Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Legume cu Frunze verzi:


Arugula, Scarole, Macris,
Creson
Legume cu Frunze verzi:
Arugula, Scarole, Macris,
Creson
Legume cu Frunze verzi:
Arugula, Scarole, Macris,
Creson
LEGUME CU FRUNZE
VERZI
Arugula, Scarole, Măcriș, Creson

Prof.coord.: Student: Mihaela ȘERBAN

Cristina OTT Grupa: 1122 Anul: II

CUPRINS

Rucolă..............................................................................................................................................3
Andivă..............................................................................................................................................4
Măcrișul...........................................................................................................................................5
Creson..............................................................................................................................................6
Bibliografie......................................................................................................................................8

2
Legume cu frunze verzi

1. ARUGOLA
Rucola este o plantă anuală din familia Brassicaceae (Cruciferae), cu flori albe sau gălbui cu
vinișoare brune sau violete, cu frunze de culoare verde închis, late, în formă de limbă, cu aromă
puternică. Este o plantă comestibilă folosită încă din antichitate.
Este consumată în stare crudă, ca frunze pentru salate, dar și sub forma de plantă medicinală.
Crește rapid și poate atinge înălțimea de 30 de centimetri. Pe timp de vară, planta produce o
floare bogată în semințe, care pot fi folosite drept condiment. Frunzele sunt bogate în vitamina C
și conține ulei de muștar.
Beneficii:

3
 Un super aliment ce combate cancerul
Rucola face parte din familia de crucifere impreuna cu broccoli, conopida si varza.
Aceste legume au un continut bogat in fibre si antioxidanti si de asemenea, in
glucozinolati, care conform studiilor, reduc riscul aparitiei cancerului la plamani,
prostata, san si pancreas.
 Bogata in clorofila
Clorofila ajuta la combaterea aflatoxinelor care pot ataca ADN-ul si ficatul. Pentru a
beneficia de cat mai multa clorofila din rucola, cel mai bine este sa fie consumata cruda.
  Hidratare
Rucola are 90 % apa.
 Sanatatea oaselor
Vitamina K este necesara pentru sanatatea oaselor; este necesara pentru absorbtia
calciului in oase si dinti. Jumatate de cana de rucola contine 10.9 micrograme de vitamina
K. Trei cani de rucola consumate zilnic vor furniza corpului 100 % din necesarul zilnic
de vitamina K.
  Reduce inflamatiile din corp
Contine indoli-3-carbinol si izotiocianate despre care s-a dovedit ca suprima producerea
inflamatiilor in organism.
Prin reducerea inflamatiilor, rucola da energie si mobilitate.
 Protejeaza creierul odata cu inaintarea in varsta de declinul cognitiv
Rucola are cantitati mari din cele mai multe dintre B-uri, dar contine in special cantitati
mari de folati. La adultii foarte activi cantitatile reduse de folati s-au dovedit a fi un risc
pentru declinul cognitiv. Folatii sunt de asemenea extrem de importanti in sarcina.
 Pierderea in greutate
Rucola poate fi utilizata cu succes in diete datorita aportului mare de nutrienti. Un
beneficiu in plus este faptul ca 2 cani contin numai 80 de calorii, fiind alegerea perfecta
pentru cei ce tin regim.

2. ANDIVĂ
Andiva este o legumă din familia Asteraceae. Andivele pot fi gătite sau folosite crude
în salate.
Tehnica de cultivare a andivelor a fost descoperită accidental în anii 1830
în Schaerbeek, Belgia. Andivele sunt cultivate pentru uz culinar, prin tăierea frunzelor plantei și
păstrarea rădăcinii și tulpinii într-un loc întunecat. Frunze noi înmuguresc, dar, în lipsa luminii,
acestea sunt albe și nu mai sunt amare, ca frunzele crescute în aer liber.

Beneficii:

4
Datorita continutului sau bogat in hidrati, andiva se recomanda, cu precadere, persoanelor
care tin dieta diabetica.
Andiva are pana la 95% apa in compozitie si este recomandata in alimentatia copiilor si a
varstnicilor, sub forma de suc, deoarece imbunatateste capacitatea vizuala si este o buna sursa de
fibre alimentare. In preajma perioadei consumului, durerile de ochi si vederea incetosata se
amelioreaza. Are un continut bogat in saruri minerale (fier, potasiu, calciu) precum
si vitamine (A, C si cele din complexul B). Pe langa acestea, andiva contine si vitamina E,
magneziu si fosfor.

Proprietati therapeutice:
Andiva este recomandata in caz de convulsie, paralizie dar si in modificarea metabolismului
glucidic si lipidic. Este depurativa, stimuleaza secretia biliara precum si eliminarea ei in duoden.
Reprezinta un bun adjuvant in cazul obezitatii, arterosclerozei dar si in alimentatia cardiacilor si
a celor bolnavi de rinichi. 
Specialistii au descoperit in cazul analizei andivei si unele proprietati citostaticece presupun
impiedicarea inmultirii celulelor – fapt util in tratamentul cancerului. Are rol in atoniile biliare si
regleaza tonusul musculaturii vezicii biliare, datorita efectului coleretic remarcabil. 
Unul dintre rolurile principale ale andivei este acela de a fi un bun vitaminizant si
remineralizant in alimentatia copiilor, a convalescentilor, a gravidelor sau a persoanelor in
varsta. Proprietatile terapeutice ale andivelor se datoreaza indeosebi gustului lor amarui, tonic,
prin care sunt stimulate pofta de mancare si secretiile gastrice.

Dezavantaje:
Andiva este mai putin recomandata in stare cruda persoanelor cu ulcer gastroduodenal sau
celor cu gastrite hiperacide. In cazul in care andiva este tinuta la lumina, aceasta se usuca, se
inverzeste si devine si mai amara.

3. MĂCRIȘUL

Măcrișul (Rumex acetosa) este o specie de plante perene din familia Polygonaceae, cultivate


pentru frunzele sale. Are un gust acru și este folosită în salate sau în ciorbe.

Un adevarat medicament pentru ficat


 
Radacina de macris are un gust dulce-acrisor si se foloseste in cure de detoxifiere si in
tratamentul unor afectiuni ale ficatului. Preparatul se obtine prin macinarea radacinii si se
consuma ca atare sau sub forma de decoct. Poate fi folosit si in tratamentul unor boli de piele si
chiar al tumorilor maligne sau benigne.

5
Datorita continutul ridicat de acid oxalic, macrisul este contraindicat persoanelor care sufera
de reumatism sau de afectiuni renale.

Indicatii terapeutice:

1. Avitaminoza si scorbut
Se beau zilnic 50-100 ml de suc de macris pe stomacul gol, inainte de masa.

2. Astenia de primavara
Sucul de macris baut zilnic si consumul de salata au un efect inviorator deosebit. Cresterea
apetitului are loc pe fondul unei dezintoxicari a organismului si a unei imbunatatiri a digestiei.

3. Intoxicatiile cu arsenic sau mercur


Se beau 100-150 ml de suc dintr-o data, fara a consuma nimic altceva. Apoi, se iau din sfert in
sfert de ora 1-2 linguri de suc.

4. Cancerul si scleroza in placi


Sucul de macris are un efect foarte important in aceste afectiuni, deoarece stimuleaza digestia,
favorizeaza eliminarea substantelor reziduale, mareste apetitul si elimina temporar starile de
voma. Se bea cu putin timp inainte de masa 50 ml (un sfert de pahar) de suc proaspat.

5. Bolile hepatice cornice


O combinatie de suc de macris si suc de papadie este un drenor hepatic de exceptie. Se bea in
fiecare dimineata o combinatie de 50 ml de suc de macris si 50 ml suc de papadie.

6. Inflamatia gurii si gingiilor


Se clateste gura cu suc de patru-cinci ori pe zi, prima oara dimineata, inaintea spalarii pe dinti.
Dupa clatire, sucul se tine cateva minute in gura.

7. Cancerul de piele
Se pune sucul (facut cu infuzie de tataneasa in loc de apa) pe plagi, de patru-cinci ori.

8. Parkinson
Se recomanda 3-5 picaturi de suc pe ora, luate intr-o infuzie de coada-soricelului. De asemenea,
bolnavilor cu Parkinson li se poate frictiona sira spinarii cu suc proaspat.

9. Digestia dificila
Salata de macris consumata inainte de masa are darul de a accelera digestia, de a stimula secretia
de saliva si de sucuri gastrice.  

6
10. Febra
Se bea cateva inghitituri de suc sau se mesteca cateva frunzulite de macris.

4. CRESON
Cresonul (Lepidium sativum) sau hrenița este o plantă erbacee legumicolă anuală din familia
cruciferelor, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei întrebuințate ca salată sau condiment.
Originea plantei este în Orientul Mijlociu, de unde s-a extins în Europa și Asia, ajungând
inclusiv pe teritoriul țării noastre.

Beneficii:
Bun regenerator celular 
Cresonul conţine uleiuri esenţiale sulfurate, substanţe ce acţionează asupra bronşitelor
cronice, tusei persistente, catarului pulmonar, dar şi a tusei convulsive. Alte substanţe benefice
asupra organismului şi care se regăsesc în compoziţia cresonului sunt: carotenul, sulful şi calciul.
Mulţumită compoziţiei sale, planta se dovedeşte a fi şi un tonic, un regenerator celular, redând
supleţea pielii şi a părului. Poate fi utilizat cu succes în prevenirea bolilor contagioase, a oboselii,
a anemiei, dar şi pentru drenarea şi stimularea ficatului, a rinichilor şi a stomacului.. 
     Amestecat (în părţi egale) cu suc de spanac combate depresia nervoasă. Este indicat să
amestecaţi sucul de creson cu cel de morcov, pentru a evita iritaţiile. Pentru a obţine un efect
calmant, trebuie folosit sucul, în doză de 100-150 ml pe zi, amestecat cu un pic de apă sau de
lapte rece. Sucul trebuie băut în două reprize, dimineaţa, pe stomacul gol, şi înainte de prânz.
Persoanelor cărora cresonul le irită aparatul digestiv, li se recomandă să îl consume fiert, înăbuşit
sau pe abur.
Accelerează vindecarea abceselor 
     Cataplasmele cu frunze proaspete cu creson favorizează şi accelerează cicatrizarea ulcerului,
vindecarea abceselor şi antraxului. Căderea părului este şi ea combătută cu succes dacă
fricţionaţi pielea capului, dimineaţa şi seara, cu părţi egale de suc de creson proaspăt şi alcool de
90°.

Bibliografie :

1.Gradina de mirodenii - Megyeri Szabolcs

2.Sanatate la indemana oricui - Dr. Ing. Ioana Tudor

3. Farmacia verde - James A. Duke

S-ar putea să vă placă și