Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit

natural permanent. Este al cincilea cel mai mare(d) satelit natural din Sistemul Solar, și cel mai
mare dintre sateliți planetari relativ la dimensiunea planetei pe care o orbitează (obiectul său
primar). După satelitul lui Jupiter, Io, Luna este al doilea cel mai dens satelit dintre cei ale căror
densități sunt cunoscute.

Se consideră că Luna s-a format acum circa 4,51 miliarde de ani, nu mult după Pământ. Există
mai multe ipoteze pentru originea sa; cea mai acceptată explicație este că Luna s-a format din
resturile rămase după un impact uriaș între Pământ și un corp de dimensiunile lui Marte, numit
Theia.

Luna este în rotație sincronă cu Pământul, adică arată întotdeauna aceeași față către el, partea
vizibilă fiind marcată de mări lunare vulcanice întunecate, care umplu spațiile dintre zonele înalte
ale scoarței și craterele de impact mai proeminente. Văzută de pe Pământ, este al doilea obiect
ceresc vizibil de pe Pământ ca strălucire, după Soare. Suprafața sa este de fapt întunecată, deși
prin comparație cu cerul nopții pare foarte luminoasă, reflectanța ei fiind doar puțin mai mare
decât cea a asfaltului(d) uzat. Influența ei gravitațională produce mareele oceanice, mareele de
uscat(d), și o ușoară prelungire(d) a zilei.

Distanța orbitală actuală a Lunii este de 384.400 km,[10][11] sau 1,28 secunde-lumină. Această

valoare este de aproximativ treizeci de ori mai mare ca diametrul Pământului, mărimea aparentă
pe cer fiind aproape la fel de mare ca cea a Soarelui, ca urmare Luna acoperă Soarele aproape
perfect în timpul eclipselor totale de Soare. Această potrivire de aparență vizuală nu va continua
în viitorul îndepărtat, pentru că distanța între Lună și Pământ este într-o lentă creștere.

Programul Luna(d) al Uniunii Sovietice a fost primul care a ajuns pe Lună cu nave spațiale fără
echipaj(d) în 1959; Programul Apollo al NASA din Statele Unite ale Americii a realizat singurele
misiuni umane până în prezent, începând cu prima orbită a Lunii efectuată de misiunea Apollo 8,
în 1968, și continuând cu șase aselenizări între 1969 și 1972, prima fiind a misiunii Apollo 11.
Aceste misiuni au adus rocă lunară(d) care a fost folosită pentru a dezvolta o înțelegere geologică a
originii Lunii, a structurii ei interne(d), și a istoriei mai recente. De la misiunea Apollo 17 din
1972, Luna a fost vizitată doar de nave spațiale fără echipaj.

În cultura umană, atât proeminența naturală a Lunii pe cerul Pământului, cât și ciclul ei regulat de
faze așa cum apare de pe Pământ, au oferit referințe culturale și influențe pentru societățile și
culturile umane din timpuri imemoriale. Astfel de influențe culturale pot fi găsite în limbă,
sistemele de calendare lunare(d), artă(d) și mitologie(d).