Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Despre Sergiu Al-George

    Încărcat de

    Darie Nicolae
    119 vizualizări5 pagini
    Despre Sergiu Al-George

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Despre Sergiu Al-George

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    119 vizualizări5 pagini

    Despre Sergiu Al-George

    Încărcat de

    Darie Nicolae
    Despre Sergiu Al-George

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 5
    UN ORIENTALIST ROMAN: SERGIU AL-GEORGE Mott "Caci ce poate fi mai minunat decét ca dintr-o multime nesfarsiti de oameni si se ridice unul care si poati face singur... ceea ce natura le-a dat tuturor putinta s& facd? (Cicero) O tendingi a societatii roménesti contemporane, indeosebi dupa 1989, este aceea de a reda culturi roménesti marile valori spirituale si morale, marile personalitati care au activat in diferite domenii - in arti sau in stiina - gi care timp de decenii au fost ocultate datorita ideilor gi activitatii lor. Este o datorie ‘nu numai profesionali ci si morald de a scoate la lumina aceste valori, de a le integra atat in cultura romaneascd cat si fn cultura universal. Aceste valori sunt gi o marturie - de multe ori postuma - despre rezistenta intelectualitiii romanesti in timpul regimului comunist. Exist numeroase motive pentru care Sergi Al-George trebuie si fie redat culturii roménesti: {n epoca "materialismutui istoric gi dialectic" a avut curajul de a aborda domenii care erau socotite tabi de citre autoritii; a tradus texte mistico-filozofice (de ex. Bhagavad-gita, Samkhya-karika) care erau in total dezacord cu ideologia materialist comunista. A mers pe un drum extrem de dificil, accesibil doar dupa multi ani de studiu arid, si nu oricui, "a dus o nesfarsita lupti in care nu stii unde se termina infringerea gi unde incepe biruinta"". Prin luctarile sale, Sergiu Al-George a adus 0 important contributie la deschiderea culturii romanesti spre noi orizonturi inainte de a trasa portretul spiritual gi activitatea stiintificd a indianistului Sergiu Al-George, consideram necesara definirea termenului de orientalisticd. Deci: orientalistica este o denumire general 1 grupurilor de discipline ( asirologie, egiptologie, sumerologie, indiologie, arabistica ctc.) care studiaza storia, limba, cultura materiali gi spiritual a popoarelor din Orient; termenul provine din germanul "Orientalistik”™, Exist o traditie a preocupirilor roménesti pentru Orient gi in acest sens amintim doar cativa precursori: Nicolae Milescu (1636-1708) considerat de catre Leibnitz ca o mare autoritate in problema Extremului Orient’. Dimitrie Cantemir (Incrementa atque decrementa aulae otomanicae, 716), tibetanologul Alexander Csoma de Koros de la a carui moarte la 3 aprilie 1992 s-au implinit 150 de ani*, Endchif& Viedrescu (Istoria preaputernicului Imperiu otoman). Pionierul preocuparilor cu adevirat stiinsifice in domeniul orientalisticii in Romania a fost Mircea Eliade. in acest lant al preocuparilor stiiftice roménesti fat de Orient, Sergiu Al-George poate fi considerat ca discipol si urmas al lui Mircea Eliade. Se poate afirma ci personalitatile care ar justifica ideea unei "scoli" de indologie in Romania nu sunt decat doud: Mircea Bliade gi Sergiu Al-George’ Sergiu Al-George s-a nascut la !3 septembrie 1922 la Targu Mures. Era fiu al lui Vasile Al- George, originar din Sangeorz-Bai® si nepotul poetului lon Al-Georgé. Mama sa era originara din Basarabia, Tatil su apartinea intelectualitajii ardelene, find licentiat al Facultatii de Drept si al ‘Academiei de Muzica si arti dramatica din Bucuresti, Dupa rizboiul de intregire va lucra ca functionar public, participand si la viata culturalé a epocii,fiind autorul unui volum de versuri Pamdint $i colaborator * Bhagavad-Ga, raducere din limbo sansritl, Comentari gi note explicatve 8. Al-George, Pasifaa de Dorina Al- George, p.117 ? Mie diponar enciclopedi, Bucuresti, 1972, p60 5 Athanase, Negoiti, Manuseriseleesenione dela Marea Moar, Bucuret, 1993, p.158, Autor fae int-un capitol separa, o surté ‘storie a preocupirilr roménesti pentru Orient * Radu Betces, The comemoration of Alexander Csoma de Kords in Covasna and Budapest, tn Annals ofthe" Sergiu Al-George” Insta, 1, 1992, 9.95. * Rada Beteea, ’indologie roumaine de Mircea Eliade Sergiu ALGeorge, tn Annals ofthe "Sergiv Al-George” Institute, 1992, p24, ® BhagavadsGna, Postfad de Dorina Al-George, p11 7'N. Steinhardt, Primedia marturisir, Comvorbiri cu loan Pintea, Cluj Napoca, 1993, p.1S. 238 §T.DORONDEL, la revistele vremii®. inclinatia lui Sergiu Al-George catre cultura orientala se datoreazi in mare parte tatilui stu’, care, ca si Cosbuc, desi nu avea acces la limba sanskrit, a tradus probabil din germana, Mahabharaia, Traducerea - incompleti este adevarat - se afla ined in manuscris. in primi ani Al-George a fost inscris ta Liceul Militar din Targu Mures, dar datorits mutarii familici la Chisinau igi va continua studiile la liceul civil din capitala Basarabiei, La 17 ani a inceput sd invefe sanskrita. in 1941 se inscrie la Facultatea de Medicina. Desi a dorit mult sé poati absolvi o facultate umanisti, nu a mai fost posibil, nici dupa inceperea dupa terminarea razboiului, in ceea ce priveste formarea sa ca orientalist, iatd o marturisire a celei care i-a stat toat viafa alaturi, sofia sa, doamna Dorina Al-George: "Desfiigurarea lui Sergiu in domeniul orientalisticii a fost un travaliu solitar, ft cursuri $i fird profesori, invajand sanscrita gi lucrand direct pe texte"®. La 24 de ani, in 1947 va publica primul su articol intitulat Le mythe de I'aiman et la genese de Vabsolu dans la pensée indienne. Absolutul, asa cum este surprins de gindirea indiana, I-a obsedat intotdeauna pe indianologul roman, dupa cum se va observa in lucrarile de mai mare intindere gi adancime. in anii'50, Sergiu Al-George a fost indepairtat din invayimantul universitar (era medic O.R.L. si asistent universitar) $i obligat si-si practice meseria in cabinete de intreprindere, la Corul Armatei si apoi ca medic la Opera Romina’. Perioada 1950-1958 constituie o perioada de maturizare gi acumulare a fondului de filosofie gi indianistica. in colaborare cu Arion Rosca (plecat din {ard in 1965, ulterior a devenit cercetitor la CNRS. in Franfa) va publica doud studii in dou mari reviste din strdindtate. La Paris apare, in Annales di Musée Guimet et du Musée Cernuski, Arts asiatiques, studiul Purnna ghata et le symbolisme du vase dans Inde, iar \a Berlin, in revista Institutului de Studii Orientale, apare studiul Indriva et le sacrifice de prina”. Ambele studi apar in 1957. Alte céteva articole si studii ii apar in revistele roménesti ca de exemplu Studia et Acta orientalia (Le sujet gramatical chez Panini). Tot in 1957 Sergiu Al-George a devenit membru fondator al Asociatiei de Studii Orientale gi a avut o important comunicare la Societatea de Studii Istorice gi Filologice ou titlul: Un manuscris tibetan in fara noastrat in 1958 a predat editurilor un Tratat de foniatrie gi o traducere din rusa: Istoria Indiei, aceasta din urma in colaborare cu Arion Rosu gi cu un alt traducator. La sfiirgitul anului 1958 activitatea ii este interupti cu brutalitate: este arestat in seara zilei de 17 spre 18 decembrie, simultan cu Constantin Noica. Ei au fost primii arestati din cei 24 cdi a numdrat "lotul Noica”. In boxa acuzatilor au stat umar la umar Langa mari personalitayi ale culturii romanesti: Nicolae Steinhardt, Vladimir Steinu, Dinu Pillat, Al.O.Teodoreanu (Pastore!)"* 5.2. La originea acestui eveniment stat scrisoarea trimisi de etre Emil Cioran lui Constantin Noica gi care fusese citita si de Sergiu Al- George. Serisoarea era intitulata Lettre d'un ami lointain, iar autoritajile romanesti au considerat c& scrisoarea defaima poporul roman'’, Cei din "Noica" au mai fost acuzati de faptul ca au citit cai aflate a acea dati la Index gi care fuseserti aduse de Marietta Sadova de la Paris : Mircea Bliade, La Foret Interdit, Emil Cioran, Ispita de a exista, Eugen lonescu'®, Sergiu Al-George a fost condamnat prin sentinfa 201/21 martie 1960, la 7 ani inchisoare * phogavad-Gao, Postfagsde Dorina Al-George, p.111. Vasile ALGeorge a luptat in primal rizboi mondial si fost grav rit A fost,

    S-ar putea să vă placă și