TEHNICI DE COMUNICARE ŞI NEGOCIERE NR.

1
-test grilă-

1. Un proces de comunicare include:

a) numai emiţătorul şi receptorul;
b) numai emiţătorul, receptorul, operaţiile de codificare şi decodificare;
+c) emiţătorul, receptorul, operaţiile de codificare şi decodificare, canalul de comunicare şi mesajul.
2. Barierele de comunicare sunt:
a) diferenţe de percepţie;
b) concluzii grăbite, stereotipii, lipsa de cunoştere, lipsa de interes a interlocutorului;
c) dificultăţi de exprimare, emoţiile, probleme semantice, personalitatea;
d) diferenţe între NADĂ, atenţie selectivă, memorie selectivă, diferenţe de status, zgomotul;
+e) a+b+c+d;
3. Într-un proces de comunicare/negociere se folosesc:
a) numai tipul de comunicare verbală;
b) numai tipul de comunicare paralingvistică (paraverbală);
+c) mixul de tipuri de comunicare adaptat contextului, adică tipurile de comunicare verbală,
paraverbală nonverbală şi energetică;
4. Orice proces de comunicare are următoarele dimensiuni:
a) comunicarea exteriorizată (verbală, paraverbală, non-verbală);
b) metacomunicarea;
c) intracomunicarea;
+d) a + b + c.
5. Spaţiul public de comunicare permite:
+a) captarea facilă a atenţiei datorită impactului maxim al comunicării paraverbale şi non-verbale;
b) o comunicare „intimă” cât şi una oficială;
c) stimularea mecanismelor afective ale indivizilor.

6. Atunci când declarăm: „ Nu am luat un punctaj bun la acest test pentru că am fost obosit(ă), dar colegul
meu nu a luat un punctaj bun pentru că, în general, nu reuşeşte să se concentreze bine la sarcini care reclamă
atenţie”, surprindem:
a) o schemă „persoană”;
b) +eroarea fundamentală de atribuire;
c) o schemă „situaţie”.
7. Care este cea mai eficientă reţea de comunicare, având în vedere următoarele tipuri de reţele, în ceea ce
priveşte găsirea unei soluţii optime?
a) stea (sau rază);
b) lanţ;
c) +cerc;
d) „viţă de vie”.
8. Suntem asertivi atunci când:
+a) suntem empatici;
b) vorbim tare pentru a trage atenţia asupra noastră;
c) sperăm că vom obţine ceea ce ne dorim;
d) nu cerem niciodată ceea ce vrem.
9. Stilul pasiv este atunci când:
a) întotdeauna ne considerăm mai puternici şi mai capabili decât ceilalţi;
b) suntem direct responsabili de situaţia, nevoile şi drepturile noastre;
 +c) îţi ascunzi sentimentele.
10. Stilul autoritar este cel mai bun când:
a) aflaţi că greşiţi;
b) partenerii de puteri egale sunt hotărâţi să-şi realizeze scopul în mod exclusiv;
+c) ştiţi că aveţi dreptate.
11. Atunci când obţinem acordul cuiva să vină să ne înlocuiasca o zi la servici şi apoi specificăm că trebuie
să lucreze de la ora 6:00 la ora 20:00, am folosit:
a) tehnica „piciorul în uşă”
b) +tehnica „mingea la joasă înălţime”
c) tehnica „pumnului în gură”
12. Stilul de compromis este cel mai bun atunci când:
+a) trebuie să găsiţi o soluţie avantajoasă deoarece vă aflaţi sub presiunea timpului;
b) alţii pot rezolva conflictul mult mai eficient;
c) doriţi să inspiraţi încredere pentru abordarea subiectelor următoare.
13. Într-o negociere, în faza incipientă, este bine să:
a) +dedicăm timp suficient cunoaşterii celeilalte părţi;
b) să trecem imediat la treburi serioase;
c) să ne exprimăm de la început pretenţiile.
14. Atunci când, în negociere, apare un conflict, trebuie să:
a) trecem la o problemă mai puţin controversată;
b) ne prefacem că nu am observat conflictul;
c) +mai întâi să detensionăm situaţia.
15. Întotdeauna este o idee bună să:
a) +cunoşti dinainte autoritatea persoanei cu care negociezi;
b) să presupui că partenerul are acelaşi nivel de autoritate ca al tău;
c) să te comporţi ca şi când autoritatea nu ar avea nici o importanţă.
16. Calităţile unui bun negociator, cum ar fi curajul şi încrederea în sine, sunt:
a) înnăscute;
b) vin o dată cu pregătirea, experienţa şi cu dorinţa de a învăţa tehnicile necesare;
+c) a + b.