Necesitatea amenajarii bazinelor hidrografice torentiale

si tipurile de lucrări hidrotehnice transversale

Abstract

Procesele torenţiale şi de degradare a terenurilor, produc mari

perturbaţii şi dezechilibre atât ecologice, cât şi în activitatea şi
viaţa umană, ajungându-se până la producerea unor catastrofe cu
victime omeneşti. Principalul factor determinant al proceselor
torenţiale îl constituie dereglajul regimului hidrologic al cursurilor
de apă. Această dereglare alterează funcţiile de protecţie
împotriva scurgerilor superficiale şi eroziunii accelerate,ale
învelişului vegetal,precum şi degradarea funcţiilor fizico-biologice
ale solurilor,ca urmare a modului de exploatare a bogăţiilor
naturale din zonele montane şi colinare,în special prin
exploatarea neraţională şi distrugerea sălbatică a pădurilor.
Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale,în sensul hidrologic
al noţiunii,constă în aplicarea pe suprafaţa bazinelor, a unui
ansamblu de măsuri organizatorice de lucrări biologice,
agrotehnice, silvice şi hidrotehnice cu scopul principal in
controlulul apei şi solului.

Cuvinte cheie torentiale, regimul hidrologic, lucrări hidrotehnice, bazine

hidrografice

Autor. Vlad Nicolae(vladnicolae07@yahoo.com) Universitatea de

Științe Agricole și Medicină Veterinară București, student la Facultatea
de Agricultură, specializare Silvicultură.
 Necesitatea amenajarii bazinelor economia naţională şi în consecinţă şi viaţa
hidrografice torentiale oamenilor

Procesele torenţiale şi de degradare a După reîmpăduriri şi alte măsuri privind

terenurilor, produc mari perturbaţii şi folosirea raţională a terenurilor,
dezechilibre atât ecologice,cât şi în torenţialitatea acestor zone se
activitatea şi viaţa umană, ajungându-se diminuează,dar nu se stinge (mai ales
până la producerea unor catastrofe cu când substratul litologic este puţin
victime omeneşti. rezistent la eroziune, deoarece după
înlăturarea pădurii şi grefarea puternică
Caracterul amenajării bazinelor torenţiale a eroziunii pe reţeaua hidrografică,
trebuie să fie: transportul de aluviuni nu poate fi stăvilit
1. Integral asigurat prin: numai prin reîmpădurirea versanţilor.
- aplicarea tuturor măsurilor şi lucrărilor Reţeaua hidrografică se reface
hotărâtoare pentru un raţional control al incomparabil mai greu decât versanţii,
apei şi solului; deoarece în albii se concentrează
- aplicarea pe întreaga suprafaţă a bazinului
scurgerile, adâncimea curenţilor
a ansamblului de măsuri şi lucrări
pentru controlul apei şi solului de la creşte,puterea de eroziune şi transport
cumpăna apelor până la confluenţa cu fiind maxima.Chiar în bazine aparent
emisarul refăcute, dacă se judecă numai după
2.Complex- asigurat prin: starea versanţilor, paturile albiilor şi
- integrarea reciprocă a măsurilor şi malurile aferente furnizează în urma
lucrărilor prevăzute, atât din punct de viiturilor şi chiar ploi obişnuite, cantităţi
vedere tehnic cât şi spatial ,astfel încât să importante de aluviuni.
fie constituit un ansamblu unitar.
Caracteriscile lucrărilor
Bazinele hidrografice montane trebuie hidrotehnice transversale
amenajate cât mai bine şi cât mai urgent,
deoarece hidrologia muntelui comandă
hidrologia câmpiei şi nu invers. Procesele Lucrările hidrotehnice transversale sunt
torenţiale odată declanşate,se accelerează construcţii care barează complet albia
în timp şi concomitent, inevitabil,cresc torentului de la un mal la celălalt,
dificultăţile şi costul de combaterea lor.In permiţând trecerea apelor şi a aluviunilor
consecinţă este de preferat să se prevină numai prin deschideri speciale ca:
din timp cu lucrări şi măsuri deversoare ,barbicane ,fante, etc.
corespunzătoare , combaterea fiind mai
uşoară ,mai eficientă şi mai ieftină. Intr-un
bazin hidrografic degradarea versanţilor se In complexul de lucrări pentru
poate produce într-un interval de amenajarea bazinelor hidrografice
luni sau ani. Refacerea reţelei hidrografice torenţiale, lucrările hidrotehnice
respectiv a echilibrului hidrologic durează transversal sunt cele mai importante ,ele
zeci sau chiar sute de ani. îndeplinind funcţiuni multiple.
Din punct de vedere a două funcţiuni
Consecinţele negative sunt evidente,în deosebit de importante, lucrările
principal prin: hidrotehnice transversale se pot împărţi
- scăderea sau chiar pierderea totală a în două mari grupe:
fertilităţii solului; - lucrări transversale de retenţie;
- favorizarea producerii inundaţiilor care - transversale de consolidare.
avariază şi distrug diverse Această grupare este totuşi
obiective ,colmatarea lacurilor de convenţională, deoarece este evident că
acumulare, care afectează negativ
lucrările transversale de retenţie mai
înalte, prin aluviunile stocate în bieful
amonte, consolidează malurile aferente.
Lucrările cu înălţime utilă mică
executate pentru consolidare pot
îndeplini sau nu şi funcţia de retenţie.
In afară de funcţiunile file retenţie şi de
consolidare,lucrările hidrotehnice
transversale servesc nemijlocit şi
pentru:
- regularizarea albiilor în profil
transversal şi profil longitudinal;
- reducerea vitezelor de scurgere;
- atenuarea viiturilor;
- crearea condiţiilor de echilibru
necesare instalării vegetaţiei.
Clasificarea lucrărilor hidrotehnice
transversale după înaltimea utila
Prin înălţimea utilă (Ym) se înţelege
înălţimea măsurată pe verticală în bieful
amonte a lucrării,de la nivelul cel mai
coborât al terenului şi nivelul pragului
deversorului în momentul execuţiei
lucrării(ulterior prin colmatare cu
aluviuni, această dimensiune scade
până la valoarea zero).
Din acest punct de vedere lucrările
hidrotehnice transversale se grupează
în trei categorii:
-traverse
-praguri
-baraje
Traversele
Traversele sunt lucrări hidrotehnice
transversale complet îngropate în patul
albiei,neavând elevaţie, deci înălţimea
utilă este zero (Ym= 0) .Traversele au
rolul principal de consolidare şi
regularizare a patului albiei. Ele menţin
constant nivelul talvegului la cota
coronamentului şi conduc la o formă
aproximativ regulată a patului albiei în
secţiune transversală. Se folosesc fie în
lungul biefurilor dintre praguri sau
baraje,fie în combinaţie de evacuare a
apelor de viitură.
Pragurile
Pragurile sunt lucrări hidrotehnice
transversale cu înălţimea utilă până la
1,5 m (0<Y≤1,5 m). Unii autori consideră
limita superioară de 2,0 m. Prin
înălţimea redusă şi modul lor de
amplasare, pragurile sunt lucrări tipice
de consolidare.
Pragurile frâng şi atenuează panta
talvegului, lărgesc şi ridică fundul albiei,
împiedică continuarea eroziunii, refac şi
menţin stabilitatea malurilor. Pragurile
deşi realizează şi o anumită retenţie,
această funcţiune trebuie avută în
vedere numai ca un mijloc de
consolidare pe cale indirectă, prin
intermediul aterisamentelor, a reţelei
hidrografice torenţiale.
Barajele
Barajele sunt lucrări hidrotehnice
transversale cu o înălţime utilă mai mare
de 1,5 m(Y >1,5 m) . In general,barajele
folosite în corectarea torenţilor nu
depăşesc înălţimea de 6-8 m.
Barajele îndeplinesc în primul rând
funcţia de retenţie a aluviunilor grosiere,
dar îndeplinesc şi funcţiile enumerate la
praguri şi traverse. Ele stabilizează şi
fixează nivelurile de bază, consolidează
în mod direct sau indirect (prin
aterisamente) sursele de aluviuni,
regularizează traseul albiilor, reduc
viteza apelor de viitură,asigură condiţii
favorabile de instalarea vegetaţiei
forestiere pe maluri şi aterisamente.
Spre deosebire de praguri şi
traverse,barajele contribuie într-o
măsură mult mai mare la atenuarea
viiturilor torenţiale, respectiv reducerea
debitului maxim de viitură precum şi la
decalarea în timp a vârfului viiturii.
Pentru o atenuare eficace a viiturilor
torenţiale garajele se amplasează în
locuri unde valea este mai largă,panta
cât mai redusă,utilizându-se baraje cât
mai înalte şi numeroase cu capacitatea
evacuatorilor cât mai redusă.
De altfel şi barajele cu bieful amonte
complet colmatat, contribuie la
atenuarea viiturilor torenţiale prin
retenţia temporară a apelor din spatele
aripilor barajului, dar mai ales din
modificările în cuprinsul biefului amonte
ca: lăţimea pronunţată a patului albiei,
scăderea pantei longitudinale,
accentuarea rugozităţii.
Părţile componente şi funcţionale ale
barajelor
Din punct de vedere constructiv şi
funcţional, la un baraj se disting două
părţi principale:
-Barajul propriu zis respectiv
construcţia transversală propriu zisă,
care
barează complet albia şi este denumită
"baraj";
-Construcţiile anexe din bieful aval al
barajului, denumite în mod curent
"disipatorul hidraulic de energie"
Barajul propriu zis este alcătuit din:
fundaţie, corp, aripi şi încastrări.
1.Fundaţia barajului - constituie
elementul de infrastructură, respectiv
partea inferioară a barajului care preia şi
transmite sarcinile la terenul de fundaţie.
Dimensiunile fundaţiei rezultă din
calculele funcţie de natura şi portanta
terenului.
Adâncimea de fundare (Yf) se măsoară
pe paramentul amonte al barajului între
nivelul cel mai coborât al terenului în
secţiunea transversală şi nivelul inferior
al fundaţiei.
Adâncimea de fundare trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
− să fie mai mare decât adâncimea de
îngheţ;
− efortul unitar de compresiune să nu
depăşească rezistenţa (presiunea)
admisibilă de calcul a terenului
respectiv;
− să depăşească adâncimea
maximă(probabilă) până la care se pot
produce afuieri în bieful aval al
barajului,atunci când lucrările nu sunt
prevăzute cu radier;
− să fie corelată cu înălţimea utilă a
lucrărilor hidrotehnice transversale,
precum şi cu panta albiei din aval de
aceste lucrări.
În general se poate adopta adâncimea
de fundare de:
• 1,5...2,5m la baraje
• 1,0...2,0m la praguri şi traverse
Adâncimile maxime se adoptă la baraje
şi numai la praguri la care nu sunt
prevăzute radiere, terenul de fundaţie
are compresibilitate ridicată, iar panta
albiei din aval de baraj este peste 15-
20%.
2.Corpul barajului (elevaţia) - este
cuprins între planul superior al fundaţiei
şi planul care include pragul
deversorului. Corpul barajului reprezintă
partea principală a barajului deoarece
datorită poziţiei sale centrale,preia şi
atenuează şocul viiturilor torenţiale,
reţine aluviunile grosiere, permite
formarea aterisamentelor, mijloceşte
efectul de consolidare a lucrărilor.
3.Aripile barajului sunt părţile laterale
ale dever-sorului, formând umerii
acestuia, extremităţile fiind încastrate în
maluri. Aripile împiedică deversarea apei
peste întreaga deschidere a barajului,
obligând-o să se scurgă numai prin de-
versor.
Coronamentul aripilor poate fi orizontal
sau înclinat spre deversor,soluţie
constructivă foarte avantajoasă şi
folosită des, deoarece are avantajul că
apele sunt dirijate şi concentrate spre • Bădescu Gh.,1971 Ameliorarea
deversor,mai ales în timpul viiturilor terenurilor degradate. Corectarea
excepţionale, când apele depăşesc torenţilor.Combaterea avlanselor. Ed.
înălţimea deversorului. Ceres Bucureşti.

4.Încastrările barajului sunt porţiunile • Clinciu I.,Lazăr N,1992-Corectarea

de la periferia barajului sprijinite pe torenţilor. Ed. Univ. Transilvania Braşov
fundaţie şi malurile aferente.
• Gaspar R.,1970-Studii asupra unor
tipuri de baraje de corectarea torenţilor
Disipatorul hidraulic de energie realizate în perioada 1960-1970-ICAS
Bucureşti
Impactul deosebit de puternic al lamei
deversante cu terenul din bieful aval al • Cioc D.1983-Hidraulica-Ed.Didactică şi
barajului,ca urmare a căderii violente a Pedagogică Bucureşt
apei şi â aluviunilor de la înălţimea
deversorului,duce la formarea unei • Grudnicki F.1994-Construcţii Forestiere
excavaţii în teren, sub formă de Ed. Univ. Ştefan Cel Mare Suceava
pâlnie,denumită pâlnie de eroziune.
Mărimea acestei pâlnii şi apropierea ei
de baraj periclitează stabilitatea • Note de curs ,,Corectarea Torenţilor”
barajului, siguranţa în exploatare cât şi Universitatea de Științe Agricole și
durabilitatea lucrării. Medicină Veterinară București
Pâlniile de eroziune pot fi produse şi de
curgerea apelor subterane care
antrenează particulele solide prin
fenomenul de „sufozie” (eroziune internă
sau antrenare hidrodinamică) fenomen
tratat la Geotehnică.Aceste pâlnii de
eroziune se pot umple cu blocuri mari
de piatră sau prefabricate sau arbori
lestaţi,pentru contracararea pericolului
de afuiere. Totuşi în practică se recurge
la o serie de lucrări cu caracter
permanent,care să înlăture complet
posibilitatea formării pâlniilor de
eroziune.

Bibliografie:
• Munteanu S. Traci, Clinciu I.,ş.a.
1991(vol.l2 1993 (vol. II) - Amenajarea
bazinelor hidrografice torenţiale prin
lucrări silvice şi hidrotehnice. Ed.
Academiei Române
Bucureşti.

• Munteanu S.,Clinciu I.,1982,

Amenajarea bazinelor hidrografice
torenţiale. Ed.Universităţii Braşov
Circa 80% din populația țărilor în curs de
dezvoltare utilizează produse forestiere
nelemnoase pentru nevoie de sănătate și
nutriție. În general femeile din gospodăriile
sărace, din mediul rural, sunt cele care se
bazează mai mult pe produsele forestiere
nelemnoase pentru uz casnic și venituri.
În prezent aproximativ 150 de produse
forestiere nelemnoase sunt semnificative în
ceea ce privește comerțul internațional,
inclusiv miere, plută, gumă arabică, ratan,
bambus, ciuperci, rășini, uleiuri esențiale și
componente pentru plante și animale pentru
produse farmaceutice. Produsele forestiere
nelemnoase ale pădurii au acaparat de
asemenea un interes global considerabil în
ultimii ani datorită recunoașterii din ce în ce
mai mari a contribuției acestora la
obiectivele de mediu, inclusiv conservarea
diversității biologice.
Sub condițiile țări noastre aceste produse
nelemnoase ale pădurii se mai numesc, în
mod impropriu, produse accesorii. De chimice și ale însușirilor lor sunt puse în
precizat că valoarea bunurilor și serviciilor valoare în cantități mai mari sau mai mici, în
variază în raport de tipul ecosistemului funcție de cunoașterea beneficiilor acestora.
forestier și de prețuirea pe care societatea o
În urma unor studii a fost demonstrat că
acordă bunurilor și serviciilor date de
unele fructe de pădure au o multitudine de
pădure.
proprietăți benefice sănătății decât cele
După cum știm produsele nelemnoase ale cultivate, fiind încadrate în noua categorie
pădurii semnifică un volum redus în comercială a super-fructelor.
comparație cu cel al produselor lemnoase,
Clasificarea produselor nelemnoase ale
cu toate acestea datorită compoziției
pădurii în România

În România, datorită climatului, tipului de sol

și a formelor de relief, avem o mare
varietate de produse forestiere nelemnoase
vegetale, care sunt clasificate după mai
multe criterii:

1. După dependența față de pădure:

- Produse dependente de lemnul
arborilor și arbuștilor
- Produse care sunt dependente
de arbori și arbuști
- Produse dependente de solul
pădurii.
2. După utilizare:
- Produse utilizate în industria
chimică (scoarță, conuri, rășină,
plate medicinale și aromatice,
frunze, cetină etc.)
- Produse utilizate în industria de
artizanat (fibre liberiene, cetină,
nuiele pentru împletituri, pomi de
Crăciun etc.)
-