşti semitârâtori (Cotoneaster dammeri, Juniperus
horizontalis ş.a.), arbuşti erecţi - când dimensiunile amenajării peisagistice sunt mari.
- heterogenă - din câteva specii, din care una dominantă ca arie ocupată.
Distribuţia etajată a speciilor, în funcţie de direcţiile de observare.
Distanţe: pentru arbuştii de talie medie-mare: 0,75 - 1,5 m.
pentru plante cu diametru mic: 0, 3 - 0,75 m.
Se pot alcătui şi mase de arbuşti scunzi conţinând în interior câteva exemplare grupate de
arbuşti înalţi.

3.5. Garduri vii

Plantaţii dense, înguste, ordonate, aliniate sau alcătuind un anumit desen. Sunt alcătuite
din arbuşti sau unele specii de arbori (vezi anexele).
Mod de conducere:
- tunse - borduri: h – 0,3 m
- garduri: h – 2 m
- ziduri verzi: h – peste 3 m
- libere - de diferite înălţimi, după puterea de creştere.
Alcătuire:
- omogenă - cel mai des întâlnită.
- heterogenă - alternanţă regulată de specii sau cultivaruri;
- amestec - mai ales la garduri vii tunse.
Distanţe de plantare:
- pe rând:
- 0,3 - 0,5 m pentru gardurile vii propriu- zise
- 0,1 - 0,2 m pentru borduri
- între rânduri:
- 0,3 m pentru arbuşti

40
 - 0,5 m pentru arbori
- 0,2 m pentru borduri

Densităţi de plantare (pentru material săditor normal dezvoltat) luate în consideraţie la

proiectarea gardurilor vii:
- arbuşti foioşi pe 1 rând: 3,5 buc/m
- arbuşti foioşi pe 2 rânduri: 7 buc/m
- arbuşti răşinoşi pe 1 rând: 3,5 buc/m (cu balot)
- arbuşti răşinoşi pe 2 rânduri: 7 buc/m
- arbori foioşi pe 1 rând: 2 buc/m
- arbori foioşi pe 2 rânduri: 4 buc/m
- arbori răşinoşi pe 1 rând 2 buc/m (cu balot)
- bordură de Buxus pe 1 rând: 7 buc/m
- bordură de Buxus pe 2 rânduri: 10 buc/m (fără balot)

Distanţe faţă de elementele construite:

- faţă de bordurile aleilor: 0,5 m (1 m -pentru gard viu din arbori).
- faţă de garduri: 1 - 2 m.
- faţă de piloni, stâlpi: 0,5 - 1m
- faţă de instalaţii subterane: 0,5 - 1 m.

Forma în plan a gardurilor vii:

Depinde de funcţia atribuită şi locul în planul de amenajare.
Gardurile de împrejmuire - în general urmăresc conturul terenului. Pot fi libere sau tunse,
pot fi de sine stătătoare sau dublând un gard constructiv (Fig. 3.15. a, b).
Gardurile de separaţie şi mascare din interiorul amenajării conturează forma zonei
(Fig. 3.15. c, d).
Gardurile vii şi bordurile decorative pot constitui desene decorative, mai ales în cadrul
parterelor (Fig. 3.15. e.).

Arhitectonica gardurilor vii

Profilul longitudinal şi transversal al gardurilor vii tunse, poate constitui un motiv
ornamental deosebit (Fig. 3.16.).

41
42
 4. DECORAŢIUNI FLORALE ŞI CU TRANDAFIRI

Principalele calităţi peisagistice ale plantelor floricole şi ale trandafirilor implicate în

realizarea aranjamentelor decorative de exterior (vezi anexele) sunt:
- talia
- culoarea florilor (la unele specii şi a frunzişului)
- habitusul
- epoca şi durata înfloririi
Ca şi în cazul plantelor lemnoase, se impune cunoaşterea cerinţelor ecologice ale
speciilor floricole, care le recomandă pentru anumite folosinţe (plante de terenuri umede, de apă,
de rocărie etc. - vezi anexele).

Tipurile de aranjamente florale utilizate în decorul parcurilor şi grădinilor

Rabate: - forme geometrice regulate (Fig. 4.2. a, b, c)
- forme geometrice asimetrice
Sunt alcătuite preponderent din plante anuale în succesiune cu bienale, care se reprezintă
în interiorul conturului prin puncte repartizate regulat.
Rabatele pot fi monocrome sau aranjamente de două sau mai multe culori (soiuri ale
aceleiaşi specii sau specii diferite). Culorile pot fi dispuse în amestec omogen (soiuri de aceeaşi
talie şi epocă de înflorire) sau formând desene distincte (Fig. 4.1. a, Fig. 4.2.)
Când sunt alcătuite din plante de mozaic (vezi anexele) formând anumite desene, poartă
numele de mozaicuri (Fig. 4.1. b).

Arabescuri florale
Desene din flori, în volute, pe fond de gazon (plante anuale, bienale de talie mică)
(Fig. 4.2. d).

Pete florale
Au contururi stilizate sau neregulate, realizate din flori anuale/bienale, perene sau
combinaţii anuale/bienale+perene. În interior se simbolizează cu puncte sau/şi cruciuliţe dispuse
neregulat (după modul de plantare - Fig. 4.3. a, b).

43
 Bordura mixtă
- alcătuită din plante anuale/bienale+perene, poate borda o alee, un gard viu, un masiv de arbuşti
etc.
Forme întâlnite:
- neregulat sinuoasă, alungită, în care ariile ocupate de diferite specii/soiuri se întrepătrund;
- rectangulară alungită, cu repartiţia speciilor în sectoare rectangulare care se intercalează, uneori
cu repetarea regulată a unei specii (Fig. 4.3. d).

Grupuri - în general din plante perene voluminoase (bujor, Hosta, Aster novae-angliae
ş.a.).

Rabate şi pete de trandafiri

Se reprezintă la scară contururile spaţiului neînierbat, iar în interior, în funcţie de caz:
- simboluri cu repartiţie regulată
- simboluri urmărind conturul, în cazul rondurilor, elipselor, petelor (Fig. 4.3. c).

Grupuri de trandafiri
- trandafiri de parc (semiurcători, specii botanice).
Exemplarele solitare şi aliniamentele de trandafiri se reprezintă ca şi arbuştii.
Trandafirii urcători se simbolizează lângă semnele convenţionale pentru stâlpii de
pergole, ziduri, chioşcuri ş.a.

44
45
46
47
 5. COMPUNEREA SPAŢIULUI ŞI DISTRIBUŢIA PLANTAŢIILOR

5.1. Elemente de compunere a spaţiului şi perceperea lor vizuală

5.1.1. Linii
Ca elemente de plan, liniile pot fi: conturul unei suprafeţe orizontale, verticale sau
înclinate, marginile unei alei, bordura unui bazin, muchiile unei trepte etc.
Formele liniilor: - dreaptă ------- frântă, zig-zag
- curbă centrată ----- arc de cerc
- curbă liberă -------- ondulată, spiralată
Vederea de la distanţă - în perspectivă (sens longitudinal) a liniilor planului solului
determină scurtarea optică şi deformarea (Fig. 5.1.).

5.1.2. Suprafeţe plane

a. Suprafeţe geometrice:
- poligoane regulate şi neregulate (triunghi, pătrat, dreptunghi etc.)
- cerc, elipsă
- figuri rezultate din combinaţia liniilor drepte cu linii curbe centrate.
b. Suprafeţe cu forme neregulat sinuoase (lac, pată de flori ş.a.).
Exemple de suprafeţe plane sunt cuprinse în figura 5.2.
În funcţie de mărime, distanţa de observare, obstacole, suprafeţele desfăşurate pe teren
(orizontale şi înclinate) pot fi văzute integral sau parţial (suprafeţe de circulaţie, partere, lac,
bazin ş.a.). Perceperea în perspectivă diferă în raport cu depărtarea privitorului şi unghiul de
observare: figurile se scurtează optic şi se deformează (Fig. 5.3.).
Planurile verticale, observate în perspectivă, sunt percepute cu modificări optice similare
(Fig. 5.4.).
În amenajările peisagistice se întâlnesc adesea asocieri de suprafeţe plane cu unghiuri de
înclinare diferite; de exemplu suprafeţele taluzurilor, teraselor. Privite în sens descendent, pot
apare unghiuri “ moarte “ (Fig. 5.5.).

5.1.3. Suprafeţe concave şi convexe

Cele concave au vizibilitate bună; cele convexe sunt percepute parţial, în funcţie de
înălţimea observatorului şi distanţă (Fig. 5.6.).

48
 5.1.4. Suprafeţe ondulate (Fig. 5.7.)
Rezultă din reunirea concavităţilor şi convexităţilor. Exemplu: peluze valonate (vale-
deal).

49
50
51
52
 5.1.5. Perceperea suprafeţelor din interiorul acestora
Distanţele fizice ca şi cele percepute optic sunt mai mici când privitorul se află spre
centrul suprafeţei decât la margine (Fig. 5.8.).

5.1.6. Volume
Din combinarea tridimensională a suprafeţelor rezultă diferite corpuri, cu forme şi
mărimi variate. Volumele prezente în amenajările peisagistice sunt: elemente constructive,
plantaţii de arbori şi arbuşti, uneori microrelieful, rocile. Privite în perspectivă ele se supun
aceloraşi modificări optice (Fig. 5.9.).
Perceperea elementelor verticale (arbore, obelisc, statuie) poate fi:
- din apropiere: observarea integrală (cu capul imobil) este posibilă de la o distanţă de cel
puţin 2 ori mai mare decât înălţimea obiectului (Fig. 5.10.);
- din depărtare: focalizarea privirii către un obiect impune o bună dimensionare a acestuia
(apare fenomenul de micşorare optică).

5.1.7. Spaţii
Spaţiile exterioare sunt definite de planurile de încadrare:
- planul inferior (sol, apă, suprafeţe de circulaţie);
- planurile verticale continui (suprafeţe vegetale, ziduri, garduri etc.) sau care constituie repere
de limitare (arbori de aliniament, coloane de pergole);
- planul de deasupra capului (traversele pergolelor, bolta de frunziş a arborilor, bolta cerului).
Elementele verticale au funcţia cea mai importantă în crearea spaţiilor exterioare. Ele
determină forma şi mărimea spaţiilor, caracterul închis sau semideschis, controlul vizual
(orientarea privirii către interior sau către exterior) - Fig. 5.11.
Legenda pentru Fig 5.11. Geneza spaţiului (parţial după A. Landenne)
a. Un singur plan vertical separă două spaţii opuse.
b. Două planuri verticale în unghi sau un perete arcuit generează un câmp direcţional.
c. Două planuri verticale paralele generează un culoar, indică două direcţii.
d. Trei planuri verticale definesc complet un spaţiu şi indică o direcţie.
e. Patru planuri verticale sau o îngrădire circulară determină un spaţiu închis, concentrând
interesul în interior.
f. Spaţiu complex rezultând din asocierea variată a pereţilor verticali oferă multiple posibilităţi
de percepere gradată şi de direcţionare a interesului.
g. Spaţiu sugerat (elemente de delimitare distanţate).

53
54
 5.2. Compunerea spaţiului cu ajutorul vegetaţiei
5.2.1. Elementele vegetaţiei şi rolul lor în compunerea spaţiului (Fig. 5.12.)
a. Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuştii târâtori:
- fac parte din planul inferior (suprafaţa solului)
b. Arbuştii prostraţi şi subarbuştii până la 50 cm; în masive:
- obstacol fizic pentru deplasarea pietonilor
- spaţiul rămâne vizual deschis.
c. Arbuştii de înălţime medie 1,5 m) în masive, garduri vii:
- obstacol fizic, pot delimita spaţiul, permit pasajul privirii pe deasupra;
- uneori ecran vizual pentru persoanele aşezate pe bănci, scaune;
- ascund o zonă situată imediat înapoia obstacolului vegetal (gard viu, masă de
arbuşti).
d. Arbuşti înalţi, depăşind nivelul privirii pietonilor - masive şi garduri vii
- barieră fizică şi vizuală. Utilizări:
- mascare, îngrădire;
- orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere);
- reper vizual (ca plantă izolată sau grup de arbuşti mari).
e. Arbori în plantaţii masive:
- principalele planuri verticale de constituire a spaţiilor; în funcţie de
dimensiunile, componenţa şi densitatea plantaţiei, aceasta poate ecrana complet
sau parţial vederea.
f. Arbori în aliniament:
- creează linii vizuale puternice, spaţii determinate de succesiunea de trunchiuri
verticale (spaţii penetrabile pentru privire).
În programele specifice de arhitectura peisajului, se urmăreşte realizarea prin plantaţii a
unei suite de spaţii.
Înălţimea, densitatea şi gradul de continuitate a plantaţiilor determină (Fig. 5.13. a, b, c,
d, e):
a. spaţii închise fizic şi vizual, corespunzând unor arii de diferite mărimi. Plantaţiile înconjoară
complet spaţiul, concentrează interesul în interiorul acestuia.
b. spaţii parţial închise fizic şi vizual: plantaţia perimetrală este discontinuă, poate orienta
privirea şi în exteriorul spaţiului.
c. spaţii închise fizic şi parţial închise vizual (plantaţia este parţial penetrabilă pentru privirea
către exterior).

55
56
57
d. spaţii parţial închise vizual, fizic deschise (exemplu: spaţiul delimitat de arbori în
aliniamente).
e. spaţii vizual deschise, fizic închise: delimitate de mase sau garduri vii de arbuşti de talie
medie.
f. spaţii vizual şi fizic deschise delimitate de plantaţii discontinue de arbuşti mici.

5.2.2. Proporţiile orizontale ale spaţiului definit de plantaţii

Raportul între dimensiuni influenţează dinamica deplasării într-un spaţiu (Fig. 5.14.).
Spaţiul static = un spaţiu cu lărgimea şi lungimea asemănătoare sau egale (forma în plan
pătrată, circulară sau apropiată de acestea) - sugerează oprirea, odihna.
Spaţiu dinamic - lungimea este dominantă, implică mişcarea.
În proiectarea spaţiului se poate combina caracterul static cu cel dinamic (Fig. 5.15.).

5.2.3. Proporţiile verticale ale spaţiului definit de plantaţii

Raportul între înălţimea şi dimensiunile orizontale ale spaţiului influenţează modul de
percepere din interior şi dinamica deplasării vizitatorilor (Fig. 5.16). Spaţiile largi necesită
încadrări înalte.

5.2.4. Profunzimea spaţiului şi efectul de perspectivă

Dispunerea plantaţiilor unele în raport cu altele, permite observarea adâncimii spaţiului.
Pentru privitor se disting:
- prim-planul (zonă în care se percep uşor detaliile);
- planul intermediar (zonă în care nu se percep detaliile dar se observă formele şi relaţiile între
ele);
- fundalul (zona îndepărtată în care se pot distinge volumele sau unde elementele confluează).
Încadrarea laterală a vederii este un mijloc de control al profunzimii aparente a spaţiului.
Îngustarea către fundal poate crea iluzia unui spaţiu mai lung (Fig. 5.17).

5.2.5. Construirea unei perspective cu ajutorul vegetaţiei

Perspectiva este un culoar vizual puternic, orientat spre un element sau o trăsătură
importantă terminală. Privirea este dirijată printr-un spaţiu ale cărui raporturi dimensionale sunt
dominate de lungime.

58
59
 Perspectiva cuprinde:
- punct de observaţie;
- câmp intermediar, încadrat de planul solului, planuri verticale, planul de deasupra;
- punct terminus (care poate fi şi punct de observare inversă şi punct focal pentru alte
perspective).
În parcuri, planurile de încadrare verticală sunt plantaţiile.
În funcţie de modul de tratare a perspectivei (arhitecturală sau cu caracter natural),
culoarul vizual poate fi creat de masive arborescente aliniate, ziduri verzi, plantaţii de aliniament,
mase neregulate de arbori, mase de arbuşti înalţi, grupuri de arbori.
Efectul de perspectivă creat de plantaţiile arhitecturale poate crea impresia unui spaţiu
profund sau mai puţin profund (Fig. 5.18).
Proporţiile orizontale ale perspectivei (lungime, lăţime) trebuie însoţite de un echilibru al
planurilor verticale. Perspectivele largi necesită plantaţii înalte de încadrare (Fig. 5.19.).

5.3. Modalităţi de distribuţie a plantaţiilor

Spaţiile definite de plantaţii au fizionomii diferite, în funcţie de alegerea şi distribuţia
elementelor de vegetaţie.
Spaţiile arhitecturale pot fi realizate prin încadrare completă sau pe trei laturi cu:
- masive arborescente geometrice regulate (Fig. 5.20)
- aliniamente de arbori

- garduri vii înalte

Aceste plantaţii pot fi continue sau întrerupte (secvenţe în succesiune). Perspectivele
arhitecturale (spaţii cu încadrare bilaterală) se organizează cu aceleaşi tipuri de plantaţii, dispuse
simetric (Fig. 5.21).
În raport cu mărimea şi proporţiile, spaţiile arhitecturale definite de plantaţii pot include:
- aliniamente de arbuşti (Fig. 5.20 şi 5.22)
- compartimentări sau modele simetrice din gard viu
- grupuri şi exemplare solitare de arbuşti
- arbori solitari
În compoziţiile geometrice regulate acestea au dispunere simetrică. În compoziţiile
geometrice asimetrice se pot obţine anumite efecte arhitecturale prin echilibrarea unor plantaţii
geometrice neechivalente (Fig. 5.23 şi 5.24).
Spaţiile neregulate rezultă din variate combinări ale plantaţiilor, fiind evitată simetria şi
echivalenţa (Fig. 5.25).

60
61
62
63
64
65
66
 Încadrările unor astfel de spaţii diferă între ele:
- contur de mase inegale, de fome neregulate şi volumetrie diferită, cu distribuţie continuă
(spaţiu închis) sau mai adesea plantaţie discontinuă, cu întreruperi de diferite lărgimi (conexiune
vizuală cu alte spaţii sau cu peisajul exterior - Fig. 5.26, 5.27, 5.28).
- încadrare prin amplasare pe o latură a unui masiv arborescent, echilibrat de cealaltă parte, cu un
masiv de arbuşti sau alte tipuri de plantaţii (un grup de arbori asociat cu o masă de arbuşti, gard
viu ş.a. - Fig. 5.29).
Perspectivele de-a lungul spaţiilor neregulate se realizează prin distribuţia inegală dar
echilibrată a elementelor vegetale înalte de încadrare (Fig. 5.30).
În interiorul spaţiilor mari, neregulate, pot fi dispuşi:
- arbori solitari;
- grupuri de arbori, amplasaţi în poziţii echilibrate, în apropierea masivelor şi uneori în largul
peluzelor (ca repere vizuale sau elemente de subdivizare a vederii prin spaţiul respectiv);
- grupuri şi exemplare solitare de arbuşti înalţi;
- mase şi grupuri de arbuşti de talie mică (pe lângă alei).
Aranjamentul acestora se corelează cu alte elemente ale planului: alei, locuri de
staţionare, piese de apă, scări, ziduri de sprijin, bazine etc. Exemple ale dispunerii libere a
plantaţiilor sunt prezentate în fig. 5.31. şi 5.32.
Reunirea în acelaşi cadru a unor trăsături geometrice cu dispunerea liberă poate
determina efecte vizuale deosebite ale plantaţiilor - Fig. 5.33.
Crearea şi delimitarea cu ajutorul plantaţiilor a diferitelor spaţii ale grădinii - spaţii-
peisaje şi spaţii funcţionale (terenuri de sport, locuri de joacă, parcaje, zonă utilitară) se poate
îmbina în acelaşi timp cu alte aspecte ale folosirii vegetaţiei lemnoase:
* Accentuarea sau atenuarea vizuală a microreliefului prin folosirea diferenţiată a
plantaţiilor de talii diferite (Fig. 5.34).
* Încadrarea estetică a unor clădiri (Fig. 5.35).
Principii:
- fâşiile verzi alipite de clădiri, în funcţie de lăţime se însoţesc cu plantaţii de talie mică

(arbuşti, garduri vii, flori), eventual punctate cu elemente mai înalte (siluete columnare sau
îngust piramidale, mici arbori floriferi, arbuşti mari);
- arborii se dispun în general lateral, pe direcţia colţurilor clădirilor, respectându-se
distanţele limită;
- se evită umbrirea de către arborii mari a laturii nordice a clădirilor;
- siluetele arborilor pot realiza efecte de armonie şi contrast cu volumele construite.

67
68
69
70
71
72
73
74
 * Adăpostirea locurilor de şedere (Fig. 5.36).
* Separarea unor circulaţii paralele prin plantaţii care împiedică traversarea şi, după caz,
vizibilitatea (mase de arbuşti, garduri vii, plante de covor, asociate sau nu cu arbori dispuşi
dispers sau în aliniament (Fig. 5.37).
* Mascarea unor construcţii şi amenajări din interiorul şi din exteriorul grădinii (unele
clădiri, magazii, garduri, parcaje etc. - Fig. 5.38).

Fig. 5.38 Plantaţii de separaţie şi ecranare vizuală

75
76
 6. ASPECTE DE SISTEMATIZARE VERTICALĂ A TERENULUI ÎN
AMENAJĂRILE PEISAGISTICE

6.1. Reprezentarea sistematizării verticale

Se face prin:
- curbe de nivel cu echidistanţe adecvate;
- plan de terasament cotat (Fig. 6.1.);
- profile (Fig. 6.2. a, b - după H. Brison);
- marcarea grafică a depresiunilor şi taluzurilor în planul orizontal (Fig. 6.3. - după H. Mattern).
Pe lângă terasamentele principale, care stabilesc microrelieful, se stabilesc şi
terasamentele secundare prin profile care indică săpăturile pentru aşternerea stratului de pământ
fertil şi pentru diferite încastrări (pavaje, dalaje, pietriş, bazin, trepte ş.a.) - Fig. 6.4.

6.2. Modificări ale microreliefului

Terenul orizontal prezintă un interes peisager relativ minor, de aceea este necesar să se
exploateze orice posibilitate topografică de creare a reliefului, pentru evitarea monotoniei.
Astfel, se pot crea denivelări interesante prin debleuri şi rambleuri de mici proporţii.
Denivelările existente în terenurile general plane se pot amplifica prin deplasări de
pământ de proporţii reduse, în concordanţă cu soluţia de proiectare.

6.2.1. Crearea de denivelări pe terenul plan orizontal

a. Modelarea terenului în suprafeţe plane, cu diferenţe de nivel mai mici sau mai mari,
care pot fi consolidate cu ziduri de sprijin sau cu taluz (Fig. 6.5).
În grădinile clasice sau mixte, parterele amplasate în lungul unei axe de perspectivă pot fi
situate în totalitate sau parţial pe o cotă inferioară, dând impresia unei măriri a spaţiului, în raport
cu terenul plan (Fig. 6.6.).
b. Valonarea
Reprezintă modelarea terenului în profile larg ondulate, prin deplasarea unor volume
reduse de pământ. Este caracteristică parcurilor şi zonelor de parc peisagere. Valonamentul pe

77
teren orizontal conferă peluzelor cu suficientă întindere o bună vizibilitate (concavizare) şI
orientarea perspectivei pe direcţia debleului (Fig. 6.7.- după H. Mattern).

78
79
80
81
82
 6.2.2. Modificări ale microreliefului pe terenurile denivelate
a. Crearea unor coline artificiale permite echilibrarea unor forme pozitive, deja existente
în teren. Se amplasează lateral sau în fundal pentru a nu întrerupe vizibilitatea şi a nu reduce
mărimea aparentă a terenului. Colinele se proiectează cu un contur sinuos, cu pante racordate lin
prin valonamente cu zonele învecinate. Similar se crează colinele pentru rocării (Fig. 6.8.).

b. Terasarea
Reprezintă instalarea unor suprafeţe orizontale: terase, platforme, belvederi, prin
deplasări mai importante de pământ (Fig. 6.9.). Terasele se amplasează paralel cu curbele de
nivel, respectând principiul echilibrului dintre debleu şi rambleu.
În cazul taluzurilor neconsolidate artificial se recomandă înclinări care asigură stabilitatea
pământului (Fig. 6.10.).
Declivităţile admisibile sunt:
- pentru taluz în debleu 1:1,5 (max. 1:1)
- pentru taluz în rambleu 1:3 (min. 1:1,5)
În cazul pantelor puternice se evită construirea teraselor perfect orizontale, atât din
motive financiare cât şi pentru faptul că intervin anumite deformări ale liniilor de perspectivă
(Fig. 6.11.).

c. Valonarea
Pe terenurile accidentate, cu neregularităţi care dau profile frânte, acestea se corectează
după o linie generală valonată, în concordanţă cu profilul de ansamblu al terenului (Fig. 6.12.).
Prin valonament relieful nu este modificat radical ci numai în detalii. În grădinile
peisagere o diferenţă de nivel nu se rezolvă prin taluz ci se racordează prin valonare (Fig. 6.13.).

d. Corectarea pantelor
Pantele instabile trebuie rectificate pentru prevenirea efectelor de eroziune.
Înclinările terenului se stabilesc în funcţie de unghiul de alunecare al pământului. Acesta
depinde de natura solului şi umiditate:
Limite: -30° -nisip
-35° - pietriş; pământ argilos umed
-45° - pământ argilos uscat

83
84
85
86
 6.3. Înscrierea aleilor în sistematizarea verticală a terenului
Pe teren orizontal
Profilul aleilor se înscrie în linia terenului - se execută doar terasamentul secundar pentru
încastrare.
Pe pante
Platforma aleii necesită lucrări de terasament mai importante: de regulă profilul aleii se
stabileşte parţial în debleu şi parţial în rambleu; pe zone limitate aleea poate fi situată numai în
debleu sau numai în rambleu (Fig. 6.14.).
Profilul transversal al aleii poate fi ascuns observatorului, pe anumite direcţii, pentru
continuitatea vizuală a unei pante înierbate (Fig. 6.14.).
În general terasamentele pentru alei trebuie să se înscrie armonios în profilul pantei.
Traseul aleilor se proiectează traversând curbele de nivel perpendicular (când panta este
mică) şi oblic (pe pante mai mari - Fig. 6.15.).
Pantele longitudinale maxime pentru aleile pietonale:
- 15 % alei balastate.
- 10 % alei pavate.
- 5 % alei asfaltate, betonate, dalate.
Pe terenuri cu înclinări mai mari, se introduc gradenuri (Fig. 6.15.) şi scări (Fig.6.16.).
Gradenurile
Sunt trepte rare situate în lungul aleii, pentru reducerea pantei. Distanţa minimă între
trepte este de 1,40 m; intervalul poate fi multiplu par al unui pas (0,6 m) + 0,3 m (1/2 pas).
Scările (suită de trepte), necesită o modelare corespunzătoare a microreliefului:
încadrarea corectă pe pantă şi racordarea taluzurilor şi platformelor la pantă (Fig. 6.16).

6.4. Calculul volumelor de pământ deplasate

a. Săpături măsurabile (pe plan şi pe teren): - şanţuri
- gropi de plantare
- încastrări (circulaţii, fundaţii).
b. Săpături nemăsurabile pe teren (exemplu: desfiinţarea unui bombament, nivelarea
unei zone accidentate).
Se utilizează metodele de calcul cunoscute, pe care le reamintim:
Metoda profilelor (pentru teren suficient de lung)
Se calculează volumul total din însumarea volumelor parţiale rezultate din înmulţirea
suprafeţelor secţiunilor în debleu şi în rambleu, cu distanţa între profile.

87
 Liniile profilelor pe plan D1, D2, D3 - suprafeţele în debleu
AA’, BB’, CC’ R1, R2, R3, - suprafeţele în rambleu

Debleu Rambleu
Profil Distanţa
Suprafaţa Suprafaţa Distanţa între Volum
între profile Volum (m3)
(m2) (m2) profile (m) (m3)
(m)
AA’ D1+D2
5 x R1+R2 5 y
BB’ 2
BB’ D2+D3 R2+R3
10 x1 10 y1
CC’ 2 2
Total x + x1 y + y1

Metoda caroiajului
Forma terenului este divizată în careuri egale (cele marginale pot fi inegale).
Pe colţul fiecărui careu se înscrie cota terenului şi cota proiectată (încercuită sau subliniată).
Volumul total este suma volumelor prismelor care corespund fiecărui careu (S x h). Înălţimea
unei prisme este cota medie de terasament (media diferenţelor de cotă ale fiecărui colţ).
Volumul total poate fi estimat plecând de la suprafaţa totală x media cotelor de
terasament. Cu cât caroiajul este mai mic, cu atât calculul este mai corect.
Exemplu: calculul pentru aducerea terenului la cota proiectată = 10,0 m

Prisma A
h (cota medie de terasament)=(1,20+0,6+0,4+0,8):4=0,75 m
S = (20+19): 2 x 20 = 39 m2

V = 39 x 0,75 = 29,25 m3

Volumul total = VA + VB + VC + VD

88
Metoda curbelor de nivel
Exemplu pentru calculul cubajului unui mamelon.

V 1 = S1 x h / 3
(con)

V2 = (S1+ S2 + √ S1 x S2): 2 x h/3

(trunchi de con)

V3 = (S2 + S3 + √ S2 x S3): 2 x h/3

V = V1 + V2 + V3
h = echidistanţa curbelor de nivel

89
90
91
 7. ELEMENTE DE PROIECTARE A SCHEMEI DE CIRCULAŢIE ÎN
PARCURI ŞI GRĂDINI

7.1. Tipuri de alei după forma traseului

Alei rectilinii - au laturile paralele; se desenează prin translaţie cu rigle, teu, echere.
Alei curbe centrate - laturile se desenează cu compasul (arcuri concentrice); pot fi
circulare, semicirculare sau arcuri de unghiuri diferite.
Alei curbe libere - traseul în linii curbe cu deschideri variabile şi inflexiuni succesive;
curbele şi contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii (Fig. 7.1. a). Laturile
aleilor nu sunt totdeauna constant paralele, ci pot avea unele lărgiri progresive (în cazuri de
curburi accentuate, schimbări de inflexiune, amplasarea pe traseu a unor zone de staţionare pe
bănci - Fig. 7.1. b). Se desenează cu diferite tipuri de florare şi cu linii flexibile (deformabile).

7.2. Racorduri de alei

Conexiunea aleilor în cadrul unei amenajări peisagistice se face de cele mai multe ori
prin tăierea unghiurilor acestora cu linii curbe, de racordare la laturile aleilor (Fig. 7.2.).
*Cazul aleilor rectilinii perpendiculare: racord cu arcuri de cerc cu aceeaşi rază
corespunzând unghiului de 90° . Raza arcurilor depinde de lărgimea aleilor. Se poate executa cu
compasul sau cu şabloane cu perforaţii circulare.
*Cazul aleilor rectilinii cu unghiuri ascuţite şi obtuze.
*Cazul aleilor curbe: racorduri cu compasul, şabloane sau florare, în funcţie de necesităţi.

7.3. Intersecţii
- simple, cu racordul laturilor aleilor (Fig. 7.3. c).
În cazul bifurcărilor şi trifurcărilor, racordurile se fac astfel încât axele aleilor să aibă
acelaşi punct de origine (Fig. 7.3. a,b) .
Aleile care se intersectează sub formă de X sau de cruce trebuie să aibă axele continue
(Fig. 7.3. d, e).
În cazul aleilor curbe orientate tangent, în zona de intersecţie se păstrează cel puţin
lărgimea aleii celei mai late (Fig. 7.3. f). Intercalarea unui element constructiv (clădire, bazin

92
ş.a.) conduce la o lărgire corespunzătoare, păstrându-se cel puţin lăţimea fiecărei alei de o parte
şi de alta a acestuia.
- cu intercalarea unei insule de dirijare a circulaţiei. Aceasta poate fi triunghiulară,
rotunjită sau cu forme alungite, în funcţie de poziţia aleilor şi necesităţile de fluidizare a
traficului (Fig. 7.4).
-pieţe - cu forme adecvate tramei aleilor.

93
94
 *pieţe geometrice simetrice: rectangulare-pătrate, dreptunghiulare, circulare.
Simetria se realizează în raport cu axele aleilor şi punctele de intersecţie ale
acestora.Mărimea pieţei se stabileşte în concordanţă cu funcţia conferită (facilitarea circulaţiei,
loc de staţionare pe bănci). Piaţa poate fi rezolvată cu un element decorativ central sau mai multe
dispuse simetric: bazin, fântână, careu sau rond cu ornamentaţii de plante (Fig. 7.5.).
Se impun următoarele aspecte:
-concordanţa formelor.
-alegerea de proporţii bune pe orizontală şi pe verticală.

*pieţe geometrice asimetrice. în proiectarea acestora se iau în consideraţie:

-formele, mărimile şi poziţia relativă a elementelor introduse în structura pieţei.
-claritatea direcţiilor principale ale circulaţiei (Fig. 7.5.).

7.4. Intrări
Intrările principale în parcuri şi grădini se proiectează diferit în funcţie de amplasarea pe
aliniamentul străzii sau pe colţurile terenului. Elementele de circulaţie cuprind:
- un spaţiu degajat, de formă regulată, proporţional cu importanţa intrării;
- una sau mai multe alei de intrare.
Intrările secundare se realizează fără degajări, la limita terenului, pe direcţie
perpendiculară sau oblică (Fig. 7.6.).

7.5. Scheme de trasee ale circulaţiei în parcuri şi grădini

Aspecte ale proiectării:
- poziţionarea intrărilor.
- direcţionarea aleilor, polaritatea, focalizarea.
- formele şi proporţiile suprafeţelor pe care le determină (suprafeţe pentru vegetaţie, suprafeţe de
circulaţie şi staţionare) şi relaţiile dintre ele.
- lărgimile aleilor, subordonarea importanţei acestora.
Factorii implicaţi în stabilirea acestor aspecte se prezintă la curs.

7.5.1. Configuraţii de scheme de circulaţie

Tratarea axială
Axa = element liniar de plan (linie dreaptă sau uşor curbă) care leagă două sau mai multe
puncte.

95
 În grădini poate fi:
- o alee
- două alei sau trei alei paralele, apropiate, separate de fâşii cu vegetaţie.

96
97
 Tratarea axială necesită:
- o suficientă desfăşurare în lungime a aranjamentului de plan.
- un element terminal important (un edificiu, un obelisc, o fântână).
- o succesiune de elemente în lungul liniei (în plan orizontal şi vertical).
Un plan poate avea:
- o singură axă.
- o axă principală şi altele secundare; axele secundare pot întretăia axa principală sau toate
converg către un punct focalizator (Fig. 7.7.).

Configuraţii simetrice
Dispoziţia planului se poate realiza prin simetrie în raport cu:
- o axă principală şi una sau mai multe axe secundare.
- un punct sau o suprafaţă (Fig. 7.8.).
Schema de circulaţie poate fi bazată pe:
- simetrie geometrică absolută: aleile împart terenul în suprafeţe geometrice egale în raport cu
elementul de referinţă (axă, punct).
Categorii: simetrie axială şi simetrie radială (Fig. 7.9.).
- simetrie geometrică ponderată: echilibrarea în poziţii simetrice a unor elemente a căror tratare
diferă.
În figura Fig. 7.10. sunt incluse atât simetria absolută cât şi cea ponderată.
O componentă importantă a schemelor geometrice simetrice, o reprezintă parterele.
Acestea sunt delimitate de alei, putând avea forme rectangulare, circulare, semicirculare sau
derivate din acestea, unitare sau subîmpărţite geometric de alte alei sau de poteci ornamentale
(Fig. 7.11.). Grupările liniare de partere rectangulare pot fi concepute în repetiţia aceloraşi
elemente sau în alternanţă regulată (Fig. 7.12.).
Configuraţii asimetrice
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul
în suprafeţe inegale. Cazuri:
- schemă geometrică asimetrică .
- schemă de alei curbe libere.
În Fig. 7.13. se prezintă câteva modalităţi de trasee simetrice şi asimetrice pentru scuaruri
cu suprafaţă mică.
Criteriile de elaborare a schemei de circulaţie sunt prezentate la curs.

98
99
100
101
102
 8. ETAPE DE PROIECTARE PENTRU UN PROGRAM DE
ARHITECTURA PEISAJULUI

8.1. Elaborarea schemei generale de organizare

8.1.1. Etape:
- analiza cerinţelor programului.
- analiza sitului:
a. documente: plan de încadrare în zonă, plan de situaţie (topografie, construcţii şi instalaţii
existente, vegetaţie existentă ş.a.); date privind clima, solul şi subsolul, vegetaţia zonei,
vecinătăţile, aspecte sociologice, situaţia administrativă şi juridică a terenului ş.a.
b. vizite în teren.
- reprezentarea grafică a relaţiilor între elementele programului (organigrama).
- elaborarea schemei generale de organizare.

8.1.2. Întocmirea organigramei

Scopul: punerea în evidenţă a relaţiilor funcţionale şi vizuale între diferitele elemente şi
ierarhizarea importanţei acestora. Organigrama stă la baza elaborării schemei generale de
organizare pentru programul în cauză, pe terenul dat.
Faze:
- Întocmirea unei liste a cerinţelor programului şi a elementelor corespondente în amenajare.
- Stabilirea relaţiilor între elementele programului.
- Ierarhizarea importanţei elementelor.
- Reprezentarea grafică.
Pentru o mai uşoară abordare a proiectării s-au ales spre exemplificare programe mai
simple, pe terenuri mici şi plane.

A. Exemplu pentru o grădină particulară (lot al unei locuinţe)

Cerinţe - funcţii Elementul corespondent - simbol în fig. 8.1.
- odihnă şi servirea mesei în aer liber ……….. terasă dalată (2)
- activităţi gospodăreşti ……………………… zonă utilitară (sârme pentru rufe, lemne pentru
şemineu etc.) (5)
- acces auto şi pietonal ………………………. intrare auto şi pietoni (4)

103
 - ambianţă estetică ……………………zonă de primire lângă intrarea casei (1),
arii gazonate şi plantaţii decorative (3)

Stabilirea relaţiilor:
- zona de primire
locuinţă - zona utilitară
- terasă

- intrare pietoni
zona de primire - intrare auto
- casă
garaj (în locuinţă) - intrare auto
Reprezentarea grafică este inclusă în figura 8.1.

Ierarhizarea importanţei elementelor:

I - zona de primire
I - terasă
II - arie gazonată
III - intrări
IV - zonă utilitară

Fig. 8.1. Reprezentarea grafică a relaţiilor între elementele programului

unei grădini particulare
104
 B. Exemplu pentru o grădină publică
Cerinţe, funcţii Elementul corespondent - simbol în fig. 8.2.
- accese pietonale de pe ambele străzi………………… intrări (4)
- relaxare, odihnă……………………………………… zone de staţionare pe bănci (1,2)
- jocuri statice ............................................................... chioşc (3)
- jocurile copiilor ……………………………………… loc de joacă (5)
- zonă de interes decorativ……………………….......... centru compoziţional (1)

Stabilirea relaţiilor:
- centru compoziţional
- intrări - loc de joacă
- zonă de staţionare pe bănci

- intrări
- centru compoziţional - chioşc
- zonă de staţionare pe bănci
Reprezentarea grafică este inclusă în figura 8.2.

Ierarhizarea importanţei elementelor:

I - centru compoziţional
II - intrări
III - zone de staţionare pe bănci
IV - loc de joacă pentru copii
V - chioşc

Fig. 8.2. Reprezentarea grafică a relaţiilor între elementele programului

unei grădini publice

105
 8.1.3. Elaborarea schemei generale de organizare
Faze: - transpunerea organigramei pe planul de situaţie;
- stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor (spaţiilor).
Se continuă elaborarea pentru aceleaşi exemple de programe (A şi B).

A. Grădina unei locuinţe individuale

În conceperea schemei generale de organizare, un factor important îl reprezintă
amplasarea clădirii în cadrul lotului. Acest aspect este de regulă rezolvat de către arhitect,
eventual cu consultarea peisagistului sau poate fi soluţia propusă de beneficiar. Pentru o bună
valorificare a terenului liber, este mai avantajoasă poziţionarea clădirii mai aproape de stradă şi
de una din laturile terenului (Fig. 8.3.).
De asemenea, pentru scurtarea accesului carosabil, este indicată includerea garajului în
clădire sau alipirea de aceasta. Uneori se recurge la amplasarea garajului pe limita terenului, cu
intrare directă din stradă (Fig. 8.4.).

Transpunerea organigramei pe planul de situaţie

Pentru exemplul A din fig. 8.1. s-a întocmit schema din fig. 8.5., constând în:
- poziţionarea diferitelor elemente în raport cu clădirea existentă, strada, limitele proprietăţii,
cadrul acesteia (loturi de locuinţe, unică vedere interesantă spre nord);
- marcarea relaţiilor funcţionale (linie continuă) şi a relaţiilor vizuale (linie întreruptă).

Stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor (Fig. 8.6.)

Pe baza schemei relaţiilor din fig. 8.5. se schiţează traseul aleilor. În cazul unui lot mic
circulaţia se poate limita la aleile de acces (pietonal şi carosabil), trotuarul casei şi terasă,
platformă alipită de clădire, la nivelul grădinii .
Se poziţionează şi se dimensionează masele vegetale şi ecranele vizuale pentru crearea
spaţiilor şi a culoarelor vizuale.
În fig. 8.7. se prezintă alte exemple de organizare pentru grădina unei locuinţe în zona
suburbană. Elementele programului (locuinţă, garaj, arie de repaus cu mobilier de grădină, bazin
ornamental, loc de joacă pentru copii, pomi fructiferi, culturi de legume în teren, miniseră) pot fi
poziţionate diferit. Analiza celor patru variante poate conduce la alegerea unei soluţii care să
satisfacă în măsură mai mare cerinţele beneficiarului şi condiţiile impuse de caracteristicile
sitului.

106
107
108
109
Grădina publică
Transpunerea organigramei pe planul de situaţie:
Pentru exemplul B prezentat în fig. 8.2., s-a întocmit desenul din fig. 8.8. constând în:
- amplasarea pe planul de situaţie a intrărilor, a centrului compoziţional, a chioşcului şi a
zonelor funcţionale (loc de joacă pentru copii, zone de staţionare). O zonă de staţionare s-a
stabilit în centrul compoziţional şi o alta perimetral în asociaţie cu chioşcul (2,3).
- indicarea schematică a relaţiilor de circulaţie (linie continuă) şi vizuale (linie
întreruptă).
Stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor:
Schiţa din fig. 8.8. permite abordări diferite. Se prezintă numai două variante.
În varianta 1, pentru reţeaua de circulaţie s-a adoptat o schemă de traseu liber (fig. 8.9.).
Lotul fiind relativ mic, s-a ales soluţia unui circuit perimetral conexat cu intrările şi centrul
compoziţional conform schemei din fig.8.8.
Prin poziţionarea şi dimensionarea maselor de vegetaţie lemnoasă s-au conturat spaţiile şi
culoarele vizuale (fig. 8.10.).
În varianta 2 (fig. 8.11. şi 8.12.), pe baza aceleiaşi scheme din fig. 8.8. s-a adoptat un
traseu mai formal şi o altă delimitare a zonelor.

8.2. Planul general de amenajare şi plantare

Finalizează soluţiile conturate în fazele anterioare.
În această etapă se definitivează dimensiunile şi formele elementelor de plan: circulaţii,
unele amenajări: loc de joacă, terasă, construcţii decorative, tipuri de plantaţii, decoraţiuni
florale.
În fig. 8.14. se prezintă finalizarea planului general pentru grădina locuinţei individuale
(exemplul A din fig. 8.9.). Pentru exemplul B - grădina publică - este finalizată varianta 1, cu
compoziţie liberă (fig. 8.15.).

110
111
112
113
114
115
 9. ELABORAREA PROIECTELOR DIDACTICE DE SPAŢII VERZI

Proiectarea spaţiilor verzi se execută în conformitate cu legislaţia în vigoare, urmând o

anumită filieră în elaborarea şi avizarea lucrărilor.
Etapele de proiectare, conţinutul proiectelor în fiecare etapă sunt prezentate la curs.
Proiectele didactice de an şi de diplomă vor urmări în linii mari metodica generală de
proiectare, adaptându-se nivelului de pregătire al studenţilor în acest domeniu (în limitele
programei analitice).
Proiectul de an se elaborează pe baza unei teme de proiectare întocmită de cadrul
didactic, prin care se precizează tipul de spaţiu verde, datele principale privind terenul şi
aspectele esenţiale care trebuie rezolvate.
În cadrul proiectului de an studenţii vor elabora planul general de amenajare (soluţia de
ansamblu), pe baza căruia vor evalua costul amenajării spaţiului verde propriu-zis (peluze şi
plantaţii).
Rezolvarea celorlalte aspecte ale proiectării, propuse în soluţia de ansamblu
(sistematizarea verticală a terenului, aleile, construcţiile, instalaţiile, terenurile de joacă şi sport,
mobilierul ş.a.), nu constituie obiectul proiectului de an.
Faza de cercetare a terenului şi de culegere a informaţiilor utile proiectării va fi suplinită
prin:
„ indicaţiile incluse în tema de proiectare (vecinătăţi, aspecte privind componenţa şi influenţa
zonei limitrofe, elemente existente în teren, aspecte particulare privind solul ş.a.);
„ extragerea de către studenţi a datelor necesare din lucrările de specialitate referitoare la
condiţiile naturale ale ţării (climă, sol, vegetaţie), în funcţie de localizarea terenului.

Conţinutul proiectului de an
Piesele scrise
a. Memoriu
Succint se vor trata următoarele aspecte:
„ necesitatea amenajării spaţiului verde respectiv, corelată cu cerinţele temei de proiectare
(funcţionalitate, dotări);
„ prezentarea sitului (mărimea terenului, amplasament, topografie, condiţii naturale ş.a.);
„ prezentarea şi justificarea soluţiei generale de amenajare;

116
„ justificarea amplasamentului şi componenţei vegetaţiei (din punct de vedere peisagistic,
funcţional, ecologic).

b. Evaluarea costului amenajării

Evaluarea totală însumează evaluările pe grupuri de lucrări, care se întocmesc pe baza
listei cu cantităţile de lucrări şi a costurilor la zi.
c. Lista cu cantităţile de lucrări (antemăsurătoarea) se elaborează pe baza normativelor în
vigoare (în prezent încă Ts şi Tr din 1981), cuprinzând atât explicitarea calculelor pentru
determinarea cantităţilor cât şi un tabel centralizator.
d. Nota de calcul pentru suprafeţe.
e. Lista de material săditor.

Piesele desenate
a. Planul de situaţie. Se execută la scara 1:500 şi redă limitele terenului, vecinătăţile,
relieful
(curbe de nivel cu echidistanţa de 0,5 m), elementele existente în teren (construcţii, drumuri,
vegetaţie ş.a.). Pe plan se va indica grafic direcţia nord.
b. Planul general de amenajare
Se execută la scara 1:500. Elementele componente ale spaţiului verde se reprezintă
folosind semnele convenţionale şi grafica indicată pentru desenul peisager.
Planul general se elaborează pornind de la analizarea cerinţelor temei şi corelarea cu
posibilităţile oferite de teren.
Conceptul de plan se începe prin schiţarea unor variante de aranjament studiind liniile
mari ale compoziţiei (axe, centre compoziţionale), amplasamentul dotărilor, schemele de
circulaţie ş.a. Aceste schiţe preliminarii se analizează, se combină, se refac; distribuirea în plan
orizontal trebuie în permanenţă îmbinată cu reprezentarea mentală în spaţiu, cu prefigurarea
maselor, volumelor compoziţiei. Se creionează secţiuni, perspective care completează imaginea
spaţială a soluţiilor.
În final, planul general cuprinde, în funcţie de tipul de amenajare:
„ curbe de nivel indicând modificarea sau menţinerea reliefului iniţial (linie foarte subţire);
„ construcţii existente şi propuse: clădiri, teatre, cinematografe, biblioteci în aer liber, grupuri
sanitare ş.a. (linie continuă cu grosimea de 1 - 1,5 mm);
„ alei, poteci, drumuri, parcaje şi alte elemente de circulaţie;
„ terenuri de joacă şi de sport;
„ ziduri de sprijin, taluzuri, scări, poduri, debarcadere, stăvilare;

117
„ construcţii decorative (bazine, fântâni, pergole, umbrare ş.a.);
„ plantaţii: - mase de arbori (redate numai prin contur)
- mase de arbuşti (redate numai prin contur)
- grupuri, exemplare izolate, aliniamente (redate prin semne individuale)
- garduri vii (tunse sau libere)
- decoraţiuni florale - se conturează forma rabatelor, petelor şi se indică grafic
tipul de plante: anuale, perene, trandafiri.
c. Planul de plantare
Se execută la scara 1: 200 sau 1: 500 pe baza planului general, care redă vegetaţia doar
prin mărimea, amplasamentul şi tipul plantaţiilor.
Planul de plantare precizează compoziţia plantaţiilor:
- masele de arbori se reprezintă prin alăturarea semnelor grafice individuale (cerculeţe de
diferite mărimi), având înscris simbolul speciei;
- în masele de arbuşti se delimitează speciile şi se indică numărul de exemplare şi
simbolul speciei (varietăţi, cultivaruri). Când planul se execută la scară mare (1:200) masele de
arbuşti se redau prin alăturarea semnelor grafice individuale;
- semnele grafice pentru grupuri, exemplare izolate, aliniamente de arbori sau de arbuşti
sunt însoţite de simbolurile speciilor şi de numărul de exemplare;
- pentru garduri vii şi borduri se înscrie simbolul speciei alături de reprezentarea grafică a
acestora;
- pentru plante urcătoare se indică numărul de exemplare, simbolul speciilor;
- rabatele şi petele de trandafiri se notează cu simbolul şi numărul de exemplare.
În planul de plantare se pot folosi semnele grafice care indică formele de creştere ale
arborilor şi arbuştilor ornamentali.
Legenda se înscrie deasupra indicativului planşei; speciile se ordonează alfabetic, pe
grupe de plante (asemănător listei de material săditor).
d. Detaliile de plantare
Se întocmesc pentru sectoarele care necesită o prezentare la scară mărită (1:200, 1:100,
1:50): aranjamente florale bazate pe combinaţii de specii, compoziţii cu arbuşti de diferite talii şi
forme de creştere ş.a.
Se respectă aceleaşi indicaţii specificate pentru planul de plantare (notarea simbolurilor,
cifrelor, legenda).
Pentru flori şi plante înlocuitoare de gazon se înscrie în interiorul conturului rabatelor sau
alăturat, simbolul şi densitatea de plantare sau numărul de exemplare (pentru plantele perene
mari, sub formă de grupuri).

118
 e. Secţiuni
Se execută pe baza unor linii de profil marcate pe planul de plantare (în proiectul de an,
acestea sunt stabilite de cadrul didactic).
Se foloseşte aceeaşi scară (1:500 sau 1:200) pentru planul orizontal ca şi pentru cel
vertical (profil real). În desen, de factură artistică, se reprezintă proiecţia verticală a compoziţiei
(profilul terenului, vegetaţiei, construcţiilor ş.a.) de-a lungul liniei date. Prim-planul, rezultând
din secţiunea pe linia de profil dată, se suprapune peste proiecţia verticală a planurilor succesive
în adâncime, rezultând astfel o imagine sugestivă a plantaţiilor. Prim-planul (profilul propriu-zis)
se execută cu linii sau tuşe mai groase, ascunzând parţial liniile mai subţiri sau tuşele mai
estompate ale planurilor secunde.
f. Perspective
Se execută facultativ (desen artistic, de perspectivă) pentru sectoarele cele mai
importante ale compoziţiei.
g. Plan general colorat
Planşa de prezentare este o reproducere a planului general, la aceeaşi scară. Grafica se va
simplifica, pentru a nu incomoda aşternerea culorilor (nu se mai simbolizează conţinutul
rabatelor de flori sau trandafiri, nu se desenează vizibil curbele de nivel ş.a.).
Colorarea se face sub îndrumarea cadrului didactic, folosind următoarele culori
convenţionale:
„ verde deschis, cu tentă uşor gălbuie - gazon
„ verde închis - arbori foioşi, garduri vii
„ verde-albăstrui - conifere
„ verde - arbuşti
„ roşu - rabate şi pete de trandafiri
„ portocaliu deschis - rabate şi pete de flori
„ albastru deschis - ape
„ bej - alei cu pietriş
„ gălbui- bej - nisip (nisipar, plajă cu nisip)
„ cărămiziu sau violaceu - teren de sport cu zgură.
Clădirile, dalajele, suprafeţele asfaltate şi betonate se lasă necolorate.

119
 Conţinutul proiectului de diplomă
Proiectul de diplomă la specialitatea arhitectura peisajului se referă la diferite tipuri de
spaţii verzi, depăşind 2 ha în suprafaţă.
Temele de proiectare au la bază situaţii concrete din diferite localităţi ale ţării; proiectele
se execută fie în cadrul unor lucrări pe bază de contract între beneficiar şi unitatea de învăţământ
superior, fie pe bază de convenţie.
Lucrarea de diplomă are caracterul unui proiect tehnic pentru spaţii verzi.
Conţinutul proiectului de diplomă este asemănător cu cel al proiectului de an, cu
următoarele menţiuni şi piese suplimentare:
„ întocmirea documentaţiei privind terenul se face în urma studierii condiţiilor concrete, a
culegerii tuturor datelor necesare (după indicaţiile din cursul tipărit);
„ pe lângă piesele scrise menţionate pentru proiectul de an se întocmesc în plus:
- lista de materiale
- descrierea modului de execuţie pe teren a proiectului (asemănător caietelor de sarcini)
„ în evaluarea generală vor fi incluse si amenajarea aleilor de parc şi a terenurilor de joc pentru
copii, de asemenea costul obiectelor de joc pentru copii.
Piesele desenate ale unui proiect de diplomă sunt mai numeroase (mai multe detalii şi
secţiuni, perspective).
Proiectele executate pe bază de contract se multiplică în 6 exemplare.

120
 10. MODELE ŞI EXTRASE PENTRU PIESELE SCRISE ALE
PROIECTULUI

BORDEROU DE PIESE

Piese scrise
„ Tema de proiectare
„ Memoriu
„ Evaluare sau deviz
„ Lista cu cantităţile de lucrări
„ Nota de calcul pentru suprafeţe
„ Lista de material săditor
„ Lista de materiale

Piese desenate
„ Plan de situaţie
„ Plan general de amenajare
„ Plan de plantare
„ Detalii de plantare
„ Secţiuni
„ Perspective
„ Plan general colorat (planşă de prezentare)

121
 EVALUAREA COSTULUI UNEI AMENAJĂRI PEISAGISTICE

În studiul de prefezabilitate este necesară stabilirea cifrei de investiţie pentru amenajarea

respectivă. Aceasta se calculează pe baza unei antemăsurători generale (listă cu cantităţile de lucrări)
şi a costurilor medii ale principalelor lucrări de amenajare, rezultate din evaluările detaliate. Acestor
evaluări (de exemplu, costul plantării a 100 de arbori fără balot) li se pot aplica coeficienţi de
corecţie în funcţie de inflaţie.
În faza de studiu de fezabilitate se întocmeşte un deviz, necesar pentru asigurarea finanţării.
Pentru proiectele didactice se cere stabilirea costului amenajării pe baza evaluărilor detaliate,
care includ şi antemăsurătoarea detaliată.
***
În amenajările peisagere se prevede adesea utilizarea pământului vegetal pentru ameliorarea
calităţii terenului.
În evaluările pentru amenajarea peluzelor şi pentru plantări se va introduce, după caz, costul
pământului vegetal:

Costul pământului vegetal - 100 mc

Analiză de cost, variante:
A. 1. TSHO3B1 -Săpătură manuală pentru extragerea pământului vegetal
100 mc x ….lei/mc =

2. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului vegetal

100 mc x 1,1 t x …. lei/t =

3. TRA01A15 - Transport cu autobasculanta a pământului vegetal la 15 km.

100 mc x 1,4 t x …… lei/t =

Total =……. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

B. Extragerea mecanizată a pământului vegetal:

1. TSC18B1 Săpătură mecanică cu buldozer pe şenile 65 -80 CP, inclusiv împingerea pământului
până la 10 m, în teren de cat. a II-a (1/2 din cantitate se împinge a doua oară).
100 mc x 1,5 = 150 mc
1,5 sute mc x ……. lei/100 mc =

122
2. TSCO2D1 - Săpătură mecanică cu excavatorul şi descărcarea în autovehicul a pământului vegetal
(80% din total = încărcare mecanizată)
100 mc x 0,8 = 80 mc
0,8 sute mc x ……..lei/100 mc =

3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului vegetal: 20% din cantitate

20 mc x 1,1 t x ….. lei/t =

4. TRAO1A15 - Transport cu autobasculanta la 15 km

100 mc x 1,1 t x…… lei/t =

Total = ……… lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

123
 EVALUĂRI DETALIATE

1. Înlăturarea pământului impropriu de pe peluze în vederea înlocuirii cu pământ

vegetal – 100 mc
Variante A, B, C.
A. 1. TSAO1B1 -Săpătură manuală de decapare a pământului impropriu pe adâncimea de 10-30 cm,
în teren mijlociu.
100 mc x ...... lei/mc = ......... lei

2.TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu - 100% mecanizat.

100 mc x 1,4 t x ……. lei/t =……lei

3. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu din decapare la 15 km

100 mc x 1,4 t x ….. lei/t =…… lei

Total = ……. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

B. 1. TSAO1B1 - Săpătură manuală de decapare a pământului impropriu pe adâncimea de 10-30 cm,

în teren mijlociu (suprafeţe mici, unde nu are acces buldozerul) - 20% din cantitate.
20 mc x …… lei/mc = ……. lei

2. TSC18B1 - Săpătură mecanică cu buldozer pe şenile de 65 -80 CP, inclusiv împingerea

pământului până la 10 m, în teren de cat. a II-a, (1/2 din cantitate se împinge a doua oară) - 80% din
cantitatea totală pentru strângere în grămezi.
80 mc x 1,5 = 120 mc
1,2 sute mc x …… lei/100 mc =

3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu: 20% din totalul decapat de pe peluze.
20 mc x 1,4 t x …. lei/t =

4. TSCO2D1 -Săpătură mecanică cu excavatorul şi descărcarea în autovehicul a păm. impropriu

(80% din cantitatea strânsă în grămezi).
80 mc: 100 = 0,8 sute mc
0,8 x …… lei/100 mc =

124
5. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu (din decapare) la 15 km.
100 mc x 1,4 t x ….. lei/t =

Total =…. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

C. 1. TSC18B1 - Săpătură mecanică cu buldozer pe şenile de 65 -80 CP, inclusiv împingerea

pământului până la 10 m, în teren de cat. a II-a (decapare 100% mecanizată a pământului impropriu
de pe peluze - 1/2 din cantitate se împinge a doua oară).
150 mc
1,5 sute mc x ……. lei/100 mc =

2. TSCO2D1 - Săpătură mecanică cu excavatorul şi descărcarea în autovehicul a pământului

impropriu (80% din totalul decapat mecanizat de pe peluze).
80 mc
0,8 sute mc x. ……. lei/100 mc =

3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu: 20% din totalul decapat de pe peluze.
20 mc x 1,4 t x …… lei/t =

4. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu din decapare la 15 km.

100 mc x 1,4 t x …… lei/t =

Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

2. Înlăturarea pământului impropriu din gropi şi şanţuri de plantare - 100 mc

1. TRB01C13 - Transport cu roaba la 30 m a pământului din gropi şi şanţuri de plantare (strângerea
în grămezi în vederea încărcării în autovehicul).
100 mc x 1,4 t/mc = 140 t
140 t x ……… lei/t =

2. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu din gropi şi şanţuri de plantare.

100 mc x 1,4 t/mc = 140 t
140 t x ……lei/t =

125
3. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu din gropile şi şanţurile de
plantare la 15 km.
100 mc x 1,4 t = 140 t
140 t x ….. lei/t =

Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

3. Amenajare peluză de iarbă prin gazonare (fără pământ vegetal) - 100 mp

1. TSHO1A1 - Degajarea terenului de corpuri străine
1 ar x lei/100 mp = lei

2. TSHO4D1 - Mobilizarea manuală a terenului, nivelarea şi finisarea

100 mp x lei/mp = lei

3. TSHO9A1 - Semănarea gazonului

1 ar x ……lei/100 mp = lei

4. TSH12A1 - Udarea suprafeţelor de 20 de ori

100 mp x 20 ori =2000 mp
20 sute mp x …… lei/100 mp =

5. TSH14 - Cosirea manuală a gazonului

100 mp x …..lei = lei

6. Cosirea mecanizată a gazonului

100 mp x ........lei = lei

Total =…….. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

4. Amenajare peluză cu aşternerea unui strat de 15 cm pământ vegetal - 100 mp

1. Amenajare peluză în pământ propriu ….. vezi evaluare 3 (fără încheierea de deviz)

2. TSHO5B1 - Aşternerea pământului vegetal în strat de 15 cm

100 mp x lei/mp = lei

126
3. Costul pământului vegetal aşternut (vezi Costul păm. vegetal, varianta A sau B)
100 mp x 0,15 m x lei/mc = lei

Total = ……lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

5. Ameliorarea solului prin aşternerea unui strat de pământ vegetal de 20 cm -100 mp

(pentru rabate de trandafiri)
1.TSHO1A1 - Degajarea terenului de corpuri străine
1 ar x lei/100 mp = lei

2. TSHO4D1 - Mobilizarea manuală a terenului, nivelarea şi finisarea

100 mp x lei/mp = lei

3. TSH05C1 - Aşternerea pământului vegetal în strat de 20 cm

100 mp x lei/mp = lei

4. Costul pământului vegetal aşternut (vezi Costul pământului vegetal)

100 mp x 0,2 m x lei/mc = lei

Total =………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

6. Plantat arbori fără balot, fără adaos de pământ vegetal la groapă - 100 buc.
1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 buc x 0,628 mc x lei/mc = lei

2. TSH24C1 - Plantat puieţi de arbori

100 buc x lei/buc = lei

3. Costul arborilor pentru plantat

100 buc x lei = lei

4. Transport arbori de la 35 de km
100 buc x 0,01 t x lei/t = lei

127
5. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 buc x 20 x 0,05 mc x lei/mc = lei

Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

7. Plantat arbori fără balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal în gropile de plantare* -
100 buc.
* Adaosul de pământ vegetal în gropile de plantare se poate face, în funcţie de natura
terenului, pentru 1/2 din volumul gropii de plantare. Acelaşi volum de pământ impropriu se
evacuează.
Volum groapă de plantare = 0,628 mc
1. Costul plantării a 100 de buc. arbori fără balot (vezi evaluare 6, fără încheiere deviz)
……… lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal)
100 buc x ……. mc x lei/mc = ………. lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu (vezi evaluare 2, fără încheiere de deviz)

.......... mc x lei/mc = lei

4. TRB01C13 - Transport pământ vegetal cu roaba de la 30 m

……. mc x 1,1 t/mc x lei/t =……..lei

Total = ……..lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

8. Plantat arbori foioşi cu balot cu diametrul până la 10 cm, fără adaos de pământ
vegetal în gropile de plantare - 100 buc
1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 x 1,815 mc x lei/mc = lei

2. TSH2OA1 - Pregătirea sistemului radicular

100 buc x lei/buc = lei

3. TSH21A1 - Extras mecanizat arbori cu balot, cu diametrul până la 10 cm .

100 buc x lei/buc = lei

128
4. TSH25B1 -Transplantat arbori cu balot
100 buc x lei/buc = lei

5. Transport arbori cu balot de la 35 km

100 buc x 0,4 t x lei/t = lei

6. Costul materialului dendrologic

100 buc x ……. lei/buc = lei

7. TSH27A1- Udatul plantaţiei de 20 de ori

100 buc x 20 ori x 0,05 mc x lei/mc = lei

Total =.........lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

9. Plantat arbori foioşi cu balot, cu diam. până la 10 cm, cu adaos de 1/2 pământ vegetal
în gropile de plantare * - 100 buc.
* Pentru adaosul de pământ se prevede 1/2 din diferenţa (D) dintre cubajul gropii şi al
balotului.
Pentru gropi de 170/80 cm - 1,815 mc
balot de 80/60 cm - 0,301 mc ⇒ D = 1,504 mc
1/2 D = 0,752 mc

Pentru gropi de 140/80 cm - 1,231 mc

balot de 70/50 cm - 0,192 mc ⇒ D = 1,039 mc
1/2 D = 0,52 mc

1. Costul plantării a 100 buc. arbori cu balot

(evaluare 8, fără încheiere deviz)……. lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul pământului vegetal)
100 buc x ……. mc x …….lei/mc = …….. lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
100 gropi x (D/2 + volum balot) =……….mc x lei/mc =…….. lei

129
4. Transport pământ cu roaba de la 30 m
…….. mc x 1,1 t x …….lei/t =

Total= …… lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

10. Plantat arbori răşinoşi, cu balot, fără pământ vegetal în gropile de plantare –
100 buc.
1. Costul plantării a 100 de arbori cu balot
…… vezi evaluare 8 (art. 1-5 şi 7)

2. Costul materialului dendrologic

100 buc x lei/buc = lei

Total = ……..lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

11. Plantat arbori răşinoşi cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal - 100 buc. în gropile
de plantare
1. Costul plantării a 100 buc. arbori răşinoşi (vezi evaluare 10, fără încheiere deviz)
…………. lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal)
100 buc x …….. mc x ….. lei/mc = ……. lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
100 gropi x (D/2 + volum balot) =…….. mc x lei/mc =

4. TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m

…….. mc x 1,1 t x ……..lei/t =

Total = …….. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

12. Plantat arbuşti fără balot, fără adaos de pământ vegetal - 100 buc.
1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 buc. x 0,140 mc x lei/mc = lei
130
2. TSH24A1 -Plantat arbuşti fără balot
100 buc x lei/buc = lei

3. TSH27A1 - Udatul plantaţiei cu furtunul de 20 de ori

100 buc x 20 ori x 0,05 mc x lei/mc = lei

4. Costul materialului dendrologic

100 buc x lei/buc = lei

5. Transport arbuşti de la 35 km
100 x 0,005 t x lei/t = lei

Total = ........lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

13. Plantat trandafiri - 100 buc.

1. Costul plantării a 100 de trandafiri
(vezi evaluare 12, art. 1-3 şi 5)

2. Costul materialului dendrologic

100 buc x lei/buc = lei

Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

14. Plantat arbuşti fără balot, cu adaos de pământ vegetal la gropi *- 100 buc.
*Se prevede adaos de pământ vegetal pentru volumul total al gropilor, pentru 1/2 sau 1/3 din
acesta. Acelaşi volum de pământ impropriu se evacuează.

volum groapă de plantare = 0,140 mc

1. Costul plantării a 100 buc. arbuşti fără balot

(evaluare 12, fără încheiere deviz)……………lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal))
100 buc x ……. mc x ……. lei/mc = …………. lei

131
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
…… mc x ……..lei/mc = ……….lei

4. TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m

…….. mc x 1,1 t x ……..lei/t =

Total = …….. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

15. Plantat arbuşti cu balot - 100 buc.

1. TSH19A1 - Extras manual arbuşti cu balot
100 buc x lei/buc = lei

2. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor

100 x 0,141mc x …….. lei/mc = ………… lei

3. TSH25A1 - Transplantat arbuşti cu balot

100 buc x lei/buc = lei

3. Transportul materialului dendrologic de la 35 km

100 x o,1 t x ….. lei/t = lei

4. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori

100 x 20 ori x 0,05 mc x lei/mc = lei

5. Costul materialului dendrologic

100 buc x lei/buc = lei

Total = ………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

16. Plantat arbuşti cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal * -100 buc. în gropile de
plantare
*Pentru adaosul de pământ se prevede diferenţa D dintre cubajul gropii (80/60 cm -0,301 mc)
şi al balotului (40/40 cm - 0,050 mc).
D = 0,251 mc
1/2 D= 0,125 mc
132
1. Costul plantării a 100 buc. arbuşti cu balot
(evaluare 12, fără încheiere de deviz) ………lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul pământului vegetal)
100 buc x …….. mc x …..lei/mc = ……… lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere de deviz)
…… mc x ……lei/mc = ……..lei

4. . TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m

……..mc x 1,1 t x …….. lei/t =

Total =…………. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

17. Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe 2 rânduri - 100 m

1. TSH26B1 - Plantat gard viu de arbuşti foioşi
100 m x lei/m = lei

2. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori

100 m x 20 x 0,03 mc x lei/mc = lei

3. Costul materialului dendrologic

100 m x 7,2 buc x lei/buc = lei

4. Transportul materialului dendrologic de la 35 km

100 m x 7,2 x 0,003t x lei/t = lei

5. TSH29A1 - Tunderea gardului viu

...... lei/mp suprafaţă tunsă x …….. mp = ……lei

Total =…………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

133
 18. Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe 2 rânduri, cu adaos 1/2 de pământ vegetal în
şanţ - 100 m
Necesarul de pământ pentru adaos se calculează pentru 1/2 din volumul şanţului.
Volum şanţ=0,60 m x 0, 50 m x 100 m = 30 mc/100 m
1. Costul plantării a 100 m gard viu de arbuşti foioşi
(evaluare 17, fără încheiere de deviz) …………… lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos în şanţ (vezi Costul păm. vegetal)
15 mc x lei/mc = ……….lei

3. Înlăturarea pământului impropriu din şanţ (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
0,15 sute mc x …… lei/100 mc = lei

4. TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m

…….mc x 1,1 t x …… lei/t =

Total = ……… lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

19. Plantat gard viu de răşinoşi şi foioşi persistenţi pe 2 rânduri - 100 m

1. TSH19A1 -Extras manual arbuşti cu balot
100 m x 7,2 buc/m x …… lei/buc =

2. TSH26D1 - Plantat gard viu de arbuşti răşinoşi pe 2 rânduri

100 m x lei/m = lei

3. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori

100 m x 20 x 0,03 mc x lei/mc = lei

3. Costul materialului dendrologic

100 m x 7,2 buc/m x…. lei/buc =

4. Transportul materialului dendrologic de la 35 km

100 x 7,2 x 0,1 t x lei/t = lei

Total = ……. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
134
 20. Plantat gard viu de răşinoşi şi foioşi persistenţi pe 2 rânduri, cu adaos 1/2 de pământ
vegetal - 100 m
Se prevede diferenţa D dintre volumul şanţului şi volumul ocupat de baloţii puieţilor:
volum şanţ = 0,75 m x 0,5 m x 100 m = 37,5 mc
volum baloţi= 7 buc x 0,019 mc x 100 = 13,3 mc (pentru balot: 35/30 cm)

Necesar pământ pentru adaos: D = 24,2 mc - 1/2 D= 12,1 mc

1. Costul plantării a 100 m gard viu de răşinoşi

(evaluare 19, fără încheiere de deviz) ………… lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos în şanţ
…….. mc x …….. lei/mc =……….lei

3. Înlăturat pământul impropriu din şanţurile de plantare

1/2 D + Volum balot = 12,1 + 13,3 = 25,4 mc/100 m
0,254 sute mc x ……..lei/100 mc = ………..lei

4. Transport pământ cu roaba de la 30 m

………mc x 1,1 t x …… lei/t =

Total =……….. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

21. Plantat Buxus pentru decor (bordură, desene) - 100 m pe 2 rânduri

1. TSH26F1 - Plantat bordură
100 m x lei/m = lei

2 . TSH27A1- Udatul plantaţiei de 20 de ori

100 x 20 ori x 0,03 mc x lei/mc = lei

3. Costul materialului dendrologic

100 m x 10,2 buc/m x lei/buc = lei

4. Transportul materialului dendrologic de la 35 km

100 x 10,2 x 0,003 t x lei/t = lei

135
5. TSH29C1 - Tunderea bordurii
........ lei/mp suprafaţă tunsă x ……..mp = ……. lei

Total = ………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

22. Plantat flori anuale şi bienale

1. TSHO5C1 - Aşternere de pământ vegetal în strat de 20 cm
………….mp x lei/mp = …… lei

2. Costul pământului vegetal aşternut (vezi Costul pământului vegetal)

……….mp x o,2 m x lei/mc = ………….lei

3.TSH3OA1 -Plantat flori anuale şi bienale

……….. sute buc. x lei/100 buc. = …….. lei

4. Transportul materialului floricol de la 35 km

……sute buc x 0,01 t x lei/t = …………lei

5. Costul materialului floricol

….. buc. x lei/buc (răsad nerepicat Tagetes, etc.)
.…. buc x lei/buc (Salvia, Ageratum, Begonia, Petunia, etc. - răsad repicat)
….. buc x lei/buc (idem răsad în ghivece)

Total = ……. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

23. Plantat flori - specii perene

1. Aşternere de pământ vegetal în strat de 20 cm
……… mp x lei/mp =……… lei

2. Costul pământului vegetal aşternut (vezi Costul păm. vegetal)

……… mp x 0,2 m x lei/mc = …… lei

3. TSH30D1 - Plantat flori perene

……….. sute buc. x lei/100 buc. = …….. lei

136
4. Transportul materialului floricol de la 35 km
….. sute buc. x 0,05 t x lei/t = ………. lei

5. Costul materialului floricol

…….. buc. x lei/buc. =……… lei

Total =……….. lei

Încheiere deviz: total lei x 1,6 =

Notă
Evaluările de plantări cu 1/2 adaos de pământ vegetal (7, 9, 11, 14, 16, 18, 20) se pot face în
mod similar şi pentru alte situaţii: înlocuire integrală a pământului impropriu sau 1/3 din acesta.

137
 TABEL CENTRALIZATOR
Antemăsurătoare şi evaluare costuri

Lucrări comasate UM Cantitate Cost/UM Cost total

Înlăturarea pământului impropriu de pe mc
peluze în vederea înlocuirii cu pământ
vegetal (varianta A, B sau C)
Ameliorarea solului prin aşternerea unui mp
strat de pământ vegetal de 20 cm
Amenajări peluze de iarbă prin gazonare mp
Amenajări peluze de iarbă cu aşternerea mp
unui strat de pământ vegetal
Plantat arbori fără balot, fără adaos buc.
de pământ vegetal
Plantat arbori fără balot, cu adaos de
pământ vegetal * buc.
Plantat arbori foioşi cu diam.până la 10 cm, buc.
cu balot
Plantat arbori foioşi cu diam.până la 10 cm,
cu balot, cu adaos de pământ vegetal în
gropile de plantare * buc.
Plantat arbori răşinoşi (cu balot), fără buc.
adaos de pământ vegetal
Plantat arbori răşinoşi, cu adaos de pământ
vegetal în gropile de plantare * buc.
Plantat arbuşti foioşi buc.
Plantat arbuşti foioşi cu adaos de pământ
vegetal la gropi * buc.
Plantat trandafiri buc.
Plantat arbuşti cu balot buc.
Plantat arbuşti răşinoşi cu adaos de pământ
vegetal la gropi * buc.
Plantat gard viu de foioşi pe 2 rânduri m
Plantat gard viu de foioşi pe 2 rânduri cu
adaos de pământ vegetal * m
Plantat gard viu de răşinoşi şi foioşi m
persistenţi pe 2 rânduri
Plantat gard viu de răşinoşi pe 2 rând. cu
adaos de pământ vegetal * m
Plantat Buxus pentru decor (bordură) m
Plantat flori anuale şi bienale sute buc.
Plantat flori perene sute buc.

Evaluare cost total = lei

Cost/mp spaţiu verde amenajat = lei

* Se va specifica proporţia de înlocuire a pământului impropriu cu pământ vegetal (1/1, 1/2, 1/3)

138
 DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE SPAŢII VERZI
Exemplu
Preţ unitar Valori pe articole de deviz
Greutatea
Unitatea de măsură şi cantitatea - materiale
Nr. materialului
Simbol Denumirea articolului - manoperă
crt. Transpor vegetal
Greutatea unitară a materialului vegetal (t) - utilaj Material Manoperă Utilaje Total
t auto (t)
- transport auto
A. CAP. PELUZE
ari =
1. TSHO1A1
Degajarea terenului de corpuri străine
t=
Încărcarea manuală a mater. rezultat din strângere, a
2. TRI1AO1F1
pământului impropriu din gropi şi a păm. vegetal în
autobascul.
t=
Transport cu autobasculanta a material.
3. TRAO2A1O
Rezultate din strângere şi a pământului impropriu din
gropi la 10 km
mc =
4. TSHO3B1 Extragerea pământului vegetal necesar amenajării
spaţiilor verzi, cu păstrarea structurii (manual)
100 mc =
5. TSC18A1 Săpătură mecanică cu buldozerul (extragerea păm.
Vegetal)
100 mc =
6. TSCO2C1 Săpătură mecanică cu excavatorul cu descărcare în
autovehicul (încărcarea păm. veg. 80% mecanizat)
t=
TRAO1A15
7. Transport păm.vegetal cu autobasc. la 15 km. (încărcat
80% mec. şi 20% manual)
t=
8. TRBO1C13
Transport pământ cu roaba la 30 m
mp =
9. TSHO4D1 Mobilizarea manuală a solului în teren tare, nivelarea
şi finisarea
mp =
10. TSHO5B1 Aşternerea uniformă a strat. de păm. veget. pe teren
oriz. în strat de 15 cm
 mp =
11. TSHO5C1
Idem în strat de 20 cm
100 mp =
12. TSHO9A1 Semănarea gazonului pe supraf. oriz. sau pantă sub
30%
100 mp =
13. TSHO9B1
Idem pantă peste 30%
100 mp =
14. TSH12A1 Udarea suprafeţelor cu furtunul de la hidranţi de 20 de
ori
100 mp =
15. TSH14
Cosirea gazonului
B. CAP. PLANTAŢII
mc =
TSH17C1
16. Săparea manuală a gropilor circulare în teren tare
buc. =
Extragerea manuală a arbuştilor şi răşinoaselor cu h
17. TSH19A1
sub 2 m, cu balot de
pământ
buc. =
18. TSH21A1 Extragerea mecanizată a arborilor cu diametrul până la
10 cm, cu balot
buc. =
19. TSH24C1-91 Plantat puieţi de arbori foioşi fără balot
t = 0,006
buc. =
Transplantări cu balot executate manual la arbori
20. TSH25B1
foioşi cu diam. sub 10 cm
t = 0,23
buc.=
Transplantări cu balot de pământ la arbori răşinoşi cu
21. TSH25B1-1
diam. sub 10 cm
t = 0,34
buc. =
22. TSH24A1-1 Plantat arbuşti fără balot
t = 0,003
buc. =
23. TSH24A1 Idem Buxus (puieţi)
t = 0,001

140
 buc. =
24. TSH24B1-1 Plantat trandafiri
t = 0,003
buc. =
25. TSH25A1 Transplantări cu balot la arbuşti foioşi
t = 0,1
buc. =
26. TSH25A1-5 Transplantări cu balot de pământ la arbuşti răşinoşi
t = 0,1
m=
27. TSH26B1-21 Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe două rânduri
t = 0,021
m=
28. TSH26D1-11 Plantat gard viu de coniferi pe două rânduri
t = 0,7
m=
Plantat gard viu de arbuşti foioşi persistenţi pe două
29. TSH26F1
rânduri
t = 1,0
mc =
30. TSH27A1
Udatul plantaţiilor de 20 de ori cu furtunul
m=
31. TSH29A1
Tunderea gardului viu vu h până la 1,20 m
mp =
32. TSH29C1
Tunderea bordurilor de Buxus
100 buc.=
33. TSH30A1 Plantat flori cu h până la 15 cm
t = 0,02
100 buc =
34. TSH30B1 Plantat flori cu h peste 15 cm
t = 0,02

141
 LISTĂ CU CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI SPECIFICE SPAŢIILOR VERZI (ANTEMĂSURĂTOARE)
Exemplu
Nr.
Cod Norme de deviz comasate UM Cantitate Observaţii
crt.
A. Cap. PELUZE
Degajarea terenului de corpuri străine 100
1. TSHO1A1
mp
Încărcarea manuală a materialelor rezultate din strângere (a), a pământului impropriu t a+b+c+d b. 20% din păm. impropriu decapat
rezultat din decapare (b), a pământ. impropriu din gropi de plantare (c) şi a pământului mecanizat sau 100% cel decapat manual.
vegetal (d) în autobasculantă. c. Pământul impropriu din gropi poate fi
a. ……….mp x 2 kg/mp: 1000 = volumul total, ½ sau 1/3, în funcţie de
2. TRI1AAO1F1 a. ……….mc x 1,4 t/mc: 1000 = teren.
a. ……….mc x 1,4 t/mc: 1000 = d. Pământul vegetal din extragerea
a. ……….mc x 1,1 t/mc: 1000 = exclusiv manuală (TSHO3B1) sau 20%
din cantitatea extrasă prin săpătură
mecanică (TSC18A1).
Transportul cu autobasculanta a materialelor rezultate din strângere (a) şi a pământului t a +b+c din articolul TRI1AAO1F1
3. TRAO2A10
impropriu din decapare (b) din gropi (c) la 10 km.
Extragerea pământului vegetal necesar amenajării spaţiilor verzi, cu păstrarea structurii mc Pentru cantităţi necesare sub 500 mc.
4. TSHO3A1 (manual) şi decapare manuală (suprafeţe mici) a păm. impropriu. Calculul necesarului la fel ca la extragerea
mecanică.
Săpătură mecanică cu buldozerul pe şenile de 65-80 CP, inclusiv împingerea 100 ½ din cantitatea necesară se strânge a
pământului până la 10 m, în teren de cat. II, pentru extragerea păm. vegetal; ½ din mc doua oară, la încărcarea cu excavatorul.
cantitate se strânge a doua oară . Necesarul pentru gropi se calculează la
Calculul necesarului de pământ vegetal, exemplu: volumul total, ½ sau 1/3. În cazul
peluze…………..mp x 0,15 m =……….. mc arborilor cu balot se prevede diferen]a D
peluze………… mp x 0,2 m = ……….mc dintre cubajul gropii şi al balotului sau ½
5. TSC18B1
gropi arbori ……buc x 0,628 mc/2 = …….mc D sau 1/3 D. Se calculează pentru
gropi arbori cu balot………buc x 1,23 mc/2 = …….mc categoriile de mărime ale gropilor, în
gropi arbuşti …… ….buc x 0,141 mc/2 = ……….mc funcţie de
gropi arbuşti cu balot … …buc x 0,223 mc/2 =…….. mc mărimea plantelor.

Total mc x 1,5: 100 = …….sute mc

Săpătură mecanică cu buldozerul pe şenile de 65-80 CP, inclusiv împingerea 100
pământului până la 10 m, pentru decaparea păm. impropriu. mc
6. TSC18B1
………mp x 0,10 (sau 0,15) m = …… mc
Total mc x 1,5: 100 = …….. sute mc

142
 Săpătură mecanică cu excavatorul pe pneuri de 0,21 - 0,39 mc, cu descărcare în 100 mc Se prevede numai 80% din cantitatea de
7. TSCO2C1 autovehicul (încărcarea pământului vegetal şi a păm. degradat decapat). pământ extrasă cu buldozerul, 20% se
include la încărcarea manuală.
Transport pământ vegetal cu autobasculanta la 15 km. t Se prevede totalul necesar.
8. TRAO1A15
…….mc x 1,1 t = ……. t
Transport pământ cu roaba la 30 m t Pământul impropriu din gropi pentru
9. TRBO1C13 ……. mc x 1,1 t/mc (păm. vegetal) adunare în grămezi.
……..mc x 1,4 t/mc (pentru păm. tare, din săpătură)
Mobilizarea manuală a solului în teren tare, la adâncimea de 10 cm, nivelarea şi mp Se prevede suprafaţa cu gazon, flori,
10. TSHO4D1
finisarea suprfeţelor. trandafiri.
Aşternerea uniformă a stratului de pământ vegetal pe teren orizontal sau cu pantă sub mp în funcţie de calitatea terenului se prevede
11. TSHO5B1
20%, în strat de 15 cm. pentru suprafeţe gazonate şi flori.
12. TSHO5C1 Idem , în strat de 20 cm grosime mp Idem, pentru suprafeţele cu trandafiri
13. TSHO9A1 Semănarea gazonului pe suprafeţe orizontale sau în pantă sub 30% 100 mp
Udarea suprafeţelor cu furtunul de la hidranţi de 20 de ori 100 mp Suprafeţe gazonate, cu flori şi trandafiri.
14. TSH12A1
………. mp x 20: 100 =
Cosirea manuală a gazonului 100
15. TSH14
mp
16. Cosirea mecanizată a gazonului ha
B. Cap. PLANTAŢII
Săparea manuală a gropilor circulare pentru plantări izolate în teren tare. Calculul mc
cubajului:
-gropi pentru arbori fără balot:
100/80 cm 0,628 mc x …. .buc = …… mc
-gropi pentru arbori cu balot:
170/80 cm 1,815 mc x ……buc = …….mc
140/80 cm 1,231 mc x ……buc =…… mc -pentru balot de 80/60 cm
17. TSH17C1
-gropi pentru arbuşti fără balot: -pentru balot de 70/50 cm
60/50 cm 0,141 mc x ……buc = …… mc
-gropi pentru arbuşti cu balot:
80/60 cm 0,301 mc x ……buc = ……mc
50/30 cm 0,06 mc x ……buc = ……mc
-gropi pentru trandafiri şi liane: -pentru balot de 40/40 cm
40/30 cm 0,038 mc x ……buc = ……mc -pentru balot de 25/25 cm
Extragerea manuală a tufelor de arbuşti foioşi şi a răşinoaselor cu h sub 2 m, cu balot buc
18. TSH19A1
de pământ (40/40 cm) ambalat în plasă de sârmă.
Extragerea mecanizată a arborilor cu diam. până la 10 cm, cu balot (70/50 cm), ambalat buc
19. TSH21A1
în plasă de sârmă.
20. TSH23A1 Extragerea manuală de Buxus cu balot ambalat, plante până la 50 cm înălţime. buc

143
21. TSH24A1-1 Plantat arbuşti foioşi fără balot buc
22. TSH24B1 Plantat trandafiri buc
23. TSH24C1-91 Plantat puieţi de arbori foioşi, fără balot buc
24. TSH25A1 Transplantări cu balot la arbuşti foioşi. buc
25. TSH25A1-5 Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbuşti răşinoşi. buc
Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbori răşinoşi cu diam. mai mic buc
26. TSH25B-1
de 10 cm
Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbori foioşi cu diametrul mai
27. TSH25B1
mic de 10 cm. buc
28. TSH26B1-5 Plantări gard viu de arbuşti foioşi pe două rânduri m
29. TSH26D1-11 Plantări gard viu de coniferi pe 2 rânduri. m
30. TSH26F1 Plantări gard viu de Buxus pe 2 rânduri. m
Udatul plantaţiilor de 20 de ori cu furtunul. Calculul necesarului: mc
arbori …… buc x 20 x 0,05 mc =
31. TSH27A1 arbuşti …….buc x 20 x 0,02 mc =
gard viu ….. m x 20 x 0,03 mc =
Total mc
32. TSH29A1 Tunderea gardului viu cu h până la 1,20 m mp
33. TSH29C1 Tunderea bordurilor de Buxus mp
34. TSH30A1 Plantat flori cu h până la 15 cm 100 buc
Plantat flori cu h peste 15 cm sute
35. TSH30B1
buc
36. TSH30D1 Plantat flori perene cu balot sute buc

144
 NOTĂ DE CALCUL PENTRU SUPRAFEŢE

Suprafaţa totală a amenajării = …………. m 2

Suprafaţa construită - din care:
„ suprafaţa ocupată de clădiri = ……… m 2
„ suprafaţa circulaţiilor = ……… m 2
(alei, poteci, parcaj)
„ suprafaţa ocupată de construcţii decorative =…….. m 2
(bazin, chioşc ş.a.)
Suprafaţă de spaţiu verde efectiv (Suprafaţa totală - S construită) =
Suprafaţă de întreţinere a plantatiilor: *
„ S (arbori + arbuşti târâtori) = (nr. arbori + nr. arb. târâtori) x 1 m 2=….. m 2
„ S arbuşti erecţi = nr. arbuşti erecţi x 0,5 m 2 = ………m 2
(inclusiv trandafiri în grupuri)
„ S garduri vii (lungime gard. viu x lăţime gard viu) =…… m 2
„ S rabate, pete florale = ……..m 2
„ S rabate, pete cu trandafiri =………m 2
Total suprafaţă de întreţinere a plantaţiilor = ……. m 2
* Se cere provenienţa cifrelor. De exemplu: pentru totalitatea rabatelor şi petelor florale
dintr-o amenajare se face o explicitare pentru calculul fiecărei suprafeţe-
„
suprafaţă rabat I = 5 m 2
„ suprafaţă rabat II = 10 m 2
„ suprafaţă pată florală = 3 m 2
Total S rabate, pete florale = 18 m 2

Suprafaţa gazonată (Suprafaţă spaţiu verde efectiv - Suprafaţa de întreţinere a plantaţiilor) =

Suprafaţa ameliorată cu pământ vegetal:
- în strat de 15 cm (pentru peluze în zonă de teren degradat-pe lângă construcţii, alei)
- în strat de 20 cm (pentru amenajări florale şi cu trandafiri)
- în strat de 30 cm (teren impropriu pentru gazon şi amenajări florale)
 Centralizator

Suprafaţa m2 % din suprafaţa totală

Suprafaţa totală

Suprafaţa construită - din care

„ clădiri

„ circulaţii

„ construcţii decorative

Suprafaţa de spaţiu verde efectiv

Suprafaţa pentru întreţinerea

plantaţiilor

Suprafaţa gazonată

Suprafaţa ameliorată cu pământ

vegetal:

„ în strat de 15 cm

„ în strat de 20 cm

„ în strat de 30 cm

146
 LISTA DE MATERIAL SĂDITOR
Categoria de material săditor Specia Nr. buc.
A. ARBORI RĂŞINOŞI

Total =
B. ARBORI FOIOŞI
a. puieţi
Total =

b. cu balot

Total =
C. ARBUŞTI RĂŞINOŞI

Total =
D. ARBUŞTI FOIOŞI
a. puieţi
Total =

b. cu balot
Total =
E. GARD VIU
a. puieţi

Total =
b. cu balot

Total =
F. LIANE
Total =
G. TRANDAFIRI

Total =
H. PLANTE PERENE
a. fără balot
Total =
b. cu balot
Total =
G. PLANTE FLORICOLE ANUALE
„ repicate
„ la ghivece
PLANTE FLORICOLE PERENE Total =

Total =

147
 EXTRAS DE MATERIALE
pentru principalele lucrări din devizul de spaţii verzi

Cod Denumirea materialului UM Cant./UM Val. Necesar

lucrare mater. lucrare lucr.
TSHO9 A1,B1 Seminţe gazon kg 3,96/100 mp
TSH12A1 Apa mc 0,99/100 mp
TSH19A1 Împletitură din sârmă de oţel kg 1,584/buc
zincata diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
Sârmă moale zincată diam. 1,5 kg 0,099
mm, STAS 889-80
Sfoară din cânepă diam. 2 mm kg 0,100
ceruită
TSH21A1 Împletitură din sârmă de oţel kg 1,584/buc
zincată diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
Sârmă din oţel moale zincată kg 0,990
diam. 4 mm
Apă mc 0,01
TSH23A1 Împletitură din sârmă de oţel kg 0,790/buc
zincată diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
TSH24A1,B1 Paie snopi (lung.70-80 cm) kg 0,12/buc
Rogojină papură buc 0,01
Frânghie cânepă diam. 9-16 kg 0,01
mm mc 0,002
Apa
TSH24C1 Paie snopi kg 0,400/buc
Rogojină papură buc 0,040
Frânghie cânepă kg 0,040
Apă mc 0,002
TSH25A1 Apă mc 0,050
TSH25B1 Apă mc 0,100/buc
Lătunoaie de fag 1-3 m m 1,490
Lemn rotund stejar diam. 4-9 mc 0,054
cm, cojit
Sârmă din oţel moale zincată kg 1,880
diam. 4 mm
Pânză sac cânepă mp 0,3
TSH26B1 Apă mc 0,067/mc
C1 “ mc 0,060
D1 “ mc 0,075
E1 “ mc 0,030
F1 “ mc 0,050
TSH30 Lătunoaie de răşinoase m 1,98/100 buc
A1B1, D1 apă mc 0,060
A1 apă mc 0,035
B1 apă mc 0,99
D1 hârtie rezistentă de ambalaj kg 14,85
D1 sârmă din oţel moale neagră, kg 19,80
diam. 1,5 mm
148
 NORME ŞI INDICATORI
Bilanţ teritorial informativ pentru un scuar
Destinatia suprafeţelor % % din suprafaţa totală
Plantaţii din care: 65 - 80
a. arbori 30 - 40
b. arbuşti 30 - 40
c. gazon 20 - 25
d. flori 5 - 10
Alei şi terenuri 20 - 30

Bilanţ teritorial informativ al unei grădini

Destinatia suprafeţelor % % din suprafaţa totală
Plantaţii şi ape, din care: 75 - 80
a. arbori 20 - 30
b. arbuşti 10 - 15
c. gazon 50 - 60
d. flori 8 - 12
e. …. 3-5
Terenuri mari şi mici, 6-8
cu diferite destinatii
Drumuri 8 -12
Chioşcuri, pavilioane, bănci 2-4

Bilanţ teritorial informativ al unui parc

Destinaţia suprafeţelor % % din suprafaţa totală
Plantaţii şi ape, din care: 80
a. arbori 30 - 40
b. arbuşti 10 - 20
c. gazon 40 - 50
d. flori 5 - 10
e. ape 5-7
Terenuri mari şi mici, cu 8
diferite destinaţii
Drumuri 10
Chioşcuri, pavilioane, etc. 2

149
 Bilanţ teritorial informativ pentru fâşii plantate pe străzi
Destinatia suprafeţelor % din suprafaţa totală
Alei pentru pietoni şi spaţii libere 25 - 30
Arbori 30 - 40
Arbuşti 20 - 25
Gazon 10 - 20
Flori 2-5

Date orientative pentru cantităţile de puieţi necesare diferitelor categorii de plantaţii

Arbori Arbuşti Arbori şi arbuşti
Categoria plantaţiei talie mare talie mare talie mică
puieţi/ha puieţi/ha puieţi/ha
Parcuri 400-600 1000-1200 1500-1800
Grădini 350-500 1000-1500 1000-1500
Scuaruri 100-200 500- 700 1000-1500
Spaţii plantate pentru copii 300-400 800-1000 1500-1800
Parcuri sportive 200-400 700- 800 1500-1800
Plantaţii pe lângă instituţiile publice 300-400 1000-1200 1000-1500
Plantaţii în incinta întreprinderilor 200-300 700- 800 1500-1800
Plantaţii în ansamblul de locuinţe 300-400 500- 800 1000-1500
Plantaţii de protecţie sanitară - - 6000-7000
Plantaţii antiincendiare - - 7000-9000
Plantaţii în cimitire 300-400 1200-1500 1800-2000
Fâşii plantate pe străzi 200-400 200- 800 2000-4000

150
 Distanţe de plantare pentru diferite categorii de plantatii
A. PLANTAŢII STRADALE
Dist. de plantare
Lăţimea
(m)
Tipul de plantaţii fâşiilor
pe între
nepavate (m)
rând rânduri
1,4 - 1,7 5-8 -

Arbori pe un rând

2,5 - 4 6–8 4-6

Arbori pe 2 rânduri

5- 8 5 - 10 3,5- 6

1 - 1,5 0,3 - 0,5 0,3 -0,5

(gard viu) (gard viu)
Fâşie de arbuşti pe
2 rânduri
0,3- 0,5 0,3- 0,5
1,5 - 2 sau sau
1,5 - 2 0,5- 1
2,4 - 3,2
Arbori pe un rând
şi fâşie de arbuşti
pe 2 rânduri

1,4 - 1,7 si
2,4 - 3,2
Arbori pe 2 rânduri
şi fâşie de arbuşti
pe 2 rânduri

7 - 11
14
Arbori pe 3 rânduri

151
B. PLANTAŢII IN SCUARURI, GRĂDINI, PARCURI
Distanţe de plantare (m)
Categoria de plante grupuri garduri vii
masive aliniamente
foioase răşinoase foioase răşinoase
Arbori de talia I 4 -8 5 -15 3 -10 3 -10 0,5 -0,7 0,5 -0,7
Arbori de talia II şi III 2 -6 3 -10 2 -6 5 -6 0,3-0,5 0,3-0,5
Arbuşti de talie mare 1 -1,5 2 -6 1 -1,5 3 -5 0,3
Arbuşti de talie mică 0,7 -1 1 -3 1,5 -3 1,5 -4 0,15 -2

Densităţi de plantare pentru decoraţiuni florale

Categoria de plante Nr. plante/mp
Trandafiri polyantha pitici 4
Trandafiri polyantha si floribunda de talie medie 2,5 - 3
Plante perene de talie mica 12 - 15
Plante perene de talie medie 8 - 10
Plante perene de talie mare 3-5
Plante anuale si bienale de talie mica 25 - 40
Plante anuale de talie medie 10 - 12

Distanţe limită pentru plantaţii faţă de construcţii şi echipamente tehnico-edilitare

Spaţii libere până la trunchiul arborilor şi
Elementele străzii arbuştilor - m
arbori arbusti
Construcţii subterane:
- conducte de gaze, ţevi de termoficare 2 1,5
- cabluri electrice 2 1,5
- ţevi de alimentare cu apă şi tuburi de 2 -
canalizare
Clădiri, garduri, drumuri:
- clădiri de partea ferestrelor 5 1,5
- clădiri de partea pereţilor fără ferestre 2 1,5
- împrejmuiri pline, cu înălţimea peste 2 m 2 1
- împrejmuiri de grădină, cu grilaje şi pline, 1 0,5
cu înălţimea până la 2 m
- borduri ale drumurilor de transport 1 0,5
- borduri ale trotuarelor şi drumurilor de 0,75 0,4
grădină
- piloni şi stâlpi fără instalaţii subterane de 1 0,5
cabluri electrice

Distanţa dintre arbori şi conductorii electrici

Conductori electrici aerieni Distanţa de la fire până la coroana arborilor - m
sub tensiune în sus î n lateral
Peste 220 V 2 5
Până la 220 V (fire neizolate) 2 3
Până la 220 V (fire izolate) 0,5 1

152
 11. ANEXE

LISTE TEMATICE CUPRINZÂND SPECII LEMNOASE ORNAMENTALE

ŞI SPECII FLORICOLE
Arbori, arbuşti şi subarbuşti

1. Culoarea florilor

Specii cu flori albe, albe-gălbui Specii cu flori roz

Arbori Arbori
Aesculus hippocastanum Aesculus x carnea
Catalpa bignonioides Albizzia julibrissin
Crataegus monogyna Cercis canadensis
Fraxinus ornus Cercis siliquastrum
Malus baccata Crataegus oxyacantha ‘Paul’s Scarlet’
Magnolia kobus Malus sp.
Prunus avium ‘Plena’ Magnolia x soulangeana
Prunus mahaleb Prunus amygdalus ‘Rosea Plena’
Prunus persica ‘Alba-plena’ Prunus persica ‘Clara Meyer’
Robinia pseudacacia Prunus serrulata ‘Kanzan’
Sorbus aucuparia Prunus subhirtella
Sophora japonica Robinia hispida

Arbuşti Arbuşti
Amelanchier laevis Prunus triloba
Cornus sanguinea Prunus serrulata ‘Amanogawa’
Cornus florida Tamarix tetrandra
Cytisus praecox Daphne mezereum
Deutzia scabra, D.gracilis Deutzia rosea
Hydrangea macrophylla Kolkwitzia amabilis
Ligustrum vulgare Lonicera korolkowii
Pyracantha coccinea Prunus tenella
Physocarpus opulifolius Spiraea japonica
Rosa sp. Spiraea salicifolia
Sambucus nigra Weigela florida
Spiraea arguta
Spiraea prunifolia Specii cu flori galbene
Spiraea x vanhouttei Arbori
Sorbaria sorbifolia Acer platanoides
Syringa vulgaris Elaeagnus angustifolia
Philadelphus coronarius Koelreuteria paniculata
Prunus tenella Liriodendron tulipifera
Polygonum aubertii Tilia sp.
Viburnum opulus

153
Arbuşti 2. Coloritul frunzişului
Berberis sp. Specii cu frunziş roşu permanent
Cornus mas Acer platanoides ‘Crimson King’
Cytisus scoparius Acer palmatum ‘Atropurpureum’
Corylus avellana Berberis vulgaris ‘Atropurpurea’
Forsythia x intermedia Corylus maxima ‘Purpurea’
Genista sp. Cotinus coggygria ‘Rubrifolius’
Hypericum sp. Prunus cerasifera ‘Pisardii’, ‘Nigra’
Kerria japonica Fagus sylvatica ‘Atropunicea’
Laburnum anagyroides
Mahonia aquifolium Specii cu frunziş albăstrui
Potentilla fruticosa Lonicera korolkowii
Spartium junceum Chamaecyparis lawsoniana
‘Allumii’, ‘Ellwoodii’
Specii cu flori roşii Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard’
Juniperus x media ‘Pfitzeriana Glauca’
Arbori Juniperus virginiana ‘Sky Rocket’
Albizzia julibrissin var. rosea Juniperus squamata ‘ Blue Carpet’
Aesculus x carnea ‘Briotii’ Juniperus squamata ‘Meyeri’
Magnolia x soulangeana ‘Lennei’
Malus pumilla ‘Niedzwetkyana’ Specii cu frunziş albăstrui-cenuşiu,
Prunus persica ‘Russel’s Red’ argintiu
Elaeagnus angustifolia
Arbuşti Hippophae rhamnoides
Chaenomeles lagenaria, C. japonica Pyrus elaeagrifolia
Campsis radicans Picea pungens ‘Argentea’, ‘Kosteri’
Clematis ‘Ville de Lyon’ Abies concolor
Hibiscus syriacus ‘Duc de Brabant’ Chamaecyparis lawsoniana ‘Fletcheri’
Hydrangea sp. Pseudotsuga menziesii var. glauca
Rosa sp.
Ribes sanguineum ‘King Edward VII’ Specii cu frunziş variegat
Spiraea japonica ‘Anthony Waterer’ Acer negundo ‘Aureo-variegatum’
Weigela florida ‘Bristol Ruby” Acer platanoides ‘Drummondi’
Cornus alba ‘Spaethii’, ‘Elegantissima’
Specii cu flori mov, violet Elaeagnus pungens ‘Maculata’
Euonymus gracilis ‘Emerald’n Gold’
Arbori Fagus sylvatica ‘Roseomarginata’
Paulownia tomentosa Fraxinus excelsior ‘Argenteovariegata’
Ilex aquifolium ‘Albomarginata’,
Arbuşti ‘Golden King’
Amorpha fruticosa Ilex crenata ‘Aureovariegata’
Buddleja alternifolia Chamaecyparis pisifera
Buddleja davidii ‘Filifera Aureovariegata’
Hibiscus syriacus Ginkgo biloba ‘Variegata’
Hydrangea macrophylla ‘Bluewave’
Perovskia atriplicifolia
Syringa vulgaris
Vitex agnus-castus
Vinca minor, V. major
Wisteria sinensis

154
Specii cu frunziş auriu Larix decidua
Acer negundo ‘Auratum’
Gleditsia triacanthos ‘Sunburst’ 3. Coloritul lăstarilor
Ligustrum ovalifolium ‘Aureum’
Quercus robur ‘Concordia’ Specii cu lăstari decorativi prin culoare
Ulmus carpinifolia ‘Wredei’ Cornus sanguinea
Chamaecyparis lawsoniana ‘Stewartii’ Cornus alba ‘Sibirica’
‘Minima Aurea’ Cornus stolonifera
Chamaecyparis pisifera ‘Filifera Aurea’ Cornus sanguinea ‘Flaviramea’
Juniperus chinensis ‘Pfitzeriana Aurea’ Genista sp.
Juniperus chinensis ‘Plumosa Aurea’ Cytisus sp.
Taxus baccata ‘Standishii’ Spartium junceum
Thuja occidentalis ‘Rheingold’ Salix alba
Thuja orientalis ‘Aurea’
Specii cu scoarţă şi ritidom decorativ
Specii cu frunziş roşu toamna - unele Betula pendula
specii şi cu nuanţe portocalii Betula utilis
Acer ginnala Platanus hybrida
Amelanchier laevis Parrotia persica
Cotinus coggygria Pinus sylvestris
Cornus sanguinea Taxodium distichum
Cotoneaster sp.
Liquidambar styraciflua 4. Specii cu fructe decorative
Quercus rubra Acer tataricum
Quercus coccinea Ailanthus altissima
Parrotia persica Aesculus hippocastanum
Prunus serrulata ‘Kanzan’ Cornus sanguinea
Rhus typhina Crataegus sp.
Rhus typhina ‘Laciniata’ Cotinus coggygria
Berberis thunbergii Daphne mezereum
Mahonia aquifolium Castanea sativa
Parthenocissus tricuspidata Catalpa bignonioides
Parthenocissus quinquefolia Euonymus europaea
Viburnum opulus Hippophae rhamnoides
Taxodium distichum Koelreuteria paniculata
Maclura aurantiaca
Specii cu frunziş galben-auriu Magnolia kobus
toamna,unele şi cu nuanţe roşietice Platanus x acerifolia
Acer negundo Sorbus aucuparia
Acer saccharinum Sambucus racemosa
Acer platanoides Berberis sp.
Acer pseudoplatanus Cotoneaster sp.
Betula pendula Ilex aquifolium
Castanea sativa Malus sp.
Celtis occidentalis Mahonia aquifolium
Fraxinus excelsior Pyracantha coccinea
Gleditsia triacanthos Physocarpus opulifolius
Juglans nigra Rosa multiflora
Liriodendron tulipifera Rosa rugosa
Morus alba Rhus typhina
Populus alba Symphoricarpos sp.
Ginkgo biloba
155
Viburnum opulus Genista germanica
Juniperus virginiana Hedera helix ‘Conglomerata’
Taxus baccata Hypericum calycinum
Ilex crenata ‘Golden Gem’
5. Viteza de creştere Lonicera pileata
Pachysandra terminalis
Specii cu creştere rapidă Potentilla fruticosa ‘Red Ace’
Acer negundo Prunus tenella
Acer platanoides Spiraea japonica ‘Little Princess’
Ailanthus altissima Vinca minor
Betula pendula Vinca major
Catalpa bignonioides
Fraxinus excelsior Conifere
Gleditsia triacanthos Juniperus communis ‘Repandens’
Populus alba Juniperus horizontalis ‘Glauca’
Populus nigra Juniperus sabina ‘Tamariscifolia’
Robinia pseudacacia Picea glauca ‘Echiniformis’
Salix alba Taxus baccata ‘Repandens’
Tamarix tetrandra
Spiraea sp. 7. Specii foioase cu frunze persistente
Forsythia sp. Berberis buxifolia ‘Nana’
Cupressocyparis x leylandii Berberis julianae
Larix decidua Berberis stenophylla
Pinus strobus Buxus sempervirens
Calluna vulgaris
Specii cu creştere lentă Cotoneaster dammeri
Betula pendula ‘Tristis’ Cotoneaster microphyllus
Carpinus betulus Euonymus fortunei
Fagus sylvatica Hedera helix
Liquidambar styraciflua Ilex aquifolium
Magnolia sp. Lonicera pileata
Sophora japonica ‘Pendula’ Mahonia aquifolium
Quercus robur Pachysandra terminalis
Ilex aquifolium Prunus laurocerasus
Mahonia aquifolium Pyracantha coccinea
Abies alba Viburnum rhytidophyllum
Chamaecyparis lawsoniana ‘Alumii’ Viburnum x burkwoodii
Picea pungens Vinca minor
Taxodium distichum Yucca filamentosa
Taxus baccata

6. Arbuşti de talie mică 0,5 - 1 m

Foioase
Berberis empetrifolia
Berberis thunbergii ‘Nana’
Berberis wilsoniae
Berberis buxifolia ‘Nana’
Buxus sempervirens ‘Suffruticosa’
Cotoneaster dammeri
Cotoneaster dammeri ‘Skogholm’
Euonymus fortunei ‘Emerald’n Gold’
Euonymus fortunei var. radicans
156
 Exigenţe ecologice ale speciilor Tamarix sp.
lemnoase ornamentale Tilia tomentosa
Campsis radicans
Specii termofile
Specii tolerante faţă de umbră şi
Cryptomeria japonica
semiumbră
Albizzia julibrissin
Abies alba
Prunus tenella
Juniperus horizontalis
Buddleia davidii
Picea orientalis
Castanea sativa
Taxus baccata
Cercis siliquastrum
Acer campestre
Cotinus coggygria
Acer tataricum
Euonymus japonicus
Aesculus hippocastanum
Ilex aquifolium
Berberis julianae
Magnolia stellata
Buxus sempervirens
Paulownia tomentosa
Carpinus betulus
Prunus laurocerasus
Corylus avellana
Rosa thea hybrida ( soiuri )
Euonymus sp.
Fagus sylvatica
Specii subtermofile
Ilex aquifolium
Pinus griffithii
Lonicera sp.
Thuja plicata
Mahonia aquifolium
Amorpha fruticosa
Prunus padus
Catalpa bignonioides
Parthenocissus sp.
Corylus colurna
Ribes sp.
Gleditsia triacanthos
Symphoricarpos
Koelreuteria paniculata
Viburnum sp.
Liriodendron tulipifera
Magnolia kobus
Specii xerofile
Prunus triloba
Pinus nigra
Robinia pseudacacia
Pinus sylvestris
Sophora japonica
Acer campestre
Syringa vulgaris
Ailanthus altissima
Tamarix tetrandra
Caragana arborescens
Wisteria sinensis
Corylus avellana
Cytisus sp.
Specii heliofile
Elaeagnus angustifolia
Ginkgo biloba
Hypericum sp.
Larix decidua
Potentilla sp.
Pinus sp.
Quercus pubescens
Thuja sp.
Robinia sp.
Acer saccharinum
Tamarix sp.
Betula pendula
Catalpa bignonioides
Specii tolerante ale terenurilor umede
Cotinus coggygria
Alnus glutinosa
Elaeagnus sp.
Fraxinus excelsior
Hibiscus syriacus
Hydrangea sp.
Koelreuteria paniculata
Prunus padus
Liriodendron tulipifera
Viburnum opulus
Paulownia tomentosa
Populus alba
Populus nigra
Salix alba
Sophora japonica
Salix purpurea
157
Sambucus sp. Hippophae rhamnoides
Taxodium distichum Picea pungens
Pinus mugo
Specii calcifile Pinus nigra
Acer platanoides Populus nigra
Acer pseudoplatanus Potentilla fruticosa
Ailanthus altissima Robinia pseudacacia
Buxus sempervirens Sorbus aucuparia
Catalpa bignonioides Salix alba
Celtis sp.
Cotoneaster horizontalis Specii pentru soluri grele
Weigela florida Alnus glutinosa
Fagus sylvatica Aesculus hippocastanum
Juglans sp. Cotinus coggygria
Kerria japonica Corylus avellana
Populus nigra ‘Italica’ Euonymus europaeus
Quercus cerris Frangula alnus
Sophora japonica Kerria japonica
Laburnum anagyroides
Specii calcifuge Quercus cerris
Betula pendula Ribes nigrum
Castanea sativa Rosa canina
Cytisus scoparius Rhus typhina
Exochorda racemosa Ulmus laevis
Magnolia sp.
Robinia pseudacacia Specii lemnoase rezistente la poluare
Sambucus racemosa
Calluna vulgaris Arbori foioşi
Acer campestre
Specii tolerante faţă de sărurile din sol Aesculus hippocastanum
Amorpha fruticosa Alnus sp.
Caragana arborescens Carpinus betulus
Elaeagnus angustifolia Fagus sylvatica
Gleditsia triacanthos Fraxinus excelsior
Hippophae rhamnoides Gleditsia triacanthos
Koelreuteria paniculata Juglans sp.
Lycium sp. Liriodendron tulipifera
Paliurus spina-christi Platanus hybrida
Populus alba Robinia pseudacacia
Rhus typhina Salix alba
Symphoricarpos albus Sophora japonica
Tamarix tetrandra Sorbus aucuparia

Specii pentru soluri uşoare Conifere

Abies concolor Abies concolor
Acer campestre Abies nordmanniana
Ailanthus altissima Chamaecyparis lawsoniana
Amorpha fruticosa Chamaecyparis nootkatensis
Cornus mas Gingko biloba
Cytisus sp. Juniperus horizontalis
Elaeagnus angustifolia Juniperus sabina
Gleditsia triacanthos Juniperus virginiana
158
Larix decidua Phlox subulata
Picea glauca Primula
Picea omorika Sedum
Picea pungens Sempervivum
Pinus mugo Thymus
Pinus nigra Veronica prostrata
Pinus sylvestris
Taxodium distichum talie 30 - 60 cm
Taxus baccata Achillea millefolium
Thuja occidentalis Alchemilla mollis
Tsuga canadensis Aster amellus
Astilbe
Arbuşti Bergenia cordifolia
Berberis sp. Brunnera
Chaenomeles sp. Campanula persicifolia
Cornus mas Catananche coerulea
Cotoneaster sp. Centaurea
Crataegus sp. Gaillardia splendens
Deutzia Geranium
Elaeagnus angustifolia Geum cocineum
Euonymus Gypsophyla paniculata
Hedera helix Hosta
Ilex aquifolium Iberis
Kerria japonica Lavandula angustifolia
Laburnum anagyroides Papaver
Ligustrum Primula
Mahonia aquifolium Salvia splendens
Philadelphus Santolina chamaecyparissus
Rhus typhina Solidago canadensis
Ribes sp. Stachys lannata
Symphoricarpos sp. Veronica spicata
Syringa vulgaris
Viburnum opulus talie 60 -100 cm
Acanthus spinosus
Specii floricole Aconitum napellus
Anemone
Specii floricole perene Aquilegia hybrida
1. Înălţime Aster
Campanula
talie 0 - 30 cm Centranthus ruber
Acaena bouchananii Delphinium grandiflorum
Adonis Dicentra
Ajuga reptans Gaillardia
Alyssum alpestre Hemerocallis
Arabis Kniphofia hybrida
Aubrieta x cultorum Lysimachia
Campanula carpatica
Cerastium tomentosum talie peste 100 cm
Dianthus sinensis Acanthus mollis
Gentiana Achillea filipendula
Helleborus purpurascens Anchusa azurea
Aruncus sylvestris
159
Aster Aster
Delphinium Astilbe
Helenium autumnale Aubrieta
Helianthus Dicentra
Hemerocallis Geranium
Lupinus polyphyllus Lythrum
Monarda dydima Monarda
Veronica longifolia Phlox
Polygonum affine
2. Culoarea florilor Primula rosea
Albă Saxifraga
Anaphalis Silene
Arabis caucasica Veronica
Aster
Astilbe Roşie
Centaurea Aster
Chrysanthemum indicum Astilbe
Delphinium Bergenia
Dianthus Centranthus ruber
Dicentra Dianthus
Gypsophila Gaillardia
Hemerocallis Geranium
Iberis sempervirens Kniphofia
Linum Lychnis
Lupinus Monarda
Papaver Papaver
Platycodon Phlox
Saxifraga Primula
Scabiosa Saxifraga
Sedum Thymus
Veronica
Albastră- violet
Galbenă Aconitum napellus
Achillea Ajuga reptans
Adonis Anchusa
Alchemilla mollis Aster
Alyssum repens Aubrietia
Doronicum Campanula
Gaillardia Catananche coerulea
Geum Delphinium
Helenium autumnale Echinacea
Hemerocallis flava Gentiana
Kniphofia hybrida Lavandula
Potentilla Linum
Primula Lupinus
Rudbeckia Platycodon
Sedum Scabiosa
Solidago canadensis Stachys
Veronica
Roz
Acanthus
Anemone
160
Specii floricole anuale şi bienale * Mirabilis jalapa
1. Înălţime Myosotis *
Nicotiana affinis
0 - 30 cm Pelargonium
Ageratum mexicanum Petunia
Antirrhinum majus Salvia
Begonia semperflorens Senecio bicolor
Bellis perennis * Tagetes
Callistephus chinensis Tropaeolum
Celosia cristata Xeranthemum
Centaurea cyanus Zinnia elegans
Convolvulus
Dianthus 60 - 100 cm
Dianthus barbatus * Amaranthus
Gazania Callistephus
Godetia Campanula *
Gomphrena globosa Chrysanthemum
Helichrysum Cleome
Iberis Cosmos
Impatiens balsamina Delphinium
Lobelia erinus Digitalis grandiflora *
Lobularia maritima Helianthus
Nigella damascena Lavatera trimestris
Penstemon Papaver
Petunia hybrida Rudbeckia
Phlox Zinnia
Portulaca grandiflora
Pyrethrum peste 100 cm
Reseda Althaea *
Silene Chrysanthemum
Tagetes patulus Cleome
Verbena x hybrida Cosmos
Digitalis *
30 - 60 cm Helichrysum
Anchusa capensis * Ipomaea
Antirrhinum Lathyrus
Arctotis grandis Phaseolus
Aster Ricinus
Calceolaria Tropaeolum
Calendula
Cheiranthus cheiri * 2. Culoarea florilor
Clarkia Albă
Cosmos bipinatus Ageratum
Delphinium ajacis Althaea
Dianthus Antirrhinum majus
Dimorphoteca Arctotis grandis
Escholtzia californica Begonia semperflorens
Heliotropium Bellis perennis *
Impatiens Callistephus chinensis
Linum Cheiranthus cheiri *
Lunaria anuua Cosmos bipinatus
Matthiola Delphinium
161
Dianthus Antirrhinum majus
Gomphrena globosa Begonia semperflorens
Gypsophila Celosia cristata
Heliotropium Cosmos bipinatus
Lavatera Dianthus
Lobularia maritima Digitalis purpurea *
Lupinus Helichrysum
Matthiola incana Impatiens balsamina
Nicotiana alata Lathyrus odoratus
Petunia hybrida Mirabilis jalapa
Portulaca grandiflora Pelargonium zonale
Pyrethrum Penstemon barbatus
Verbena x hybrida Salvia splendens
Viola x wittrockiana * Verbena hybrida
Zinnia elegans
Galbenă
Althaea rosea Albastră- violet
Antirrhinum majus Ageratum houstonianum
Calendula officinalis Anchusa
Cheiranthus cheiri * Aster
Chrysanthemum Bellis perennis *
Escholtzia Callistephus chinensis
Gaillardia Campanula medium *
Gazania Centaurea cyanus
Limonium Cosmos bipinatus
Rudbeckia Heliotropium
Tagetes Ipomaea
Zinnia Lathyrus odoratus
Limonium
Roz Myosotis alpestris *
Althaea rosea Petunia hybrida
Alyssum maritimum Phlox
Antirrhinum majus Verbena x hybrida
Begonia semperflorens Viola x wittrockiana *
Bellis perennis *
Centaurea Specii floricole geofite
Clarkia 1. Înălţimea
Cosmos bipinatus
Dianthus 0 - 40 cm
Helichrysum Anemone
Impatiens balsamina Colchicum
Lathyrus odoratus Convallaria majalis
Matthiola incana Crocus
Papaver Dahlia
Phlox drummondii Erythronium
Petunia hybrida Galanthus nivalis
Pelargonium zonale Hyacinthus
Verbena hybrida Iris
Leucojum vernum
Roşie Muscari
Althaea rosea Narcissus
Amaranthus caudatus Ornithogalum
162
Ranunculus Roz
Scilla Alstroemeria
Tulipa sp. Anemone
Begonia
40 - 80 cm Canna
Alstroemeria Colchicum
Canna Convallaria majalis
Dahlia variabilis Dahlia variabilis
Frittilaria imperialis Erythronium
Narcissus Gladiolus
Nerine Hyacinthus
Tulipa Tulipa

peste 80 cm Roşie
Allium Anemone
Alstroemeria Canna
Canna indica Dahlia
Dahlia variabilis Freesia
Fritillaria imperialis Fritillaria
Gladiolus Gladiolus
Polyanthes tuberosa Hyacinthus
Tulipa

2. Culoarea florilor Albastră- violet

Albă Allium
Allium Anemone
Crocosmia Crocus
Crocus Gladiolus
Dahlia Hyacinthus
Freesia Iris
Galanthus Muscari
Hyacinthus Scilla
Iris
Leucojum vernum 3. Epoca de înflorire
Muscari Primăvara
Narcissus Allium
Ornithogalum Anemone
Tulipa Convallaria
Crocus
Galbenă Fritillaria
Allium Galanthus
Canna Hyacinthus
Crocus flavus Iris
Dahlia leucojum
Freesia Muscari
Fritillaria imperialis Narcissus
Gladiolus Ornithogalum
Hyacinthus Scilla bifolia
Iris Tulipa
Narcissus
Tulipa

163
Vara- toamna Cheiranthus cheiri
Alstroemeria Digitalis purpurea
Begonia Euphorbia myrsinites
Canna Oenothera biennis
Colchicum autumnale Sedum spectabile
Crocosmia Tropaeolum majus
Crocus
Dahlia Specii floricole pentru soluri calcaroase
Freesia Arabis caucasica
Nerine Campanula carpatica
Cheiranthus cheiri
Exigenţe ecologice Escholtzia californica
ale speciilor floricole Gypsophila paniculata
Lobularia maritima
Specii floricole pentru terenuri umede Lupinus hartwegii
- de talie mică (30 cm ) Myosotis alpestris
Ajuga reptans Potentila atrosanguinea
Astilbe simplicifolia
Iris sibirica Specii floricole de semiumbrã şi umbră
Myosotis palustris Anuale
Lysimachia nummularia Ageratum mexicanum
Poligonum affine Begonia semperflorens
Primula rosea Chrysanthemum carinatum
Cleome pungens
- de talie mijlocie Delphinium ajacis
Acorus gramineus Godetia grandiflora
Astilbe sp. Heliotropium peruvianum
Bergenia cordifolia Impatiens balsamina
Carex stricta Mathiola incana
Gentiana asclepiadea Sanvitalia procumbens
Iris kaempferi
Lythrum salicaria Bienale
Luzula sylvatica Cheiranthus cheiri
Physostegia virginiana Digitalis purpurea
Tradescantia virginiana Myosotis alpestris
Trolius europaeus Oenothera biennis
Viola x wittrockiana
- de talie mare ( peste 0,75 - 1,5 m ) Perene
Eupatorium purpureum Ajuga reptans
Euphorbia palustris Aquilegia x hybrida
Gunnera manicata Aster dumosus
Iris ochroleuca Astilbe x arendsii
Phalaris arundinacea Astilbe chinensis
Rheum palmatum Bergenia cordifolia
Fritillaria meleagris Centranthus ruber
Osmunda regalis Dicentra spectabilis
Hosta sp.
Specii floricole pentru soluri nisipoase Linum flavum
Anemone japonica Physostegia virginiana
Armeria maritima Primula auricula
Aubrieta deltoidea Viola odorata

164
 Plante pentru folosinţe speciale Erica sp.
Specii pentru rocării Ribes nigrum
Ribes aureum
Specii floricole Salix retusa
Salix reticulata
Anuale Genista sp.
Aster Chamaecyparis lawsoniana ‘Elwoodii’
Cheiranths cheiri Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard’
Iberis Cryptomeria japonica ‘Globosa’
Lobularia maritima Juniperus communis ‘Repandens’
Viola Picea abies ‘Nidiformis’
Pinus mugo
Perene Pinus mugo ‘Mughus’
Acaena bouchananii Taxus baccata ‘Repandens’
Aconitum tauricum
Adonis vernalis Specii pentru jardiniere
Ajuga reptans
Alyssum repens Specii floricole
Armeria alpina Ageratum mexicanum
Aubrietia Alyssum
Aster alpinus Begonia semperflorens
Aquilegia alpina Celosia cristata
Biscutella laevigata Dianthus sp.
Campanula carpatica Pelargonium
Campanula cochlearifolia Petunia
Cerastium tomentosum Sedum sp.
Cerastium lanatum Saxifraga sp.
Carlina acaulis Tagetes patulus
Dryas octopetala Verbena hybrida
Dianthus glacialis ssp. gelidus Viola x wittrockiana
Dianthus paetreus Crocus
Euphorbia cyparissias Dahlia
Gentiana sp. Hyacinthus
Helianthemum Muscari
Iberis sempervirens Narcissus
Leontopodium alpinum Tulipa
Saxifraga aizoon Specii lemnoase
Sedum acre, Sedum rosea Buxus sempervirens
Sempervivum tectorum Calluna vulgaris
Pulsatilla alpina Cotoneaster sp.
Thymus sp. Cytisus sp.
Allium Erica sp.
Colchicum Euonymus fortunei
Crocus Euonymus japonicus
Galanthus Hedera helix
Ornithogalum Ilex sp.
Scilla bifolia Mahonia aquifolium

Specii lemnoase
Calluna vulgaris
Daphne mezereum

165
 Specii lemnoase Specii utilizate
pentru garduri vii ca înlocuitori de gazon

Arbuşti cu frunze persistente Epimedium x rubrum

Berberis buxifolia Epimedium x versicolor 'Sulphureum'
Berberis darwinii Euonymus fortunei var.radicans
Berberis stenophylla Hedera helix
Buxus sempervirens Hypericum calycinum
Euonymus japonicus Pachysandra terminalis
Euonymus fortunei Vinca minor
Ilex aquifolium Vinca major
Ligustrum ovalifolium Acaena buchananii
Lonicera pileata Ajuga reptans
Mahonia aquifolium Azorella trifurcata
Prunus laurocerasus Cerastium tomentosum
Galium odoratum
Arbuşti cu frunziş caduc Glechoma hederacea
Berberis thunbergii Lamium maculatum 'Album'
Chaenomeles sp. Lithospermum diffusum
Cornus alba Lithospermum purpureo-caeruleum
Cornus mas Veronica filiformis
Cotoneaster franchetii
Ligustrum vulgare Specii erbacee
Potentilla fruticosa pentru piese de apă
Pyracantha coccinea
Spiraea sp. Alisma plantago-aquatica
Symphorocarpos sp. Caltha palustris
Cyperus longus
Arbori foioşi Calla palustris
Acer campestre Butomus umbellatus
Acer tataricum Iris laevigata
Carpinus betulus Iris pseudacorus
Crataegus sp. Nymphaea alba, N. candida
Fagus sylvatica Nuphar luteum
Gleditsia triacanthos Nymphoides peltata
Prunus cerasifera Menyanthes trifoliata
Tilia sp. Ranunculus peltatus
Sagitaria sagittifolia
Stratiotes aloides
Conifere Sparganium erectum
Chamaecyparis lawsoniana Typha minima
Chamaecyparis lawsoniana ‘Alumii’ Typha latifolia
Juniperus communis
Taxus baccata ‘Page’, ‘Hessei’
Specii floricole
Thuja occidentalis
Thuja plicata pentru mozaicuri

Alternanthera amoena
Coleus blumei
Echeveria secunda
Gnaphalium lanatum

166
Iresine lindenii
Pyrethrum partenifolium
Senecio bicolor
Santolina chamaecyparissus
Sedum spurium

Ferigi ornamentale

Adiantum pedatum
Athyrium filix-femina
Athyrium goeringianum ‘Pictum’
Cystopteris fragilis
Dennstaedtia punctilobula
Dryopteris marginalis
Dryopteris filix-mas
Matteuccia pensylvanica
Onoclea sensibilis
Osmunda regalis
Osmunda cinnamomea
Polypodium virginianum
Polystichum acrostichoides
Polystichum braunii

Graminee ornamentale

Arundo donax
Briza media
Bromus macrostachys
Calamagrostis x acutiflora ‘Stricta’
Chasmanthium latifolium
Elymus glaucus
Festuca glauca
Helictotrichon sempervirens
Imperata cylindrica ‘Red Baron’
Lamarkia aurea
Lagurus ovatus
Miscanthus japonicus
Miscanthus sinensis ‘Gracillimus’
Miscanthus sinensis ‘Silberfeder’
Pennisetum alopecuroides
Phalaris arundinacea ‘Variegata’
Sasa palmata
Stipa pulcherima
Stipa barbata
Uniola latifolia

167
PLANŞE ŞI DESENE

168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
 BIBLIOGRAFIE

1. Baumann, A. - Neues Planen und Gestalten, Aachen, 1953.

2. Beazley, Mitchell - The Book of Garden Plans, London, 2005.
3. Brison, H., Collin, D. - Jardins d' agrement, Ed. Bailliere et fils, Paris, 1959.
4. Goritz, H. - Blumen im Garten, Berlin, 1969.
5. Hampel, W. - Die moderne Teppichgartnerei, Berlin, 1901.
6. Iliescu, Ana-Felicia - Îndrumător pentru întocmirea proiectelor de spaţii verzi, I.A.N.B.,
AMC, 1986.
7. Landenne, A. - Initiation a la composition des projets, ISI, Gembloux, 1997.
8. Mattern, H. - Garten und Gartenland schaften, Stuttgart, 1960.
9. Neuray, G. - Architecture des parcs et jardins, Les Presses Agronomiques de
Gembloux,1973.
10. Noordhui, K. – Designing gardens, Rebo Productions, Netherlands,1997.
11. Nourry, J.P. - Art et technique des jardins, Ed. Bailliere et fils, Paris, 1971.
12. Perate, J.A., Andreu, R.A. – Jardines. Diseno. Proyecto. Plantacion, Ed. Mundi – Prensa,
Castello, 37, 28001 Madrid, 1994.
13. Robinson, N. - The planting design handbook, Gower, 1992.
14. Simmonds, J.O. - Arhitectura peisajului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1967.
15. Şelaru, Elena - Îndrumător de lucrări practice - Floricultura, U.S.A.M.V., AMC, 1994.
16. Tanguy, F. et M. - La composition des espaces verts et choix de vegetaux, Ed. J.B. Bailliere,
Paris, 1981.
17. *** Encyclopedie des Jardins, Larousse, Paris, 1957.
18. *** Revista Anthos nr. 2/1972, nr. 3/1972.

219