Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ana-Felicia ILIESCU
şef lucrări dr. Gabriela COSTEA
şef lucrări dr. Monica DUMITRAŞCU
GHID
pentru iniţiere în
proiectarea peisagistică
2008
CUPRINS
3
7. ELEMENTE DE PROIECTARE A SCHEMEI DE CIRCULAŢIE ÎN
PARCURI ŞI GRĂDINI
7.1. Tipuri de alei după forma traseului
7.2. Racorduri de alei
7.3. Intersecţii
7.4. Intrări
7.5. Scheme de trasee ale circulaţiei în parcuri şi grădini
8. ETAPE DE PROIECTARE PENTRU UN PROGRAM DE
ARHITECTURA PEISAJULUI
8.1. Elaborarea schemei generale de organizare
8.2. Planul general de amenajare şi plantare
9. ELABORAREA PROIECTELOR DIDACTICE DE SPAŢII VERZI
10. MODELE ŞI EXTRASE PENTRU PIESELE SCRISE ALE PROIECTULUI
• Borderou de piese
• Evaluarea costului unei amenajări peisagistice
• Deviz pentru lucrări de spaţii verzi
• Listă cu cantităţile de lucrări specifice spaţiilor verzi
• Nota de calcul pentru suprafeţe
• Lista de material săditor
• Extras de materiale
• Norme şi indicatori
11. ANEXE
• Liste tematice cuprinzând specii lemnoase ornamentale şi specii floricole
• Planşe şi desene
BIBLIOGRAFIE
4
1. MATERIALE, INSTRUMENTE ŞI GRAFICA
PENTRU DESENUL PEISAGER
5
1.1.2. Materiale de grafică
Creioane negre – cu mină moale, tip HB, pentru ciorne, pentru hârtia de desen.
– cu mină tare, H, 2H, 3H, pentru calc.
Creioane coorate – de diferite tipuri, pentru executarea planşelor color, profile etc.
Acuarele, guaşe, markere – folosite pentru colorarea planşelor de prezentare.
Tuşuri negre, roşii, albastre, sepia – pentru rapidograf.
6
1.3. Grafica şi semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor de spaţii verzi
Reprezentarea în plan a elementelor constituente ale spaţiilor verzi se bazează în general
pe desenarea acestora la scară, în proiecţie orizontală.
Pentru clădiri, construcţii decorative şi utilitare, alei, ape, sistematizarea verticală a
terenului se foloseşte aceeaşi grafică ca pentru proiectele de arhitectură.
Plantaţiile se figurează în mod diferenţiat, în funcţie de caracterul planşelor (plan general,
plan de plantare, detaliu de plantare, plan de prezentare etc.) şi de scara desenului, folosind
anumite reprezentări grafice şi semne convenţionale.
În grafica planşelor trebuie să se ţină cont de subordonarea grosimii liniilor. Elementele
construite se desenează cu linii mai groase; între acestea prevalează clădirile, zidurile, pereurile.
Vegetaţia se desenează cu linii a căror grosime e seriată în ordine descrescândă astfel: răşinoase,
foioase, flori.
Modalităţile de figurare a vegetaţiei sunt foarte variate, mai ales în planurile de plantare
cu caracter de planşe de prezentare, în care se caută redarea cât mai sugestivă a arborilor,
arbuştilor, florilor (Planşa I, II). Pentru proiectarea curentă se foloseşte o grafică simplificată.
Având în vedere că pentru proiectele de an şi de diplomă se va lucra îndeosebi cu scările
1:500 şi 1:200, semnele şi grafica indicată sunt corelate cu aceste scări. În cazul semnelor pentru
vegetaţie incluse în tabele, se face menţiunea că scările de reprezentare sunt diferite, după
necesităţile de claritate a desenului. În planuri, evident, se va ţine cont de mărimea la scară a
semnelor (de exemplu, proiecţia coroanelor la vârsta medie).
7
REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRINCIPALELOR ELEMENTE COMPONENTE
ALE PARCURILOR Şi GRĂDINILOR
1.2. Taluzuri
2. APE
3. CONSTRUCŢII
8
3.5.Terasă Zidurile de sprijin ca la pct. 3.3.
3.11.Baraj de pământ
cu stăvilar Semn convenţional
3.13.Pergole clasice
Reprezentare în funcţie de scară;
3.14.Pergole uşoare, stâlpi de lemn sau de zidărie.
de umbrire
Schelet de lemn, metal.
4.6. Parcaj
Demarcarea locurilor cu linii de
0,2 mm.
9
5. MOBILIER 1:500 1: 200
Drenaj
Instalaţie de iluminat
10
8. VEGETAŢIE Semn pentru exemplare solitare şi
8.1. Arbori răşinoşi în grupuri sau masive mici (plan
general de amenajare şi plantare).
Masive mari de arbori răşinoşi
(plan general).
Siluete conice, piramidale (plan
de plantare).
Siluete columnare (plan de
plantare).
Idem
Siluete piramidale.
Siluete columnare.
Siluete pendule.
Forme tunse.
Siluete columnare
Siluete libere
Forme târâtoare
8.8.Bordură
8.9.Plante urcătoare
Rabate, pete
8.10.Flori anuale, bienale
Pete, rabate
12
13
14
15
2. CUNOAŞTEREA CARACTERELOR VIZUALE ALE
PLANTELOR LEMNOASE
2.1. Talia
Talia reprezintă înălţimea plantelor la vârsta adultă. În funcţie de talie arborii au fost
clasificaţi în:
- arbori de talia I: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Fagus silvatica ş.a.
- arbori de talia a II-a: Betula pendula, Tilia cordata, Thuja occidentalis ş.a.
- arbori de talia a III-a: Magnolia kobus, Albizzia julibrissin, Thuja orientalis ş.a.
Arbuştii pot fi clasificati în:
- arbuşti înalţi: Pyracantha coccinea, Forsythiaxintermedia, Kolkwitzia amabilis ş.a.
- arbuşti mijlocii: Deutzia scabra, Chaenomeles japonica, Potentilla fruticosa ş.a.
- arbuşti mici şi acoperitori de sol: Cotoneaster dammeri, Genista tinctoria, Juniperus
horizontalis "Glauca" ş.a.
Subarbuştii pot fi:
- subarbuşti erecţi: Yucca filamentosa, Lavandula angustifolia;
- subarbuşti acoperitori de sol: Hypericum calycinum, Vinca minor, Vinca major.
16
În proiectare ne interesează foarte mult ritmul de creştere al plantelor, respectiv evoluţia
taliei, din acest punct de vedere existând specii repede crescătoare: plopul, salcia, mesteacănul, şi
specii încet crescătoare: stejarul, fagul, tisa etc. Plantele dintr-o asociaţie proiectată trebuie să fie
compatibile de-a lungul întregii dezvoltări; poate apare necesitatea de a înlocui unele specii după
un anumit timp. Pentru stabilirea schimbărilor produse de-a lungul anilor în cadrul plantaţiilor
proiectate, se utilizează reprezentările în plan vertical şi în perspectivă.
2.2. Habitusul
Reprezintă forma tridimensională de creştere a exemplarelor izolate, apreciată de la o
anumită distanţă :
- de la distanţe mari (500 m), se percep numai siluetele plantelor;
- pe măsură ce ne apropiem (100 m), devin vizibile unele detalii ale formei, suprafeţele
neregulat ondulate ale frunzişului, alura ramurilor principale, trunchiul. De exemplu, forma
general ovoidal-sferică poate rezulta atât dintr-o arhitectonică ascendentă a ramurilor - Acer
platanoides, dar şi dintr-una pendulă - Pyrus salicifolia ‘Pendula’;
- privitorul situat la câţiva metri sau sub coroana arborilor observă aspecte mai complexe,
de amănunt: modul de ramificare al ramurilor secundare, modul de inserare a frunzelor,
particularităţi ale trunchiului.
În plan vertical, profilurile coroanelor se pot încadra în anumite forme geometrice.
17
Coroană ovoidală: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior.
Coroana artificială .
18
Condiţiile de mediu (lumina, vânturile) şi unele lucrări tehnologice pot determina
modificări ale formelor naturale de creştere.
2.4. Culoarea
Perceperea culorilor plantelor depinde de calitatea luminii, momentul din timpul zilei,
condiţiile climatice.
Culoarea dominantă a plantelor este verdele frunzişului, în diferite nuanţe şi tonalităţi. În
asociaţiile de plante se folosesc specii cu nuanţe diferite de verde, pentru mai multă varietate.
Este important să se cunoască atât coloritul de bază cât şi cel sezonier.
Studiul de culoare în cadrul unei plantaţii include atât coloritul frunzişului, cât şi al
florilor, fructelor şi scoarţei (vezi anexele).
19
20
21
22
23
24
25
26
3. TIPURI DE PLANTAŢII. MODALITĂŢI DE STRUCTURARE
Arborii şi arbuştii se pot folosi ca plante solitare, calităţile lor vizuale fiind distincte.
Asocierea exemplarelor individuale în diferite tipuri de plantaţii determină efecte vizuale
de ansamblu. În funcţie de distanţa şi poziţia sau direcţia de observare ele pot fi percepute ca
entităţi sau ca secvenţe ale întregului, sesizabile succesiv prin deplasarea observatorului.
Tipurile de plantaţii întâlnite în amenajările peisagistice sunt: aliniamentele, grupurile,
perdelele de protecţie, masivele, gardurile vii, plantaţii florale şi cu trandafiri.
3.1. Aliniamentele
Sunt plantaţii în şiruri regulate, cu repartiţia echidistantă a exemplarelor componente. Pot
fi: aliniamente de arbori, mixte de arbori şi arbuşti, mixte de arbori şi garduri vii, aliniamente de
arbuşti.
Aliniamentele de arbori
După numărul de rânduri de arbori, pot fi: - simple - un singur rând
- duble - cu aranjament - simetric - intercalat
Intercalarea se adoptă când distanţele între rânduri sunt mai mici sau se doreşte o
ecranare laterală. Mai rar se folosesc aliniamente triple şi cvadruple.
În raport cu o cale de circulaţie pot fi: - unilaterale
- bilaterale
Exemple de aliniamente sunt cuprinse în Fig. 3.1. şi Fig. 3.2.
Distanţe: - în cadrul rândului: 4 -12 m - în funcţie de mărimea arborilor, ritmul dorit,
locul plantaţiei (parc, străzi, şosele).
- între rânduri: 3,5 - 6 m
Distanţe minime faţă de elemente construite:
- faţă de alei, trotuare, carosabil: 0,75 - 1 m.
- faţă de clădiri: 5 m
- faţă de împrejmuiri construite, înalte: 2 m
- faţă de instalaţii: - subterane: 2 m
- aeriene: 0,5- 2 m de la coroane la cabluri pe verticală şi 5 m pe lateral.
Aliniamente mixte de arbori şi arbuşti (Fig. 3.3.)
Pot fi: - pe un singur rând, în alternanţă.
- pe două rânduri diferite.
27
28
29
30
Distanţe minime faţă de trunchiul arborilor: 1,5 - 2 m, în funcţie de forma de creştere a
arbuştilor.
Aliniamente mixte de arbori şi gard viu (Fig. 3.4.)
Pot fi:
- pe acelaşi rând, alternanţă de arbori şi secvenţe de gard viu:
- aranjament posibil pentru intervale mai mari între arbori;
- distanţa minimă 1,5 m între arbori şi gard viu.
- pe rânduri distincte (situaţie preferabilă în cele mai multe cazuri):
- distanţa minimă 1,5 m între aliniamente.
Aliniamente de arbuşti
Cel mai frecvent sunt simple (Fig. 3.5.).
Distanţe: - în cadrul rândului: 2 -5 m
- faţă de alei: 0,4 - 2 m, în funcţie de habitus.
- faţă de construcţii: 1,5 m (minim)
- faţă de instalaţii subterane: 1,5 m (minim)
3.2. Grupurile
Reunesc 2 - 7 (mai rar 9) exemplare.
Repartiţia spaţială poate fi: -echidistantă - în amenajări geometrice, grupuri omogene.
- neregulată - în compoziţiile libere; se evită suprapunerea vizuală a mai mult de 2
exemplare pe orice direcţie de observare (Fig. 3.6.). Se preferă număr impar.
Structura: - grupuri omogene (o singură specie):
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri heterogene - rezultă din asocierea de specii, varietăţi diferite:
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri mixte de arbori şi arbuşti
În amenajările libere grupurile de 2 exemplare este indicat să fie heterogene.
Modul de asociere:
- în armonie de forme, talii, culori, textură.
- în contrast de forme, talii, culori, etc.
Exemple de grupuri sunt cuprinse în Fig. 3.7. (parţial după Encyclopedie des Jardins,
Paris, 1957).
31
32
33
3.3. Perdele
Plantaţii sub formă de fâşii dense, regulate ca formă, neregulate sau regulate ca structură.
Pot fi: - perdele din arbori
- perdele mixte de arbori şi arbuşti cu talii diferite (Fig. 3.8.).
3.4. Masive
Plantaţii mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare.
În planurile generale de amenajare, masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot
figura exemplarele componente; pentru plantaţiile întinse (tip pădure) se desenează numai
conturul masivului.
Pot fi: - masive de arbori
- masive de arbori şi arbuşti
- masive de arbuşti
Masivele de arbori
Forma în plan şi volumetria (Fig. 3.9.):
- regulată (în compoziţii geometrice).
- neregulată (în compoziţii libere).
Structura:
- omogenă (o singură specie) - în general de mică întindere. Exemplu: răşinoase (pin ,molid ş.a.)
sau foioase (tei, mesteacăn ş.a.) (Fig. 3.10.)
- heterogenă: mai multe specii, din care una este dominantă cantitativ. Exemplu: tei + carpen +
arţar tătăresc (Fig. 3.10.).
Structura arhitectonică a masivelor heterogene este variată şi etajată, în funcţie de taliile
speciilor care se asociază şi de rapiditatea lor de creştere. Arborii se dispun descrescând ca talie
spre periferia masivului.
Dispunerea exemplarelor în plan orizontal este neregulată .
Distanţele variază între 2 - 6 m în funcţie de densitatea dorită a masivului.
În planul de plantare (proiect), mărimea cerculeţelor permite uşurinţa stabilirii densităţii de
plantare, fără măsurare, rezultând un masiv mai compact sau mai lax.
34
35
36
37
38
39
Una din speciile arborescente trebuie să fie dominantă cantitativ.
În general arbuştii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condiţiile de lumină
sunt mai bune. Pe partea nordică a masivului se aleg specii tolerante de umbră.
Uneori, în cazul masivelor străbătute de alei, se pot prevedea grupuri de arbuşti toleranţi
de umbră, în interiorul masivului, lângă alee (Fig. 3.12.).
Masive de arbuşti (Fig. 3.14)
Forma în plan este în general neregulat alungită, cu lăţimea maximă de 6-8 m.
Structura:
- omogenă (specie unică) - exemplu: arbuşti semitârâtori (Cotoneaster dammeri, Juniperus
horizontalis ş.a.), arbuşti erecţi - când dimensiunile amenajării peisagistice sunt mari.
- heterogenă - din câteva specii, din care una dominantă ca arie ocupată.
Distribuţia etajată a speciilor, în funcţie de direcţiile de observare.
Distanţe: pentru arbuştii de talie medie-mare: 0,75 - 1,5 m.
pentru plante cu diametru mic: 0, 3 - 0,75 m.
Se pot alcătui şi mase de arbuşti scunzi conţinând în interior câteva exemplare grupate de
arbuşti înalţi.
40
- 0,5 m pentru arbori
- 0,2 m pentru borduri
41
42
4. DECORAŢIUNI FLORALE ŞI CU TRANDAFIRI
Arabescuri florale
Desene din flori, în volute, pe fond de gazon (plante anuale, bienale de talie mică)
(Fig. 4.2. d).
Pete florale
Au contururi stilizate sau neregulate, realizate din flori anuale/bienale, perene sau
combinaţii anuale/bienale+perene. În interior se simbolizează cu puncte sau/şi cruciuliţe dispuse
neregulat (după modul de plantare - Fig. 4.3. a, b).
43
Bordura mixtă
- alcătuită din plante anuale/bienale+perene, poate borda o alee, un gard viu, un masiv de arbuşti
etc.
Forme întâlnite:
- neregulat sinuoasă, alungită, în care ariile ocupate de diferite specii/soiuri se întrepătrund;
- rectangulară alungită, cu repartiţia speciilor în sectoare rectangulare care se intercalează, uneori
cu repetarea regulată a unei specii (Fig. 4.3. d).
Grupuri - în general din plante perene voluminoase (bujor, Hosta, Aster novae-angliae
ş.a.).
Grupuri de trandafiri
- trandafiri de parc (semiurcători, specii botanice).
Exemplarele solitare şi aliniamentele de trandafiri se reprezintă ca şi arbuştii.
Trandafirii urcători se simbolizează lângă semnele convenţionale pentru stâlpii de
pergole, ziduri, chioşcuri ş.a.
44
45
46
47
5. COMPUNEREA SPAŢIULUI ŞI DISTRIBUŢIA PLANTAŢIILOR
48
5.1.4. Suprafeţe ondulate (Fig. 5.7.)
Rezultă din reunirea concavităţilor şi convexităţilor. Exemplu: peluze valonate (vale-
deal).
49
50
51
52
5.1.5. Perceperea suprafeţelor din interiorul acestora
Distanţele fizice ca şi cele percepute optic sunt mai mici când privitorul se află spre
centrul suprafeţei decât la margine (Fig. 5.8.).
5.1.6. Volume
Din combinarea tridimensională a suprafeţelor rezultă diferite corpuri, cu forme şi
mărimi variate. Volumele prezente în amenajările peisagistice sunt: elemente constructive,
plantaţii de arbori şi arbuşti, uneori microrelieful, rocile. Privite în perspectivă ele se supun
aceloraşi modificări optice (Fig. 5.9.).
Perceperea elementelor verticale (arbore, obelisc, statuie) poate fi:
- din apropiere: observarea integrală (cu capul imobil) este posibilă de la o distanţă de cel
puţin 2 ori mai mare decât înălţimea obiectului (Fig. 5.10.);
- din depărtare: focalizarea privirii către un obiect impune o bună dimensionare a acestuia
(apare fenomenul de micşorare optică).
5.1.7. Spaţii
Spaţiile exterioare sunt definite de planurile de încadrare:
- planul inferior (sol, apă, suprafeţe de circulaţie);
- planurile verticale continui (suprafeţe vegetale, ziduri, garduri etc.) sau care constituie repere
de limitare (arbori de aliniament, coloane de pergole);
- planul de deasupra capului (traversele pergolelor, bolta de frunziş a arborilor, bolta cerului).
Elementele verticale au funcţia cea mai importantă în crearea spaţiilor exterioare. Ele
determină forma şi mărimea spaţiilor, caracterul închis sau semideschis, controlul vizual
(orientarea privirii către interior sau către exterior) - Fig. 5.11.
Legenda pentru Fig 5.11. Geneza spaţiului (parţial după A. Landenne)
a. Un singur plan vertical separă două spaţii opuse.
b. Două planuri verticale în unghi sau un perete arcuit generează un câmp direcţional.
c. Două planuri verticale paralele generează un culoar, indică două direcţii.
d. Trei planuri verticale definesc complet un spaţiu şi indică o direcţie.
e. Patru planuri verticale sau o îngrădire circulară determină un spaţiu închis, concentrând
interesul în interior.
f. Spaţiu complex rezultând din asocierea variată a pereţilor verticali oferă multiple posibilităţi
de percepere gradată şi de direcţionare a interesului.
g. Spaţiu sugerat (elemente de delimitare distanţate).
53
54
5.2. Compunerea spaţiului cu ajutorul vegetaţiei
5.2.1. Elementele vegetaţiei şi rolul lor în compunerea spaţiului (Fig. 5.12.)
a. Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuştii târâtori:
- fac parte din planul inferior (suprafaţa solului)
b. Arbuştii prostraţi şi subarbuştii până la 50 cm; în masive:
- obstacol fizic pentru deplasarea pietonilor
- spaţiul rămâne vizual deschis.
c. Arbuştii de înălţime medie 1,5 m) în masive, garduri vii:
- obstacol fizic, pot delimita spaţiul, permit pasajul privirii pe deasupra;
- uneori ecran vizual pentru persoanele aşezate pe bănci, scaune;
- ascund o zonă situată imediat înapoia obstacolului vegetal (gard viu, masă de
arbuşti).
d. Arbuşti înalţi, depăşind nivelul privirii pietonilor - masive şi garduri vii
- barieră fizică şi vizuală. Utilizări:
- mascare, îngrădire;
- orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere);
- reper vizual (ca plantă izolată sau grup de arbuşti mari).
e. Arbori în plantaţii masive:
- principalele planuri verticale de constituire a spaţiilor; în funcţie de
dimensiunile, componenţa şi densitatea plantaţiei, aceasta poate ecrana complet
sau parţial vederea.
f. Arbori în aliniament:
- creează linii vizuale puternice, spaţii determinate de succesiunea de trunchiuri
verticale (spaţii penetrabile pentru privire).
În programele specifice de arhitectura peisajului, se urmăreşte realizarea prin plantaţii a
unei suite de spaţii.
Înălţimea, densitatea şi gradul de continuitate a plantaţiilor determină (Fig. 5.13. a, b, c,
d, e):
a. spaţii închise fizic şi vizual, corespunzând unor arii de diferite mărimi. Plantaţiile înconjoară
complet spaţiul, concentrează interesul în interiorul acestuia.
b. spaţii parţial închise fizic şi vizual: plantaţia perimetrală este discontinuă, poate orienta
privirea şi în exteriorul spaţiului.
c. spaţii închise fizic şi parţial închise vizual (plantaţia este parţial penetrabilă pentru privirea
către exterior).
55
56
57
d. spaţii parţial închise vizual, fizic deschise (exemplu: spaţiul delimitat de arbori în
aliniamente).
e. spaţii vizual deschise, fizic închise: delimitate de mase sau garduri vii de arbuşti de talie
medie.
f. spaţii vizual şi fizic deschise delimitate de plantaţii discontinue de arbuşti mici.
58
59
Perspectiva cuprinde:
- punct de observaţie;
- câmp intermediar, încadrat de planul solului, planuri verticale, planul de deasupra;
- punct terminus (care poate fi şi punct de observare inversă şi punct focal pentru alte
perspective).
În parcuri, planurile de încadrare verticală sunt plantaţiile.
În funcţie de modul de tratare a perspectivei (arhitecturală sau cu caracter natural),
culoarul vizual poate fi creat de masive arborescente aliniate, ziduri verzi, plantaţii de aliniament,
mase neregulate de arbori, mase de arbuşti înalţi, grupuri de arbori.
Efectul de perspectivă creat de plantaţiile arhitecturale poate crea impresia unui spaţiu
profund sau mai puţin profund (Fig. 5.18).
Proporţiile orizontale ale perspectivei (lungime, lăţime) trebuie însoţite de un echilibru al
planurilor verticale. Perspectivele largi necesită plantaţii înalte de încadrare (Fig. 5.19.).
60
61
62
63
64
65
66
Încadrările unor astfel de spaţii diferă între ele:
- contur de mase inegale, de fome neregulate şi volumetrie diferită, cu distribuţie continuă
(spaţiu închis) sau mai adesea plantaţie discontinuă, cu întreruperi de diferite lărgimi (conexiune
vizuală cu alte spaţii sau cu peisajul exterior - Fig. 5.26, 5.27, 5.28).
- încadrare prin amplasare pe o latură a unui masiv arborescent, echilibrat de cealaltă parte, cu un
masiv de arbuşti sau alte tipuri de plantaţii (un grup de arbori asociat cu o masă de arbuşti, gard
viu ş.a. - Fig. 5.29).
Perspectivele de-a lungul spaţiilor neregulate se realizează prin distribuţia inegală dar
echilibrată a elementelor vegetale înalte de încadrare (Fig. 5.30).
În interiorul spaţiilor mari, neregulate, pot fi dispuşi:
- arbori solitari;
- grupuri de arbori, amplasaţi în poziţii echilibrate, în apropierea masivelor şi uneori în largul
peluzelor (ca repere vizuale sau elemente de subdivizare a vederii prin spaţiul respectiv);
- grupuri şi exemplare solitare de arbuşti înalţi;
- mase şi grupuri de arbuşti de talie mică (pe lângă alei).
Aranjamentul acestora se corelează cu alte elemente ale planului: alei, locuri de
staţionare, piese de apă, scări, ziduri de sprijin, bazine etc. Exemple ale dispunerii libere a
plantaţiilor sunt prezentate în fig. 5.31. şi 5.32.
Reunirea în acelaşi cadru a unor trăsături geometrice cu dispunerea liberă poate
determina efecte vizuale deosebite ale plantaţiilor - Fig. 5.33.
Crearea şi delimitarea cu ajutorul plantaţiilor a diferitelor spaţii ale grădinii - spaţii-
peisaje şi spaţii funcţionale (terenuri de sport, locuri de joacă, parcaje, zonă utilitară) se poate
îmbina în acelaşi timp cu alte aspecte ale folosirii vegetaţiei lemnoase:
* Accentuarea sau atenuarea vizuală a microreliefului prin folosirea diferenţiată a
plantaţiilor de talii diferite (Fig. 5.34).
* Încadrarea estetică a unor clădiri (Fig. 5.35).
Principii:
- fâşiile verzi alipite de clădiri, în funcţie de lăţime se însoţesc cu plantaţii de talie mică
(arbuşti, garduri vii, flori), eventual punctate cu elemente mai înalte (siluete columnare sau
îngust piramidale, mici arbori floriferi, arbuşti mari);
- arborii se dispun în general lateral, pe direcţia colţurilor clădirilor, respectându-se
distanţele limită;
- se evită umbrirea de către arborii mari a laturii nordice a clădirilor;
- siluetele arborilor pot realiza efecte de armonie şi contrast cu volumele construite.
67
68
69
70
71
72
73
74
* Adăpostirea locurilor de şedere (Fig. 5.36).
* Separarea unor circulaţii paralele prin plantaţii care împiedică traversarea şi, după caz,
vizibilitatea (mase de arbuşti, garduri vii, plante de covor, asociate sau nu cu arbori dispuşi
dispers sau în aliniament (Fig. 5.37).
* Mascarea unor construcţii şi amenajări din interiorul şi din exteriorul grădinii (unele
clădiri, magazii, garduri, parcaje etc. - Fig. 5.38).
75
76
6. ASPECTE DE SISTEMATIZARE VERTICALĂ A TERENULUI ÎN
AMENAJĂRILE PEISAGISTICE
77
teren orizontal conferă peluzelor cu suficientă întindere o bună vizibilitate (concavizare) şI
orientarea perspectivei pe direcţia debleului (Fig. 6.7.- după H. Mattern).
78
79
80
81
82
6.2.2. Modificări ale microreliefului pe terenurile denivelate
a. Crearea unor coline artificiale permite echilibrarea unor forme pozitive, deja existente
în teren. Se amplasează lateral sau în fundal pentru a nu întrerupe vizibilitatea şi a nu reduce
mărimea aparentă a terenului. Colinele se proiectează cu un contur sinuos, cu pante racordate lin
prin valonamente cu zonele învecinate. Similar se crează colinele pentru rocării (Fig. 6.8.).
b. Terasarea
Reprezintă instalarea unor suprafeţe orizontale: terase, platforme, belvederi, prin
deplasări mai importante de pământ (Fig. 6.9.). Terasele se amplasează paralel cu curbele de
nivel, respectând principiul echilibrului dintre debleu şi rambleu.
În cazul taluzurilor neconsolidate artificial se recomandă înclinări care asigură stabilitatea
pământului (Fig. 6.10.).
Declivităţile admisibile sunt:
- pentru taluz în debleu 1:1,5 (max. 1:1)
- pentru taluz în rambleu 1:3 (min. 1:1,5)
În cazul pantelor puternice se evită construirea teraselor perfect orizontale, atât din
motive financiare cât şi pentru faptul că intervin anumite deformări ale liniilor de perspectivă
(Fig. 6.11.).
c. Valonarea
Pe terenurile accidentate, cu neregularităţi care dau profile frânte, acestea se corectează
după o linie generală valonată, în concordanţă cu profilul de ansamblu al terenului (Fig. 6.12.).
Prin valonament relieful nu este modificat radical ci numai în detalii. În grădinile
peisagere o diferenţă de nivel nu se rezolvă prin taluz ci se racordează prin valonare (Fig. 6.13.).
d. Corectarea pantelor
Pantele instabile trebuie rectificate pentru prevenirea efectelor de eroziune.
Înclinările terenului se stabilesc în funcţie de unghiul de alunecare al pământului. Acesta
depinde de natura solului şi umiditate:
Limite: -30° -nisip
-35° - pietriş; pământ argilos umed
-45° - pământ argilos uscat
83
84
85
86
6.3. Înscrierea aleilor în sistematizarea verticală a terenului
Pe teren orizontal
Profilul aleilor se înscrie în linia terenului - se execută doar terasamentul secundar pentru
încastrare.
Pe pante
Platforma aleii necesită lucrări de terasament mai importante: de regulă profilul aleii se
stabileşte parţial în debleu şi parţial în rambleu; pe zone limitate aleea poate fi situată numai în
debleu sau numai în rambleu (Fig. 6.14.).
Profilul transversal al aleii poate fi ascuns observatorului, pe anumite direcţii, pentru
continuitatea vizuală a unei pante înierbate (Fig. 6.14.).
În general terasamentele pentru alei trebuie să se înscrie armonios în profilul pantei.
Traseul aleilor se proiectează traversând curbele de nivel perpendicular (când panta este
mică) şi oblic (pe pante mai mari - Fig. 6.15.).
Pantele longitudinale maxime pentru aleile pietonale:
- 15 % alei balastate.
- 10 % alei pavate.
- 5 % alei asfaltate, betonate, dalate.
Pe terenuri cu înclinări mai mari, se introduc gradenuri (Fig. 6.15.) şi scări (Fig.6.16.).
Gradenurile
Sunt trepte rare situate în lungul aleii, pentru reducerea pantei. Distanţa minimă între
trepte este de 1,40 m; intervalul poate fi multiplu par al unui pas (0,6 m) + 0,3 m (1/2 pas).
Scările (suită de trepte), necesită o modelare corespunzătoare a microreliefului:
încadrarea corectă pe pantă şi racordarea taluzurilor şi platformelor la pantă (Fig. 6.16).
87
Liniile profilelor pe plan D1, D2, D3 - suprafeţele în debleu
AA’, BB’, CC’ R1, R2, R3, - suprafeţele în rambleu
Debleu Rambleu
Profil Distanţa
Suprafaţa Suprafaţa Distanţa între Volum
între profile Volum (m3)
(m2) (m2) profile (m) (m3)
(m)
AA’ D1+D2
5 x R1+R2 5 y
BB’ 2
BB’ D2+D3 R2+R3
10 x1 10 y1
CC’ 2 2
Total x + x1 y + y1
Metoda caroiajului
Forma terenului este divizată în careuri egale (cele marginale pot fi inegale).
Pe colţul fiecărui careu se înscrie cota terenului şi cota proiectată (încercuită sau subliniată).
Volumul total este suma volumelor prismelor care corespund fiecărui careu (S x h). Înălţimea
unei prisme este cota medie de terasament (media diferenţelor de cotă ale fiecărui colţ).
Volumul total poate fi estimat plecând de la suprafaţa totală x media cotelor de
terasament. Cu cât caroiajul este mai mic, cu atât calculul este mai corect.
Exemplu: calculul pentru aducerea terenului la cota proiectată = 10,0 m
Prisma A
h (cota medie de terasament)=(1,20+0,6+0,4+0,8):4=0,75 m
S = (20+19): 2 x 20 = 39 m2
V = 39 x 0,75 = 29,25 m3
Volumul total = VA + VB + VC + VD
88
Metoda curbelor de nivel
Exemplu pentru calculul cubajului unui mamelon.
V 1 = S1 x h / 3
(con)
V = V1 + V2 + V3
h = echidistanţa curbelor de nivel
89
90
91
7. ELEMENTE DE PROIECTARE A SCHEMEI DE CIRCULAŢIE ÎN
PARCURI ŞI GRĂDINI
7.3. Intersecţii
- simple, cu racordul laturilor aleilor (Fig. 7.3. c).
În cazul bifurcărilor şi trifurcărilor, racordurile se fac astfel încât axele aleilor să aibă
acelaşi punct de origine (Fig. 7.3. a,b) .
Aleile care se intersectează sub formă de X sau de cruce trebuie să aibă axele continue
(Fig. 7.3. d, e).
În cazul aleilor curbe orientate tangent, în zona de intersecţie se păstrează cel puţin
lărgimea aleii celei mai late (Fig. 7.3. f). Intercalarea unui element constructiv (clădire, bazin
92
ş.a.) conduce la o lărgire corespunzătoare, păstrându-se cel puţin lăţimea fiecărei alei de o parte
şi de alta a acestuia.
- cu intercalarea unei insule de dirijare a circulaţiei. Aceasta poate fi triunghiulară,
rotunjită sau cu forme alungite, în funcţie de poziţia aleilor şi necesităţile de fluidizare a
traficului (Fig. 7.4).
-pieţe - cu forme adecvate tramei aleilor.
93
94
*pieţe geometrice simetrice: rectangulare-pătrate, dreptunghiulare, circulare.
Simetria se realizează în raport cu axele aleilor şi punctele de intersecţie ale
acestora.Mărimea pieţei se stabileşte în concordanţă cu funcţia conferită (facilitarea circulaţiei,
loc de staţionare pe bănci). Piaţa poate fi rezolvată cu un element decorativ central sau mai multe
dispuse simetric: bazin, fântână, careu sau rond cu ornamentaţii de plante (Fig. 7.5.).
Se impun următoarele aspecte:
-concordanţa formelor.
-alegerea de proporţii bune pe orizontală şi pe verticală.
7.4. Intrări
Intrările principale în parcuri şi grădini se proiectează diferit în funcţie de amplasarea pe
aliniamentul străzii sau pe colţurile terenului. Elementele de circulaţie cuprind:
- un spaţiu degajat, de formă regulată, proporţional cu importanţa intrării;
- una sau mai multe alei de intrare.
Intrările secundare se realizează fără degajări, la limita terenului, pe direcţie
perpendiculară sau oblică (Fig. 7.6.).
95
În grădini poate fi:
- o alee
- două alei sau trei alei paralele, apropiate, separate de fâşii cu vegetaţie.
96
97
Tratarea axială necesită:
- o suficientă desfăşurare în lungime a aranjamentului de plan.
- un element terminal important (un edificiu, un obelisc, o fântână).
- o succesiune de elemente în lungul liniei (în plan orizontal şi vertical).
Un plan poate avea:
- o singură axă.
- o axă principală şi altele secundare; axele secundare pot întretăia axa principală sau toate
converg către un punct focalizator (Fig. 7.7.).
Configuraţii simetrice
Dispoziţia planului se poate realiza prin simetrie în raport cu:
- o axă principală şi una sau mai multe axe secundare.
- un punct sau o suprafaţă (Fig. 7.8.).
Schema de circulaţie poate fi bazată pe:
- simetrie geometrică absolută: aleile împart terenul în suprafeţe geometrice egale în raport cu
elementul de referinţă (axă, punct).
Categorii: simetrie axială şi simetrie radială (Fig. 7.9.).
- simetrie geometrică ponderată: echilibrarea în poziţii simetrice a unor elemente a căror tratare
diferă.
În figura Fig. 7.10. sunt incluse atât simetria absolută cât şi cea ponderată.
O componentă importantă a schemelor geometrice simetrice, o reprezintă parterele.
Acestea sunt delimitate de alei, putând avea forme rectangulare, circulare, semicirculare sau
derivate din acestea, unitare sau subîmpărţite geometric de alte alei sau de poteci ornamentale
(Fig. 7.11.). Grupările liniare de partere rectangulare pot fi concepute în repetiţia aceloraşi
elemente sau în alternanţă regulată (Fig. 7.12.).
Configuraţii asimetrice
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul
în suprafeţe inegale. Cazuri:
- schemă geometrică asimetrică .
- schemă de alei curbe libere.
În Fig. 7.13. se prezintă câteva modalităţi de trasee simetrice şi asimetrice pentru scuaruri
cu suprafaţă mică.
Criteriile de elaborare a schemei de circulaţie sunt prezentate la curs.
98
99
100
101
102
8. ETAPE DE PROIECTARE PENTRU UN PROGRAM DE
ARHITECTURA PEISAJULUI
103
- ambianţă estetică ……………………zonă de primire lângă intrarea casei (1),
arii gazonate şi plantaţii decorative (3)
Stabilirea relaţiilor:
- zona de primire
locuinţă - zona utilitară
- terasă
- intrare pietoni
zona de primire - intrare auto
- casă
garaj (în locuinţă) - intrare auto
Reprezentarea grafică este inclusă în figura 8.1.
Stabilirea relaţiilor:
- centru compoziţional
- intrări - loc de joacă
- zonă de staţionare pe bănci
- intrări
- centru compoziţional - chioşc
- zonă de staţionare pe bănci
Reprezentarea grafică este inclusă în figura 8.2.
105
8.1.3. Elaborarea schemei generale de organizare
Faze: - transpunerea organigramei pe planul de situaţie;
- stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor (spaţiilor).
Se continuă elaborarea pentru aceleaşi exemple de programe (A şi B).
106
107
108
109
Grădina publică
Transpunerea organigramei pe planul de situaţie:
Pentru exemplul B prezentat în fig. 8.2., s-a întocmit desenul din fig. 8.8. constând în:
- amplasarea pe planul de situaţie a intrărilor, a centrului compoziţional, a chioşcului şi a
zonelor funcţionale (loc de joacă pentru copii, zone de staţionare). O zonă de staţionare s-a
stabilit în centrul compoziţional şi o alta perimetral în asociaţie cu chioşcul (2,3).
- indicarea schematică a relaţiilor de circulaţie (linie continuă) şi vizuale (linie
întreruptă).
Stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor:
Schiţa din fig. 8.8. permite abordări diferite. Se prezintă numai două variante.
În varianta 1, pentru reţeaua de circulaţie s-a adoptat o schemă de traseu liber (fig. 8.9.).
Lotul fiind relativ mic, s-a ales soluţia unui circuit perimetral conexat cu intrările şi centrul
compoziţional conform schemei din fig.8.8.
Prin poziţionarea şi dimensionarea maselor de vegetaţie lemnoasă s-au conturat spaţiile şi
culoarele vizuale (fig. 8.10.).
În varianta 2 (fig. 8.11. şi 8.12.), pe baza aceleiaşi scheme din fig. 8.8. s-a adoptat un
traseu mai formal şi o altă delimitare a zonelor.
110
111
112
113
114
115
9. ELABORAREA PROIECTELOR DIDACTICE DE SPAŢII VERZI
Conţinutul proiectului de an
Piesele scrise
a. Memoriu
Succint se vor trata următoarele aspecte:
necesitatea amenajării spaţiului verde respectiv, corelată cu cerinţele temei de proiectare
(funcţionalitate, dotări);
prezentarea sitului (mărimea terenului, amplasament, topografie, condiţii naturale ş.a.);
prezentarea şi justificarea soluţiei generale de amenajare;
116
justificarea amplasamentului şi componenţei vegetaţiei (din punct de vedere peisagistic,
funcţional, ecologic).
Piesele desenate
a. Planul de situaţie. Se execută la scara 1:500 şi redă limitele terenului, vecinătăţile,
relieful
(curbe de nivel cu echidistanţa de 0,5 m), elementele existente în teren (construcţii, drumuri,
vegetaţie ş.a.). Pe plan se va indica grafic direcţia nord.
b. Planul general de amenajare
Se execută la scara 1:500. Elementele componente ale spaţiului verde se reprezintă
folosind semnele convenţionale şi grafica indicată pentru desenul peisager.
Planul general se elaborează pornind de la analizarea cerinţelor temei şi corelarea cu
posibilităţile oferite de teren.
Conceptul de plan se începe prin schiţarea unor variante de aranjament studiind liniile
mari ale compoziţiei (axe, centre compoziţionale), amplasamentul dotărilor, schemele de
circulaţie ş.a. Aceste schiţe preliminarii se analizează, se combină, se refac; distribuirea în plan
orizontal trebuie în permanenţă îmbinată cu reprezentarea mentală în spaţiu, cu prefigurarea
maselor, volumelor compoziţiei. Se creionează secţiuni, perspective care completează imaginea
spaţială a soluţiilor.
În final, planul general cuprinde, în funcţie de tipul de amenajare:
curbe de nivel indicând modificarea sau menţinerea reliefului iniţial (linie foarte subţire);
construcţii existente şi propuse: clădiri, teatre, cinematografe, biblioteci în aer liber, grupuri
sanitare ş.a. (linie continuă cu grosimea de 1 - 1,5 mm);
alei, poteci, drumuri, parcaje şi alte elemente de circulaţie;
terenuri de joacă şi de sport;
ziduri de sprijin, taluzuri, scări, poduri, debarcadere, stăvilare;
117
construcţii decorative (bazine, fântâni, pergole, umbrare ş.a.);
plantaţii: - mase de arbori (redate numai prin contur)
- mase de arbuşti (redate numai prin contur)
- grupuri, exemplare izolate, aliniamente (redate prin semne individuale)
- garduri vii (tunse sau libere)
- decoraţiuni florale - se conturează forma rabatelor, petelor şi se indică grafic
tipul de plante: anuale, perene, trandafiri.
c. Planul de plantare
Se execută la scara 1: 200 sau 1: 500 pe baza planului general, care redă vegetaţia doar
prin mărimea, amplasamentul şi tipul plantaţiilor.
Planul de plantare precizează compoziţia plantaţiilor:
- masele de arbori se reprezintă prin alăturarea semnelor grafice individuale (cerculeţe de
diferite mărimi), având înscris simbolul speciei;
- în masele de arbuşti se delimitează speciile şi se indică numărul de exemplare şi
simbolul speciei (varietăţi, cultivaruri). Când planul se execută la scară mare (1:200) masele de
arbuşti se redau prin alăturarea semnelor grafice individuale;
- semnele grafice pentru grupuri, exemplare izolate, aliniamente de arbori sau de arbuşti
sunt însoţite de simbolurile speciilor şi de numărul de exemplare;
- pentru garduri vii şi borduri se înscrie simbolul speciei alături de reprezentarea grafică a
acestora;
- pentru plante urcătoare se indică numărul de exemplare, simbolul speciilor;
- rabatele şi petele de trandafiri se notează cu simbolul şi numărul de exemplare.
În planul de plantare se pot folosi semnele grafice care indică formele de creştere ale
arborilor şi arbuştilor ornamentali.
Legenda se înscrie deasupra indicativului planşei; speciile se ordonează alfabetic, pe
grupe de plante (asemănător listei de material săditor).
d. Detaliile de plantare
Se întocmesc pentru sectoarele care necesită o prezentare la scară mărită (1:200, 1:100,
1:50): aranjamente florale bazate pe combinaţii de specii, compoziţii cu arbuşti de diferite talii şi
forme de creştere ş.a.
Se respectă aceleaşi indicaţii specificate pentru planul de plantare (notarea simbolurilor,
cifrelor, legenda).
Pentru flori şi plante înlocuitoare de gazon se înscrie în interiorul conturului rabatelor sau
alăturat, simbolul şi densitatea de plantare sau numărul de exemplare (pentru plantele perene
mari, sub formă de grupuri).
118
e. Secţiuni
Se execută pe baza unor linii de profil marcate pe planul de plantare (în proiectul de an,
acestea sunt stabilite de cadrul didactic).
Se foloseşte aceeaşi scară (1:500 sau 1:200) pentru planul orizontal ca şi pentru cel
vertical (profil real). În desen, de factură artistică, se reprezintă proiecţia verticală a compoziţiei
(profilul terenului, vegetaţiei, construcţiilor ş.a.) de-a lungul liniei date. Prim-planul, rezultând
din secţiunea pe linia de profil dată, se suprapune peste proiecţia verticală a planurilor succesive
în adâncime, rezultând astfel o imagine sugestivă a plantaţiilor. Prim-planul (profilul propriu-zis)
se execută cu linii sau tuşe mai groase, ascunzând parţial liniile mai subţiri sau tuşele mai
estompate ale planurilor secunde.
f. Perspective
Se execută facultativ (desen artistic, de perspectivă) pentru sectoarele cele mai
importante ale compoziţiei.
g. Plan general colorat
Planşa de prezentare este o reproducere a planului general, la aceeaşi scară. Grafica se va
simplifica, pentru a nu incomoda aşternerea culorilor (nu se mai simbolizează conţinutul
rabatelor de flori sau trandafiri, nu se desenează vizibil curbele de nivel ş.a.).
Colorarea se face sub îndrumarea cadrului didactic, folosind următoarele culori
convenţionale:
verde deschis, cu tentă uşor gălbuie - gazon
verde închis - arbori foioşi, garduri vii
verde-albăstrui - conifere
verde - arbuşti
roşu - rabate şi pete de trandafiri
portocaliu deschis - rabate şi pete de flori
albastru deschis - ape
bej - alei cu pietriş
gălbui- bej - nisip (nisipar, plajă cu nisip)
cărămiziu sau violaceu - teren de sport cu zgură.
Clădirile, dalajele, suprafeţele asfaltate şi betonate se lasă necolorate.
119
Conţinutul proiectului de diplomă
Proiectul de diplomă la specialitatea arhitectura peisajului se referă la diferite tipuri de
spaţii verzi, depăşind 2 ha în suprafaţă.
Temele de proiectare au la bază situaţii concrete din diferite localităţi ale ţării; proiectele
se execută fie în cadrul unor lucrări pe bază de contract între beneficiar şi unitatea de învăţământ
superior, fie pe bază de convenţie.
Lucrarea de diplomă are caracterul unui proiect tehnic pentru spaţii verzi.
Conţinutul proiectului de diplomă este asemănător cu cel al proiectului de an, cu
următoarele menţiuni şi piese suplimentare:
întocmirea documentaţiei privind terenul se face în urma studierii condiţiilor concrete, a
culegerii tuturor datelor necesare (după indicaţiile din cursul tipărit);
pe lângă piesele scrise menţionate pentru proiectul de an se întocmesc în plus:
- lista de materiale
- descrierea modului de execuţie pe teren a proiectului (asemănător caietelor de sarcini)
în evaluarea generală vor fi incluse si amenajarea aleilor de parc şi a terenurilor de joc pentru
copii, de asemenea costul obiectelor de joc pentru copii.
Piesele desenate ale unui proiect de diplomă sunt mai numeroase (mai multe detalii şi
secţiuni, perspective).
Proiectele executate pe bază de contract se multiplică în 6 exemplare.
120
10. MODELE ŞI EXTRASE PENTRU PIESELE SCRISE ALE
PROIECTULUI
BORDEROU DE PIESE
Piese scrise
Tema de proiectare
Memoriu
Evaluare sau deviz
Lista cu cantităţile de lucrări
Nota de calcul pentru suprafeţe
Lista de material săditor
Lista de materiale
Piese desenate
Plan de situaţie
Plan general de amenajare
Plan de plantare
Detalii de plantare
Secţiuni
Perspective
Plan general colorat (planşă de prezentare)
121
EVALUAREA COSTULUI UNEI AMENAJĂRI PEISAGISTICE
122
2. TSCO2D1 - Săpătură mecanică cu excavatorul şi descărcarea în autovehicul a pământului vegetal
(80% din total = încărcare mecanizată)
100 mc x 0,8 = 80 mc
0,8 sute mc x ……..lei/100 mc =
123
EVALUĂRI DETALIATE
3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu: 20% din totalul decapat de pe peluze.
20 mc x 1,4 t x …. lei/t =
124
5. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu (din decapare) la 15 km.
100 mc x 1,4 t x ….. lei/t =
3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu: 20% din totalul decapat de pe peluze.
20 mc x 1,4 t x …… lei/t =
Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
125
3. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu din gropile şi şanţurile de
plantare la 15 km.
100 mc x 1,4 t = 140 t
140 t x ….. lei/t =
Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
126
3. Costul pământului vegetal aşternut (vezi Costul păm. vegetal, varianta A sau B)
100 mp x 0,15 m x lei/mc = lei
Total = ……lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
Total =………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
6. Plantat arbori fără balot, fără adaos de pământ vegetal la groapă - 100 buc.
1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 buc x 0,628 mc x lei/mc = lei
4. Transport arbori de la 35 de km
100 buc x 0,01 t x lei/t = lei
127
5. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 buc x 20 x 0,05 mc x lei/mc = lei
Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
7. Plantat arbori fără balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal în gropile de plantare* -
100 buc.
* Adaosul de pământ vegetal în gropile de plantare se poate face, în funcţie de natura
terenului, pentru 1/2 din volumul gropii de plantare. Acelaşi volum de pământ impropriu se
evacuează.
Volum groapă de plantare = 0,628 mc
1. Costul plantării a 100 de buc. arbori fără balot (vezi evaluare 6, fără încheiere deviz)
……… lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal)
100 buc x ……. mc x lei/mc = ………. lei
Total = ……..lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
8. Plantat arbori foioşi cu balot cu diametrul până la 10 cm, fără adaos de pământ
vegetal în gropile de plantare - 100 buc
1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 x 1,815 mc x lei/mc = lei
128
4. TSH25B1 -Transplantat arbori cu balot
100 buc x lei/buc = lei
Total =.........lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
9. Plantat arbori foioşi cu balot, cu diam. până la 10 cm, cu adaos de 1/2 pământ vegetal
în gropile de plantare * - 100 buc.
* Pentru adaosul de pământ se prevede 1/2 din diferenţa (D) dintre cubajul gropii şi al
balotului.
Pentru gropi de 170/80 cm - 1,815 mc
balot de 80/60 cm - 0,301 mc ⇒ D = 1,504 mc
1/2 D = 0,752 mc
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul pământului vegetal)
100 buc x ……. mc x …….lei/mc = …….. lei
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
100 gropi x (D/2 + volum balot) =……….mc x lei/mc =…….. lei
129
4. Transport pământ cu roaba de la 30 m
…….. mc x 1,1 t x …….lei/t =
Total= …… lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
10. Plantat arbori răşinoşi, cu balot, fără pământ vegetal în gropile de plantare –
100 buc.
1. Costul plantării a 100 de arbori cu balot
…… vezi evaluare 8 (art. 1-5 şi 7)
Total = ……..lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
11. Plantat arbori răşinoşi cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal - 100 buc. în gropile
de plantare
1. Costul plantării a 100 buc. arbori răşinoşi (vezi evaluare 10, fără încheiere deviz)
…………. lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal)
100 buc x …….. mc x ….. lei/mc = ……. lei
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
100 gropi x (D/2 + volum balot) =…….. mc x lei/mc =
12. Plantat arbuşti fără balot, fără adaos de pământ vegetal - 100 buc.
1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 buc. x 0,140 mc x lei/mc = lei
130
2. TSH24A1 -Plantat arbuşti fără balot
100 buc x lei/buc = lei
5. Transport arbuşti de la 35 km
100 x 0,005 t x lei/t = lei
Total = ........lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
Total = …….lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
14. Plantat arbuşti fără balot, cu adaos de pământ vegetal la gropi *- 100 buc.
*Se prevede adaos de pământ vegetal pentru volumul total al gropilor, pentru 1/2 sau 1/3 din
acesta. Acelaşi volum de pământ impropriu se evacuează.
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal))
100 buc x ……. mc x ……. lei/mc = …………. lei
131
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
…… mc x ……..lei/mc = ……….lei
Total = ………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
16. Plantat arbuşti cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal * -100 buc. în gropile de
plantare
*Pentru adaosul de pământ se prevede diferenţa D dintre cubajul gropii (80/60 cm -0,301 mc)
şi al balotului (40/40 cm - 0,050 mc).
D = 0,251 mc
1/2 D= 0,125 mc
132
1. Costul plantării a 100 buc. arbuşti cu balot
(evaluare 12, fără încheiere de deviz) ………lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul pământului vegetal)
100 buc x …….. mc x …..lei/mc = ……… lei
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere de deviz)
…… mc x ……lei/mc = ……..lei
Total =…………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
133
18. Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe 2 rânduri, cu adaos 1/2 de pământ vegetal în
şanţ - 100 m
Necesarul de pământ pentru adaos se calculează pentru 1/2 din volumul şanţului.
Volum şanţ=0,60 m x 0, 50 m x 100 m = 30 mc/100 m
1. Costul plantării a 100 m gard viu de arbuşti foioşi
(evaluare 17, fără încheiere de deviz) …………… lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos în şanţ (vezi Costul păm. vegetal)
15 mc x lei/mc = ……….lei
3. Înlăturarea pământului impropriu din şanţ (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
0,15 sute mc x …… lei/100 mc = lei
135
5. TSH29C1 - Tunderea bordurii
........ lei/mp suprafaţă tunsă x ……..mp = ……. lei
Total = ………lei
Încheiere deviz: total lei x 1,6 =
136
4. Transportul materialului floricol de la 35 km
….. sute buc. x 0,05 t x lei/t = ………. lei
Notă
Evaluările de plantări cu 1/2 adaos de pământ vegetal (7, 9, 11, 14, 16, 18, 20) se pot face în
mod similar şi pentru alte situaţii: înlocuire integrală a pământului impropriu sau 1/3 din acesta.
137
TABEL CENTRALIZATOR
Antemăsurătoare şi evaluare costuri
* Se va specifica proporţia de înlocuire a pământului impropriu cu pământ vegetal (1/1, 1/2, 1/3)
138
DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE SPAŢII VERZI
Exemplu
Preţ unitar Valori pe articole de deviz
Greutatea
Unitatea de măsură şi cantitatea - materiale
Nr. materialului
Simbol Denumirea articolului - manoperă
crt. Transpor vegetal
Greutatea unitară a materialului vegetal (t) - utilaj Material Manoperă Utilaje Total
t auto (t)
- transport auto
A. CAP. PELUZE
ari =
1. TSHO1A1
Degajarea terenului de corpuri străine
t=
Încărcarea manuală a mater. rezultat din strângere, a
2. TRI1AO1F1
pământului impropriu din gropi şi a păm. vegetal în
autobascul.
t=
Transport cu autobasculanta a material.
3. TRAO2A1O
Rezultate din strângere şi a pământului impropriu din
gropi la 10 km
mc =
4. TSHO3B1 Extragerea pământului vegetal necesar amenajării
spaţiilor verzi, cu păstrarea structurii (manual)
100 mc =
5. TSC18A1 Săpătură mecanică cu buldozerul (extragerea păm.
Vegetal)
100 mc =
6. TSCO2C1 Săpătură mecanică cu excavatorul cu descărcare în
autovehicul (încărcarea păm. veg. 80% mecanizat)
t=
TRAO1A15
7. Transport păm.vegetal cu autobasc. la 15 km. (încărcat
80% mec. şi 20% manual)
t=
8. TRBO1C13
Transport pământ cu roaba la 30 m
mp =
9. TSHO4D1 Mobilizarea manuală a solului în teren tare, nivelarea
şi finisarea
mp =
10. TSHO5B1 Aşternerea uniformă a strat. de păm. veget. pe teren
oriz. în strat de 15 cm
mp =
11. TSHO5C1
Idem în strat de 20 cm
100 mp =
12. TSHO9A1 Semănarea gazonului pe supraf. oriz. sau pantă sub
30%
100 mp =
13. TSHO9B1
Idem pantă peste 30%
100 mp =
14. TSH12A1 Udarea suprafeţelor cu furtunul de la hidranţi de 20 de
ori
100 mp =
15. TSH14
Cosirea gazonului
B. CAP. PLANTAŢII
mc =
TSH17C1
16. Săparea manuală a gropilor circulare în teren tare
buc. =
Extragerea manuală a arbuştilor şi răşinoaselor cu h
17. TSH19A1
sub 2 m, cu balot de
pământ
buc. =
18. TSH21A1 Extragerea mecanizată a arborilor cu diametrul până la
10 cm, cu balot
buc. =
19. TSH24C1-91 Plantat puieţi de arbori foioşi fără balot
t = 0,006
buc. =
Transplantări cu balot executate manual la arbori
20. TSH25B1
foioşi cu diam. sub 10 cm
t = 0,23
buc.=
Transplantări cu balot de pământ la arbori răşinoşi cu
21. TSH25B1-1
diam. sub 10 cm
t = 0,34
buc. =
22. TSH24A1-1 Plantat arbuşti fără balot
t = 0,003
buc. =
23. TSH24A1 Idem Buxus (puieţi)
t = 0,001
140
buc. =
24. TSH24B1-1 Plantat trandafiri
t = 0,003
buc. =
25. TSH25A1 Transplantări cu balot la arbuşti foioşi
t = 0,1
buc. =
26. TSH25A1-5 Transplantări cu balot de pământ la arbuşti răşinoşi
t = 0,1
m=
27. TSH26B1-21 Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe două rânduri
t = 0,021
m=
28. TSH26D1-11 Plantat gard viu de coniferi pe două rânduri
t = 0,7
m=
Plantat gard viu de arbuşti foioşi persistenţi pe două
29. TSH26F1
rânduri
t = 1,0
mc =
30. TSH27A1
Udatul plantaţiilor de 20 de ori cu furtunul
m=
31. TSH29A1
Tunderea gardului viu vu h până la 1,20 m
mp =
32. TSH29C1
Tunderea bordurilor de Buxus
100 buc.=
33. TSH30A1 Plantat flori cu h până la 15 cm
t = 0,02
100 buc =
34. TSH30B1 Plantat flori cu h peste 15 cm
t = 0,02
141
LISTĂ CU CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI SPECIFICE SPAŢIILOR VERZI (ANTEMĂSURĂTOARE)
Exemplu
Nr.
Cod Norme de deviz comasate UM Cantitate Observaţii
crt.
A. Cap. PELUZE
Degajarea terenului de corpuri străine 100
1. TSHO1A1
mp
Încărcarea manuală a materialelor rezultate din strângere (a), a pământului impropriu t a+b+c+d b. 20% din păm. impropriu decapat
rezultat din decapare (b), a pământ. impropriu din gropi de plantare (c) şi a pământului mecanizat sau 100% cel decapat manual.
vegetal (d) în autobasculantă. c. Pământul impropriu din gropi poate fi
a. ……….mp x 2 kg/mp: 1000 = volumul total, ½ sau 1/3, în funcţie de
2. TRI1AAO1F1 a. ……….mc x 1,4 t/mc: 1000 = teren.
a. ……….mc x 1,4 t/mc: 1000 = d. Pământul vegetal din extragerea
a. ……….mc x 1,1 t/mc: 1000 = exclusiv manuală (TSHO3B1) sau 20%
din cantitatea extrasă prin săpătură
mecanică (TSC18A1).
Transportul cu autobasculanta a materialelor rezultate din strângere (a) şi a pământului t a +b+c din articolul TRI1AAO1F1
3. TRAO2A10
impropriu din decapare (b) din gropi (c) la 10 km.
Extragerea pământului vegetal necesar amenajării spaţiilor verzi, cu păstrarea structurii mc Pentru cantităţi necesare sub 500 mc.
4. TSHO3A1 (manual) şi decapare manuală (suprafeţe mici) a păm. impropriu. Calculul necesarului la fel ca la extragerea
mecanică.
Săpătură mecanică cu buldozerul pe şenile de 65-80 CP, inclusiv împingerea 100 ½ din cantitatea necesară se strânge a
pământului până la 10 m, în teren de cat. II, pentru extragerea păm. vegetal; ½ din mc doua oară, la încărcarea cu excavatorul.
cantitate se strânge a doua oară . Necesarul pentru gropi se calculează la
Calculul necesarului de pământ vegetal, exemplu: volumul total, ½ sau 1/3. În cazul
peluze…………..mp x 0,15 m =……….. mc arborilor cu balot se prevede diferen]a D
peluze………… mp x 0,2 m = ……….mc dintre cubajul gropii şi al balotului sau ½
5. TSC18B1
gropi arbori ……buc x 0,628 mc/2 = …….mc D sau 1/3 D. Se calculează pentru
gropi arbori cu balot………buc x 1,23 mc/2 = …….mc categoriile de mărime ale gropilor, în
gropi arbuşti …… ….buc x 0,141 mc/2 = ……….mc funcţie de
gropi arbuşti cu balot … …buc x 0,223 mc/2 =…….. mc mărimea plantelor.
142
Săpătură mecanică cu excavatorul pe pneuri de 0,21 - 0,39 mc, cu descărcare în 100 mc Se prevede numai 80% din cantitatea de
7. TSCO2C1 autovehicul (încărcarea pământului vegetal şi a păm. degradat decapat). pământ extrasă cu buldozerul, 20% se
include la încărcarea manuală.
Transport pământ vegetal cu autobasculanta la 15 km. t Se prevede totalul necesar.
8. TRAO1A15
…….mc x 1,1 t = ……. t
Transport pământ cu roaba la 30 m t Pământul impropriu din gropi pentru
9. TRBO1C13 ……. mc x 1,1 t/mc (păm. vegetal) adunare în grămezi.
……..mc x 1,4 t/mc (pentru păm. tare, din săpătură)
Mobilizarea manuală a solului în teren tare, la adâncimea de 10 cm, nivelarea şi mp Se prevede suprafaţa cu gazon, flori,
10. TSHO4D1
finisarea suprfeţelor. trandafiri.
Aşternerea uniformă a stratului de pământ vegetal pe teren orizontal sau cu pantă sub mp în funcţie de calitatea terenului se prevede
11. TSHO5B1
20%, în strat de 15 cm. pentru suprafeţe gazonate şi flori.
12. TSHO5C1 Idem , în strat de 20 cm grosime mp Idem, pentru suprafeţele cu trandafiri
13. TSHO9A1 Semănarea gazonului pe suprafeţe orizontale sau în pantă sub 30% 100 mp
Udarea suprafeţelor cu furtunul de la hidranţi de 20 de ori 100 mp Suprafeţe gazonate, cu flori şi trandafiri.
14. TSH12A1
………. mp x 20: 100 =
Cosirea manuală a gazonului 100
15. TSH14
mp
16. Cosirea mecanizată a gazonului ha
B. Cap. PLANTAŢII
Săparea manuală a gropilor circulare pentru plantări izolate în teren tare. Calculul mc
cubajului:
-gropi pentru arbori fără balot:
100/80 cm 0,628 mc x …. .buc = …… mc
-gropi pentru arbori cu balot:
170/80 cm 1,815 mc x ……buc = …….mc
140/80 cm 1,231 mc x ……buc =…… mc -pentru balot de 80/60 cm
17. TSH17C1
-gropi pentru arbuşti fără balot: -pentru balot de 70/50 cm
60/50 cm 0,141 mc x ……buc = …… mc
-gropi pentru arbuşti cu balot:
80/60 cm 0,301 mc x ……buc = ……mc
50/30 cm 0,06 mc x ……buc = ……mc
-gropi pentru trandafiri şi liane: -pentru balot de 40/40 cm
40/30 cm 0,038 mc x ……buc = ……mc -pentru balot de 25/25 cm
Extragerea manuală a tufelor de arbuşti foioşi şi a răşinoaselor cu h sub 2 m, cu balot buc
18. TSH19A1
de pământ (40/40 cm) ambalat în plasă de sârmă.
Extragerea mecanizată a arborilor cu diam. până la 10 cm, cu balot (70/50 cm), ambalat buc
19. TSH21A1
în plasă de sârmă.
20. TSH23A1 Extragerea manuală de Buxus cu balot ambalat, plante până la 50 cm înălţime. buc
143
21. TSH24A1-1 Plantat arbuşti foioşi fără balot buc
22. TSH24B1 Plantat trandafiri buc
23. TSH24C1-91 Plantat puieţi de arbori foioşi, fără balot buc
24. TSH25A1 Transplantări cu balot la arbuşti foioşi. buc
25. TSH25A1-5 Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbuşti răşinoşi. buc
Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbori răşinoşi cu diam. mai mic buc
26. TSH25B-1
de 10 cm
Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbori foioşi cu diametrul mai
27. TSH25B1
mic de 10 cm. buc
28. TSH26B1-5 Plantări gard viu de arbuşti foioşi pe două rânduri m
29. TSH26D1-11 Plantări gard viu de coniferi pe 2 rânduri. m
30. TSH26F1 Plantări gard viu de Buxus pe 2 rânduri. m
Udatul plantaţiilor de 20 de ori cu furtunul. Calculul necesarului: mc
arbori …… buc x 20 x 0,05 mc =
31. TSH27A1 arbuşti …….buc x 20 x 0,02 mc =
gard viu ….. m x 20 x 0,03 mc =
Total mc
32. TSH29A1 Tunderea gardului viu cu h până la 1,20 m mp
33. TSH29C1 Tunderea bordurilor de Buxus mp
34. TSH30A1 Plantat flori cu h până la 15 cm 100 buc
Plantat flori cu h peste 15 cm sute
35. TSH30B1
buc
36. TSH30D1 Plantat flori perene cu balot sute buc
144
NOTĂ DE CALCUL PENTRU SUPRAFEŢE
clădiri
circulaţii
construcţii decorative
plantaţiilor
Suprafaţa gazonată
vegetal:
în strat de 15 cm
în strat de 20 cm
în strat de 30 cm
146
LISTA DE MATERIAL SĂDITOR
Categoria de material săditor Specia Nr. buc.
A. ARBORI RĂŞINOŞI
Total =
B. ARBORI FOIOŞI
a. puieţi
Total =
b. cu balot
Total =
C. ARBUŞTI RĂŞINOŞI
Total =
D. ARBUŞTI FOIOŞI
a. puieţi
Total =
b. cu balot
Total =
E. GARD VIU
a. puieţi
Total =
b. cu balot
Total =
F. LIANE
Total =
G. TRANDAFIRI
Total =
H. PLANTE PERENE
a. fără balot
Total =
b. cu balot
Total =
G. PLANTE FLORICOLE ANUALE
repicate
la ghivece
PLANTE FLORICOLE PERENE Total =
Total =
147
EXTRAS DE MATERIALE
pentru principalele lucrări din devizul de spaţii verzi
149
Bilanţ teritorial informativ pentru fâşii plantate pe străzi
Destinatia suprafeţelor % din suprafaţa totală
Alei pentru pietoni şi spaţii libere 25 - 30
Arbori 30 - 40
Arbuşti 20 - 25
Gazon 10 - 20
Flori 2-5
150
Distanţe de plantare pentru diferite categorii de plantatii
A. PLANTAŢII STRADALE
Dist. de plantare
Lăţimea
(m)
Tipul de plantaţii fâşiilor
pe între
nepavate (m)
rând rânduri
1,4 - 1,7 5-8 -
Arbori pe un rând
Arbori pe 2 rânduri
5- 8 5 - 10 3,5- 6
1,4 - 1,7 si
2,4 - 3,2
Arbori pe 2 rânduri
şi fâşie de arbuşti
pe 2 rânduri
7 - 11
14
Arbori pe 3 rânduri
151
B. PLANTAŢII IN SCUARURI, GRĂDINI, PARCURI
Distanţe de plantare (m)
Categoria de plante grupuri garduri vii
masive aliniamente
foioase răşinoase foioase răşinoase
Arbori de talia I 4 -8 5 -15 3 -10 3 -10 0,5 -0,7 0,5 -0,7
Arbori de talia II şi III 2 -6 3 -10 2 -6 5 -6 0,3-0,5 0,3-0,5
Arbuşti de talie mare 1 -1,5 2 -6 1 -1,5 3 -5 0,3
Arbuşti de talie mică 0,7 -1 1 -3 1,5 -3 1,5 -4 0,15 -2
152
11. ANEXE
1. Culoarea florilor
Arbuşti Arbuşti
Amelanchier laevis Prunus triloba
Cornus sanguinea Prunus serrulata ‘Amanogawa’
Cornus florida Tamarix tetrandra
Cytisus praecox Daphne mezereum
Deutzia scabra, D.gracilis Deutzia rosea
Hydrangea macrophylla Kolkwitzia amabilis
Ligustrum vulgare Lonicera korolkowii
Pyracantha coccinea Prunus tenella
Physocarpus opulifolius Spiraea japonica
Rosa sp. Spiraea salicifolia
Sambucus nigra Weigela florida
Spiraea arguta
Spiraea prunifolia Specii cu flori galbene
Spiraea x vanhouttei Arbori
Sorbaria sorbifolia Acer platanoides
Syringa vulgaris Elaeagnus angustifolia
Philadelphus coronarius Koelreuteria paniculata
Prunus tenella Liriodendron tulipifera
Polygonum aubertii Tilia sp.
Viburnum opulus
153
Arbuşti 2. Coloritul frunzişului
Berberis sp. Specii cu frunziş roşu permanent
Cornus mas Acer platanoides ‘Crimson King’
Cytisus scoparius Acer palmatum ‘Atropurpureum’
Corylus avellana Berberis vulgaris ‘Atropurpurea’
Forsythia x intermedia Corylus maxima ‘Purpurea’
Genista sp. Cotinus coggygria ‘Rubrifolius’
Hypericum sp. Prunus cerasifera ‘Pisardii’, ‘Nigra’
Kerria japonica Fagus sylvatica ‘Atropunicea’
Laburnum anagyroides
Mahonia aquifolium Specii cu frunziş albăstrui
Potentilla fruticosa Lonicera korolkowii
Spartium junceum Chamaecyparis lawsoniana
‘Allumii’, ‘Ellwoodii’
Specii cu flori roşii Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard’
Juniperus x media ‘Pfitzeriana Glauca’
Arbori Juniperus virginiana ‘Sky Rocket’
Albizzia julibrissin var. rosea Juniperus squamata ‘ Blue Carpet’
Aesculus x carnea ‘Briotii’ Juniperus squamata ‘Meyeri’
Magnolia x soulangeana ‘Lennei’
Malus pumilla ‘Niedzwetkyana’ Specii cu frunziş albăstrui-cenuşiu,
Prunus persica ‘Russel’s Red’ argintiu
Elaeagnus angustifolia
Arbuşti Hippophae rhamnoides
Chaenomeles lagenaria, C. japonica Pyrus elaeagrifolia
Campsis radicans Picea pungens ‘Argentea’, ‘Kosteri’
Clematis ‘Ville de Lyon’ Abies concolor
Hibiscus syriacus ‘Duc de Brabant’ Chamaecyparis lawsoniana ‘Fletcheri’
Hydrangea sp. Pseudotsuga menziesii var. glauca
Rosa sp.
Ribes sanguineum ‘King Edward VII’ Specii cu frunziş variegat
Spiraea japonica ‘Anthony Waterer’ Acer negundo ‘Aureo-variegatum’
Weigela florida ‘Bristol Ruby” Acer platanoides ‘Drummondi’
Cornus alba ‘Spaethii’, ‘Elegantissima’
Specii cu flori mov, violet Elaeagnus pungens ‘Maculata’
Euonymus gracilis ‘Emerald’n Gold’
Arbori Fagus sylvatica ‘Roseomarginata’
Paulownia tomentosa Fraxinus excelsior ‘Argenteovariegata’
Ilex aquifolium ‘Albomarginata’,
Arbuşti ‘Golden King’
Amorpha fruticosa Ilex crenata ‘Aureovariegata’
Buddleja alternifolia Chamaecyparis pisifera
Buddleja davidii ‘Filifera Aureovariegata’
Hibiscus syriacus Ginkgo biloba ‘Variegata’
Hydrangea macrophylla ‘Bluewave’
Perovskia atriplicifolia
Syringa vulgaris
Vitex agnus-castus
Vinca minor, V. major
Wisteria sinensis
154
Specii cu frunziş auriu Larix decidua
Acer negundo ‘Auratum’
Gleditsia triacanthos ‘Sunburst’ 3. Coloritul lăstarilor
Ligustrum ovalifolium ‘Aureum’
Quercus robur ‘Concordia’ Specii cu lăstari decorativi prin culoare
Ulmus carpinifolia ‘Wredei’ Cornus sanguinea
Chamaecyparis lawsoniana ‘Stewartii’ Cornus alba ‘Sibirica’
‘Minima Aurea’ Cornus stolonifera
Chamaecyparis pisifera ‘Filifera Aurea’ Cornus sanguinea ‘Flaviramea’
Juniperus chinensis ‘Pfitzeriana Aurea’ Genista sp.
Juniperus chinensis ‘Plumosa Aurea’ Cytisus sp.
Taxus baccata ‘Standishii’ Spartium junceum
Thuja occidentalis ‘Rheingold’ Salix alba
Thuja orientalis ‘Aurea’
Specii cu scoarţă şi ritidom decorativ
Specii cu frunziş roşu toamna - unele Betula pendula
specii şi cu nuanţe portocalii Betula utilis
Acer ginnala Platanus hybrida
Amelanchier laevis Parrotia persica
Cotinus coggygria Pinus sylvestris
Cornus sanguinea Taxodium distichum
Cotoneaster sp.
Liquidambar styraciflua 4. Specii cu fructe decorative
Quercus rubra Acer tataricum
Quercus coccinea Ailanthus altissima
Parrotia persica Aesculus hippocastanum
Prunus serrulata ‘Kanzan’ Cornus sanguinea
Rhus typhina Crataegus sp.
Rhus typhina ‘Laciniata’ Cotinus coggygria
Berberis thunbergii Daphne mezereum
Mahonia aquifolium Castanea sativa
Parthenocissus tricuspidata Catalpa bignonioides
Parthenocissus quinquefolia Euonymus europaea
Viburnum opulus Hippophae rhamnoides
Taxodium distichum Koelreuteria paniculata
Maclura aurantiaca
Specii cu frunziş galben-auriu Magnolia kobus
toamna,unele şi cu nuanţe roşietice Platanus x acerifolia
Acer negundo Sorbus aucuparia
Acer saccharinum Sambucus racemosa
Acer platanoides Berberis sp.
Acer pseudoplatanus Cotoneaster sp.
Betula pendula Ilex aquifolium
Castanea sativa Malus sp.
Celtis occidentalis Mahonia aquifolium
Fraxinus excelsior Pyracantha coccinea
Gleditsia triacanthos Physocarpus opulifolius
Juglans nigra Rosa multiflora
Liriodendron tulipifera Rosa rugosa
Morus alba Rhus typhina
Populus alba Symphoricarpos sp.
Ginkgo biloba
155
Viburnum opulus Genista germanica
Juniperus virginiana Hedera helix ‘Conglomerata’
Taxus baccata Hypericum calycinum
Ilex crenata ‘Golden Gem’
5. Viteza de creştere Lonicera pileata
Pachysandra terminalis
Specii cu creştere rapidă Potentilla fruticosa ‘Red Ace’
Acer negundo Prunus tenella
Acer platanoides Spiraea japonica ‘Little Princess’
Ailanthus altissima Vinca minor
Betula pendula Vinca major
Catalpa bignonioides
Fraxinus excelsior Conifere
Gleditsia triacanthos Juniperus communis ‘Repandens’
Populus alba Juniperus horizontalis ‘Glauca’
Populus nigra Juniperus sabina ‘Tamariscifolia’
Robinia pseudacacia Picea glauca ‘Echiniformis’
Salix alba Taxus baccata ‘Repandens’
Tamarix tetrandra
Spiraea sp. 7. Specii foioase cu frunze persistente
Forsythia sp. Berberis buxifolia ‘Nana’
Cupressocyparis x leylandii Berberis julianae
Larix decidua Berberis stenophylla
Pinus strobus Buxus sempervirens
Calluna vulgaris
Specii cu creştere lentă Cotoneaster dammeri
Betula pendula ‘Tristis’ Cotoneaster microphyllus
Carpinus betulus Euonymus fortunei
Fagus sylvatica Hedera helix
Liquidambar styraciflua Ilex aquifolium
Magnolia sp. Lonicera pileata
Sophora japonica ‘Pendula’ Mahonia aquifolium
Quercus robur Pachysandra terminalis
Ilex aquifolium Prunus laurocerasus
Mahonia aquifolium Pyracantha coccinea
Abies alba Viburnum rhytidophyllum
Chamaecyparis lawsoniana ‘Alumii’ Viburnum x burkwoodii
Picea pungens Vinca minor
Taxodium distichum Yucca filamentosa
Taxus baccata
peste 80 cm Roşie
Allium Anemone
Alstroemeria Canna
Canna indica Dahlia
Dahlia variabilis Freesia
Fritillaria imperialis Fritillaria
Gladiolus Gladiolus
Polyanthes tuberosa Hyacinthus
Tulipa
163
Vara- toamna Cheiranthus cheiri
Alstroemeria Digitalis purpurea
Begonia Euphorbia myrsinites
Canna Oenothera biennis
Colchicum autumnale Sedum spectabile
Crocosmia Tropaeolum majus
Crocus
Dahlia Specii floricole pentru soluri calcaroase
Freesia Arabis caucasica
Nerine Campanula carpatica
Cheiranthus cheiri
Exigenţe ecologice Escholtzia californica
ale speciilor floricole Gypsophila paniculata
Lobularia maritima
Specii floricole pentru terenuri umede Lupinus hartwegii
- de talie mică (30 cm ) Myosotis alpestris
Ajuga reptans Potentila atrosanguinea
Astilbe simplicifolia
Iris sibirica Specii floricole de semiumbrã şi umbră
Myosotis palustris Anuale
Lysimachia nummularia Ageratum mexicanum
Poligonum affine Begonia semperflorens
Primula rosea Chrysanthemum carinatum
Cleome pungens
- de talie mijlocie Delphinium ajacis
Acorus gramineus Godetia grandiflora
Astilbe sp. Heliotropium peruvianum
Bergenia cordifolia Impatiens balsamina
Carex stricta Mathiola incana
Gentiana asclepiadea Sanvitalia procumbens
Iris kaempferi
Lythrum salicaria Bienale
Luzula sylvatica Cheiranthus cheiri
Physostegia virginiana Digitalis purpurea
Tradescantia virginiana Myosotis alpestris
Trolius europaeus Oenothera biennis
Viola x wittrockiana
- de talie mare ( peste 0,75 - 1,5 m ) Perene
Eupatorium purpureum Ajuga reptans
Euphorbia palustris Aquilegia x hybrida
Gunnera manicata Aster dumosus
Iris ochroleuca Astilbe x arendsii
Phalaris arundinacea Astilbe chinensis
Rheum palmatum Bergenia cordifolia
Fritillaria meleagris Centranthus ruber
Osmunda regalis Dicentra spectabilis
Hosta sp.
Specii floricole pentru soluri nisipoase Linum flavum
Anemone japonica Physostegia virginiana
Armeria maritima Primula auricula
Aubrieta deltoidea Viola odorata
164
Plante pentru folosinţe speciale Erica sp.
Specii pentru rocării Ribes nigrum
Ribes aureum
Specii floricole Salix retusa
Salix reticulata
Anuale Genista sp.
Aster Chamaecyparis lawsoniana ‘Elwoodii’
Cheiranths cheiri Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard’
Iberis Cryptomeria japonica ‘Globosa’
Lobularia maritima Juniperus communis ‘Repandens’
Viola Picea abies ‘Nidiformis’
Pinus mugo
Perene Pinus mugo ‘Mughus’
Acaena bouchananii Taxus baccata ‘Repandens’
Aconitum tauricum
Adonis vernalis Specii pentru jardiniere
Ajuga reptans
Alyssum repens Specii floricole
Armeria alpina Ageratum mexicanum
Aubrietia Alyssum
Aster alpinus Begonia semperflorens
Aquilegia alpina Celosia cristata
Biscutella laevigata Dianthus sp.
Campanula carpatica Pelargonium
Campanula cochlearifolia Petunia
Cerastium tomentosum Sedum sp.
Cerastium lanatum Saxifraga sp.
Carlina acaulis Tagetes patulus
Dryas octopetala Verbena hybrida
Dianthus glacialis ssp. gelidus Viola x wittrockiana
Dianthus paetreus Crocus
Euphorbia cyparissias Dahlia
Gentiana sp. Hyacinthus
Helianthemum Muscari
Iberis sempervirens Narcissus
Leontopodium alpinum Tulipa
Saxifraga aizoon Specii lemnoase
Sedum acre, Sedum rosea Buxus sempervirens
Sempervivum tectorum Calluna vulgaris
Pulsatilla alpina Cotoneaster sp.
Thymus sp. Cytisus sp.
Allium Erica sp.
Colchicum Euonymus fortunei
Crocus Euonymus japonicus
Galanthus Hedera helix
Ornithogalum Ilex sp.
Scilla bifolia Mahonia aquifolium
Specii lemnoase
Calluna vulgaris
Daphne mezereum
165
Specii lemnoase Specii utilizate
pentru garduri vii ca înlocuitori de gazon
Alternanthera amoena
Coleus blumei
Echeveria secunda
Gnaphalium lanatum
166
Iresine lindenii
Pyrethrum partenifolium
Senecio bicolor
Santolina chamaecyparissus
Sedum spurium
Ferigi ornamentale
Adiantum pedatum
Athyrium filix-femina
Athyrium goeringianum ‘Pictum’
Cystopteris fragilis
Dennstaedtia punctilobula
Dryopteris marginalis
Dryopteris filix-mas
Matteuccia pensylvanica
Onoclea sensibilis
Osmunda regalis
Osmunda cinnamomea
Polypodium virginianum
Polystichum acrostichoides
Polystichum braunii
Graminee ornamentale
Arundo donax
Briza media
Bromus macrostachys
Calamagrostis x acutiflora ‘Stricta’
Chasmanthium latifolium
Elymus glaucus
Festuca glauca
Helictotrichon sempervirens
Imperata cylindrica ‘Red Baron’
Lamarkia aurea
Lagurus ovatus
Miscanthus japonicus
Miscanthus sinensis ‘Gracillimus’
Miscanthus sinensis ‘Silberfeder’
Pennisetum alopecuroides
Phalaris arundinacea ‘Variegata’
Sasa palmata
Stipa pulcherima
Stipa barbata
Uniola latifolia
167
PLANŞE ŞI DESENE
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
BIBLIOGRAFIE
219