5.

Tratamente termice ale ]mbin[rilor sudate

Pentru ]mbin[rile sudate se aplic[ dou[ tipuri de opera\ii tehnologice care implic[
ac\iunea termic[:
a) tratamente termice de pre]nc[lzire;
b) tratamente termice post sudare

5.1 Pre]nc[lzirea

Pre]nc[lzirea se realizeaz[ ]n zona cus[turii =i cea adiacent[ pe o l[\ime de (8 … 10) s, unde

s este grosimea componentelor.
Prin aceasta se asigur[ mic=orarea gradientului termic la r[cire, scade conductibilitatea
termic[ a materialului de baz[ =i prin aceasta se mic=oreaz[ tensiunile interne =i viteza de r[cire
]n ZIT, ob\in`ndu-se structuri mai apropiate de echilibru.

A. Variantele de pre]nc[lzire aplicate ]n practic[ sunt:

1. Pre]nc[lzire la o temperatur[ t1 > Ms (fig. 5.1)

Fig. 5.1

Func\ie de viteza de r[cire, }n ZIT se ob\in structuri de difuziune cu at`t mai apropiate
de echilibru cu c`t viteza de r[cire este mai mic[. Chiar =i ]n cazul unei viteze de r[cire mai
mare dec`t cea critic[, ]n aceste zone structurile sunt asem[n[toare celor de la c[lirea izoterm[
=i depind de temperatura la care are loc pre]nc[lzirea.

2. Pre]nc[lzirea la o temperatur[ t2 < Ms (fig. 5.2)

}n aceast[ situa\ie, efectul asupra transform[rilor structurale ]n ZIT este mai pu\in favorabil.
Cu toate acestea, chiar ]n cazul ]n care viteza de r[cire este mai mare dec`t cea critic[,
men\inerea ]ntre Ms =i Mf are ca efect stabilizarea austenitei =i reducerea cantit[\ii de
martensit[.
 O influen\[ mai important[ se asigur[ ]n acest caz asupra clorlal\i factori: sc[derea vitezei
de r[cire ]n ZIT, reducerea nivelului tensunilor remanente etc.

Fig. 5.2

5.2 Variante de tratamente de pre]nc[lzire

a) Pre]nc[lzire ini\
ini\ial[ (fig. 5.3 a)
Se pre]nc[lze=te la ]nceputul sud[rii uniform p`n[ la t1 > Ms; dup[ sudare imbinarea
se r[ce=te cu videz[ de r[cire redus[; se aplic[ la o\eluri carbon =i slab aliate, pentru
cazul pieselor de importan\[ sc[zut[.
b) Pre]nc[lzire cu men\
men\inere ]n timpul sud[rii (fig. 5.3 b)
Temperatura de pre]nc[lzire se men\ine tot timpul sud[rii.
c) Pre]nc[lzire cu men\
men\inere izoterm[ (fig. 5.3 c)
Prin men\inerea la temperatura t1 > Ms se asigur[ transformarea complet[ a
austenitei din ZIT ]n structura dorit[. Ca urmare, este important[ alegerea corect[ a
valorii temperaturii de pre]nc[lzire. Se aplic[ ]n cazul o\elurilor slab aliate,
rezistente la cald, a o\elurilor de ]mbun[t[\ire (QT) sau a pieselor goase (s > 30 mm)
la care exist[ pericolul fragiliz[rii prin detensionare. La o\elurile martensito-feritice
temperatura de pr]nc[lzire se alege corespunz[tor ob\inerii bainitei inferioare,
structur[ care asigur[ caracteristici de plasticitate acceptabile.
d) Post]nc[lzirea (fig. 5.3 d)
Se aplic[ ]n scopul realiz[rii unor transform[ri cu difuziune ]n ZIT. Din acest motiv
temperatura de post]nc[lzire trebuie atins[ ]nainte ca ]n ZIT temperatura s[ scad[
sub aceasta.
e) Pre]nc[lzire cu post]nc[lzire (fig. 5.3 e)
Se aplic[ o\elurilor greu sudabile, c`nd pe alte c[i pericolul fisur[rii nu poate fi
evitat.
Fig. 5.3
 5.3 Stabilirea temperaturii de pre]nc[lzire

1. Metoda de calcul IIS

Temperatura de pre]nc[lzire, este func\ie de urm[torii parametrii:

- LS – indicele de sudabilitate; acesta este func\ie de carbonul echivalent al materialului
de baz[ =i de tipul ]nveli=ului electrozilor;
s
- TSN – cifra de severitate termic[; TSN = nc ⋅ ; nc – num[rul c[ilor de r[cire (2 –
6
pentru ]mbin[ri cap la cap; 3 – pentru ]mbin[ri de col\; 4 – pentru ]mbin[ri ]n cruce); s-
grosimea componentelor.
- de – diametrul electrozilor.
 2. Metoda de calcul pe baza vitezei de r[cire ]n ZIT

Verificarea corectitudinii regimului de sudare se face calcul`nd viteza de r[cire ]n ZIT,

care trebuie s[ se ]ncadreze ]n intervalul optim stabilit pe baza tras[rii curbelor termocinetice
pentru materialul de baz[ dat.
Din formula vitezei de r[cire ]n ZIT:

vr = 2 ⋅ π ⋅ λ ⋅ cγ ⋅ s 2
⋅
(tm − to )
3

E L2
unde λ este conductibiitatea termic[ a MB;
cγ - capacitatea caloric[ volumetric[ a MB;
s – grosimea tablei;
tm – temperatura stabilit[\ii maxime a austenitei;
t0 – temperatura ini\ial[ a piesei;
EL – energia liniar[ la sudare.
Din aceast[ rela\ie, ]n condi\iile asigur[rii vitezei de r[cire optime ]n ZIT se ob\ine
valoarea temperaturii de pre]nc[lzire:

vroptim ⋅ E L2
t pr = t m − 3
2 ⋅ π ⋅ λ ⋅ cγ ⋅ s 2

3. Metoda de calcul D. Seferian

Temperatura de pre]nc[lzire este dat[ de rela\ia:

t pr = 350 ⋅ Ce' − 0,25

unde Ce' = Ce ⋅ (1 + 0,005 ⋅ s ) iar Ce – carbonul echivalent se calculeaz[ cu formula IIS.

OBS.
Indiferent de metoda de calcul, temperatura de pre]nc[lzire se verific[ experimental (]n
etapa omolog[rii tehnologiei de sudare) prin incerc[rile standardizate de verificare a
tendin\ei de fisurare la rece.

5.4 Tratamente termice postsudare

a) Tratamentul termic uzual este recoacerea de detensionare. La stabilirea parametrilor

de regim se are ]n vedere faptul c[ rezultate optime se ob\in pentru valori ale parametrului
termodinamic PH-J = 16,5 … 18, unde:

PH − J = Td ⋅ [20 + lg(τ d + τ ei + τ er )]⋅10 −3

]n care Td este temperatura la care se face tratamentul termic de detensionare, K;

τd – timpul de men\inere, ]n ore;
τei , τer – timpi echivalen\i de detensionare ai perioadelor d e]nc[lzire =i r[cire,
calcula\i cu rela\ii de forma:
Td
τe =
2,3 ⋅ (20 − lg v ) ⋅ v
unde v este viteza de ]nc[lzire/r[cire.
 b) Func\ie de aplica\ia concret[, se pot aplica =i celelalte tipuri de tratamente etrmice (
mai ales ]n cazul pieselor executate din o\eluri cu sudabilitate condi\ionat[, la care nici prin
pre]nc[lzire nu se pot asigura structuri convenabile ]n ZIT)
c) La fabricare aaparaturii petrochimice =i de rafin[rii, de obicei, datorit[ dimensiunilor
mari ale pieselor tratamentele termice se aplic[ local (]n zona cus[turilor). }n cazul ]n care
exist[ posibilit[\i =i nu apare pericolul deform[rii plastice la tratament termic sub greutate
proprie se aplic[ tratamentul termic integral.

OBS.
1) Forjarea sudurilor, un tratament termomecanic aplicat ]n mod curent ]mbin[rilor din
o\eluri carbon cu Rm < 500 N/mm2, s < 30 … 40 mm, imediat dup[ sudare. (nu se
forjeaz[ primele dou[ straturi =i ultimul =i nici la temperaturi mai mici de -10OC)
2) Influen\a condi\iilor atmosferice:
a. Temperatura: normele ISCIR nu permit realizarea sudurilor sub 0OC, dec`t cu luarea
unor m[suri speciale.
b. V`ntul: stinge arcul, m[re=te cantitatea de azot din cus[tur[.
c. Umiditatea: cre=te pericolul ]mbog[\irii cus[turii cu hidrogen; o aten\ie deosebit[
trebuie acordat[ cazului ]n care se folosesc electrozi cu ]nveli=i bazic.